{"id":23968,"date":"2024-12-06T00:38:25","date_gmt":"2024-12-05T21:38:25","guid":{"rendered":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=23968"},"modified":"2024-12-06T00:38:25","modified_gmt":"2024-12-05T21:38:25","slug":"spatii-culturale-nr-97-2","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=23968","title":{"rendered":"Spa\u021bii culturale nr. 97 (2)"},"content":{"rendered":"

Cenaclul poe\u021bilor din cer<\/strong><\/strong><\/p>\n

Nichifor CRAINIC<\/strong>
\n\"\"

Copacul<\/strong><\/p>\n

\u00cenalt \u0219i-ng\u00e2ndurat ca vis\u0103torul,
\nSt\u00e2nd \u00eentre cer \u0219i-ntre p\u0103m\u00e2nt stingher,
\nCrescui \u0219i eu din ve\u0219nicul mister
\nDin care toate \u00ee\u0219i pornesc izvorul.<\/p>\n

C\u00e2nd seva urc\u0103-n trunchiul meu de fier,
\nAd\u00e2ncul \u00eemi trimite-n foi fiorul
\n\u0218i simt c\u0103-n mine n\u0103v\u0103le\u0219te dorul
\nP\u0103m\u00e2ntului de-a fi mai l\u00e2ng\u0103 cer.<\/p>\n

Iar cerul peste v\u00e2rful meu se-ndoaie
\n\u0218i svonuri tainice din infinit
\nO gur\u0103 fac din fiecare foaie.<\/p>\n

\u0218i-n fream\u0103tul de foi nel\u0103murit,
\nCu \u0219oaptele veciei se-ntretaie
\nSuspinele p\u0103m\u00e2ntului trudit.<\/p>\n


\nMo\u0219 Cr\u0103ciun<\/strong><\/p>\n

Mo\u0219 cu barba de z\u0103pad\u0103,
\nF\u0103r\u0103 daruri, mo\u0219 s\u0103rman,
\nTinere\u021bea ta gr\u0103mad\u0103
\nN-o s-o vad\u0103
\nNici \u00e3st an.<\/p>\n

Torc p\u0103ianjenii sub grind\u0103,
\n\u021aara-i f\u0103r\u0103 de b\u0103ie\u021bi,
\nNu-\u021bi mai vin cu cea\u021b\u0103-n tind\u0103
\nO colind\u0103
\nS\u0103-i \u00eenve\u021bi.<\/p>\n

De cu sear\u0103-naripa\u021bii<\/p>\n

\u00cengeri nu mai c\u00e2nt\u0103 prin
\nSinguraticele spa\u021bii
\n\u0218i-a\u0219tepta\u021bii
\nNu mai vin.<\/p>\n

Pl\u00e2nge biata gospodin\u0103,
\nBra\u021bele \u00een gol se-ntind,
\nNu e cear\u0103 de-o lumin\u0103,
\nNici f\u0103in\u0103
\nDe-un colind.<\/p>\n

Tu, cel vesel de-alt\u0103dat\u0103,
\nStr\u00e2ngi pustiul \u0103stui an
\nLa colinda\u2019 ndatinat\u0103,
\nF\u0103r\u0103 cea\u021b\u0103,
\nMo\u0219 s\u0103rman.<\/p>\n

G\u00e2rbov pribege\u0219ti prin sate,
\nTe strecori pe la ora\u0219,
\nGemi pe ziduri de cetate
\nD\u0103r\u00e2mate
\nDe vr\u0103jma\u0219.<\/p>\n

Cu tropare \u0219i podobii
\nFaci popas \u00eentr-un c\u0103tun,
\nZgribulit la gura sobii
\nPl\u00e2ngi ca robii,
\nMo\u0219 Cr\u0103ciun.<\/p>\n

Pl\u00e2ngi \u00eencet! St\u0103 la uluc\u0103
\nPaznicul sub coif de fier
\n\u0218i e-n stare, Mo\u0219-N\u0103luc\u0103,
\nS\u0103 te duc\u0103
\nPrizonier!<\/p>\n


\nReculegere<\/strong><\/p>\n

Drumurile cu domoale \u00eentoarceri acas\u0103,
\nAsfin\u021bit de soare pe lame de coas\u0103,
\nProstern\u0103ri de s\u0103lcii \u0219i mesteceni, boare
\nDe azim\u0103 cald\u0103 scoas\u0103 din cuptoare,
\nAburit de inimi c\u00e2ntec tremurat,
\n\u00cen urm\u0103 departe dealul \u00eensingurat,
\nSear\u0103 c\u0103 o ras\u0103 de c\u0103lug\u0103ri\u021b\u0103 \u00eennegrind t\u0103cut pe bra\u021be de troi\u021b\u0103,
\nR\u0103s\u0103rit de stele, umbr\u0103 de gr\u0103dini,
\nSuflet de cr\u0103i\u021be \u0219i de rosmarin
\n\u0218ezi pu\u021bin pe culme s\u0103 privim de sus
\nHornurile fumeg\u00e2nd, dup\u0103 apus;
\nFumul casei noastre-n marginea cealalt\u0103
\nE mai nalt \u0219i face sear\u0103 \u0219i mai-nalt\u0103,
\nE mai drept \u0219i mai albastru \u0219i mai clar \u2014
\nParc\u0103 t\u0103m\u00e2iaz\u0103 stelele de jar.<\/p>\n


\nTraian DEMETRESCU<\/strong>
\n\"\"

Frunze de toamn\u0103<\/strong><\/p>\n

Pic\u0103 frunzele de toamn\u0103,
\nScuturate de furtun\u0103,
\n\u0218i pic\u00eend ca o ninsoare
\nFac p\u0103m\u00eentului cunun\u0103.<\/p>\n

Melancolic, prin fereastr\u0103,
\nMi-arunc ochii c\u0103tre ele,
\n\u0218i privindu-le le-asam\u0103n
\nCu iluziile mele…<\/p>\n


\nAve Maria<\/strong><\/p>\n

\u00cen biserica Sf. \u0218tefan<\/p>\n

Ave-Maria… \u0218i spre bolta
\nM\u0103re\u021bului \u0219i trist altar,
\nFermec\u0103torul glas de org\u0103
\nSe-nal\u021b\u0103 ca un pl\u00eens amar…<\/p>\n

\u00cen sufletele credincioase
\nCad notele m\u00eeng\u00eeietoare,
\nCum peste frunzele de toamn\u0103,
\nAmurgul razelor de soare.<\/p>\n

\u00cengenunchiat\u0103 \u00eenaintea
\nCrucificatului Hristos,
\nO palid\u0103 prostituat\u0103
\nPl\u00eengea ca un copil duios.<\/p>\n

\u0218i-nm\u0103rmurit\u0103 \u00een durerea
\nReligioasei aiur\u0103ri,
\nP\u0103rea de veacuri c\u0103 a\u0219teapt\u0103
\nCuv\u00eentul ultimei iert\u0103ri.<\/p>\n


\nCorbii<\/strong><\/p>\n

Pe plopii nin\u0219i
\nCoboar\u0103 corbii-n p\u00e2lc de doliu,
\nCernesc al iernei alb lin\u021boliu,
\n\u0218i, tri\u0219ti, de foame par \u00eenvin\u0219i…<\/p>\n

Cuget\u0103tori,
\nPrivesc pe cer, privesc departe;
\nPe c\u00e2nd un glas de v\u00e2nt \u00eemparte
\nUn c\u00e2ntec care d\u0103 fiori…<\/p>\n

\u00cen cimitir,
\nPribegi, s-au adunat la sfad\u0103;
\nIar sub uitare \u0219i z\u0103pad\u0103
\nS-ascund mormintele \u00een \u0219ir…<\/p>\n

\u0218i pe c\u00e2nd trec,
\n\u00cen a crepusculului or\u0103,
\nSpre groapa unde doarme-o sor\u0103,
\n\u0218i-n suflet pl\u00e2nsul \u00eel \u00eenec;<\/p>\n

\u00cen aiur\u0103ri
\nDe spaim\u0103 inima mea moare…
\nAcoperite de ninsoare,
\nPierdute sunt orice c\u0103r\u0103ri…<\/p>\n

\u0218i m\u0103 \u00eenvinge
\nUn g\u00e2nd amar, \u0219tiind c\u0103-odat\u0103
\n\u0218i peste groapa mea uitat\u0103
\nVor trece corbii \u0219i va ninge.<\/p>\n


\nLa morg\u0103<\/strong><\/p>\n

Gardi\u0219tii au g\u0103sit-o moart\u0103
\nPe strad\u0103, v\u00e2n\u0103t\u0103 de frig,
\n\u0218i c\u0103tre Morga au pornit-o,
\nF\u0103r\u0103 co\u0219ciug \u0219i f\u0103r\u0103 drig.<\/p>\n

