{"id":23984,"date":"2024-12-09T08:50:06","date_gmt":"2024-12-09T05:50:06","guid":{"rendered":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=23984"},"modified":"2024-12-09T08:50:06","modified_gmt":"2024-12-09T05:50:06","slug":"cenaclul-alexandru-sihleanu-23-noiembrie-2024","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=23984","title":{"rendered":"Cenaclul Alexandru Sihleanu – 23 Noiembrie 2024"},"content":{"rendered":"

SUNTEM CEEA CE SUNTEM, CREA\u021aIA LUI DUMNEZEU \u0218I VIA\u021aA PRIMIT\u0102 S\u0102 O PARCURGEM FRUMOS, DREPT MUL\u021aUMIRE<\/strong><\/p>\n

\tS\u00e2mb\u0103t\u0103, 23 noiembrie, \u2020 Sf. Cuv. Antonie de la Iezerului V\u00e2lcii; Sf. Ier. Amfilohie, episcopul Iconiei \u0219i Grigorie, episcopul Acragandelor, \u0219edin\u021ba Cenaclului literar-artistic Alexandru Sihleanu de la Centrul Cultural Florica Cristoforeanu din R\u00e2mnicu S\u0103rat a debutat, cu momentul in memoriam celor pleca\u021bi dintre noi: Gheorghe \u0218aramet, Grigore Radu St\u0103nescu, Florea Costache, \u0218tefan \u0218erb\u0103nescu, Mihai Voicu, Mircea. V. Homescu, Matinc\u0103 Costea, Smarandache (Manea) Aghean\u0103, George Anghel. Dumnezeu s\u0103-i odihneasc\u0103 \u00een pace!
\n\tDl prof. Mihail Constantinescu a lecturat la momentul in memoriam poezia Se-ng\u0103lbene\u0219te-n tei al verii chip (crea\u021bie proprie): Se-ng\u0103lbene\u0219te-n tei al verii chip\/ C\u00e2nd timpul cerne seva \u00een nisip.\/ Mohor\u00e2t\u0103 vine iar o toamn\u0103\/ Peste trist morm\u00e2nt s\u0103 se a\u0219tearn\u0103.\/\/ Pl\u00e2nge frunza jalnic f\u0103r\u0103 de speran\u021b\u0103,\/ \u00ce\u0219i \u00eeng\u00e2n\u0103 tainic palida-i roman\u021b\u0103.\/ Iar \u00ee\u0219i \u021bese iarna argintiul fir,\/ C\u00e2nt\u0103 trist o buh\u0103-n tristul cimitir.\/\/ Jalnic\u0103 urgie vine de pe creste \/ \u0218i-nfioar\u0103 firea-n tragica poveste.\/ \u0218i zadarnic vreme cerne al ei nisip,\/ Nu \u0219terge din minte z\u00e2mbitoru-\u021bi chip.\/\/ Timpul c\u00e2t ar cerne \u00een clepsidra sa,\/ \u00cens\u0103 noi \u00een suflet ve\u0219nic te-om p\u0103stra. A continuat cu dou\u0103 epigrame semnate Nicu\u0219or \u0218tef\u0103ni\u021b\u0103 Constantinescu: \u201eCu Matinc\u0103 \u0219i Aghean\u0103\/ Este cald de\u0219i e iarn\u0103.\/ Muzica, dar \u0219i umorul\/ \u00cenc\u00e2nt\u0103 auditorul; La urne e treaba ta\/ \u00cens\u0103, te rog, nu uita,\/ Vezi pe cine pui \u0219tampila\/ Apoi\u2026 Dumnezeu cu mila!\u201d
\n\tA urmat lectorul de serviciu, dl drd Cristi Rusin, care a prezentat eseul \u201eSacrul \u0219i Profanul\u201d de Mircea Eliade . V\u0103 ofer lectura:
\n\t\u201eSacrul \u0219i Profanul\u201d de Mircea Eliade
\n\t\u201eSacrul \u0219i Profanul este una dintre cele mai cunoscute \u0219i mai importante lucr\u0103ri ale lui Mircea Eliade (1907-1986). Lucrarea a fost scris\u0103 \u00een anul 1956 \u00een limba german\u0103 la sugestia profesorului Ernesto Grassi ce voia s\u0103 o includ\u0103 \u00eentr-o colec\u021bie de c\u0103r\u021bi de buzunar pe care o ini\u021biase la o editur\u0103 german\u0103: Editura Rowohlt. La aceast\u0103 editur\u0103 a fost publicat\u0103 cartea \u00een 1957. \u00cen 1965 a fost tradus\u0103 \u00een limba francez\u0103, iar apoi \u00een alte limbi. Traducerea \u00een limba rom\u00e2n\u0103 s-a f\u0103cut destul de t\u00e2rziu, \u00een anul 1995, la Editura Humanitas. Sacrul \u0219i Profanul nu este nici prima \u0219i nici ultima lucrare a lui Mircea Eliade ce se \u00eencadreaz\u0103 \u00een domeniul istoriei religiilor. A publicat \u00eenainte de aceasta diverse volume despre Yoga, alchimie, \u0219amanism, imagini \u0219i simboluri. Cel mai important volum publicat p\u00e2n\u0103 la momentul apari\u021biei lucr\u0103rii a fost Tratatul de Istorie a Religiilor (1949). \u00cen cele ce urmeaz\u0103, v\u0103 propun o scurt\u0103 prezentare a volumului Sacrul \u0219i Profanul, pe care \u00eel consider o lucrare fundamental\u0103 pentru \u00een\u021belegerea viziunii lui Eliade privind spiritualitatea \u0219i condi\u021bia omului \u00een lume.
