{"id":23843,"date":"2024-10-17T01:43:48","date_gmt":"2024-10-16T22:43:48","guid":{"rendered":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=23843"},"modified":"2024-10-17T01:45:45","modified_gmt":"2024-10-16T22:45:45","slug":"spatii-culturale-nr-96-10","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=23843","title":{"rendered":"Spa\u021bii culturale nr. 96 (10)"},"content":{"rendered":"

Nina-Elena PLOPEANU <\/strong>
\n\"\"

Solomonara <\/strong>
\n(continuare din num\u0103rul anterior)<\/p>\n

\u00cen 1947 a fost mare foamete. Dup\u0103 mai mul\u021bi ani de secet\u0103 \u0219i dup\u0103 distrugerile r\u0103zboiului, c\u00e2mpurile r\u0103m\u0103seser\u0103 \u00een paragin\u0103. Un ciur de m\u0103lai \u0219i o bucat\u0103 de p\u00e2ine se g\u0103seau cu greu, mai ales c\u0103 gr\u00e2nele Rom\u00e2niei , at\u00e2t c\u00e2t se mai f\u0103cuser\u0103, \u0219i celelalte bog\u0103\u021bii plecau prin sovromuri c\u0103tre URSS, ca desp\u0103gubire pentru pierderile provocate pentru perioada \u00een care solda\u021bii rom\u00e2ni luptaser\u0103 pentru eliberarea Basarabiei. Mul\u021bi copii, descul\u021bi \u0219i \u00eenfometa\u021bi, erau du\u0219i cu trenul \u00een Dobrogea unde familii cu suflet aveau grij\u0103 de ei. Micu\u021bii t\u0103i \u0219i cei din sat se hr\u0103neau cu s\u00e2mburii aduna\u021bi de la cazanul de \u021buic\u0103 al lui Gheorghe al Vetii, unul dintre chiaburii satului. Avea p\u0103m\u00e2nturi \u00een lunca D\u00e2mbovi\u021bei, dar \u0219i livezi aproape de p\u0103dure. Matul din fa\u021ba casei sale era tot al lui. Copiii mergeau la \u0219coal\u0103 \u0219i nu prea. B\u0103iatul cel mare, dup\u0103 ce fusese b\u0103tut zdrav\u0103n de c\u0103tre \u00eenv\u0103\u021b\u0103tor cu o nuia la palm\u0103 \u0219i fusese pus s\u0103 stea \u00een genunchi pe coji de nuc\u0103, \u00ee\u0219i lua ghizdanul \u0219i se oprea la pod, la Mo\u021boc, \u00eempreun\u0103 cu Vasile al lui Oan\u0103. Ascundeau ghiozdanele, de fapt ni\u0219te cutii din carton presat, \u00een care aveau rechizitele, \u00eentr-un boschet \u0219i se jucau p\u00e2n\u0103 la pr\u00e2nz c\u00e2nd ceilal\u021bi copii se \u00eentorceau de la \u0219coal\u0103. Venea \u00eenfometat acas\u0103. M\u00e2nca \u0219i iar o zbughea la joac\u0103. \u00cen\u0219el\u0103toria aceasta i-a mers o vreme, p\u00e2n\u0103 c\u00e2nd fratele mai mic, c\u0103ruia \u00eei pl\u0103cea cartea, l-a p\u00e2r\u00e2t.
\n\u2014Mam\u0103, mi-a zis domnul \u00eenv\u0103\u021b\u0103tor c\u0103 Gelu\u021bu nu mai vine la \u0219coal\u0103. St\u0103 \u0219i se joac\u0103 sub pod la Mo\u021boc.
\nTare te-ai mai sup\u0103rat \u0219i \u021bi-ai apostrofat b\u0103iatul cel mare, amenin\u021b\u00e2ndu-l cu ar\u0103t\u0103torul. El a pus capul \u00een p\u0103m\u00e2nt \u0219i \u021bi-a promis c\u0103 se va \u021bine de carte. Dup\u0103 ce l-ai dojenit, l-ai pus s\u0103 repete de zece ori \u00een fa\u021ba ta vorbe pe care le \u0219tiai din cartea de \u00een\u021belepciune: \u201eCine are carte, are parte!\u201d.
\nPrima \u0219i ultima s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103 din postul Cr\u0103ciunului postea\u021bi to\u021bi din cas\u0103. G\u0103teai doar fierturi din legume \u0219i fructe. Copiilor le spuneai c\u0103, dac\u0103 nu postesc, taica popa nu-i spovede\u0219te \u0219i nu-i \u00eemp\u0103rt\u0103\u0219e\u0219te. Ei nu voiau s\u0103 piard\u0103 ocazia c\u00e2nd preotul \u00eei str\u00e2ngea pe to\u021bi copiii de \u0219coal\u0103 \u00een<\/p>\n