Era o biat\u0103 r\u0103t\u0103cit\u0103,
\nProstituindu-se pe bani,
\nCu tinere\u021bea zdren\u021buit\u0103
\nAbia la optsprezece ani!<\/p>\n

Iubitul ei, poetul palid,
\nUn vis\u0103tor frumos \u0219i trist,
\nO-n\u021belegea \u0219i o iertase,
\nPrecum pe Magdalena, Crist!<\/p>\n

\u0218i pe c\u00e2nd ea la Morga zace
\nSub fier\u0103straie \u0219i scalpele,
\nEl o a\u0219teapt\u0103 \u00een mansard\u0103,
\n\u0218i-o caut\u0103 mereu prin stele…<\/p>\n


\nDiana Dobri\u021ba B\u00ceLEA <\/strong>
\n\"\"

Nelini\u0219tea zilei<\/strong>
\n (fragment de roman)<\/p>\n

D\u0103du la o parte glastra cu orhidee \u0219i urc\u0103 ea \u00een locul acesteia. \u00cen picioare, \u021bin\u00e2ndu-se cu o m\u00e2n\u0103 de rama ferestrei, tremur\u00e2nd ca o frunzuli\u021b\u0103 \u00een b\u0103taia unui v\u00e2nt nemilos, privi \u00een jos cu oarecare team\u0103. De la etajul \u0219apte, \u00een starea \u00een care era, credea c\u0103 abia acum vede lumea adev\u0103rat\u0103. I se p\u0103rea mic\u0103, ur\u00e2t\u0103, tulbure \u0219i lipsit\u0103 de ispite. N-o mai chema nimic \u00een tumultul s\u0103u, nicio voce dintre at\u00e2tea c\u00e2te are via\u021ba nu-i striga numele pentru a o salva. Mai la dreapta, spre intersec\u021bie, v\u0103zu un b\u0103tr\u00e2n care, st\u00e2nd pe o banc\u0103 nu departe de blocul m\u0103tu\u0219ii sale, o descoperise \u0219i o privea \u00eencremenit. Ar fi trebuit s\u0103-i alarmeze pe oamenii din vecin\u0103tate, dar el n-o f\u0103cu. Poate c\u0103 o confundase cu o floare, fiindc\u0103 era \u00eembr\u0103cat\u0103 \u00eentr-o rochie ro\u0219ie, larg\u0103 \u0219i lung\u0103. Doar pielea alb\u0103 \u0219i p\u0103rul galben, greu, aidoma unui m\u0103nunchi mare de spice coapte, s-o fi tr\u0103dat. Dup\u0103 c\u00e2teva clipe lungi, b\u0103tr\u00e2nul privi \u00een alt\u0103 parte \u0219i pe ea o uit\u0103, la fel cum ui\u021bi o floare pe care ai v\u0103zut-o \u00eent\u00e2mpl\u0103tor \u00een gr\u0103dina \u00eenchis\u0103 a unui str\u0103in.
\n\u00cenainte de a se arunca \u00een gol, \u00ee\u0219i mai \u00eentoarse o dat\u0103 privirea c\u0103tre m\u0103tu\u0219a ei. \u00ce\u0219i zise imediat c\u0103 n-are rost s-o mai chinuie, pentru c\u0103 primise deja o b\u0103taie sor\u0103 cu moartea, din cauza ei, de la so\u021bul \u00eenvechit \u00een rele \u0219i poate \u0219i nebun de legat dac\u0103 nu mai avea mil\u0103 de nimeni. Cu buza spart\u0103 \u00een dou\u0103 locuri, cu ochii vine\u021bi \u0219i umfla\u021bi, cu din\u021bii din fa\u021b\u0103 rup\u021bi de pumnii primi\u021bi \u00een tot at\u00e2tea b\u0103t\u0103i c\u00e2te zile st\u0103tuse \u00een cas\u0103 cu b\u0103rbatul sortit la cununie s\u0103-i fie al\u0103turi p\u00e2n\u0103 c\u00e2nd moartea \u00eei va desp\u0103r\u021bi, femeia de patruzeci de ani, slab\u0103 \u0219i firav\u0103 ca un puf de p\u0103p\u0103die, nu f\u0103cea nimic s\u0103-\u0219i \u00eentoarc\u0103 nepoata de pe drumul ales s\u0103-i fie \u0219i ultimul. G\u00e2ndea c\u0103 e o alegere bun\u0103 ca fata orfan\u0103 s\u0103-\u0219i ia via\u021ba. Cine s\u0103-i poarte de grij\u0103, cine s-o fereasc\u0103 de nenorociri \u0219i de nenoroci\u021bi? Nu c\u0103 n-o durea sufletul, doar era s\u00e2nge din s\u00e2ngele ei, numai c\u0103 nu putea s-o ajute, cum nu putea s\u0103 se ajute nici pe sine. Ea, personal, nu avea nimic, nici cas\u0103, nici mas\u0103. Toate fuseser\u0103 cump\u0103rate din banii so\u021bului ei \u0219i din motivul acesta nu-l p\u0103r\u0103sea. Unde s\u0103 se duc\u0103 \u0219i din ce s\u0103 tr\u0103iasc\u0103? Nu avea dec\u00e2t am\u0103r\u0103ciune \u0219i bun\u0103tate, dar cu astea dou\u0103 nu mai impresiona de mult pe nimeni.
\nFata de la fereastr\u0103, Floare – nu Floarea, Florica, Florina, Florentina sau alte nume derivate, ci Floare, ca \u0219i c\u00e2nd ar fi fost oropsit\u0103 s\u0103 nu \u00eensemne nimic precis, s\u0103 nu aib\u0103 un destin al s\u0103u bine conturat, un dumnezeu l\u0103untric \u0219i un \u00eenger p\u0103zitor, ca to\u021bi oamenii -, sim\u021bi \u00een aceste momente grele c\u0103-\u0219i dore\u0219te s\u0103 fie oprit\u0103 de la gestul necugetat, adic\u0103 s-o mai iubeasc\u0103 \u0219i pe ea cineva. S-o trag\u0103 de la geam m\u0103tu\u0219a, spre lume, spre via\u021b\u0103, pentru c\u0103 nu apucase s\u0103 tr\u0103iasc\u0103 dec\u00e2t \u0219aisprezece ani. Dar femeia r\u0103m\u0103sese \u00een lumea ei, parc\u0103 nici nu era martor\u0103 la groz\u0103via care st\u0103tea s\u0103 se \u00eent\u00e2mple. Floarei \u00eei p\u0103ru r\u0103u c-o vede singur\u0103 \u0219i am\u0103r\u00e2t\u0103, umflat\u0103 de pl\u00e2ns \u0219i dezgustat\u0103 de toate cele din jurul ei. Nu-i mai zise nimic, nici m\u0103car nu-\u0219i lu\u0103 adio de la ea \u0219i se \u00eentoarse din nou cu fa\u021ba la strad\u0103, sim\u021bind \u00een inima sa c\u0103 n-are de ce s\u0103 mai \u00eent\u00e2rzie pe p\u0103m\u00e2nt. Dac\u0103 ai numai nori \u00een suflet, cum s\u0103-\u021bi mai fie zilele \u00eensorite?! Ridicase deja un picior \u00een aer \u0219i se uita la cer, unde spera s\u0103-i ajung\u0103 sufletul, c\u00e2nd, printre v\u00e2j\u00e2iturile urechilor, auzi vocea mai \u00eenalt\u0103 dec\u00e2t de obicei a m\u0103tu\u0219ii:
\n– Dac\u0103 n-ai g\u0103sit un scop al vie\u021bii tale \u0219i nici nu crezi c-o s\u0103-l g\u0103se\u0219ti vreodat\u0103, arunc\u0103-te. Dar dac\u0103 sim\u021bi c-o s\u0103-l g\u0103se\u0219ti c\u00e2ndva, d\u0103-te jos de-acolo \u0219i caut\u0103-l!
\nScopul vie\u021bii? Ce motiv mai era \u0219i \u0103sta pentru a-i da peste cap hot\u0103r\u00e2rea luat\u0103 deja de c\u00e2teva zile? \u00ce\u0219i retrase piciorul din aer \u0219i \u00eencerc\u0103 s\u0103 se concentreze asupra acestor cuvinte pe care nu i le mai spusese nimeni p\u00e2n\u0103 acum. Chiar are un scop via\u021ba omului, a tuturor oamenilor, a f\u0103c\u0103torului de bine la r\u00e2nd cu de-alde pierde-var\u0103 \u0219i nemernici? Imposibil. Unii n-au ce s\u0103 caute \u00een via\u021ba de om, ca b\u0103rbatul m\u0103tu\u0219ii de exemplu, poate nici m\u0103car \u00eentr-o via\u021b\u0103 de pas\u0103re. Se g\u00e2ndise la pas\u0103re pentru c\u0103 v\u0103zuse una venind spre ea, rupt\u0103 parc\u0103 din cer sau picurat\u0103 dintr-un nor, o vietate mic\u0103, frumoas\u0103, cu aripile b\u0103t\u00e2nd \u00eentr-o grab\u0103 nebun\u0103 aerul \u0219i nelini\u0219tea zilei. P\u00e2n\u0103 s\u0103 se dumireasc\u0103 \u0219i s\u0103 se fereasc\u0103, pas\u0103rea o plesni tare peste fa\u021b\u0103 cu penele ei frumos colorate, ceea ce o f\u0103cu s\u0103 se dezechilibreze \u0219i s\u0103 cad\u0103 \u00een\u0103untru, pe covor. Mirat\u0103, duc\u00e2ndu-\u0219i m\u00e2na peste obrazul lovit, se uit\u0103 c\u0103tre m\u0103tu\u0219a ei. Aceasta, f\u0103r\u0103 s\u0103 spun\u0103 vreun cuv\u00e2nt, \u021b\u00e2\u0219ni de pe patul pe care st\u0103tea, f\u0103cu doi-trei pa\u0219i, s\u0103ri peste corpul parc\u0103 \u00eempietrit \u0219i, dintr-un singur salt, urc\u0103 pe locul unde copila se \u00eeng\u00e2nase mai devreme cu moartea. Nu mai privi nici la dreapta sau la st\u00e2nga, nici \u00een sus ori \u00een jos, ci, ad\u00e2nc, \u00een sine. Pe marginea aceasta dintre via\u021b\u0103 \u0219i moarte, vru s\u0103 \u0219tie dac\u0103 se mai iube\u0219te, ea pe sine, m\u0103car pu\u021bin, c\u00e2t s\u0103 \u00eennoade o speran\u021b\u0103 oarecare de clipa de fa\u021b\u0103, dar nu sim\u021bi nimic. Nu mai exista \u00een mintea ei nicio noim\u0103 care s\u0103-i poat\u0103 r\u0103spunde. \u0218i tot f\u0103r\u0103 s\u0103 mai priveasc\u0103 \u00een jur, crispat\u0103, \u00eentinse bra\u021bele \u00een lateral ca pe ni\u0219te aripi, ca \u0219i c\u00e2nd n-ar fi vrut s\u0103 plece prea departe \u0219i nici undeva de unde s\u0103 nu se mai poat\u0103 \u00eentoarce. M\u00e2inile ei se fr\u00e2nser\u0103 \u00eens\u0103 dup\u0103 prima lor zbatere. C\u0103zu \u00een gol venindu-i pentru prima oar\u0103 \u00een minte c\u0103 Dumnezeu e Tat\u0103l \u0219i \u00cel doare \u0219i pe El, ca pe orice p\u0103rinte, de copilul Lui.<\/p>\n