\n Dup\u0103 cum ne arat\u0103 \u0219i titlul lucr\u0103rii \u2013 Sacrul \u0219i Profanul – Eliade \u00eencearc\u0103 s\u0103 analizeze prin compara\u021bie dou\u0103 moduri de existen\u021b\u0103 ale omului \u00een lume: cel tradi\u021bional \u0219i cel modern. Vorbim, de fapt, despre dou\u0103 perspective diferite asupra lumii: cea \u00een care \u00eentreg universul este sacralizat \u0219i cea \u00een care este desacralizat (\u201eprofanat\u201d). Pentru omul tradi\u021bional, cel al societ\u0103\u021bilor arhaice \u00een mod special, tot ceea ce \u00eel \u00eenconjoar\u0103 este marcat de sacralitate. Pentru omul modern \u00eens\u0103, cel al societ\u0103\u021bilor laice \u0219i secularizate, universul nu are nicio leg\u0103tur\u0103 cu sacralitatea, ci cu \u0219tiin\u021ba \u0219i materialismul. Aceast\u0103 perspectiv\u0103 profan\u0103, opus\u0103 celei sacre, este recent\u0103, comparativ cu prima, descinz\u00e2nd din aceasta, dup\u0103 cum ne arat\u0103 Eliade \u00eenc\u0103 din introducere:
\n\t\u201eTrebuie s\u0103 ar\u0103t\u0103m \u00eenc\u0103 de la \u00eenceput c\u0103 lumea profan\u0103 \u00een totalitate, Cosmosul total desacralizat este o descoperire recent\u0103 a min\u021bii omene\u0219ti. Nu ne propunem s\u0103 ar\u0103t\u0103m prin ce procese istorice \u0219i \u00een urma c\u0103ror schimb\u0103ri ale comportamentului spiritual omul modern \u0219i-a desacralizat lumea \u0219i \u0219i-a asumat o existen\u021b\u0103 profan\u0103. Este suficient s\u0103 constat\u0103m c\u0103 desacralizarea este proprie experien\u021bei totale a omului nereligios al societ\u0103\u021bilor moderne, c\u0103ruia \u00eei este, prin urmare, din ce \u00een ce mai greu s\u0103 reg\u0103seasc\u0103 dimensiunile existen\u021biale ale omului religios al societ\u0103\u021bilor arhaice.\u201d (Mircea Eliade, \u201eSacrul \u0219i profanul\u201d, trad. Br\u00eendu\u0219a Prelipceanu, Bucure\u0219ti, Editura Humanitas, 2019, p.14).
\n Pentru omul tradi\u021bional nu exist\u0103 un alt domeniu de existen\u021b\u0103 \u00een afar\u0103 de cel sacru. Toate locurile, perioadele \u0219i ac\u021biunile sale sunt \u00eenc\u0103rcate de sacralitate. Pentru omul modern \u00eens\u0103, totul se reduce la \u0219tiin\u021b\u0103. Un exemplu relativ banal, raportarea la actul sexual, ar\u0103ta cel mai bine diferen\u021ba de perspective dintre cele dou\u0103 moduri de a fi ale omului: tradi\u021bional \u0219i modern. Din perspectiva sacr\u0103 a omului societ\u0103\u021bilor tradi\u021bionale, sexul este un act fundamental. Sexul urmeaz\u0103 un anumit tipar divin, un arhetip \u0219i are ca finalitate na\u0219terea. Prin sex, omul \u00eempline\u0219te o porunc\u0103 divin\u0103 (cea a \u00eenmul\u021birii) \u0219i \u00een acela\u0219i timp caut\u0103 s\u0103-L imite pe Creator, repet\u00e2nd actul crea\u021biei. De aceea, \u00een cele mai multe societ\u0103\u021bi tradi\u021bionale, rela\u021biile sexuale nu sunt permise dec\u00e2t \u00eentre parteneri c\u0103s\u0103tori\u021bi. Sexul este un ritual ce se poate \u00eemplini doar \u00eentr-un cadru oficial, recunoscut de comunitate prin mariaj. Spre deosebire de aceast\u0103 perspectiv\u0103 tradi\u021bional\u0103, din perspectiva profan\u0103 a omului societ\u0103\u021bilor moderne, desacralizat\u0103, sexul este v\u0103zut doar ca un simplu act fiziologic, o nevoie primar\u0103 precum m\u00e2ncatul sau somnul. Reproducerea nu este un act sacru, ci rezultatul unei necesit\u0103\u021bi primare a omului \u0219i a animalelor. Nu este nevoie s\u0103 fi c\u0103s\u0103torit pentru a \u00eentre\u021bine rela\u021bii sexuale. \tAcest lucru \u00eel aminte\u0219te \u0219i Mircea Eliade, tot \u00een introducere:
\n\u201ePentru con\u0219tiin\u021ba modern\u0103, un act fiziologic \u2013 m\u00e2ncatul, sexualitatea \u2013 nu este dec\u00e2t un proces organic, de\u0219i \u00eengr\u0103dit de o serie \u00eentreag\u0103 de tabuuri (reguli de bun\u0103 cuviin\u021b\u0103 \u00een timpul mesei; limite impuse comportamentului sexual de \u201ebunele moravuri\u201d). Pentru \u201eprimitiv\u201d [omul tradi\u021bional, religios] \u00eens\u0103, un asemenea act nu este niciodat\u0103 pur \u0219i simplu fiziologic, ci este sau poate deveni o \u201etain\u0103\u201d, o participare la sacru. Cititorul nu va \u00eent\u00e2rzia s\u0103-\u0219i dea seama c\u0103 sacrul \u0219i profanul sunt dou\u0103 modalit\u0103\u021bi de a fi \u00een Lume, dou\u0103 situa\u021bii existen\u021biale asumate de c\u0103tre om de-a lungul istoriei.\u201d (op. cit, p.15).
\n\tConcluzia este simpl\u0103: omul societ\u0103\u021bilor tradi\u021bionale este un \u201ehomo religiosus\u201d- un termen fundamental, foarte des utilizat \u00een opera lui Eliade. O cheie de \u00een\u021belegere a omului din perspectiva lui Eliade.
\n Dup\u0103 introducere, lucrarea este structurat\u0103 \u00een 4 capitole:
\nI. Spa\u021biul sacru \u0219i sacralizarea Lumii
\nII. Timpul sacru \u0219i miturile
\nIII. Sacralitatea naturii \u0219i religia cosmic\u0103
\nIV. Existen\u021ba uman\u0103 \u0219i via\u021ba sanctificat\u0103
\n Fiecare dintre aceste 4 capitole este \u00eemp\u0103r\u021bit la r\u00e2ndul s\u0103u \u00een mai multe subcapitole ce nu sunt numerotate.