jurul s\u0103u, \u00een biseric\u0103 sau \u00een casa vreunor credincio\u0219i, cum erau cei ai lui Oan\u0103, o familie mare, fra\u021bi copii, nepo\u021bi a\u0219eza\u021bi pe o \u00eentreag\u0103 uli\u021b\u0103, uli\u021ba mic\u0103, \u0219i \u00eei \u00eentreba:
\n\u2014A\u021bi \u021binut post s\u0103pt\u0103m\u00e2na aceasta?
\n\u2014Daaa! r\u0103spundeau ei \u00een cor.
\n\u2014A\u021bi fost cumin\u021bi? A\u021bi ascultat de p\u0103rin\u021bi?
\n\u2014A\u0219a \u0219i a\u0219a! r\u0103spundeau leg\u0103n\u00e2nd capul de mai multe ori spre st\u00e2nga \u0219i spre dreapta.
\n\u2014V-a\u021bi \u00eenchinat seara \u0219i diminea\u021ba? A\u021bi spus Tat\u0103l nostru \u0219i \u00cenger \u00eengera\u0219ul meu?
\n\u2014Am mai uitat c\u00e2te o dat\u0103, recuno\u0219tea c\u00e2te unul mai \u00eendr\u0103zne\u021b.
\n\u2014Bine, de data aceasta v\u0103 iert c\u0103 sunte\u021bi \u00eenc\u0103 mici \u0219i ne\u0219tiutori \u0219i v\u0103 a\u0219tept \u00een Ajunul Cr\u0103ciunului s\u0103 v\u0103 \u00eemp\u0103rt\u0103\u0219esc. Ave\u021bi grij\u0103, s\u0103 nu m\u00e2nca\u021bi nimic \u00eenainte de a lua Sf\u00e2nta \u00eemp\u0103rt\u0103\u0219anie.
\n\u2014S\u0103rut m\u00e2na, p\u0103rinte! A\u0219a vom face, se angaja \u00een numele lor Ion al lui Oan\u0103, cel mai pios dintre ei.
\nIarna era prilej de bucurie \u0219i de joac\u0103 prin z\u0103pad\u0103, de f\u0103cut oameni cu morcov \u00een loc de nas \u0219i cu o m\u0103tur\u0103 rupt\u0103 adunat\u0103 de prin curte \u00een loc de m\u00e2n\u0103, cu ochi \u0219i nasturi din t\u0103ciuni negri fura\u021bi din gura sobei. De era soare sau ningea mergeau cu mic cu mare la s\u0103niu\u0219. Seara se str\u00e2ngeau pe l\u00e2ng\u0103 sob\u0103 \u0219i pe l\u00e2ng\u0103 fustele tale, a\u0219tept\u00e2nd m\u0103m\u0103liga aburind\u0103 cu ghebe fierte \u0219i \u00eenmuiate \u00een mujdei. Uneori dormeau de cum puneau capul pe pern\u0103 \u0219i nu se trezeau p\u00e2n\u0103 \u00een zori c\u00e2nd a\u0219teptau timpul potrivit s\u0103 ias\u0103 iar la s\u0103niu\u0219. Tu erai mul\u021bumit\u0103 c\u0103 nu te \u00eencurcai de ei prin cas\u0103 \u0219i puteai s\u0103-\u021bi faci treburile, mai ales atunci c\u00e2nd se apropiau s\u0103rb\u0103torile. Uneori, te \u00eentrebau ner\u0103bd\u0103tori c\u00e2te zile mai sunt p\u00e2n\u0103 la colindat. Tu le r\u0103spundeai, trei sau dou\u0103, dar \u00eei \u0219i amenin\u021bai:
\n\u2014Ave\u021bi grij\u0103, s\u0103 fi\u021bi cumin\u021bi c\u0103 altfel n-o s\u0103 v\u0103 iau la adunat covrigi.
\n\u00cen noaptea de Ajun \u00eei trimiteai mai devreme la culcare. De\u0219i \u0219tiai c\u0103 nu vor \u00eenchide un ochi p\u00e2n\u0103 spre ziu\u0103 le spuneai:
\n\u2014Trebuie s\u0103 dormi\u021bi odat\u0103 cu g\u0103inile ca s\u0103 v\u0103 pute\u021bi trezi la al doilea c\u00e2ntat al coco\u0219ilor.
\n\u2014Dar, cum \u0219tie coco\u0219ul c\u00e2t e ceasul? te \u00eentreba Gelu.
\n\u2014Coco\u0219ul aude toaca bisericii lui Dumnezeu din cer \u00eel l\u0103mureai tu.
\n\u00cen timp ce ei se \u00eentorceau de pe o parte pe cealalt\u0103, a\u0219tept\u00e2nd clipa cea mare, tu le coseai baierele la traistele f\u0103cute din fe\u021be de perne \u0219i le preg\u0103teai \u00eembr\u0103c\u0103mintea curat\u0103 \u0219i c\u0103lduroas\u0103. C\u00e2nd, \u00een sf\u00e2r\u0219it, adormeau, te auzeau spun\u00e2ndu-le:
\n\u2014Hai, n\u0103zdr\u0103vanilor. E timpul s\u0103 v\u0103 trezi\u021bi. S-a auzit al doilea c\u00e2ntat al coco\u0219ilor. Clo\u0219ca cu puii de aur este deasupra casei noastre \u0219i vrea s\u0103-i da\u021bi bun\u0103 diminea\u021ba la Mo\u0219 Ajun.
\nEi nu se \u00eendurau s\u0103 se ridice din a\u0219ternuturile calde ce miroseau a s\u0103pun de cas\u0103, a pelin \u0219i lev\u0103n\u021bic\u0103.
\n\u2014S\u0103 \u0219ti\u021bi c\u0103 plec f\u0103r\u0103 voi! \u00eei amenin\u021bai cu ar\u0103t\u0103torul de la m\u00e2na dreapt\u0103.
