{"id":23893,"date":"2024-11-04T01:07:28","date_gmt":"2024-11-03T22:07:28","guid":{"rendered":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=23893"},"modified":"2024-11-04T01:07:28","modified_gmt":"2024-11-03T22:07:28","slug":"propozitii-pretentioase-arameic","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=23893","title":{"rendered":"Propozi\u021bii preten\u021bioase &#8211; Arameic"},"content":{"rendered":"<p>         A\u0219a zice\u021bi, nebun, nu?<br \/>\n         A\u0219a am zis \u0219i eu. Un om s\u0103n\u0103tos la cap nu fuge dup\u0103 n\u0103luci \u00een aproape puterea nop\u021bii, nu pe coclauri. Da-mi vine s\u0103 r\u00e2d cum de n-am putut prinde cap la cap cei doi ani: 1988 \u0219i 1995. Anii&#8230;. De stau mai bine s\u0103 m\u0103 g\u00e2ndesc fi-vor trei. \u0218i cel \u00een care am ticluit din sc\u00e2ndura cote\u021bului corp \u0219i grif de chitar\u0103. Prin 89 sau chiar 90. Ce \u00eei str\u00e2nge la un loc? Un&#8230; set de&#8230; porci.<br \/>\n        Iat\u0103. Primul, sacrificat, drept ultimul ce avea s\u0103 mai s\u0103l\u0103\u0219luiasc\u0103 \u00een cote\u021bul din strada Amurgului num\u0103rul unu, din a c\u0103rui b\u0103t\u0103torit\u0103 sc\u00e2ndur\u0103 s-a executat un lung \u0219i firav g\u00e2t de chitar\u0103, cu corzile ancorate invers, \u0219i un corp c\u0103ruia i-am montat doze de construc\u021bie personal\u0103 \u0219i mecanisme old time pentru acordaj, acolo unde de obicei st\u0103 un cui cu rol\u0103 pentru prinderea curelei. Prima \u00eencercare de la un cap la altul a fost un semi e\u0219ec. Griff-ul nu era din \u201e<strong>ar\u021barul<\/strong>\u201d din care se fabric\u0103 de obicei, ci dintr-un fag tratat cu urin\u0103, f\u0103r\u0103 tij\u0103 pe din\u0103untru, lung \u0219i destul de sub\u021birel la pr\u0103gu\u0219. Prin urmare, se curbase \u0219i corzile, la acordaj, se <strong>arcuir\u0103<\/strong> nefiresc, totu\u0219i mult mai pu\u021bin dec\u00e2t Orfeus-ul meu de \u00eenceput, la care, de introduceai degetul ar\u0103t\u0103tor a lui tata &#8211; nu c\u0103 nu l-a b\u0103gat c\u00e2nd i-a ursit sf\u00e2r\u0219itul groaznic -, mai r\u0103m\u00e2nea un pic de spa\u021biu \u00eentre cap\u0103tul dinspre cordar al g\u00e2tului \u0219i el.<br \/>\n        Al doilea &#8211; din grupul aceluia care ne-a speriat teribil -, f\u0103c\u00e2ndu-\u0219i datoria matern-patern\u0103 &#8211; pe \u00eentuneric \u0219i doar din presupuneri auzite n-am fi putut spune de va fi fost vier sau scroaf\u0103 -, ne b\u00e2ntuise aventura nocturn\u0103 pornit\u0103 \u0219i terminat\u0103 pe ploaia de stele. Atunci mai pornisem nebun pe c\u00e2mp m\u00e2nc\u00e2nd p\u0103m\u00e2ntul cu picioarele, dar ca s\u0103 fug de pericol, nu dup\u0103 el.<br \/>\n        Al treilea \u0219i chiar ultimul. Acest porcu\u0219or dup\u0103 care am alergat disperat s\u0103-l prind. \u0218i l-am \u00een\u0219f\u0103cat. \u00cel \u00eenghesuisem \u00eentr-o tuf\u0103. \u0218i am urcat la subra\u021b cu porcul toat\u0103 panta p\u00e2n\u0103 la pod. Iar acesta a \u00eenceput s\u0103 gui\u021be. Doamne&#8230;. Ce m-am uitat \u00een toate direc\u021biile, ce temeri s-au \u00eengr\u0103m\u0103dit \u00een inima mea. Ce greutate purtam \u00een m\u00e2ini. Animalul, nu mic, undeva la 15 kilograme, \u0219i saco\u0219a cu partituri, nelipsit\u0103 \u00een primele luni la Poieni\u021ba. \u00cen primul r\u00e2nd g\u00e2ndeam c\u0103 m\u0103 vor auzi spoitorii. \u0218i n-a\u0219 mai fi avut nicio scuz\u0103. Intrat pe pod, deveneam ho\u021b cu acte \u00een