\n \u00cen capitolul I – Spa\u021biul sacru \u0219i sacralizarea Lumii \u2013 autorul arat\u0103 care sunt diferen\u021bele dintre omul societ\u0103\u021bilor tradi\u021bionale \u0219i cel al societ\u0103\u021bilor moderne privind modalitatea de percepere a spa\u021biului geografic (la nivel micro sau macro). Fiecare se raporteaz\u0103 la el \u00een mod diferit. Pentru omul societ\u0103\u021bilor tradi\u021bionale exist\u0103 spa\u021bii \u00eenc\u0103rcate de sacralitate: biserici, moschei, temple, locuri \u0219i ora\u0219e sfinte etc. Pentru un cre\u0219tin, New York \u0219i Ierusalim nu sunt la fel. Pentru un musulman, Tokyo \u0219i Mecca nu sunt la fel. Exist\u0103 zone geografice sacre. Locuri de pelerinaj \u0219i locuri de rug\u0103ciune. Templele, bisericile \u0219i chiar casele, locuin\u021bele, urmeaz\u0103 anumite reguli \u0219i tipare ce au leg\u0103tur\u0103 cu organizarea cosmosului de c\u0103tre divinitate. Exist\u0103 \u0219i anumite riutaluri de alegere a unui loc pentru a construi o cl\u0103dire, ofrande care se fac \u00eenainte de a pune funda\u021bia, sacrificii etc. Spa\u021biul nu e unul omogen. Unele locuri sunt privilegiate datorit\u0103 sacralit\u0103\u021bii lor. Pentru omul societ\u0103\u021bilor moderne \u00eens\u0103, nu exist\u0103 a\u0219a ceva. Spa\u021biul geografic este format din locuri neutre, f\u0103r\u0103 semnifica\u021bie sacr\u0103, destinate satisfacerii nevoilor fiziologice sau obliga\u021biilor sociale (locul de munca etc.). Spa\u021biul privat este organizat dup\u0103 alt\u0103 logic\u0103 privind utilitatea \u0219i necesit\u0103\u021bile. Nu are nicio leg\u0103tur\u0103 cu sacrul sau cu divinitatea. Cu toate acestea, Eliade pune accentul pe o idee extrem de important\u0103: omul societ\u0103\u021bilor moderne, secularizate \u0219i desacralizate, nereligios, se na\u0219te din omul societ\u0103\u021bilor tradi\u021bionale (str\u0103mo\u0219ii s\u0103i erau oameni tradi\u021bionali, religio\u0219i) \u0219i la nivel individual, incon\u0219tient, continu\u0103 s\u0103 p\u0103streze un comportament cripto-religios, ceea ce \u00eenseamn\u0103 c\u0103 nu poate exista o perspectiv\u0103 profan\u0103 pur\u0103: \u201eAceast\u0103 experien\u021b\u0103 profan\u0103 nu se \u00eent\u00e2lne\u0219te niciodat\u0103 \u00een stare pur\u0103. Oricare ar fi gradul de desacralizare a Lumii la care a ajuns, omul care a optat pentru o via\u021b\u0103 profan\u0103 nu reu\u0219e\u0219te s\u0103 aboleasc\u0103 total comportamentul religios. P\u00e2n\u0103 \u0219i existen\u021ba cea mai desacralizat\u0103 p\u0103streaz\u0103 \u00eenc\u0103 urmele unei valori religioase a Lumii (…) \u0218i totu\u0219i, \u00een aceast\u0103 experien\u021b\u0103 a spa\u021biului profan continu\u0103 s\u0103 intervin\u0103 valori care amintesc mai mult sau mai pu\u021bin de lipsa de omogenitate care caracterizeaz\u0103 experien\u021ba religioas\u0103 a spa\u021biului. Mai exist\u0103 locuri privilegiate, calitativ deosebite de celelalte: \u021binutul natal, locul primei iubiri, o strad\u0103 ori un col\u021b din primul ora\u0219 str\u0103in v\u0103zut \u00een tinere\u021be. Toate aceste locuri p\u0103streaz\u0103, chiar pentru omul cel mai nereligios, o calitate excep\u021bional\u0103, \u201eunic\u0103\u201d, pentru c\u0103 reprezint\u0103 \u201elocuri sfinte\u201d ale Universului s\u0103u privat, ca \u0219i cum aceast\u0103 fiin\u021b\u0103 nereligioas\u0103 ar fi avut revela\u021bia unei alte realit\u0103\u021bi dec\u00e2t aceea la care particip\u0103 prin existen\u021ba sa de zi cu zi. Iat\u0103 un exemplu demn de re\u021binut de comportare cripto-religioas\u0103 a omului profan.\u201d (op. cit, pp.20-21).
\n \u00cen capitolul al II-lea – Timpul sacru \u0219i miturile \u2013 autorul ne prezint\u0103 perspectiva omului tradi\u021bional \u0219i a celui modern despre timp. Pentru omul societ\u0103\u021bilor tradi\u021bionale, timpul este de dou\u0103 feluri: cel istoric \u0219i cel sacru. Cel istoric este prezentul, timpul la care ne raport\u0103m \u00een via\u021ba de zi cu zi, dar cel sacru este ciclic, nu liniar. Este vorba despre circuitul s\u0103rb\u0103torilor, al perioadelor posturilor, al orelor de rug\u0103ciune, al zilelor de adunare etc. Pentru un cre\u0219tin, perioada postului Pa\u0219telui nu este la fel ca oricare zi a anului. Pentru un musulman, perioada postului din luna Ramadan este tot o perioad\u0103 special\u0103. Pentru omul societ\u0103\u021bilor moderne \u00eens\u0103, timpul este omogen. Totul se rezum\u0103 la trecutul \u0219i prezentul istoric. La clipa tr\u0103it\u0103 acum. La ceea ce a fost \u0219i la ceea ce va fi, din perspectiv\u0103 materialist\u0103 (planurile de viitor etc.). Nu exist\u0103 nici un timp \u00eenc\u0103rcat de sacralitate pentru omul nereligios. Cu toate acestea, Eliade puncteaz\u0103 din nou reminiscen\u021bele, r\u0103m\u0103\u0219i\u021bele de religiozitate ale omului modern: \u201eOr, ceea ce se poate observa la un om nereligios este c\u0103 \u0219i el cunoa\u0219te o anumit\u0103 discontinuitate \u0219i eterogenitate a Timpului. Si pentru el exist\u0103, \u00een afar\u0103 de timpul mai cur\u00e2nd monoton al muncii, un timp al petrecerilor \u0219i spectacolelor, un timp festiv.\u201d (op. cit, p.55).