\nSe ridicau din pat frec\u00e2ndu-se la ochi. Ori\u0219ic\u00e2t de dulce ar fi fost somnul, nu voiau s\u0103 piard\u0103 ocazia de a merge la colindat. Ca ni\u0219te somnambuli, \u00eembr\u0103cau hainele groase puse la \u00eendem\u00e2n\u0103 de tine de cu sear\u0103. De cum ie\u0219eau \u00een gerul de afar\u0103, iar z\u0103pada sc\u00e2r\u021b\u00e2ia sub t\u0103lpile lor, le pierea ori\u0219ice urm\u0103 de somn. Pe uli\u021b\u0103 se \u00eent\u00e2lneau cu vecinii \u0219i tovar\u0103\u0219ii de joac\u0103 \u00eenso\u021bi\u021bi de mamele lor. Cineva improvizase un c\u00e2ntecel ce le f\u0103cea drumul p\u00e2n\u0103 \u00een cap\u0103tul satului mai u\u0219or: \u201eFoaie verde portocale\/ noi suntem copii de \u0219coal\u0103\/ \u0218i-am veni s\u0103 colind\u0103m\/ Pe la case s\u0103 strig\u0103m: Bun\u0103 diminea\u021ba la Mo\u0219 Ajun!\u201d. La cel de-al treilea c\u00e2ntat al coco\u0219ilor, ajungeau la marginea de apus a satului. Dasc\u0103lul bisericii d\u0103dea semnalul \u0219i colindul r\u0103suna, se amplifica \u0219i se propaga prin toate satele din jur ca un ecou. Oamenii, r\u00e2nd pe r\u00e2nd, ie\u0219eau la por\u021bi cu panerele pline de covrigi, mere \u0219i nuci. Din poart\u0103 \u00een poart\u0103, cu traista aproape plin\u0103, ajungeau \u00een partea de r\u0103s\u0103rit a satului, unde la ultima gospod\u0103rie erau \u00eent\u00e2mpina\u021bi cu boabe de porumb fiert \u00eendulcite cu miere. G\u0103inu\u0219a se preg\u0103tea s\u0103 mearg\u0103 la culcare, iar pe colind\u0103tori \u00eei a\u0219tepta lungul drum al \u00eentoarcerii c\u0103tre cas\u0103. Voi locuia\u021bi undeva la mijlocul satului. Tu erai m\u00e2ndr\u0103 c\u0103 pruncii t\u0103i \u00eendepliniser\u0103 acest ritual str\u0103vechi \u0219i se \u00eentorceau acas\u0103 cu traistele pline. Aveau ce pune \u00een ceai toat\u0103 iarna. Uneori, \u00een nop\u021bile lungi, c\u00e2nd afar\u0103 se auzea mugetul viscolului, le spuneai pove\u0219ti cu haiducul Radu al lui Anghel cel care luptase pentru drepturile celor nec\u0103ji\u021bi.
\n\u2014 Acesta era fiul lui Gheorghe Anghel, fost pandur al lui Tudor Vladimirescu care, dup\u0103, \u00eenfr\u00e2ngerea revolu\u021biei din 1821, se refugiase la o m\u00e2n\u0103stire \u0219i apoi \u00een satul Mo\u0219teni-Greci, unde se c\u0103s\u0103torise cu Despa. Radu era fiul lor \u0219i se zicea despre el c\u0103 ar fi fost \u00eenzestrat cu puteri magice. Haiducul Radu \u0219i tovar\u0103\u0219ii s\u0103i colindau dealurile \u0219i p\u0103durile. C\u00e2nd erau urm\u0103ri\u021bi de poter\u0103, se refugiau pe dealul Cet\u0103\u021buia, \u00een apropierea m\u00e2n\u0103stirii Negru Vod\u0103, \u00een locuri numai de ei \u0219tiute, unde nu c\u0103lca dec\u00e2t picior de fiar\u0103 s\u0103lbatic\u0103. Aici r\u0103m\u00e2neau p\u00e2n\u0103 li se pierdea urma. C\u00e2nd nimeni nu se a\u0219tepta, coborau \u00een vale \u0219i luau argin\u021bi de la boga\u021bi \u0219i d\u0103deau la s\u0103raci. Ceea ce p\u0103strau pentru ei ascundeau \u00een pe\u0219teri sau la r\u0103d\u0103cina copacilor. De aici s-a n\u0103scut legenda galbenilor jura\u021bi; uneori pe dealuri se v\u0103d noaptea jocuri de focuri. \u00cen cele din urm\u0103, \u00eens\u0103, Radu a fost prins \u0219i \u00eempu\u0219cat. Legenda spune c\u0103 potera l-ar fi executat cu argint t\u0103iat \u00een patru.
\n\u2014Mam\u0103, te rug\u0103m c\u00e2nt\u0103-ne pu\u021bin c\u00e2ntecul cu Radu mamii. \u0218i at\u00e2ta te rugau, \u00eenc\u00e2t nu aveai \u00eencotro \u0219i le c\u00e2ntai. \u201eFoaie verde a bobului\/ Prin p\u0103durea bradului\/ Prin p\u0103durea bradului\/ Trece mama Radului \/ Radu mami, Radule\/ Din ochi negri l\u0103crim\u00e2nd \u0219i de Radu \u00eentreb\u00e2nd\/ Radu mami, Radule\/ N-a\u021bi v\u0103zut pe Radul mamei\/ L-am v\u0103zut la cr\u00e2\u0219ma Stanei\/ Unde-\u0219i beau drume\u021bii banii \u0219i haiducii gologanii\/ Radu bea \u0219i chefuia\/ Potera mi-l urm\u0103rea\/ Radu bea \u0219i chefuie\u0219te\/ Potera mi-l urm\u0103re\u0219te\/. Radu mami, Radule\/. D\u0103-te Radule legat\/ Ca s\u0103 nu mori \u00eempu\u0219cat\/ Radu mami, Radule.\/ Nu-s femeie cu n\u0103fram\u0103\/ S\u0103 m\u0103 dau de bun\u0103 seam\u0103\/ Radu mami, Radule\/ \u00ces voinic cu fruntea lat\u0103\/ Nu m\u0103 dau pe voi o ceat\u0103\/ Radu mami, Radule\u201d.
\nA doua zi \u0219i chiar \u0219i \u00een zilele urm\u0103toare, casa r\u0103suna de strig\u0103tele b\u0103ie\u021bilor, care \u00ee\u0219i f\u0103ceau s\u0103bii \u0219i flinte din lemn juc\u00e2ndu-se de-a haiducul Radu \u0219i potera ce \u00eel urm\u0103rea.<\/p>\n