\nOttilia ARDELEANU <\/strong>
\n\"\"

transpunere <\/strong><\/p>\n

nu am afirmat vreodat\u0103 c\u0103 voi schimba lumea
\n\u00eens\u0103 m\u0103 pot schimba interior
\nca s\u0103 pot vedea cu al\u021bi ochi dincolo de mine
\npoe\u021bii sunt buni s\u0103 dea peste cap mersul universului
\nvin cu idei subtile premerg\u0103toare transform\u0103rilor
\nf\u0103r\u0103 a fi magicieni
\nei doar a\u0219tern pe h\u00e2rtie ceva al lor de st\u0103 mintea \u00een loc
\nsuferin\u021ba iubirea jocul plutirea devin repere cotidiene
\ne ca \u0219i cum ai rupe dintr-o p\u00e2ine \u0219i ai s\u0103tura \u00eentreaga planet\u0103
\npoe\u021bii au un alt suflet
\nse vede doar pe h\u00e2rtie<\/p>\n


\nsudoku <\/strong><\/p>\n

s\u0103 fiu alt om pe vertical\u0103 pe orizontal\u0103
\n\u0219i niciodat\u0103 acela\u0219i
\nindiferent de locul \u0219i ziua c\u00e2nd
\nm-am luat cu g\u00e2ndirea
\ndespre adev\u0103r \u0219i substan\u021ba lui controversat\u0103
\nunii spun c\u0103 e vitriol
\nal\u021bii marihuana
\nniciunul c\u0103 e iarba suculent\u0103 de dup\u0103 ploaie
\nundeva la \u021bar\u0103
\nprintre amintiri g\u0103lbui \u0219i mult pustiu
\nf\u0103r\u0103 ei
\ncei de demult
\nnimic nu poate fi multilateral dezvoltat
\nnimic alunecat printre boabe de fasole p\u0103st\u0103i semin\u021be de floarea-soarelui
\nde la unu la nou\u0103 nu trebuie repetat niciun sens<\/p>\n

e simplu
\no singur\u0103 dat\u0103 e\u0219ti tu
\npeste timp un posibil plagiat<\/p>\n


\ntr\u0103snete \u0219i fulgere <\/strong><\/p>\n

matinalele mele g\u00e2nduri
\ncu fir de borangic
\nun c\u00e2mp albastru de toamn\u0103
\nr\u0103sucit\u0103 pe spic
\nz\u0103rir\u0103-n fereastr\u0103 dintr-un nimic
\nun colos de nor \u00eenfior\u0103tor<\/p>\n

octombrie se-apropie
\nce inamic
\ncu v\u00e2ntul turbat \u0219i cuv\u00e2ntu-i peltic
\nde dup\u0103 faldurile perdelei mele
\nse-ncaier\u0103 oarbe frunze-ntre ele
\nca ni\u0219te vr\u0103jma\u0219e ghiulele<\/p>\n

ce bocet de parc\u0103-nviar\u0103 str\u0103bunii
\ndin oasele lor tulnicele lumii jelesc
\nflorile r\u0103ului se \u00een\u0103spresc
\ncioturi se fac s\u0103bii \u0219i arcuri
\nc\u00e2teva tancuri de p\u0103s\u0103ri prin \u021barcuri
\np\u0103m\u00e2ntul \u0219i cerul se zguduie
\nfurtuna \u0219i-arunc\u0103 l\u0103ncile
\ndespic\u0103 \u00een patru \u0219i duduie<\/p>\n

p\u00e2rjolite g\u00e2nduri pe c\u00e2mpuri
\nr\u0103zle\u021bite flori moarte
\nse las\u0103 t\u0103cere \u00een departe
\npe schele soare de octombrie timid
\n\u00eemi deseneaz\u0103 inima pe zid<\/p>\n


\nDumitru PAN\u0102<\/strong>
\n\"\"

IN \u2013 TE \u2013 ROGATIO <\/strong><\/p>\n

Doamne cum am putut p\u0103timi pentru ce nu am \u015ftiut?
\ncum am putut purta
\nminciuna \u00een durere? trupul
\ncum de mi s-a cutremurat?<\/p>\n

\u015fi cum voi sf\u00e2r\u015fi? \u00een via\u0163\u0103
\nsau \u00een moarte? c\u0103ci \u015fi moartea
\n\u015fi via\u0163a \u015fi via\u0163a \u015fi moartea
\nm-apropie mie – <\/p>\n

singur \u00een iubire cum
\nnumai \u00een moarte<\/p>\n

singur p\u00e2n\u0103 la Tine <\/p>\n


\nIstorie literar\u0103<\/strong><\/em><\/p>\n

Florin Daniel DINC\u0102<\/strong>
\n\"\"

C\u00c2ND ISTORIA SE LAS\u0102 RECITIT\u0102… [3]<\/p>\n

DORIN TUDORAN \u0218I EDGAR PAPU SAU \u201e\u00abNEGRUL\u00bb ETEI BOERIU\u201d<\/strong><\/p>\n