\n \u00cen capitolul al III-lea – Sacralitatea naturii \u0219i religia cosmic\u0103 – autorul arat\u0103 care este perspectiva sacr\u0103 a omului privind raportarea la natur\u0103. Cerul, p\u0103m\u00e2ntul, apa, via\u021ba, femeia \u0219i fecunditatea sunt doar c\u00e2teva dintre temele abordate aici.
\n \u00cen ultimul capitol, al IV-lea – Existen\u021ba uman\u0103 \u0219i via\u021ba sanctificat\u0103 – autorul vorbe\u0219te despre interac\u021biunile dintre oameni \u00een societ\u0103\u021bile tradi\u021bionale, riturile de ini\u021biere, c\u0103s\u0103torii etc. \u00cen ultimul subcapitol al acestui capitol (ultimul subcapitol din carte) \u2013 Sacrul \u0219i profanul \u00een lumea modern\u0103 \u2013 autorul \u00ee\u0219i schi\u021beaz\u0103 concluziile. Cele mai importante sunt legate de omul nereligios al societ\u0103\u021bilor moderne: \u201eAcest om areligios descinde \u00eens\u0103 din homo religiosus \u0219i este, fie c\u0103 vrea sau nu, opera acestuia, adic\u0103 s-a constituit datorit\u0103 unei st\u0103ri asumate de str\u0103mo\u0219ii s\u0103i, fiind \u00een cele din urm\u0103 rezultatul unui proces de desacralizare (…) Cu alte cuvinte, omul profan, fie c\u0103 vrea sau nu, mai p\u0103streaz\u0103 urme ale comportamentului uman religios, \u00eens\u0103 golite de orice semnifica\u021bie religioas\u0103 (…) A\u0219a cum am mai ar\u0103tat, omul areligios \u00een stare pur\u0103 este mai degrab\u0103 rar, chiar \u0219i \u00een cea mai desacralizat\u0103 dintre societ\u0103\u021bile moderne. Majoritatea celor f\u0103r\u0103 religie au \u00eenc\u0103 un comportament religios, chiar dac\u0103 nu-\u0219i dau seama (…) \u00cen general, majoritatea celor f\u0103r\u0103 religie mai \u00eemp\u0103rt\u0103\u0219esc pseudo – religii \u0219i mitologii degradate, ceea ce nu este de mirare, de vreme ce omul profan este urma\u0219ul lui homo religiosus \u0219i nu-\u0219i poate anula propria istorie, altfel spus comportamentele str\u0103mo\u0219ilor s\u0103i religio\u0219i, datorit\u0103 c\u0103rora este ceea ce este.\u201d (op. cit, pp.152-158).
\n Pe parcursul \u00eentregii sale lucr\u0103ri, atunci c\u00e2nd vorbe\u0219te de sacralitate, Eliade se raporteaz\u0103 la numeroase perspective sacre (iudaic\u0103, cre\u0219tin\u0103, hindus\u0103, musulman\u0103, taoist\u0103 etc.) De asemenea, se raporteaz\u0103 foarte mult la triburile din Africa \u0219i Australia \u00een \u00eencercarea de a demonstra faptul c\u0103 aceste popula\u021bii nu sunt reduse intelectual comparativ cu europenii, ci au anumite concep\u021bii despre lume \u0219i mituri interesante formulate de-a lungul timpului, \u00een ciuda faptului c\u0103 nu se compar\u0103 cu sistemele complexe ale marilor religii.
\n Este demn de men\u021bionat faptul c\u0103 argumenta\u021bia lui Mircea Eliade este tributar\u0103 operei lui Ren\u00e9 Gu\u00e9non (1886-1951), celebrul g\u00e2nditor tradi\u021bional francez, devenit musulman \u0219i stabilit din anul 1930 la Cairo, ale c\u0103rui c\u0103r\u021bi au circulat prin libr\u0103riile bucure\u0219tene \u00een perioada interbelic\u0103. Gu\u00e9non scrisese mult despre ocultism, spiritism, teozofism \u0219i masonerie, fiind un adev\u0103rat cunosc\u0103tor al acestor fenomene din interior. Trecuse prin mai toate lojile oculte \u0219i masonice pariziene, iar \u00eentr-un final a adoptat islamul \u0219i \u0219i-a luat numele de Abdul Wahid Yahya. Pe l\u00e2ng\u0103 islam, Gu\u00e9non era un expert \u00een studiul hinduismului \u0219i al tuturor doctrinelor orientale (budism, daoism, etc.). Prolific \u0219i excep\u021bional autor, intelectual, metafizician, ini\u021biat, critic al lumii moderne \u0219i restaurator al unei viziuni tradi\u021bionale \u00een Occident, Ren\u00e9 Gu\u00e9non a reu\u0219it s\u0103 influen\u021beze mai mul\u021bi intelectuali rom\u00e2ni, \u00eentre care Vasile Lovinescu (1905-1984), Mihail V\u00e2lsan (1907-1974) sau Marc-Mihail Avramescu (1909-1984). De influen\u021ba sa nu a sc\u0103pat \u00eens\u0103 nici Mircea Eliade.