***
\nVremurile erau cr\u00e2ncene. Unii dintre cei care luptaser\u0103 \u00een r\u0103zboi \u0219i fuseser\u0103 deporta\u021bi \u00een Rusia povesteau c\u0103 acolo \u021barul fusese \u00eenl\u0103turat \u0219i apoi ucis \u00eenc\u0103 din timpul primului mare r\u0103zboi. \u021aara devenise comunist\u0103. Vladimir Ilici Lenin ocupase toate republicile din jur \u0219i numise statul URSS. Aceia\u0219i M\u0103rie cu alt\u0103 p\u0103l\u0103rie, spuneau oamenii. Tot un imperiu era. Dup\u0103 al doilea r\u0103zboi mondial, Omul de O\u021bel \u00ee\u0219i extinsese st\u0103p\u00e2nirea \u00een toat\u0103 Europa de est, a\u0219a cum se hot\u0103r\u00e2se, \u00een februarie 1945, undeva \u00een Crimeea la Conferin\u021ba de la Yalta. \u00cen 1947, Rom\u00e2nia r\u0103m\u0103sese singura monarhie din r\u0103s\u0103ritul Lumii Vechi. Ochii t\u0103i ca ai multor oameni erau a\u021binti\u021bi asupra palatului regal. La sf\u00e2r\u0219itul anului, t\u00e2n\u0103rul rege Mihai a fost alungat de Groza \u0219i Dej. Cu ochii umezi ai privit spre Sarabos care a ridicat din umeri. Cu mai mult de o lun\u0103 \u00een urm\u0103, Mihai \u0219i mama sa Elena participaser\u0103 \u00een Anglia la nunta viitoarei regine Elisabeta a II-a cu prin\u021bul Philip, duce de Edinburgh. Cu aceast\u0103 ocazie, regele Rom\u00e2niei discutase cu reprezentan\u021bii caselor regale din Europa despre situa\u021bia sa incert\u0103, dar nu g\u0103sise niciun fel de sus\u021binere din partea rudelor sale mai apropiate sau mai \u00eendep\u0103rtate, monarhi ai unor state europene. Cu toate acestea, se hot\u0103r\u00e2se s\u0103 se c\u0103s\u0103toreasc\u0103. La Londra o cunoscuse pe viitoarea sa so\u021bie Ana, principes\u0103 Bourbon\u2013Parma cu care \u0219i-a unit destinul la 10 iunie 1948 la Atena. Tat\u0103l Anei era principele Ren\u00e9 de Bourbon, iar mama sa Margareta a Danemarcei. Ana \u00ee\u0219i petrecuse copil\u0103ria \u00een Fran\u021ba. Izbucnirea celui de-al doilea r\u0103zboi mondial \u00eei obligase familia s\u0103 se refugieze \u00een Spania \u0219i Portugalia, iar apoi \u00een SUA. La New York se preg\u0103tise pentru via\u021b\u0103, urm\u00e2nd o \u0219coal\u0103 de Belle Arte \u0219i apoi absolvind cursurile Parson School of Art unde studiase \u0219tiin\u021ba promov\u0103rii comerciale. \u00cen 1943, s-a \u00eenrolat ca voluntar \u00een armata francez\u0103. Ca infirmier\u0103 a mers \u00een Algeria, Maroc, Luxemburg, Italia \u0219i Germania, unde a fost \u00eencartiruit\u0103, spre sf\u00e2r\u0219itul r\u0103zboiului, la castelul familiei de Hohenzollern din Sigmaringen \u0219i a servit \u0219i ca translator \u00eentre armatele franceze \u0219i americane. Pentru meritele sale, a fost avansat\u0103 la gradul de locotenent \u0219i decorat\u0103 cu \u201eCrucea de r\u0103zboi\u201d a Republicii Franceze. Cu z\u00e2mbetul s\u0103u jovial l-a cucerit pe t\u00e2n\u0103rul rege al Rom\u00e2niei \u0219i i-a oferit m\u00e2na sa cald\u0103 \u0219i puternic\u0103 pentru \u00eentreaga via\u021b\u0103.
\nDup\u0103 nunta de la Londra, Mihai s-a \u00eentors \u00een \u021bar\u0103 de\u0219i fusese sf\u0103tuit de unele dintre rudele sale s\u0103 nu o mai fac\u0103, iar liderii de la Bucure\u0219ti sperau s\u0103 nu mai vin\u0103. La 30 decembrie 1947, c\u00e2nd i s-a pus \u00een fa\u021b\u0103 actul de abdicare, neav\u00e2nd niciun fel de sprijin de nic\u0103ieri, a acceptat s\u0103-l semneze dup\u0103 o prealabil\u0103 discu\u021bie cu regina Elena, mama sa. \u00cen Declara\u021bia pe care a f\u0103cut-o \u00een dup\u0103 amiaza acelei zile, primul ministru Petru Groza spunea, parafraz\u00e2nd-o pe\u201e regina mam\u0103 c\u0103, \u201e\u00een acea zi, poporul a f\u0103cut un divor\u021b decent \u0219i elegant de monarhie\u201d. Te-a \u00eentristat alungarea t\u00e2n\u0103rului rege. Erai obi\u0219nuit\u0103 s\u0103-l \u0219tii acolo \u00een fruntea \u021b\u0103rii ca trimis al lui Dumnezeu a\u0219a cum auzise\u0219i \u00eenc\u0103 de c\u00e2nd \u00eencepuse\u0219i s\u0103 faci primii pa\u0219i. Acum, Stalin dorea ca \u0219i \u00een Rom\u00e2nia statul s\u0103 confi\u0219te toate fabricile \u0219i toate p\u0103m\u00e2nturile \u0219i s\u0103 le treac\u0103 \u00een proprietatea sa. Ascultai, dar nu \u00een\u021belegeai prea bine \u0219i nici nu f\u0103ceai eforturi s\u0103 pricepi cu toate c\u0103 auzeai despre cei boga\u021bi c\u0103rora li s-au luat casele, fabricile \u0219i au fost nevoi\u021bi s\u0103 ia drumul str\u0103in\u0103t\u0103\u021bii. Aveai alte treburi cu care s\u0103-\u021bi ba\u021bi capul, nu aveai nici p\u0103m\u00e2nturi, nici alte acareturi pe care s\u0103 \u021bi le confi\u0219te statul. Singura ta bog\u0103\u021bie erau copii \u0219i harul pe care \u021bi-l d\u0103duse Dumnezeu.