\t\u00cen anul 1976, Dorin Tudoran \u2013 conform\u00e2ndu-se modului de adresare caracteristic fatidicelor vremuri predecembriste (\u2013 Stimate tovar\u0103\u0219e profesor, a\u0219 dori s\u0103 \u00eencepem aceast\u0103 convorbire printr-o schi\u021b\u0103 a cadrului afectiv \u00een care s-a desf\u0103\u0219urat copil\u0103ria dumneavoastr\u0103. Bine\u00een\u021beles, numai dac\u0103 aceast\u0103 perioad\u0103 de via\u021b\u0103 a marcat, \u00een mod deosebit, anii de mai t\u00e2rziu. [\u201e…S\u0103 dob\u00e2nde\u0219ti statura normal\u0103, de care ai nevoie pentru a fi tu \u00eensu\u021bi \u0219i nu altcineva sau altceva\u201d, \u00een Luceaf\u0103rul, 24 iulie 1976; \u00een vol. Dorin Tudoran, Nostalgii intacte, 1982]) \u2013 avea s\u0103-l provoace, deferent, pe \u201efiravul \u0219i delicatul profesor\u201d Papu (Alex. \u0218tef\u0103nescu, Istoria literaturii rom\u00e2ne contemporane. 1941 \u20132000, 2005, p. 675) la o radiografiere a biografiei sale, la realizarea unei retrospective asupra meandrelor figurii spiritului creator, una pornind de la primele forme de manifestare a lui \u0219i ajung\u00e2nd p\u00e2n\u0103 la prezentul interviev\u0103rii sale, adic\u0103 \u00een anul 1976.
\n\tPe parcursul convorbirii cu cel ce fusese unul dintre miile de cobai ai regimului sangvinar din Rom\u00e2nia sovietizat\u0103, Dorin Tudoran \u2013 dup\u0103 ce reproduce un segment dintr-un interviu \u2013 pe al c\u0103rui realizator nu \u00eel nume\u0219te, \u00eens\u0103 \u00eel identific\u0103m u\u0219or ca fiind Adrian P\u0103unescu, \u0219i dup\u0103 ce \u00eei adaug\u0103 o \u00eensemnare a lui Cesare Pavese (din 1935), una privitoare la drama con\u0219tientiz\u0103rii st\u0103rii de debut continuu \u2013 ne pune pe g\u00e2nduri asupra \u021bintei urm\u0103rite, pentru c\u0103 al\u0103turat scria astfel: \u2013 \u0218i c\u00e2nd m\u0103 g\u00e2ndesc c\u0103 foarte mul\u021bi tineri scriitori asta-\u0219i doresc: s\u0103 nu se mai simt\u0103 la \u00eenceput de drum, s\u0103 nu mai fie considera\u021bi \u201e\u00eencep\u0103tori\u201d. (Nostalgii intacte, p. 156)
\n\t\u00cenainte s\u0103 \u00eencerc\u0103m s\u0103 facem lumin\u0103 \u00een privin\u021ba inten\u021biilor gazetarului Dorin Tudoran, care v\u00e2ntura problema debutului editorial \u0219i a elucid\u0103rii \u2013 prin amplificare: \u201eNu fac altceva dec\u00e2t s\u0103 v\u0103 rog s\u0103 dezvolta\u021bi ideea cuprins\u0103 \u00een r\u00e2ndurile de mai sus, amintindu-v\u0103 c\u0103 Pavese scria c\u00e2ndva…\u201d (Nostalgii intacte, p. 156) \u2013 ideii formulate de Edgar Papu la \u00eenceputul interviului \u201eExpresia literar\u0103 trebuie s\u0103 aduc\u0103 un mesaj de cunoa\u0219tere, iar nu unul de form\u0103\u201d, pe care i-l acordase lui Adrian P\u0103unescu (Sub semnul \u00eentreb\u0103rii, 1971), s\u0103 realiz\u0103m decelarea surselor de documentare utilizate de Dorin Tudoran \u00een intervievarea lui confratern\u0103.
\n\tLui Dorin Tudoran, Edgar Papu avea s\u0103 \u00eei declare ignoran\u021ba proprie \u00een privin\u021ba lucr\u0103rii din care pornea ideea predilec\u021biei sale pentru literaturile hispanice. Identificarea izvorului de informare a lui Tudoran nu ne d\u0103 b\u0103taie de cap, fiind vorba despre Marian Popa (Dic\u021bionar de literatur\u0103 rom\u00e2n\u0103 contemporan\u0103, 1971), \u00eens\u0103 trebuie notat c\u0103 aprecierea lui M. Popa fusese scurtat\u0103, \u00een dic\u021bionar fiind mai larg\u0103, mai potrivit\u0103 viziunii lui E. Papu, a c\u0103rui oper\u0103 era descris\u0103 prin \u201emetoda consecu\u021biei sau profilul sintetic\u201d (p. 6), \u00eens\u0103 f\u0103r\u0103 s\u0103 se strecoare o vorb\u0103 de l\u0103murire despre pauza editorial\u0103 de la 1947 p\u00e2n\u0103 la 1967. Din acest punct de vedere, s\u0103 preciz\u0103m c\u0103 nici \u00een edi\u021bia a II-a a Dic\u021bionarului de literatur\u0103 rom\u00e2n\u0103 contemporan\u0103 (revizuit\u0103 \u0219i ad\u0103ugit\u0103, 1977) Marian Popa nu avea s\u0103 ne surprind\u0103, pentru c\u0103 nimic nu se \u00eent\u00e2mplase, socio-politic, \u00een avantajul celor ce ar fi inten\u021bionat s\u0103 revin\u0103 critic, justi\u021biar, asupra erorilor de neiertat, care \u00eei erau imputabile regimului dejisto-ceau\u0219ist, cu toate ifosele de relax\u0103ri \u0219i de re\u00eennoiri, adic\u0103 de \u201eprim\u0103veri\u201d cu \u0219tampil\u0103 de la Partid \u0219i de la Securitate.
\n\tP\u00e2n\u0103 s\u0103 ne \u00eentoarcem la interviul ai c\u0103rui protagoni\u0219ti au fost Dorin Tudoran \u0219i Edgar Papu, s\u0103 \u00eei \u00eemprosp\u0103t\u0103m cititorului memoria pun\u00e2ndu-i \u00een fa\u021b\u0103 prima pagin\u0103 a convorbirii dintre Papu \u0219i P\u0103unescu, unde c\u0103rturarul din \u0219aptezecism, privind \u00eenapoi (nu f\u0103r\u0103 ghea\u021b\u0103 pe \u0219ira spin\u0103rii), a emis ideea debuturilor succesive, \u00een reviste \u0219i la edituri, f\u0103r\u0103 ca P\u0103unescu s\u0103 fi remarcat vidul editorial de la 1947 la 1967, gazetarul mul\u021bumindu-se s\u0103 consemneze disciplinat, a\u0219a cum avea s\u0103 afirme \u00een finalul dialogului: \u2013 Am notat totul ca un student. V-am ascultat ca pe un profesor. (Sub semnul \u00eentreb\u0103rii, 1979, edi\u021bia a II-a, ad\u0103ugit\u0103, p. 404)
\n Concluziv vorbind, ce informa\u021bii \u00eenregistrase P\u0103unescu privind activitatea de scriitor a lui Edgar Papu, din perioada interbelic\u0103 \u0219i imediat postbelic\u0103? C\u0103 Papu (profit\u00e2nd de \u00eendrum\u0103rile lui Corneliu Mih\u0103ilescu: \u201eunul dintre frunta\u0219ii avangardei noastre picturale\u201d) publicase (prin 1929, \u00een \u201ediferite cotidiene ale vremii\u201d) cronici plastice \u00een esen\u021b\u0103, c\u0103 \u00een 1936 a debutat editorial cu R\u0103sp\u00e2ntii \u2013 forme de via\u021b\u0103 \u0219i cultur\u0103, c\u0103 \u00een 1947 a tip\u0103rit monografia Giordano Bruno. Via\u021ba \u0219i opera, c\u0103 \u00een agora s-a \u00eentors \u201enumai ca traduc\u0103tor, \u00eencep\u00e2nd din 1951\u201d (Sub semnul \u00eentreb\u0103rii, 1979, p. 398).
\n\tDe ce P\u0103unescu \u2013 \u00eenfumuratul jurnalist care ne-a asurzit cu tr\u00e2mbi\u021barea \u00eendr\u0103znelii sale \u2013 nu s-a interesat de ce i s-a \u00eent\u00e2mplat lui Papu din 1947, adic\u0103 de la Giordano Bruno. Via\u021ba \u0219i opera, p\u00e2n\u0103 \u00een 1967, adic\u0103 p\u00e2n\u0103 la C\u0103l\u0103toriile Rena\u0219terii \u0219i noi structuri literare? Nu l-a pus pe g\u00e2nduri sintagma \u201enumai ca traduc\u0103tor\u201d? Nici locu\u021biunea adverbial\u0103 \u201eDin p\u0103cate\u201d, cea dublat\u0103 disjunctiv \u0219i antitetic prin \u201esau din fericire\u201d? Dup\u0103 r\u0103spuns, unul care trimitea la 1951 \u0219i la Caiete de filozofie, P\u0103unescu formula constatativ: \u2013 De 40 de ani sunte\u021bi \u2013 cu pauze sau continuu \u2013 \u00een publicistica rom\u00e2neasc\u0103 (…), s\u0103rind, dezinvolt, la de-ale rapsodului de la B\u00e2rca.