\n Gu\u00e9non a publicat \u00een anul 1950 un articol intitulat Sacru \u0219i Profan care a fost introdus ulterior ca un capitol de sine st\u0103t\u0103tor \u00eentr-o lucrare publicat\u0103 postum la Paris: Ini\u021biere \u0219i realizare spiritual\u0103 (1952). \u00cen acea perioad\u0103, Eliade, care era deja familiarizat cu opera lui Gu\u00e9non, se afla la Paris \u0219i foarte probabil s\u0103 fi citit articolul \u0219i cartea. Dup\u0103 cinci ani (1957), Eliade publica volumul Sacrul \u0219i Profanul, prelu\u00e2nd practic titlul articolului lui Gu\u00e9non din 1950. Este incontestabil faptul c\u0103 Eliade ob\u021binuse \u0219i citise deja o parte dintre c\u0103r\u021bile lui Gu\u00e9non \u00eenc\u0103 din anul 1926, pe c\u00e2nd era un simplu student la Facultatea de Litere \u0219i Filosofie a Universit\u0103\u021bii din Bucure\u0219ti. \u00cen vara acelui an, 1926, Eliade public\u0103 un articol despre Rudolf Steiner (1861-1925), controversatul fondator al antropozofiei, \u00een revista \u201eAdev\u0103rul literar \u0219i artistic\u201d. Cu aceast\u0103 ocazie \u00eel men\u021bioneaz\u0103 pentru prima dat\u0103 pe Ren\u00e9 Gu\u00e9non \u0219i \u201eerudita sa carte\u201d (a\u0219a se exprim\u0103 Eliade), \u201eTeozofismul. Istoria unei pseudo-religii\u201d, publicat\u0103 la Paris \u00een anul 1921. Aceia\u0219i carte a lui Gu\u00e9non este citat\u0103 de c\u0103tre Eliade \u00een alte dou\u0103 articole din anul 1927 din ziarul \u201eCuv\u00e2ntul\u201d. \u00cen anul 1928, Eliade \u00eei \u00eemprumutase lui Marc-Mihail Avramescu lucrarea \u201eOmul \u0219i devenirea sa dup\u0103 Vedanta\u201d, scris\u0103 de Ren\u00e9 Gu\u00e9non \u0219i publicat\u0103 la Paris \u00een 1925. Tot Eliade \u00eempreun\u0103 cu Avramescu, care se afla \u00eentr-o coresponden\u021b\u0103 activ\u0103 cu Gu\u00e9non, au fondat \u00een decembrie 1934 o misterioas\u0103 revist\u0103 despre care ast\u0103zi nu mult\u0103 lume mai \u0219tie c\u0103 a existat: Revista \u201eMemra. Studii de Tradi\u021bie Ezoteric\u0103\u201d. Revista, ce a avut o scurt\u0103 existen\u021b\u0103, a fost organizat\u0103 sub influen\u021ba direct\u0103 a viziunii lui Ren\u00e9 Gu\u00e9non. Ulterior, \u00een anul 1937, Mircea Eliade public\u0103 un articol despre Ananda Coomaraswamy (1877-1947) unde \u00eel elogiaz\u0103 pe Gu\u00e9non \u0219i \u00eei men\u021bioneaz\u0103 dou\u0103 dintre lucr\u0103ri – \u201eOrient \u0219i Occident\u201d (1924) \u0219i \u201eCriza Lumii moderne\u201d (1927) \u2013 pe care le apreciaz\u0103 la superlativ. La doi ani, \u00een 1939, Mircea Eliade public\u0103 volumul \u201eFragmentarium\u201d unde \u00eel men\u021bioneaz\u0103 din nou pe Gu\u00e9non pe care \u00eel nume\u0219te \u201eun adev\u0103rat maestru\u201d. Cu toate acestea, este regretabil faptul c\u0103 dup\u0103 Al Doilea R\u0103zboi Mondial (1939-1945), c\u00e2nd Eliade ajunge \u00een Fran\u021ba, acesta nu a mai recunoscut niciodat\u0103 \u00een mod public influen\u021ba lui Ren\u00e9 Gu\u00e9non asupra g\u00e2ndirii sale \u0219i nici nu l-a mai citat \u00een lucr\u0103rile sale, din motive lesne de \u00een\u021beles. Gu\u00e9non, care criticase, pe bun\u0103 dreptate, falsa erudi\u021bie a europenilor \u0219i preten\u021biile lor absurde de a \u00een\u021belege tradi\u021biile orientale mai bine dec\u00e2t orientalii, nu era deloc iubit de mediile universitare din Fran\u021ba sau din Statele Unite ale Americii. Pentru a-\u0219i p\u0103stra pozi\u021bia academic\u0103 \u0219i a avea o solid\u0103 carier\u0103 universitar\u0103 recunoscut\u0103 la nivel interna\u021bional, Mircea Eliade a trebuit s\u0103 treac\u0103 sub t\u0103cere orice contacte din tinere\u021be cu Gu\u00e9non \u0219i cu opera acestuia. Totu\u0219i, \u00eentr-o lucrare t\u00e2rzie a lui Eliade, publicat\u0103 \u00een 1974, \u201eOcultism, vr\u0103jitorie \u0219i mode culturale\u201d, acesta \u00eel men\u021bioneaz\u0103 pe Gu\u00e9non \u0219i \u00eel apreciaz\u0103 pentru opera sa pe care o nume\u0219te \u201esavant\u0103\u201d \u0219i \u201escris\u0103 sclipitor\u201d. Nu \u00eel va mai numi \u00eens\u0103 niciodat\u0103 \u201emaestru\u201d cum f\u0103cuse \u00een 1939 \u0219i nici nu-l va cita \u00een opera sa \u0219tiin\u021bific\u0103, cu toate c\u0103 influen\u021ba g\u00e2ndirii gu\u00e9noniene este de necontestat. Mai multe informa\u021bii despre acest subiect g\u0103sim \u00een cartea lui Claudio Mutti, \u201eGu\u00e9non \u00een Rom\u00e2nia\u201d, tradus\u0103 \u0219i publicat\u0103 la Editura Vremea \u00een anul 2003.