\nB\u0103rba\u021bii, mai tineri, apoi, chiar \u0219i femeile, plecau \u00een capital\u0103 s\u0103 munceasc\u0103 pentru reconstruirea \u021b\u0103rii. Tu ai r\u0103mas la casa ta s\u0103-\u021bi \u00eengrije\u0219ti copiii. Vecinii \u0219i-au luat odraslele cu ei. \u00cei trimiteau s\u0103 adune chi\u0219toace de \u021big\u0103ri de pe str\u0103zi, a\u0219a economiseau banii pentru tutun. Mai t\u00e2rziu, \u00ee\u0219i aminteau c\u0103 au auzit-o pe Maria T\u0103nase c\u00e2nt\u00e2nd \u00eentr-un local ce se chema Socialistul, unde ei nu aveau voie s\u0103 intre. Toate gazetele scriau despre ea \u0219i despre oamenii de vaz\u0103 din protipendada Bucure\u0219tiului. C\u00e2nd \u021bi se vorbea despre cineva, chiar dac\u0103 nu-l cuno\u0219teai, \u00eei vedeai aura, iar \u00een fa\u021ba celui de-al treilea ochi al t\u0103u i se derula \u00eentreaga via\u021b\u0103. M\u0103iastra c\u00e2ntecului rom\u00e2nesc se n\u0103scuse \u00een anul \u00eencheierii celui de-al doilea r\u0103zboi balcanic \u00een mahalaua c\u0103r\u0103midarilor din Bucure\u0219ti \u00eentr-o familie simpl\u0103 de florari. La 23 de ani se angajase la teatrul C\u0103r\u0103bu\u0219 unde Constantin T\u0103nase \u00eei f\u0103cuse cadou, dup\u0103 moda vremii, pseudonimul de Mary Athanasiu. Ajunseser\u0103 p\u00e2n\u0103 la tine multe din c\u00e2ntecele sale \u0219i fredonai din c\u00e2nd \u00een c\u00e2nd \u201eCine iube\u0219te \u0219i las\u0103\u201d sau \u201eM-am jurat de mii de ori\u201d, dar mai ales \u201eM\u0103rie \u0219i M\u0103rioar\u0103\u201d. Te g\u00e2ndeai \u201eCe femeie norocoas\u0103\u201d auzind despre faptul c\u0103 era frumoas\u0103, talentat\u0103 \u0219i putea s\u0103 c\u0103l\u0103toreasc\u0103 oriunde \u00een Europa \u0219i \u00een lume \u0219i mai ales c\u0103 nu avea grija zilei de m\u00e2ine. \u00cen 1939 se g\u0103sea la New York la expozi\u021bia interna\u021bional\u0103, unde i-a cunoscut pe Enescu \u0219i pe Br\u00e2ncu\u0219i. Cu cel din urm\u0103 chiar a avut o idil\u0103, s-au iubit cu patim\u0103 aproape un an, cu toate c\u0103 diferen\u021ba de v\u00e2rst\u0103 dintre ei era de aproape patruzeci de ani. P\u0103cat c\u0103 m\u0103iastra c\u00e2ntecului rom\u00e2nesc a avut de suferit din cauza legionarilor care, \u00een anii c\u00e2nd au guvernat al\u0103turi de Antonescu, i-au distrus toate \u00eenregistr\u0103rile pe motiv c\u0103 distorsionau folclorul. Adev\u0103rul era \u00eens\u0103 c\u0103 interpreta avea aproape oameni trecu\u021bi pe lista neagr\u0103 a c\u0103m\u0103\u0219ilor verzi ca Harry Brauner sau Stephan Roll. Constantin Br\u00e2ncu\u0219i, care plecase la Paris pe jos, ajunsese, de asemenea, foarte cunoscut \u00een lume. Realizase capodopere din piatr\u0103, marmur\u0103 \u0219i bronz inspirate din folclor \u0219i arta african\u0103. \u00cen \u021bar\u0103, la T\u00e2rgu Jiu, aproape de locul na\u0219terii sale, construise un ansamblu dedicat eroilor din primul r\u0103zboi mondial. Maria se desp\u0103r\u021bise de marele sculptor datorit\u0103 geloziei lui. Acesta ar fi dorit ca Maria s\u0103 nu se mai risipeasc\u0103 prin c\u00e2rciumile Bucure\u0219tiului, ci s\u0103 c\u00e2nte pe marile scene ale lumii. Sculptorul era un b\u0103rbat ar\u0103tos, avusese \u0219i alte iubite care i-au fost \u0219i muze. Una dintre acestea fusese Margit Pogany, o pictori\u021b\u0103 unguroaic\u0103, care \u00eei servise ca model. De m\u0103re\u021bia lui Br\u00e2ncu\u0219i fusese atras\u0103 \u0219i Marie Bonaparte, so\u021bia prin\u021bului George al Greciei \u0219i al Danemarcei, mo\u0219tenitoarea unei mari averi, c\u0103reia sculptorul \u00eei dedicase opera numit\u0103 Prin\u021besa X, dar Marie Bonaparte l-a p\u0103r\u0103sit pe Br\u00e2ncu\u0219i pentru o rela\u021bie de lung\u0103 durat\u0103 cu Sigmund Freud. Cea mai lung\u0103 rela\u021bie a avut-o sculptorul rom\u00e2n cu o colec\u021bionar\u0103 de art\u0103, Peggy Gugenheim, care l-a inspirat s\u0103 sculpteze Pas\u0103rea \u00een v\u0103zduh. \u0218tiai c\u0103 \u00een lumea bun\u0103 se obi\u0219nuiau astfel de iubiri sau chiar c\u0103s\u0103torii \u00eentre fete foarte tinere \u0219i domni trecu\u021bi de prima tinere\u021be. De aceea femeile \u0219i b\u0103rba\u021bii, din a\u0219a-zisa lume bun\u0103 rom\u00e2neasc\u0103, duceau o via\u021b\u0103 plin\u0103 de dezm\u0103\u021b, femeile \u00ee\u0219i \u00een\u0219elau b\u0103rba\u021bii, b\u0103rba\u021bii aveau amante, divor\u021burile se \u021bineau lan\u021b \u0219i familiile se destr\u0103mau una-dou\u0103.
\n\u2014Ai auzit desigur de Sodoma \u0219i Gomora, \u00ee\u021bi spunea Sarabos auzindu-\u021bi g\u00e2ndurile.
\nTe \u00eentristase tare mult povestea lui Enescu, de\u0219i fusese un crai \u0219i el, despre care aflase\u0219i c\u0103 o iubise foarte mult pe Maruca Cantacuzino, cea care \u00eendr\u0103gostit\u0103 fiind de profesorul Nae Ionescu, \u0219i-a ars fa\u021ba cu vitriol pentru c\u0103 acesta o \u00een\u0219elase cu Cella Delavrancea, o mare pianist\u0103, care, la r\u00e2ndul s\u0103u, se iubise cu Ion Luca Caragiale pe vremea c\u00e2nd ea avea doar dou\u0103zeci de ani, iar scriitorul era sexagenar. \u00ce\u021bi spuneai adesea \u201eOamenii de r\u00e2nd, cel pu\u021bin, se pot c\u0103s\u0103tori \u0219i pot face copii din dragoste. Femeile de jos sunt credincioase \u0219i renun\u021b\u0103 cu greu la primul so\u021b, chiar dac\u0103 acesta este curvar sau be\u021biv\u201d.
\nCei ce lucrau la construc\u021bii \u00een capital\u0103 sau femeile care f\u0103ceau cur\u0103\u021benie prin diverse locuin\u021be, veneau acas\u0103 cu tot felul de pove\u0219ti. Ei spuneau c\u0103 \u00een Bucure\u0219ti erau oameni care aveau televizoare ruse\u0219ti: Leningrad, Rubin \u0219i Temp. Pe 15 martie 1955 se difuzase prima emisiune TV. Pentru public fuseser\u0103 amenajate Sali de vizionare la magazinul Electrotehnica din bulevardul Magheru, la magazinul Tehnometal din Calea Victoriei, la Muzeul tehnic din parcul Carol, la terenurile de tenis din Parcul na\u021bional, \u00een parcul Her\u0103str\u0103u \u0219i la magazinul \u201eSport-Muzic\u0103\u201d din strada Academiei. Tu nu v\u0103zuse\u0219i \u00eenc\u0103 astfel de aparate, a\u0219a c\u0103 nu le duceai dorul. Aveai cartea ta ce cuprindea \u00eentreaga \u00een\u021belepciune a lumii \u0219i \u0219tiai c\u0103 vei apuca timpurile \u00een care aproape \u00een fiecare cas\u0103 \u00ee\u0219i va g\u0103si loc un televizor.<\/p>\n