\nDup\u0103 aceast\u0103 parantez\u0103 necesar\u0103, s\u0103 revenim la binomul conversativ Edgar Papu \u0219i Dorin Tudoran, repun\u00e2nd pe tapet ideea debutului succesiv, l\u0103murindu-ne \u0219i l\u0103murindu-l pe cititor cum vedeau lucrurile intervievatorul \u0219i intervievatul, dac\u0103 doar aparent sau \u00een ad\u00e2ncime erau pe varii baricade, dac\u0103 ambii erau con\u0219tient
\nimplica\u021bi \u00eentr-un joc cu dubl\u0103 fa\u021b\u0103, deci fiind solidari \u00eenaintea aceluia\u0219i adversar extrem de suspicios, de pervers \u0219i de ferin (\u201echitul\u201d ro\u0219u), oric\u00e2nd preg\u0103tit \u2013 Papu o aflase cu 14\u201315 ani \u00een urm\u0103, pe c\u00e2nd fusese \u00eenchis la penitenciarul din Bac\u0103u, \u0219i avea s\u0103 o afle \u0219i Tudoran peste 8\u20139 ani, c\u00e2nd va fi eliminat din via\u021ba literar\u0103 \u2013 s\u0103 \u00eel t\u00e2rasc\u0103, metaforic vorbind, pe oricare alt Giordano Bruno \u00een pia\u021ba Campo dei Fiori.
\n\tC\u00e2nd \u00ee\u0219i probeaz\u0103 voca\u021bia evoc\u0103rii \u201emediului sentimental al copil\u0103riei\u201d \u2013 vorbind despre o \u201eambian\u021b\u0103 rusti\u00acc\u0103\u201d, o \u201eambivalen\u021b\u0103 de cadru ce m\u0103 fascina\u201d, o \u201eambian\u021b\u0103 romantic\u0103\u201d, una care \u201em-a marcat puternic toat\u0103 via\u021ba\u201d, un \u201eadev\u0103rat mediu arhaic\u201d, de aura spa\u021biului \u00een care se foiau arti\u0219ti, oameni de \u0219tiin\u021b\u0103 (A.D. Xenopol, C. Mille, Dimitrie Evolceanu, Alexandru Cazaban, Victor Anestin, Wladimir Hegel etc.), despre o bibliotec\u0103 \u201efabuloas\u0103\u201d, care \u201em\u0103 st\u00e2rnea la ne\u00eentrerupte reverii\u201d, de acel \u201eirepresibil gust al vis\u0103rii\u201d, de credin\u021ba c\u0103 \u201evoi deveni un artist; cel pu\u021bin un scriitor\u201d (Nostalgii intacte, p.156) \u2013 E. Papu \u00ee\u021bi las\u0103 impresia c\u0103 retr\u0103g\u00e2ndu-se, imaginar, \u00een mirabila copil\u0103rie ar \u00eencerca s\u0103 se fereasc\u0103 de atacul unor imagini de co\u0219mar, cele \u021b\u00e2\u0219nind din experien\u021ba lui concentra\u021bionar\u0103. Eruditul Papu, cel din 1976 \u2013 evoc\u00e2ndu-l pe Papu de la \u0218coala primar\u0103 \u201eSf\u00e2ntul Iosif\u201d (1915\u20131919) \u0219i de la Colegiul \u201eSf\u00e2ntul Sava\u201d (1919\u20131927) \u2013 retr\u0103ia pura bucurie a relev\u0103rii influen\u021belor \u201ediametral opuse\u201d, exercitate de profesorii de rom\u00e2n\u0103: pentru c\u0103 \u201ei se p\u0103rea c\u0103 aflase \u00een mine un dram de talent actoricesc\u201d, Ion Steriopol, de la \u201eSf\u00e2ntul Iosif\u201d, \u201em-a \u00eencurajat exact \u00een vis\u0103rile mele romantice\u201d, iar Mihnea Olmazu, de la \u201eSf\u00e2ntul Sava\u201d, intuind \u201e\u00een mine tocmai acea latur\u0103 anarhic\u0103 de care \u0219i eu m\u0103 temeam\u201d, avea s\u0103 contribuie la \u201e\u00eendrumarea mea spre construirea unei personalit\u0103\u021bi, alta dec\u00e2t cea la care visam eu a deveni\u201d (Nostalgii intacte, p.156).
\n\tEdgar Papu \u00eei va m\u0103rturisi lui Dorin Tudoran c\u0103 adev\u0103rul brutal (cum c\u0103 el era f\u0103cut pentru a g\u00e2ndi, nu pentru a visa prin culori) avea s\u0103 \u00eel primeasc\u0103, licean fiind, de la Bob Bulgaru (c\u0103ruia \u00een 1984 \u00eei va \u00eenchina o monografie), de atunci novicele Papu \u00eencep\u00e2nd b\u0103t\u0103lia cu sine, subordonat\u0103 voin\u021bei \u201ede a m\u0103 recompune\u201d, a c\u0103rei for\u021b\u0103 sporea din teama de \u201eo destr\u0103mare interioar\u0103\u201d \u0219i al c\u0103rei c\u00e2\u0219tig avea s\u0103 fie \u201eatrac\u021bia pentru estetic\u0103\u201d (Nostalgii intacte, p. 146\u2013147). Mul\u021bumit\u0103 lui Corneliu Mih\u0103ilescu, pictorul care \u00eel portretizase pe bunicul Romolo Bettelli, Papu s-a racordat la v\u00e2rfurile avangardei plastice rom\u00e2ne\u0219ti, ini\u021biindu-se \u00een cunoa\u0219terea \u0219i \u00een interpretarea artei moderne, scriind \u0219i public\u00e2nd \u201eprimele articole de critic\u0103 plastic\u0103\u201d, ele fiind \u201eo completare a exerci\u021biilor mele de a g\u00e2ndi asupra diferitelor fenomene ale culturii\u201d (Nostalgii intacte, p. 153).
\nStudent \u0219i licen\u021biat al Facult\u0103\u021bii de Litere (Bucure\u0219ti, 1927\u20131931) \u0219i al Facult\u0103\u021bii de Filosofie (Bucure\u0219ti, 1928\u20131932), Papu, angajat obsesiv \u00eentr-un proces de construc\u021bie interioar\u0103, avea s\u0103 \u00ee\u0219i g\u0103seasc\u0103 maestrul spiritual \u00een personalitatea lui Tudor Vianu, c\u0103ruia \u00eei va fi recunosc\u0103tor \u00eentreaga via\u021b\u0103, f\u0103r\u0103 s\u0103 \u00ee\u0219i fi propus vreodat\u0103 s\u0103 \u00eei r\u0103m\u00e2n\u0103 ucenic ve\u0219nic ascult\u0103tor, ceea ce ar fi fost contra naturii sale omene\u0219ti, din pricin\u0103 c\u0103 neascultarea cuviincioas\u0103 era singura form\u0103 prin care destinul \u00eei garanta \u00eemplinirea spectacular\u0103 de sine. Acel \u201et\u00e2n\u0103r savant frumos, extrem de decorativ, dar ponderat de propria lui g\u00e2ndire \u0219i o uria\u0219\u0103 cultur\u0103\u201d, acel estetician \u201esupus unei dramatice, \u00eencordate lupte de idei\u201d (Nostalgii intacte, p. 149) l-a trimis pe Edgar Papu \u2013 dup\u0103 ce \u00eei prezentase eseul \u201edespre contradic\u021biile dintre Croce \u0219i fostul s\u0103u prieten \u2013 Giovani Gentile\u201d (Nostalgii intacte, p. 151) \u2013 la Revista de Filosofie, al c\u0103rei factotum Nicolae Bagdasar \u00eel va invita s\u0103 recenzeze unele c\u0103r\u021bi, pe care el i le punea la dispozi\u021bie. Semnal\u00e2nd colaborarea viitorului monograf al lui Giordano Bruno la Revista de Filosofie, care a \u00eenceput \u00eenainte de 1934, s\u0103 not\u0103m \u2013 dintr-un imaginar jurnal al gratitudinii \u2013 numele lui N. Bagdasar, secretarul de redac\u021bie al numitei reviste, a c\u0103rui s\u00e2rguin\u021b\u0103 l-a frapat pe t\u00e2n\u0103rul recenzent Papu, dup\u0103 cum avea s\u0103 i se dest\u0103inuie lui Dorin Tudoran, \u00een 1976. \u00cen timp ce debutul \u00een pres\u0103 al lui Papu s-a f\u0103cut \u00een 1929, \u00een Cuv\u00e2ntul, cu articolul Expozi\u021bia celor patru, aceia fiind: Victor Brauner, C. Mih\u0103ilescu, Mili\u021ba Petra\u0219cu, Marcel Iancu, debutul editorial este consemnat odat\u0103 cu tip\u0103rirea vol. R\u0103sp\u00e2ntii, forme de via\u021b\u0103 \u0219i cultur\u0103 (1936) la Editura Filosofic\u0103, \u00eenfiin\u021bat\u0103 de Nicolae Bagdasar, secretarul Societ\u0103\u021bii Rom\u00e2ne de Filosofie.