\n \u00cen final, \u00eentorc\u00e2ndu-ne la volumul lui Eliade, Sacrul \u0219i Profanul, al c\u0103rui titlu a fost preluat de la Gu\u00e9non, trebuie s\u0103 amintim ce ne spune acesta \u00een introducere: \u201eAceast\u0103 carte (Sacrul \u0219i Profanul) poate sluji drept introducere general\u0103 \u00een istoria religiilor pentru c\u0103 descrie modalit\u0103\u021bile sacrului \u0219i situa\u021bia omului \u00eentr-o lume \u00eenc\u0103rcat\u0103 de valori religioase.\u201d (op. cit, p.18). Din acest motiv consider c\u0103 lucrarea este o sintez\u0103 a ideilor lui Eliade, o cheie de \u00een\u021belegere a \u00eentregii sale opere \u0219tiin\u021bifice \u0219i o lectur\u0103 foarte important\u0103, despre care, cred eu, a meritat s\u0103 prezint aceast\u0103 succint\u0103 expunere, dar \u0219i rela\u021bia sa cu opera lui Gu\u00e9non, rela\u021bie despre care nu se prea discut\u0103.\u201d
\n\tLectorul de ast\u0103zi, dl drd. Cristi Rusin, a deschis o poart\u0103 spre cunoa\u0219terea operei lui Mircea Eliade. \u00cen lucrarea de fa\u021b\u0103 se distinge calitatea de analist a drd. Cristi Rusin. Felicit\u0103ri, succes \u00een preg\u0103tirea profesional\u0103 \u0219i \u00eel a\u0219tept\u0103m la o nou\u0103 lectur\u0103!
\n\t\u201eExpunerea prezentat\u0103 de dl drd. Cristi Rusin s-a dovedit foarte interesant\u0103 \u0219i incitant\u0103 fiindc\u0103 dezbate probleme care au constituit pentru o perioad\u0103 \u00eendelungat\u0103 enigme. Sacrul \u0219i profanul reprezint\u0103 dou\u0103 concepte care au caracterizat din totdeauna omenirea. De fapt, cred eu, exist\u0103 o leg\u0103tur\u0103 \u00eentre cei doi termeni. Se porne\u0219te de la sacru spre profan. Mai \u00eent\u00e2i omul preistoric, din cauza neputin\u021bei sale de a subzista, se orienteaz\u0103 spre mit. Exist\u0103 dou\u0103 tipuri de oameni: omul tradi\u021bional \u0219i omul modern. Omul modern se raporteaz\u0103 la ceea ce omul tradi\u021bional consider\u0103 fundamental. Lucrarea dlui drd. Cristi Rusin arunc\u0103 lumin\u0103 edificatoare a ceea ce a constituit \u0219i constituie opera \u0219tiin\u021bific\u0103 a lui Eliade. Aproape nu exist\u0103 lucrare \u0219tiin\u021bific\u0103 \u00een care s\u0103 nu se fac\u0103 trimitere la opera lui Eliade. Totu\u0219i, eu m\u0103 \u00eentreb dac\u0103 aceste dou\u0103 concepte pot fi determinate materialice\u0219te. Ele se intersecteaz\u0103, se interfereaz\u0103, \u00eentregindu-se una pe alta. Este l\u0103udabil demersul dlui drd. Cristi Rusin, aduc\u00e2nd \u00een felul acesta o \u00eensemnat\u0103 contribu\u021bie la cunoa\u0219terea operei lui Eliade, mai ales pentru cei care i-au acordat mai pu\u021bin\u0103 importan\u021b\u0103. Felicit\u0103ri!\u201d (Mihail Constantinescu)
\n\t\u201eIni\u021biativa de a prezenta c\u0103r\u021bi la acest cenaclu literar este l\u0103udabil\u0103, binevenit\u0103, c\u0103ci astfel se l\u0103rge\u0219te orizontul cultural al membrilor s\u0103i. Eseul prezentat de Cristi Rusin despre o oper\u0103 \u0219tiin\u021bific\u0103 a lui Mircea Eliade, considerat cel mai mare romancier rom\u00e2n ne face cunoscut studiul acestui autor intitulat \u201eSacru \u0219i profan\u201d, dovedind mult\u0103 competen\u021b\u0103 \u00een analiza \u0219i prezentarea subiectului.
\n\tDiferen\u021bierea lui Mircea Eliade \u00eentre sacru \u0219i profan, este at\u00e2t de profund\u0103, problema fiind at\u00e2t de dezb\u0103tut\u0103 de g\u00e2nditori. Separarea spa\u021biul sacru de cel profan, a timpului sacru de cel profan, a existen\u021bei sacre a omului de cea profan\u0103 este a\u0219a de bine redat\u0103 \u00een acest studiu \u0219i Cristi Rusin a subliniat-o \u00een eseul s\u0103u cu mult\u0103 seriozitate \u0219i luciditate.
\n\t\u00centregul univers este dual, conceput din sacru \u0219i profan \u0219i aceast\u0103 dihotomie a fost bine analizat\u0103 de Mircea Eliade. Faptul c\u0103 spa\u021biul sacru devine \u0219i mai sacru prin practicile religioase, iar cel profan se \u00eendep\u0103rteaz\u0103 de cel sacru \u00een lumea modern\u0103 este eviden\u021biat \u00een eseu. Desacralizarea s-a produs de-a lungul evolu\u021biei umane, datorit\u0103 progresului tehnic, divinitatea nu mai este prezent\u0103 \u00een via\u021ba multor oameni. Dar concep\u021biile unor cercet\u0103tori duc la concluzia c\u0103 \u0219tiin\u021ba se \u00eent\u00e2lne\u0219te cu religia, a\u0219a cum afirm\u0103 Dumitru Constantin Dulcan care consider\u0103 c\u0103 \u00een univers sunt for\u021be ale binelui care se unesc pentru a ajuta la \u00eenf\u0103ptuirea binelui, precum sunt \u0219i for\u021be demonice care converg \u0219i amplific\u0103 r\u0103ul, chiar \u0219i cel pornit dintr-un g\u00e2nd r\u0103u.