regul\u0103. Pentru ei. N-a fost s\u0103 fie nevoie de vreun stabor, de vreo pedeaps\u0103. Nu se <strong>ar\u0103tar\u0103<\/strong>. \u00cen partea cealalt\u0103 de pod eram la mine acas\u0103. Puteam veni de oriunde. De sc\u0103pat&#8230;. M\u0103car de gura porcului \u0219i a unora c\u0103rora le ardea de serate \u00een balcon tot n-am sc\u0103pat. R\u00e2goacea nu se sfia s\u0103 gui\u021be, \u00eei stricasem programul liber ales, \u0219i pe \u201efaleza\u201d r\u00e2ului era calea cea mai dosit\u0103 \u0219i singura pe care mergeam c\u0103tre cas\u0103. La prima strigare&#8230; \u201eLas\u0103, porcul, m\u0103!!!!\u201d n-am \u0219tiut ce glas \u0219i ce inten\u021bii avea \u201estolnicul\u201d. Intrat la b\u0103nuieli, am iu\u021bit parcul \u0219i am \u00eencercat s\u0103 astup r\u00e2tul cumva. Urm\u0103torul gui\u021bat m-ar fi adus \u00een pragul disper\u0103rii. La \u201eCe-i faci, m\u0103?\u201d, aruncat tot a\u0219a, de vreun privitor la stele, alungat cu \u021bigara peste fereastra buc\u0103t\u0103riei, am luat-o la fug\u0103. Abia-l mai puteam \u021bine, \u00eel tot <strong>aranjam<\/strong> c\u00e2nd pe o parte, c\u00e2nd pe alta, motiv pentru care \u00eemi desf\u0103cuse, zb\u0103t\u00e2ndu-se, unul dintre buzunarele gecii, care, s\u0103 nu mai spun, era crem. Fusese. \u201eMizerabilul\u201d o f\u0103cuse gri. Nu-mi amintesc unde l-am \u00eenchis \u00een acea noapte. Tot la mama cumva? Sau \u00een magazia noastr\u0103 de lemne de la domnul B\u0103dic\u0103? Cert este doar c\u0103 la dou\u0103 zile l-am \u00eembarcat \u00eentr-o ma\u0219in\u0103 \u0219i l-am debarcat la B\u0103l\u0103ceanu, cu speran\u021ba c\u0103 la soroc ne vom alege \u0219i noi m\u0103car c-un buture de-o fasole cu ciolan.<br \/>\n        C-o fi fost veridic\u0103 sau nu povestea soacr\u0103-mii, c\u0103 n-am reu\u0219it s\u0103 arg\u0103sim pielea corespunz\u0103tor, s\u0103-i facem poman\u0103 \u0219i s\u0103 ne-nfrupt\u0103m din el din bel\u0219ug, cu certitudine, \u00een var\u0103 am aflat c\u0103 exemplarul pentru care trudisem dou\u0103zeci de minute era bisexual \u0219i carnea ar fi emanat un damf nepl\u0103cut nasului \u0219i gustului. Motiv pentru care a fost dus la abator, s-a ob\u021binut un pre\u021b pe el bunicel \u0219i s-a \u00eenlocuit cu altul.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>A\u0219a zice\u021bi, nebun, nu? A\u0219a am zis \u0219i eu. Un om s\u0103n\u0103tos la cap nu fuge dup\u0103 n\u0103luci \u00een aproape<\/p>\n","protected":false},"author":7,"featured_media":6924,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"colormag_page_container_layout":"default_layout","colormag_page_sidebar_layout":"default_layout","_monsterinsights_skip_tracking":false,"_uf_show_specific_survey":0,"_uf_disable_surveys":false,"ngg_post_thumbnail":0,"video_url":"","footnotes":""},"categories":[7,318],"tags":[],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/23893"}],"collection":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/7"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=23893"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/23893\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":23894,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/23893\/revisions\/23894"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/6924"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=23893"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=23893"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=23893"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}