\nCine se intereseaz\u0103 de ideea de continuitate observ\u0103 c\u0103 dup\u0103 cartea R\u0103sp\u00e2ntii, forme de via\u021b\u0103 \u0219i cultur\u0103 (1936) au urmat, la scurte intervale, Art\u0103 \u0219i imagine (1939), Solu\u021biile artei \u00een cultura modern\u0103 (1943) \u0219i Giordano Bruno. Via\u021ba \u0219i opera (1947), dar \u00eei este imposibil s\u0103 nu bage de seam\u0103 c\u0103 volumul C\u0103l\u0103toriile Rena\u0219terii \u0219i noi structuri literare avea s\u0103 intre \u00een libr\u0103rii \u00een anul 1967. Este adev\u0103rat c\u0103 \u2013 spre deosebire de Eugen Ionescu, al c\u0103rui portret negativ schi\u021bat de Tudoran, pe baza epitetelor altor intervieva\u021bi, Papu \u00eel corecteaz\u0103 u\u0219or, pun\u00e2nd accentul pe sinceritatea dostoievskian\u0103 a artizanului Rinocerilor, care \u00eel fascinase prin precipitarea recomandat\u0103 celorlal\u021bi de a se exprima \u0219i de a tip\u0103ri \u2013 monografistul lui G. Bruno (sub influen\u021ba lui Gh. Teodorescu, de la \u201eSf\u00e2ntul Sava\u201d, care \u00eel \u00eendemna la tergiversare \u0219i lectur\u0103 \u00eend\u00e2rjit\u0103) \u00ee\u0219i preda sie\u0219i lec\u021bii de temperan\u021b\u0103 \u0219i de temporizare, privind crea\u021bia proprie \u0219i editarea acesteia, \u00eens\u0103 de aici \u0219i p\u00e2n\u0103 la apari\u021bia unui interval de 20 de ani \u00eentre Giordano Bruno. Via\u021ba \u0219i opera (1947) \u0219i C\u0103l\u0103toriile Rena\u0219terii \u0219i noi structuri literare (1967) este o distan\u021b\u0103 de la p\u0103m\u00e2nt la cer.
\nChiar dac\u0103 la nivelul epidermic al interviului Dorin Tudoran \u0219i Edgar Papu discutau despre debut, ambii erau con\u0219tien\u021bi c\u0103 dialogul lor \u00eei adusese \u00een fa\u021ba unui nod gordian \u2013 al continuit\u0103\u021bii \u0219i al discontinuit\u0103\u021bii \u2013 v\u0103zut nu la nivelul procesului de \u00eentregire a operei lui Papu, aici ritmicitatea fiind apanajul autorului, ci la nivelul edit\u0103rii, al difuz\u0103rii \u0219i al recept\u0103rii, acolo suveranul fiind cel\u0103lalt, adic\u0103 o totalitate care includea Partidul, institu\u021biile dictaturii \u0219i pe agen\u021bii acestora. \u00cen calitatea lui de repondent, Papu avea s\u0103 propun\u0103 dou\u0103 ipostaze, prima fiind \u201ecea a debutului firesc, a redebutului cu fiecare alt\u0103 carte, cu condi\u021bia s\u0103 nu te repe\u021bi, s\u0103 nu devii un autoepigon\u201d (Nostalgii intacte, p. 156); prezen\u021ba determinantului \u201efiresc\u201d (\u201edebutului firesc\u201d, \u201eipostaz\u0103 fireasc\u0103\u201d) trimite la normalitatea vie\u021bii literare, anormalitatea fiind o alt\u0103 chestiune, pare s\u0103 ne comunice subtextul. \u00cen ceea ce prive\u0219te aceast\u0103 perspectiv\u0103 asupra debutului scriitoricesc, Papu nu iese din siajul truismelor vehiculate \u00een astfel de \u00eemprejur\u0103ri, \u00eentruc\u00e2t nu exist\u0103 condeier care s\u0103 nu viseze s\u0103 fie un alt Proteu, dar nu toate aventurile lui Proteu (frumos titlu doina\u0219ian!…) au putere de decizie asupra Molohului cu minutare, \u00eens\u0103 oare a te diversifica \u00eenseamn\u0103 \u00eentotdeauna a orfevriza?
\n\u00centreruperea repondentului, fapt care este singular la nivelul volumelor Biografia debuturilor \u0219i Nostalgii intacte, \u0219i propunerea intervievatorului, care reducea sfera de referire la poezie, nu l-a luat prin surprindere pe c\u0103rturarul Papu, care a opinat condi\u021bional \u0219i ferm (\u2013 Da. Ei sunt de acceptat numai dac\u0103 \u00een aceast\u0103 monotonie a c\u0103r\u021bilor pe care le scot, fiecare dintre volume aduce un nou accident, o ad\u00e2ncire care s\u0103 justifice \u0219i mono\u00actonia \u0219i orgoliul creatorului monocord.), f\u0103r\u0103 s\u0103 piard\u0103 din vedere s\u0103 avertizeze asupra degenerescen\u021bei crea\u021biei, a trecerii de la formula poetic\u0103 la mod\u0103 poetic\u0103, iar de aici la manier\u0103 poetic\u0103, prin stahanovismul scriitoricesc: \u2013 Dar reluarea meca\u00acnic\u0103, multiplicarea unor imagini, reluarea lor \u00een copii din ce \u00een ce mai devitalizate, mai slabe, nu \u00eenseamn\u0103 altceva dec\u00e2t remorci care \u00eengreuiaz\u0103 motorul, for\u021ba ini\u021bial\u0103, a\u0219a cum se dezl\u0103n\u021buise liber\u0103, f\u0103r\u0103 s\u0103 trag\u0103 nimic dup\u0103 ea la \u00eenceput. (Nostalgii intacte, p. 157)
\nCare este \u2013 \u00een viziunea lui Edgar Papu \u2013 \u201ea doua ipostaz\u0103 a debutului\u201d? Cum lanseaz\u0103 o alt\u0103 carte dup\u0103 un num\u0103r de ani de la cea precedent\u0103, cum uitarea semenilor \u00eei va fi p\u00e2inea cea de toate zilele, zice opinentul, fiindc\u0103, \u00een\u021belegem, aten\u021bia publicului a sc\u0103zut, mut\u00e2ndu-se pe al\u021bi subiec\u021bi. Dup\u0103 ce ai tip\u0103rit cronici de art\u0103, prin 1929, \u00een Cuv\u00e2ntul \u0219i ai revenit, prin 1933, cu eseuri \u00een Discobolul lui Dan Petra\u0219incu, Horia Liman \u0219i Ieronim \u0218erbu, po\u021bi s\u0103 crezi c\u0103 ai ren\u0103scut artistice\u0219te, c\u0103 ai redebutat, dup\u0103 cum i se \u00eent\u00e2mpl\u0103 lui Papu? Urm\u0103rindu-\u0219i interlocutorul \u0219i d\u00e2ndu-\u0219i seama c\u0103 s-au \u00eendep\u0103rtat de ceea ce el, gazetarul, \u00ee\u0219i pusese \u00een g\u00e2nd, D. Tudoran revine \u0219i reformuleaz\u0103 explicit, t\u0103ind orice risc de evidare a direc\u021biei de cre\u0219tere a scenariului interogativ: \u2013 Da, numai c\u0103 eu nu la asta m\u0103 refeream, ci la o perioad\u0103 mult mai \u00eentins\u0103. Adic\u0103 la intervalul 1947, anul \u00een care a\u021bi publicat volumul \u00abGiordano Bruno\u00bb, \u0219i 1967, c\u00e2nd a\u021bi revenit \u00een aten\u021bia cititorilor cu \u00abC\u0103l\u0103toriile Rena\u0219terii \u0219i noi structuri literare\u00bb. Cum v-a\u021bi sim\u021bit \u00een acei 20 (!) de ani \u00een care n-a\u021bi publicat? Ce-a\u021bi sim\u021bit, apoi, \u00abreap\u0103r\u00e2nd\u00bb \u00een libr\u0103rii? (Nostalgii intacte, p. 157\u2013158).
\nAcum, \u00een 1976, r\u0103spunsul lui Papu \u00eennoad\u0103 destinul individului cu al poporului s\u0103u, insului \u0219i na\u021biunii fiindu-le propriu nimbul ie\u0219irii din restri\u0219te, al \u00eentregirii \u00eentr-o str\u0103lucire pl\u0103tit\u0103 cu obolul de s\u00e2nge al fiec\u0103ruia, \u00eens\u0103 explica\u021biile marginalizatului Papu necesit\u0103 un comentariu atent, prin care s\u0103 i se releve cititorului ceea ce nu i se spune, iar acest fapt trebuie f\u0103cut printr-o recontextualizare din perspectiva prezentului profund schimbat ideopolitic.