\n\tTrebuie s\u0103 \u00eei mul\u021bumim lui Cristi Rusin care, prin aplecarea sa spre studiul operei unor autori, dovede\u0219te profunzime \u00een g\u00e2ndire, capacitatea de analiz\u0103 \u0219i de sintez\u0103, puterea de a concepe \u0219i a ne d\u0103rui lucr\u0103rile sale, \u00een cenaclul Alexandru Sihleanu \u0219i la conferin\u021bele de la Biblioteca Municipal\u0103, cu mult\u0103 dragoste de semeni. Felicit\u0103ri \u0219i succes la teza de doctorat!\u201d (Ecaterina Chifu)
\n\t\u201eLucrarea dlui drd. Cristi Rusin m-a fascinat prin profunda analiz\u0103 a conceptelor de sacru \u0219i profa n \u0219i analizarea acestora. Sacrul este indispensabil pentru via\u021ba uman\u0103, lep\u0103darea de acesta nu fiind posibil\u0103 cu adev\u0103rat. Omul fiind prin excelen\u021b\u0103 un homo religiosus, \u0219tiin\u021ba \u0219i materialismul nefiind suficiente pentru \u00een\u021belegerea profund\u0103 a lumii. Omul are nevoie de sacru pentru a exista, chiar \u0219i omul \u00eencearc\u0103 s\u0103 sacralizeze anumite locuri sau momente privindu-le printr-un filtru subiectiv. De asemenea m-a fascinat \u0219i ideea potrivit c\u0103reia perspectiva profan\u0103 \u00ee\u0219i are originea \u00een perspectiva sacr\u0103, fiind un produs al acesteia.\u201d (Alexandru Gabriel Dinu)
\n\t\u201eEseul prezentat de dl Cristi Rusin ne \u00eendeamn\u0103 s\u0103 citim opera lui Mircea Eliade din perspectiva gu\u00e9nonian\u0103. Este important s\u0103 citim opera lui Ren\u00e9 Gu\u00e9non \u00eenainte de a lectura opera lui Mircea Eliade. Este un \u00eendemn pe care ni-l face Cristi Rusin. De asemenea ar fi interesant s\u0103 citim \u0219i opera lui Vasile Lovinescu pentru a ne face o idee legat\u0103 de universul operei lui Ren\u00e9 Gu\u00e9non. \u00cel felicit pe Cristi Rusin pentru felul \u00een care a prezentat lucrarea lui Mircea Eliade Sacru \u0219i Profan. \u201d (Adriana
\nPlugaru)
\n\t\u201eConsider c\u0103 materialul prezentat de dl drd. Cristi Rusin are un mesaj ascuns: nu v\u0103 apuca\u021bi de citit lucr\u0103ri complexe p\u00e2n\u0103 nu citi\u021bi \u00eenainte alte lucr\u0103ri conexe. A\u0219a cum cei ce \u00eencearc\u0103 s\u0103 citeasc\u0103 Pendulul lui Foucault o las\u0103 dup\u0103 mai multe pagini din m\u00e2n\u0103. Explica\u021bia? C\u0103r\u021bile deosebite trebuie s\u0103 aib\u0103 \u00een spate mult\u0103 lectur\u0103. Norocul nostru, al rom\u00e2nilor, este c\u0103 avem scriitori, creatori, cum este cel amintit de dl Cristi Rusin \u0219i a\u0219 aminti \u0219i pe Ion Petru Culianu. Ca exemplu de ce am spus p\u00e2n\u0103 acum este citatul: \u201eeste ceea ce este\u201d, care m\u0103 duce cu g\u00e2ndul la \u201eeu sunt ceea ce sunt\u201d. A\u0219 dori ca dl Cristi Rusin s\u0103 \u021bin\u0103 o prelegere despre magia neagr\u0103, vaudou sau alte taine ale Africii. Impresionat de material, o s\u0103-mi iau din bibliotec\u0103 c\u0103r\u021bile pe care le am din tinere\u021be, care dezbat acest subiect \u0219i o s\u0103 le recitesc. V\u0103 mul\u021bumesc!\u201d (Dan Zanfirescu)
\n\t\u201eMaterialul prezentat azi de \u201epuiul de savant\u201d Rusin Cristi, vine \u00een perioada c\u00e2nd ne preg\u0103tim pentru cea de a doua din marile s\u0103rb\u0103tori importante ale cre\u0219tinismului, Sf\u00e2nta Na\u0219tere a Domnului Iisus Hristos, Cr\u0103ciunul.
\n\tSavant, consider eu, este o persoan\u0103 care posed\u0103 vaste \u0219i profunde cuno\u0219tin\u021be \u00eentr-una sau mai multe ramuri ale \u0219tiin\u021bei, \u00een cazul nostru, istoria. Titulatura de \u201esavant\u201d este completat\u0103 caracterul pedagogic, chiar oratoric \u0219i de m\u0103iestria prezent\u0103rii propriilor cuno\u0219tin\u021be. Datoria noastr\u0103, a r\u00e2mnicenilor, este s\u0103 pre\u021buim acest tezaur local, omagiindu-l \u0219i dup\u0103 \u201eurcarea\u201d lui \u00een colective elitiste unde \u00ee\u0219i va desf\u0103\u0219ura profesia \u0219i \u00ee\u0219i va fructifica cuno\u0219tin\u021bele.
\n\tCon\u021binutul lecturii \u00eentrege\u0219te mul\u021bimea cuno\u0219tin\u021belor noastre din domeniul teologic \u0219i al \u00eenv\u0103\u021b\u0103turii cre\u0219tine. Eviden\u021biez coresponden\u021ba dintre veridicitatea biblic\u0103 \u0219i logosul epic prezent \u00een lectura ascultat\u0103 azi. Eseul acesta se poate asocia cu ansamblul de scrieri biserice\u0219ti.
\n\tPentru autorul materialului preg\u0103tit pentru azi, sacrul este dovada lucrurilor nev\u0103zute \u0219i de aceea cred c\u0103 poate fi numit\u0103 LUMIN\u0102. Ea lumineaz\u0103 acolo unde mintea noastr\u0103 nu ajunge prea u\u0219or. Lectorul folose\u0219te un limbaj simplu \u0219i clar, pentru c\u0103 vrea s\u0103 ne comunice ceva precis. Eseul face trimiteri directe la \u00eenv\u0103\u021b\u0103turile cre\u0219tine: Biblie, Vechiul \u0219i Noul Testament \u0219i Jertfa lui Iisus Hristos.