\n\tPe Edgar Papu \u2013 care afirma: \u201e… revenind la \u00abt\u0103cerea mea\u00bb editorial\u0103, depinde ce faci \u00een aceast\u0103 perioad\u0103, \u00een care e\u0219ti ie\u0219it dintr-un anumit circuit al valorilor\u201d (Nostalgii intacte, p. 158) \u2013 trebuie s\u0103 \u00eel corect\u0103m prin substituirea participiului \u201eie\u0219it\u201d cu participiul \u201escos\u201d, fiindc\u0103 primul este expresia voin\u021bei auctoriale privite \u00een libertatea sa, f\u0103r\u0103 orice fel de presaj, \u00een timp ce al doilea devoaleaz\u0103 dictatura contextului socio-politic, ceea ce transmite \u0219i Papu, \u00eens\u0103 cre\u00e2ndu-ne acel soi de enun\u021b care ne permite \u00eenlocuirea de care am vorbit, dar mai ales o stimuleaz\u0103. A\u0219a exprim\u00e2ndu-se, Papu se adresa cititorului contemporan cu el \u00eensu\u0219i, dar mai ales cititorului din postumitate, c\u0103ruia \u00eei revine obliga\u021bia s\u0103 rescrie \u2013 imaginar, fire\u0219te \u2013 textul \u00een func\u021bie de explozia informa\u021bional\u0103 provocat\u0103 de n\u0103ruirea dictaturii, ceea ce subtextul convorbirii chiar o schi\u021ba.
\nConcluzion\u00e2nd par\u021bial, pe parcela de r\u0103spuns dat de Edgar Papu, zicem cu el: poporul a ie\u0219it \u00eenving\u0103tor din b\u0103t\u0103lia cu accidentele istorice de p\u00e2n\u0103 atunci, iar nu altfel se putea \u00eent\u00e2mpla de acum, c\u00e2nd comunismul, un atroce accident istoric, \u00eei rupea na\u021biei \u0219ira spin\u0103rii chiar \u00een numele fericirii ei. Schimb\u00e2ndu-se destinul poporului, destinul lui, al savantului Papu, se va schimba, negre\u0219it. Nu a\u0219a s-au petrecut lucrurile dup\u0103 1989? Nu a ie\u0219it poporul \u00eenving\u0103tor? Nu este Papu un biruitor biologic \u0219i spiritual, \u00een care optimismul nu a secat niciodat\u0103, chit c\u0103 s-a sub\u021biat mult? Bl\u00e2ndului erudit Papu, cel ce \u00eei declarase lui Tudoran: \u201eEu, \u00een toat\u0103 aceast\u0103 vreme, traduceam \u0219i eram profesor la facultate.\u201d (Nostalgii intacte, p. 158), \u00eei punem dou\u0103 \u00eentreb\u0103ri, \u00eentr-un dialog imaginar, de bun\u0103 seam\u0103. Despre ce traduceri vorbim, Domnule Profesor? Despre Epicur, Lucre\u021biu, Florencio Sanchez, Miguel de Cervantes Saavedra, Federico Garc\u00eda Lorca, Ram\u00f3n del Valle Incl\u00e1n, Kurt Held \u0219i Jorge Villafa\u00f1e, tradu\u0219i \u00eentre 1950 \u0219i 1960, \u00eenainte de arestarea din anul 1961? Ori despre antologia Din poezia de dragoste a lumii (1964) \u0219i despre Infernul lui Dante (1965), traducerile f\u0103cute dup\u0103 amnistierea din luna iunie 1964, \u00een calitate de \u201enegru\u201d al Mariei Banu\u0219 \u0219i al Etei Boeriu, c\u00e2nd nu avea\u021bi drept de semn\u0103tur\u0103 \u0219i c\u00e2nd era\u021bi remunerat umilitor?
\nC\u00e2nd citim: \u201eCatedra mi-a adus mari satisfac\u021bii. Tot ceea ce se refulase \u00een mine ca scriitor \u00eemi d\u0103dea satisfac\u021bii la catedr\u0103.\u201d (Nostalgii intacte, p. 158), c\u0103 ne mir\u0103m este pu\u021bin spus, pentru c\u0103 \u00een\u021belegem prea bine ceea ce era \u00een sufletul lui Edgar Papu, care astfel rostindu-se nu f\u0103cea altceva dec\u00e2t s\u0103 \u00eencerce s\u0103 nu agite Molohul ro\u0219u \u00eempotriva sa, dar \u0219i s\u0103 trag\u0103 lin\u021boliul peste o veche traum\u0103: experien\u021ba de de\u021binut politic trecut prin infernul penitenciarului din Bac\u0103u, cea de t\u00e2n\u0103r universitar exclus din \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2ntul superior, cea de scriitor epurat pentru 20 de ani din cultur\u0103.
\nDac\u0103 \u00eentre 1945\u20131946 Edgar Papu a fost \u2013 \u00een urma solicit\u0103rii lui Tudor Vianu \u2013 asistent la Catedra de estetic\u0103 din cadrul Facult\u0103\u021bii de Filosofie din Bucure\u0219ti, \u00eentre 1951\u20131953 \u00eel descoperim colaborator extern la Institutul de Lingvistic\u0103, contribuind la elaborarea Dic\u021bionarului general al limbii rom\u00e2ne, dup\u0103 ce respinsese \u201eoferta de a se \u00eenscrie \u00een partidul comunist\u201d, ceea ce \u00eei adusese \u00eendep\u0103rtarea din Universitate, unde avea s\u0103 fie reprimit (1953\u20131961) la \u201eFacultatea de Litere \u0219i Filosofie ca lector doctor, cu drept de curs, la Catedra de \u00abIstoria \u0219i compara\u021bia marilor literaturi\u00bb (Literatur\u0103 comparat\u0103), asigur\u00e2nd interimatul la Cursurile speciale ale prof. T. Vianu\u201d (Vlad-Ion Pappu,
\nhttp:\/\/www.ziari\u0219tionline.ro\/2013\/03\/30\/cine-a-fost-edgar-papu).
\nAcela care \u2013 \u201esub influen\u021ba Monseniorului Vladimir Ghyka\u201d \u2013 se convertise la catolicism, pe 15 decembrie 1961, acela va fi arestat \u201esub acuza\u021bia de \u00ab\u00eenalt\u0103 tr\u0103dare \u0219i tentativ\u0103 de r\u0103sturnare a ordinii sociale\u00bb, \u00een subsidiar \u00abomisiune de denun\u021b\u00bb\u201d, acela va fi judecat \u0219i condamnat \u201ela 8 ani de \u00eenchisoare, confiscarea averii \u0219i la 2 ani pierderea drepturilor civile\u201d (Vlad-Ion Pappu). Eliberat \u00een anul 1964, Edgar Papu \u2013 c\u0103rturarul care, crez\u00e2nd c\u0103 nu va supravie\u021bui, compusese, \u00een penitenciarul b\u0103c\u0103uan, poezia Semenilor mei: \u201eAm tr\u0103it, am trudit, \/ p\u0103timind m-a\u021bi v\u0103zut, \/ m\u0103 vede\u021bi\u2026 \/\/ Am crezut c\u0103 pot da \/ \u0219i-am dorit o f\u0103r\u00e2m\u0103 s\u0103 dau \/ de lumin\u0103 din mine-omenirii, \/ \u0219i eu de la al\u021bii \/ mai vrednici ca mine-am primit. \/ Dar n\u0103zuin\u021ba-mi s-a fr\u00eent\u2026 \/ Ce nep\u0103trunse puteri \/ m-au ursit \/ unor alte-ncerc\u0103ri? \/ Ce nep\u0103trunse solii \/ mi-au dat al durerii mesaj? \/ (…) \/ Dar ne\u00eencetat am tot n\u0103zuit, \/ at\u00e2ta \u00eemi e de ajuns \/ s\u0103 nu m\u0103 certa\u021bi c\u0103 sterp am tr\u0103it, \/ c\u0103 fostu-mi-a via\u021ba de\u0219art\u0103, \/ at\u00e2ta \u00eemi e de ajuns \/ cu pietre s\u0103 nu arunca\u021bi \/ \u00een fundul ad\u00e2nc de pr\u0103pastie \/ ce-n bra\u021be m-a prins \u2013 pr\u0103bu\u0219it. \/ Clipele toate ca negre furnici \/ purt\u00e2nd fiecare-o f\u0103r\u00e2m\u0103 de moarte, \/ se-adun\u0103 \u00een mine, \/ s\u0103 nu m\u0103 certa\u021bi, \/ un g\u00e2nd de iubire v\u0103 cer, \/ s\u0103 fiu m\u00e2ng\u00e2iat cu lumin\u0103.\u201d (https:\/\/roncea.ro\/2013\/04\/01\/ semenilor-mei\/) \u2013 va fi \u021binut departe de Universitate, de orice \u201ealt loc de munc\u0103, a\u0219a c\u0103 se vede nevoit s\u0103 accepte colabor\u0103ri f\u0103r\u0103 drept de semn\u0103tur\u0103\u201d (Vlad-Ion Pappu). Activitatea de universitar a lui Edgar Papu, ca asistent, lector doctor, se reduce la 8\u20139 ani, \u00een consecin\u021b\u0103 fraza: \u201eEu, \u00een toat\u0103 aceast\u0103 vreme, traduceam \u0219i eram profesor la facultate.\u201d, din care ne atrage aten\u021bia sintagma temporal\u0103 \u201e\u00een toat\u0103 aceast\u0103 vreme\u201d, are acoperire par\u021bial\u0103 \u00een realitate, ceea ce nu \u00eenseamn\u0103 c\u0103 emitentul ar fi \u00eencurc\u00e2nd lucrurile sau c\u0103 s-ar fi f\u0103lo\u0219ind \u00een ochii jurnalistului. Faptul c\u0103 \u201epe la mijlocul deceniului 7, tot \u00een colaborare de plat\u0103 cu ora va mai \u021bine un curs de Teoria artei la Institutul de Arte Frumoase sau de Teoria spectacolului la IATC \u0219i va conferen\u021bia frecvent la Universitatea Popular\u0103 (Sala Dalles), p\u00e2n\u0103 \u00een 1988\u201d (Vlad-Ion Pappu) nu ne convinge s\u0103 vorbim despre o carier\u0103 universitar\u0103, ci numai de identificarea unor instrumente pasagere de subzisten\u021b\u0103. C\u00e2t aflase Dorin Tudoran din ceea ce i se \u00eent\u00e2mplase lui Edgar Papu odat\u0103 cu instaurarea comunismului \u00een Rom\u00e2nia \u0219i p\u00e2n\u0103 \u00een 1976 este imposibil s\u0103 stabilim azi. C\u0103 \u00eentre intervievator \u0219i repondentul lui s-o fi \u00eenfirip\u00e2nd, dincolo de paginile scrise ale confesiunii, o stare de complicitate bazat\u0103 pe trocul informa\u021bional nu-i dificil nici de imaginat \u0219i nici de acceptat. C\u0103 Dorin Tudoran \u2013 dac\u0103 ar fi \u00eentrebat limpede, precum \u00een cazul Prin\u021bului ro\u0219u (\u2013 Pentru c\u0103 tot suntem la istorie, a\u0219 vrea s\u0103 v\u0103 \u00eentreb ce v-a r\u0103mas \u00eentip\u0103rit \u00een memorie din perioada \u00een care a\u021bi fost \u00eentemni\u021bat \u00een lag\u0103rele de la Miercurea-Ciuc, Caracal \u0219i mai ales Tg. Jiu? \u2013 Biografia debuturilor, 1978, p. 29), c\u00e2nd ochit\u0103 fusese deten\u021bia interbelic\u0103 a bizarului Scarlat Callimachi \u2013 ar fi primit explica\u021bii precise din partea ex-de\u021binutului politic Papu ne \u00eendoim \u00eentru totul. Cum s\u0103 motiv\u0103m ast\u0103zi acest deficit de cutezan\u021b\u0103 de care s-ar p\u0103rea c\u0103 suferea Papu? Cea mai solid\u0103 variant\u0103 de l\u0103murire ar trebui c\u0103utat\u0103 \u00een ceea ce se petrecea cu de\u021binu\u021bii politici la v\u0103rsarea \u00een libertate prin amnistiere sau prin executarea pedepselor decise prin hot\u0103r\u00e2ri judec\u0103tore\u0219ti excesiv amprentate ideopartinic. Marian Popa ne sare \u00een ajutor, invit\u00e2ndu-l pe cititor s\u0103 se concentreze asupra ideii de angajament semnat de elibera\u021bi, dar mai abitir asupra ideii de consecin\u021be rezult\u00e2nd din eventuala nerespectare a interdic\u021biei impuse: \u201eCei aresta\u021bi vor fi \u00eentr-o zi elibera\u021bi, unora f\u0103r\u0103 s\u0103 li se explice de ce, altora comunic\u00e2ndu-li-se c\u0103 s-au comis ni\u0219te confuzii regretabile: tuturor li se cere s\u0103 nu comenteze \u00een scris sau oral acest episod din vie\u021bile lor, \u00eenc\u0103lcarea angajamentului scris \u0219i semnat urm\u00e2nd s\u0103 aib\u0103 urm\u0103ri negative.\u201d (Marian Popa, Deten\u021bii, \u00een Istoria literaturii rom\u00e2ne de azi pe m\u00e2ine, I, 2009, p. 743).
\nDac\u0103 intervievatorul Tudoran ar fi repetat exactitatea din \u00eentrebarea adresat\u0103 Prin\u021bului ro\u0219u (Scarlat Callimachi), ar mai fi reu\u0219it s\u0103 \u00ee\u0219i publice interviul, pe c\u00e2nd \u201eochiul\u201d (\u201eBratu\u201d din redac\u021bia Luceaf\u0103rului \u2013 \u00een D. Tudoran, Eu, fiul lor. Dosar de securitate, 2010, p. 66) \u00eel scana, deasupra fiind USR-ul, deasupra USR-ului fiind CCES-ul cu tov. Dumitru Popescu-Dumnezeu, iar m\u00e2n\u0103 \u00een m\u00e2n\u0103 cu CCES-ul fiind DSS-ul generalului Iulian Vlad, deasupra CCES-ului \u0219i a DSS-ului fiind P.C.R-ul, iar deasupra P.C.R.-ului fiind genialoidul G\u00e2ngav-de-Scornice\u0219ti?!… Privind factologia din Eu, fiul lor. Dosar de Securitate, r\u0103spunsul este c\u0103 n-ar fi fost posibil\u0103 tip\u0103rirea interviului \u201e… S\u0103 dob\u00e2nde\u0219ti statura normal\u0103, de care ai nevoie pentru a fi tu \u00eensu\u021bi \u0219i nu altcineva sau altceva\u201d, fiindc\u0103 Puterea nu avea interesul s\u0103 creeze firescul vie\u021bii literare dec\u00e2t dup\u0103 legile-i proprii, cenzura \u0219i autocenzura fiind una dintre izb\u00e2nzile sale, de neuitat, \u00eens\u0103 nu trebuie s\u0103 pierdem din vedere nici faptul c\u0103 Papu era \u00eenv\u0103luit \u0219i de unele elemente excelent adaptate la context: \u2013 Edgar Papu era unul dintre cei mai tem\u0103tori intervieva\u021bi. \u0218i \u00een familie era sub papucul surorii lui, care f\u0103cea tot ce putea ca Papu s\u0103 nu vorbeasc\u0103 ce nu trebuie. Nu-l puteam for\u021ba, c\u0103ci s-ar fi speriat, ar fi refuzat s\u0103 public\u0103m interviul. \u0218i-apoi, fusese deja preluat de plutonul na\u021bional-comuni\u0219tilor L\u0103ncr\u0103njan, Barbu, Zamfirescu, Ungheanu etc., ca port-drapel al protocronismului. (D. Tudoran, Coresponden\u021b\u0103 online, iulie 2020).<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Cenaclul poe\u021bilor din cer Nichifor CRAINIC 22 decembrie 1889 \u2013 20 august 1972 Copacul \u00cenalt \u0219i-ng\u00e2ndurat ca vis\u0103torul, St\u00e2nd \u00eentre<\/p>\n","protected":false},"author":18,"featured_media":18831,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"colormag_page_container_layout":"default_layout","colormag_page_sidebar_layout":"default_layout","_monsterinsights_skip_tracking":false,"_uf_show_specific_survey":0,"_uf_disable_surveys":false,"ngg_post_thumbnail":0,"video_url":"","footnotes":""},"categories":[7,328],"tags":[],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/23968"}],"collection":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/18"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=23968"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/23968\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":23971,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/23968\/revisions\/23971"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/18831"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=23968"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=23968"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=23968"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}