\n\tMaterialul prezentat azi, propune un grad de moralitate: cinste, bun\u0103 purtare, corectitudine, etc. din lectura de azi se revars\u0103 o terapie a sufletului. Consider materialul audiat ca pe o fereastr\u0103 deschis\u0103 spre cer, prin care fiecare dintre noi dore\u0219te a-L cunoa\u0219te \u0219i p\u0103stra \u00een inim\u0103 pe Dumnezeu. Eseul ne convinge c\u0103 adev\u0103rul religios nu poate fi cuprins cu mintea, ci doar cu sufletul, c\u0103ruia i se adreseaz\u0103 \u0219i dl Rusin. Este dureros \u0219i trist, c\u0103 ultimele genera\u021bii L-au schimbat pe Dumnezeu cu un om \u00eembr\u0103cat \u00een ro\u0219u, care ne aminte\u0219te de perioada comunist\u0103. Dumnezeu Tat\u0103l, de ziua Cr\u0103ciunului, ne-a f\u0103cut cel mai mare dar: ni L-a d\u0103ruit pe Fiul S\u0103u, Iisus Hristos, iar noi, oamenii, L-am ucis, r\u0103stignindu-L.
\n\tReligia poate fi comparat\u0103 cu sarea \u00een bucate. Lipsa ei duce la haos! Dup\u0103 \u02bc89 mul\u021bi concet\u0103\u021beni din zilele noastre, confirm\u0103 c\u0103 au fost \u0219i sunt cre\u0219tini, orient\u00e2ndu-se spre un model de via\u021b\u0103 normal\u0103, care se conduce dup\u0103 legile divine: s\u0103 nu furi, s\u0103 nu ucizi, s\u0103 nu \u00eenjuri, s\u0103 cinste\u0219ti pe tat\u0103l \u0219i pe mama ta, s\u0103 nu dore\u0219ti nimic din c\u00e2te are aproapele t\u0103u\u2026 subiectul lecturii este \u201eprea frumos\u201d, iar ideile prezentate sunt\u2026 \u0219i mai frumoase. Lectorul merit\u0103 tot respectul, admira\u021bia \u0219i recuno\u0219tin\u021ba pe care pot eu s\u0103 o ofer \u0219i chiar mai mult. Felicit\u0103ri! \u0218i Doamne, ajut\u0103-l la examenul de doctorat \u0219i la toate examenele vie\u021bii!\u201d (Mihai Doina)
\n\t\u201eOrice ac\u021biune se judec\u0103 \u00eentr-un context, \u021bin\u00e2nd cont de faptul c\u0103 Mircea Eliade s-a n\u0103scut \u00een Rom\u00e2nia. Mi-ar fi pl\u0103cut s\u0103 ne comunice prin operele sale filosofice teorii \u0219i principii ale istoriei religioase ale poporului rom\u00e2n. Din punct de vedere filosofic, pentru a c\u0103uta \u0219i dezbate principii religioase, se pleac\u0103 \u00eentotdeauna de la un prag al realit\u0103\u021bii, care determin\u0103 dorin\u021ba de cunoa\u0219tere. Sacralitatea la rom\u00e2ni este determinat\u0103 pentru copii din familie \u0219i din educa\u021bia religioas\u0103 f\u0103cut\u0103 de biseric\u0103 \u0219i mai nou de \u0219coal\u0103. De\u0219i \u0219tiu de la p\u0103rin\u021bii mei c\u0103 \u00eenainte de epoca socialist\u0103 se preda religia \u00een \u0219coli. Elevii mergeau la biseric\u0103 \u0219i primeau pove\u021be de la preot, at\u00e2t \u00een clas\u0103, c\u00e2t \u0219i \u00een loca\u0219ul de cult. Dac\u0103 ne g\u00e2ndim istoric, la dezvoltarea omului, religia a ap\u0103rut din preistorie, din necesitatea de a invoca for\u021be supranaturale \u00een scopuri benefice: de nutri\u021bie \u0219i de \u00eens\u0103n\u0103to\u0219ire. Pe m\u0103sura trecerii anilor, datorit\u0103 dezvolt\u0103rii \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2ntului, oamenii au c\u0103utat s\u0103-\u0219i explice fenomene ale naturii privind prin perspectiva \u0219tiin\u021bific\u0103. Cred c\u0103 acesta a fost momentul \u00een care s-a f\u0103cut separarea \u00eentre profan \u0219i religios. \u00cel felicit pe lectorul de ast\u0103zi Cristi Rusin \u0219i \u00eel rog s\u0103 ne prezinte date despre istoria religiei rom\u00e2ne\u0219ti. Felicit\u0103ri \u0219i la mai multe expuneri literare.\u201d (Georgeta Iuga)
\n\tS\u00e2mb\u0103t\u0103, 09 noiembrie, \u00eencep\u00e2nd cu ora 11:00, lectorul de serviciu al \u0219edin\u021bei Cenaclului \u201eAlexandru Sihleanu\u201d va fi dl Alexandru Gabriel Dinu. V\u0103 a\u0219tept\u0103m, cu drag!<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

SUNTEM CEEA CE SUNTEM, CREA\u021aIA LUI DUMNEZEU \u0218I VIA\u021aA PRIMIT\u0102 S\u0102 O PARCURGEM FRUMOS, DREPT MUL\u021aUMIRE S\u00e2mb\u0103t\u0103, 23 noiembrie, \u2020<\/p>\n","protected":false},"author":15,"featured_media":4784,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"colormag_page_container_layout":"default_layout","colormag_page_sidebar_layout":"default_layout","_monsterinsights_skip_tracking":false,"_uf_show_specific_survey":0,"_uf_disable_surveys":false,"ngg_post_thumbnail":0,"video_url":"","footnotes":""},"categories":[307,7],"tags":[],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/23984"}],"collection":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/15"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=23984"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/23984\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":23985,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/23984\/revisions\/23985"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/4784"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=23984"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=23984"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=23984"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}