\nC\u0103r\u021bi prezentate de:<\/strong><\/em><\/p>\n

Petre ISACHI<\/strong>
\n\"\"

O poet\u0103 moderat\u0103 ce transfigureaz\u0103 neoexpresionist \u201esingur\u0103tatea diform\u0103 a fiin\u021bei*<\/strong><\/p>\n

Motto:
\n\u201e… sf\u00e2r\u0219it…, sf\u00e2r\u0219it… Ce vorb\u0103 f\u0103r\u0103 rost!
\nSf\u00e2r\u0219it e-n orice clip\u0103 \u0219i-n orice \u00eenceput\u201d
\n(J. Madach)<\/em><\/p>\n

Titlul metaforic al celui de-al cincilea volum de versuri al poetei din Timi\u0219oara, C. M. Cornea, Buza hoinar\u0103 a mor\u021bii, ce are ca supratem\u0103 Femeia configurat\u0103 neoexpresionist \u00een fatala corela\u021bie Eros – Thanatos, mi-a amintit o inspirat\u0103 defini\u021bie a mor\u021bii ce include motivul s\u0103rutului\/ buzelor, dat\u0103 de poetul francez Mallarm\u00e9: \u201esingura s\u0103rutare a buzelor ce tac\u201d; \u00een mod obiectiv, acest fenomen la fel de misterios ca \u0219i via\u021ba, r\u0103m\u00e2ne \u201eprima condi\u021bie a nemuririi\u201d (St. J. Lec), dar \u0219i \u201ecuibul etern al p\u0103s\u0103rii-phoenix\u201d (Shakespeare) sau, \u00een limbajul matematicienilor, \u201eceea ce este zero \u00een aritmetic\u0103\u201d, \u00eenc\u00e2t versurile lui Marin Sorescu: \u201eAcolo unde credem c\u0103 se termin\u0103,\/ Lucrurile revin asupra lor:\/ Fa\u021ba v\u0103zut\u0103 e doar o ciorn\u0103\u201d, nu pot fi contrazise. Problematica volumului, aparent accesibil\u0103, – nu am citit celelalte c\u0103r\u021bi ale autoarei; se \u00een\u021beleg cauzele: literatura noastr\u0103 este guvernat\u0103 doar de legile hazardului – cere, simultan, scriitoarei \u0219i lectorului, luciditate heideggerian\u0103 (ra\u021biunea vie\u021bii este drumul c\u0103tre moarte?), metafizica eminescian\u0103 (cea din Od\u0103 – \u00een metru antic\/ Scrisoarea I), olimpiana deta\u0219are socratic\u0103 fa\u021b\u0103 de fa\u021betele mor\u021bii (anatomia tenebrelor: golul interior\/ istoric, psihologia abisal\u0103; moartea oniric\u0103: deful\u0103rile perpetuate\/ am\u00e2nate (dorin\u021ba, a\u0219teptarea, fericirea presupus\u0103); absolutul ca reverie, lini\u0219tea ca vibra\u021bie abisal\u0103, dragostea \u0219i iubirea, alternativa ca tobogan al ra\u021biunii; moartea virtual\u0103\/ singur\u0103tatea – fondul ultim al condi\u021biei umane; moartea ermetic\u0103 – sumbr\u0103, brutal\u0103, regretabil\u0103, tragic\u0103) \u0219i modera\u021bia necesar\u0103 \u00eemp\u0103ra\u021bilor-poe\u021bi de tipul lui Marcus Aurelius, cu alte cuvinte, starea activ\u0103 a unui suflet care se domin\u0103 \u2013 foarte greu, dac\u0103 avem \u00een vedere vremurile \u201edescompuse\u201d \u00een care tr\u0103im \u0219i fatala povar\u0103 a egoului: \u201eVremuri descompuse\/ se insinueaz\u0103 printre noi,\/ iertarea ne-a fost smuls\u0103 din bra\u021be.\/ Monologuri de doliu r\u0103zbat\/ dintr-un poem cu ochi de culoarea mor\u021bii,\/ \u0219arpele s-a a\u0219ezat \u00een inim\u0103,\/ a prins-o \u00een mrejele lui.\/ Vor cre\u0219te mere ro\u0219ii ca s\u00e2ngele\/ \u00een gr\u0103dina Raiului,\/ tablou ag\u0103\u021bat de cuiul\/ nop\u021bii eterne\u201d. (Vremuri descompuse, p. 35); \u201eIubirea, emo\u021bie trec\u0103toare,\/ se ascunde \u00een jocul halucinant\/ at\u00e2tor Eve \u0219i Adami,\/ capcana s\u0103lbatic\u0103 de lacom desfr\u00e2u.\/ Rela\u021biile au devenit troc\/ \u00een acest veac confortabil\/ \u00ee\u0219i poart\u0103 nenum\u0103rate m\u0103\u0219ti\/ sub felinare imaginare.\/ Fructe cioplite, necoapte\/ se zbat \u00een sonorit\u0103\u021bi de cavern\u0103\/ c\u00e2nd timpul \u0219chioap\u0103t\u0103\/ pe buza hoinar\u0103 a mor\u021bii\u201d (Buza hoinar\u0103 a mor\u021bii, p. 12)
\n\u00cen metafizica nietzscheian\u0103 a autoarei poemului Bacanta lui Dionysos coexist\u0103 asimetric celebrul dublet din Na\u0219terea tragediei: apolinic-dionisiac, de fapt, cele dou\u0103 tipuri etern-umane, care, se \u0219tie, nu se afl\u0103 \u00een stare pur\u0103 dec\u00e2t la modul teoretic. Fericita simbioz\u0103 dintre omul apolinic (orientat spre m\u0103sur\u0103, ordine \u0219i armonie, cerebral, lucid, dominat de concepte, p\u0103truns de spiritul unei contempl\u0103ri deta\u0219ate \u0219i senine etc.) \u0219i omul dionisiac (iube\u0219te incon\u0219tient \u201eadev\u0103rul dionisiac\u201d, cultiv\u0103 uitarea \u0219i proximitatea iluziei, caut\u0103 originarul, repudiaz\u0103 erudi\u021bia steril\u0103, lupt\u0103 \u00eempotriva puterii oarbe a realului etc.); altfel spus, condi\u021bia predestinat\u0103, de Ianus bifrons, i-au permis poetei s\u0103 g\u00e2ndeasc\u0103 \u0219i s\u0103 configureze \u00een scriitur\u0103, Ideea divin\u0103 c\u0103 Femeia este \u00een realitate \u201enefiin\u021b\u0103\u201d, cu alte cuvinte, esen\u021b\u0103, izvor al fiin\u021bei, umbra vie\u021bii, condi\u021bia sub care am fost n\u0103scu\u021bi, \u00eenc\u00e2t nu \u00eent\u00e2mpl\u0103tor:
\n\u201eMoartea ne mu\u0219c\u0103 p\u00e2n\u0103 la os,\/ \u00eemi vine s\u0103 r\u00e2d \u00een iadul acesta mi\u0219to,\/ ora\u0219ul oamenilor cu prejudec\u0103\u021bi\/ ce-au pierdut trenul spre m\u00e2ntuire.\/ Colec\u021bioneaz\u0103 absurdul,\/ nebunia \u0219i uitarea.\/ Ne-am scris singuri epitafele,\/ ca pietrele funerare\/ s\u0103-\u0219i aminteasc\u0103 mormintele lor\u201d. (Ne mu\u0219c\u0103 moartea, p. 34)
\n\u00cen \u201eiadul acesta mi\u0219to\u201d, golul exist\u0103 at\u00e2t \u00een afara noastr\u0103, c\u00e2t \u0219i \u00een noi. De la el ne vine absurdul, nebunia, inutilitatea, uitarea, r\u0103ul, resemnarea. \u0218i r\u00e2sul, uneori, apar\u021bine golului – vrei s\u0103 pari vesel, dar \u00een fond e\u0219ti trist. R\u00e2sul \u00een fa\u021ba mor\u021bii ne apare ca un fel de autoiluzie, autoap\u0103rare fals optimist\u0103: ce s\u0103 mai c\u00e2\u0219tigi\/ speri de vreme ce \u00ee\u021bi pierzi via\u021ba? Golul istoric bacovian \u00een care \u201ene-am scris singuri epitafele\u201d se manifest\u0103 ca o surpare \u00een tine \u0219i din tine. Exist\u0103 \u0219i un sur\u00e2s al mor\u021bii: indescriptibil, inefabil, interogativo-exclamativ, incoruptibil. M\u0103 tot \u00eentreb \u00eenc\u0103 \u00eenainte de a-i fi citit volumul Cameliei Monica Cornea, dac\u0103 nu este cumva cel al Giocondei?: \u201eMoartea e doar un poem\/ de adormit, \u00eenc\u0103 viu,\/ ne poart\u0103 spre lumea de dincolo,\/ incoruptibil\u0103, care\/ nu accept\u0103 niciun fel de mit\u0103.\/ Ne-a fost martor\u0103 la na\u0219tere,\/ a \u00eencuiat cel\u0103lalt timp \u00een ceasornic.\/ Cu iubire ne preg\u0103te\u0219te iar \u0219i iar\/ de noul botez.\/ Ceremonia solemn\u0103 ce pecetluie\u0219te uitarea\/ \u0219i amintirile disp\u0103rute.\/ \u00cen sarcofagul timpului orb\/ doarme cu noi noapte de noapte,\/ \u00eei e team\u0103 de singur\u0103tate,\/ o ucide imaginar \u00een fiecare b\u0103taie de clopot.\/ Zilnic o ia de la cap\u0103t,\/ r\u0103scump\u0103r\u00e2ndu-\u0219i lacrimile \u0219i m\u0103rturiile nostalgice\/ scrijelite pe zidurile \u00eendoieli.\/ Uneori joac\u0103 alba-neagra cu \u00eengerii,\/ \u00eemp\u0103r\u021bind gra\u021bieri cu un sur\u00e2s\/ abia mijit \u00een col\u021bul gurii,\/ c\u0103r\u021bile m\u0103sluite nu mai au niciun sens.\/ Dumnezeu e martorul \u0219i judec\u0103torul\/ ce reface cu gra\u021bie drumul luminii,\/ din purgatoriul unui penultim vis\u201d. (Moartea e doar un poem, p. 175)
\nCu certitudine, moartea este geniul care st\u0103p\u00e2ne\u0219te umanitate \u0219i inspir\u0103 filosofia; dac\u0103 n-ar fi fost moartea, era \u0219i convingerea lui Nietzsche; \u201enu s-ar fi filosofat deloc\u201d \u0219i, desigur, nu s-ar fi scris cu siguran\u021b\u0103, nici poezie, nu s-ar fi ivit nici celelalte Arte, gra\u021bie c\u0103rora supravie\u021buim. Corela\u021biile Via\u021b\u0103 \u2013 Moarte\/ Eros – Thanatos implic\u0103 triunghiul echilateral: Femeie \u2013 Eros\/ Via\u021b\u0103 \u2013 Thanatos, \u00eenc\u00e2t sintagma: \u201eFiin\u021ba femeii este moartea\u201d, ce apar\u021bine filosofului francez Jean Carteret, transfigureaz\u0103, filosofic vorbind, dialectica antitezelor \u201efiin\u021b\u0103 \u2013 nefiin\u021b\u0103\u201d; via\u021b\u0103 \u2013 moarte; lumin\u0103 \u2013 \u00eentuneric etc. toate transfigurate \u00eentr-o simfonie tragic-absurd\u0103 a destinului omului\/ universului, de romanticul Eminescu, \u00een capodopera Scrisoarea I. Convingerea poetului rom\u00e2n exprimat\u0103 metaforico-alegoric a devenit ast\u0103zi o axiom\u0103: \u201ec\u0103ci e vis al nefiin\u021bei universul cel himeric.\u201d.
\nNu am implicat\/ inclus \u00eent\u00e2mpl\u0103tor, la finalul acestor \u00eensemn\u0103ri critice, mitul femeii, prima fic\u021biune pe care Dumnezeu a dat-o P\u0103m\u00e2ntului, ci pentru c\u0103 Femeia (post)modern\u0103, bulversat\u0103 de t\u0103cerea lui Dumnezeu \u0219i agresat\u0103 de \u201esingur\u0103t\u0103\u021bi ascunse\u201d este chiar supratema volumului. Mai precis; femeia ca religie a vie\u021bii ce resimte cu mult \u00eenaintea b\u0103rbatului, nelini\u0219tea, nimicul, c\u0103derea \u00een abis, anxietatea, angoasa:
\n\u201eR\u00e2d oameni bolnavi\/ cu acelea\u0219i orgolii, perverti\u021bi\/ printre cearceafuri mototolite,\/ de amurguri \u00eens\u00e2ngerate,\/ c\u00e2nd timpul nu le apar\u021bine,\/ dezbr\u0103ca\u021bi de sine,\/ suflete zidite deja\/ \u00een cimitire surde \u0219i mute.\/ Sinceritatea a devenit un concept ofilit\/ aplatizat sub povara egoului,\/ fanfaronada ieftin\u0103 la scen\u0103 deschis\u0103\/ unde a\u0219teapt\u0103 ova\u021bii\/ ce izbesc dep\u0103rt\u0103rile spre ziua de m\u00e2ine\/ sf\u00e2rtecat\u0103 de neiubire \u0219i minciun\u0103,\/ \u00een singur\u0103tatea diform\u0103 a fiin\u021bei,\/ spre tot \u0219i nimic.\u201d ( Nimic).
\nImportant \u00een volumul Buza hoinar\u0103 a mor\u021bii nu este \u00eens\u0103 scandalul metafizic al mor\u021bii \u201eun absolut de nedep\u0103\u0219it\u201d (Heidegger), ci ideea imanent\u0103 scriiturii c\u0103 autenticul \u0219i singurul geniu al mor\u021bii este via\u021ba. Parafraz\u00e2nd: dac\u0103 misterul mor\u021bii nu e, nimic nu e. Petre \u021au\u021bea, ad\u00e2nce\u0219te taina \u201ebuzei hoinare a…\u201d. Dac\u0103 misterul ar fi absent, credea filosoful peripatetic, nelini\u0219tea metafizic\u0103 a cunoa\u0219terii ar disp\u0103rea \u0219i \u201eomul ar deveni mineral\u201d. Func\u021bia pozitiv\u0103 a misterului \u2013 a sus\u021binut-o \u0219i Lucian Blaga, \u00een cunoscutul \u201eprincipiu al conserv\u0103rii enigmelor\u201d \u2013 este incitarea spiritului de a-l dezlega, de a-l (re)cunoa\u0219te \u0219i de a-l perpetua. Poeta Camelia Monica Cornea nu este un mistagog, prin urmare nu-\u0219i propune s\u0103 t\u0103lm\u0103ceasc\u0103\/ interpreteze misterul \u201ebuzei hoinare a mor\u021bii!\u201d, ci s\u0103 configureze e\u0219ecul nostru de fiecare zi, \u00een fa\u021ba Absolutului. \u00cen spiritul viziunii heideggeriene, tr\u0103im, ne sugereaz\u0103 autoarea, murind absolut, \u00een fiecare zi. Doar \u201ebuza\/ mistica mor\u021bii\u201d ne determin\u0103 s\u0103 fim esen\u021biali \u2013, s\u0103 fim noi \u00een\u0219ine, \u00eenainte de ie\u0219irea predestinat\u0103 din labirintul existen\u021bial.
\nPoeta penduleaz\u0103 \u00een tematizarea mor\u021bii \u201eCare-Exist\u0103\u201d (Marcel Tolcea) \u00eentre existen\u021bialism \u2013 moartea este transfigurat\u0103 din perspectiva vie\u021bii; \u00een ciuda finitudinii via\u021ba are un sens personal; refuzul acestui sens const\u00e2nd de fapt \u00eentr-un refuz al con\u0219tiin\u021bei de sine – \u0219i nihilism – via\u021ba este configurat\u0103 din perspectiva mor\u021bii, de aici, ubicuitatea motivului vanitas vanitatum; sub dictatul finitudinii, moartea nu recunoa\u0219te niciun merit \u0219i nicio ierarhie. Disensiunea dintre Nu-ul \u0219i Da-ul vie\u021bii poten\u021beaz\u0103 tensiunea lirismului existen\u021bialo-nihilist: elegiac, reflexiv, dubitativ, \u0219i-\u00eei reaminte\u0219te lectorului, coautor al volumului Buza hoinar\u0103 a mor\u021bii, sintagma biblic\u0103: Cu fric\u0103 \u0219i cutremur lucra\u021bi la m\u00e2ntuirea voastr\u0103 … Cum? Stimul\u00e2nd \u0219i perpetu\u00e2nd cu luciditate camil-petrescian\u0103, realizarea faptului-de-a-fi-\u00een-lume. O posibil\u0103 strategie de a \u0219ti s\u0103-\u021bi conduci submarinul existen\u021bial. Cu inteligen\u021b\u0103 estetic\u0103 atemporal\u0103, poeta ne reaminte\u0219c c\u0103 tr\u0103im cu adev\u0103rat doar \u00een cuv\u00e2nt:
\n\u201eVorbeau despre p\u0103cate \u0219i sticle goale.\/ Bacanta lui Dionysos\/ se unduia lasciv,\/ dorin\u021bele cople\u0219itoare erau \u00eenecate\/ \u00een prosecco pe ritmuri de blues.\/ Din foi\u0219or boxa r\u0103suna stereo,\/ Scorpions \u00eentr-o noapte de august.\/ V\u00e2ntul schimb\u0103rii e un taifun\/ deasupra noastr\u0103 \u0219i dedesubt.\/ Strivite \u00een umbra lunii,\/ pe balansoar, se dau hu\u021ba sentimente\/ \u00eempletite \u00een \u0219uvi\u021bele fiec\u0103rui cuv\u00e2nt\u201d. (Bacanta lui Dionysos, p. 17)<\/p>\n

*Camelia Monica Cornea<\/strong>, Buza hoinar\u0103 a mor\u021bii<\/em>, Editura Aranca, S\u00e2mpetru Mic, 2024<\/p>\n


\nCarmen Tania GRIGORE<\/strong>
\n\"\"

vis de noapte, vis de zi<\/strong><\/p>\n

\u00eentre preludiu \u0219i fug\u0103
\nsingur\u0103t\u0103\u021bi legate la ochi
\nsap\u0103 tran\u0219ee pentru
\nlupta orgoliilor
\nn\u0103duful p\u00e2nde\u0219te
\ns\u0103 ias\u0103 din pori
\nexasperat de
\ncontroversa uit\u0103rii
\n\u00eentreb\u0103rile s-au dispersat
\n\u00eentr-o cea\u021b\u0103 nebun\u0103
\nr\u0103spunsurile sunt greu de g\u0103sit<\/p>\n

t\u0103cerea face un salt din
\nimagina\u021bie
\n\u0219i separ\u0103 visul de noapte
\nde visul de zi<\/p>\n

cuvintele se aliniaz\u0103
\n\u00eentr-o simfonie lent\u0103
\n\u00een sf\u00e2r\u0219it
\npreludiul absoarbe
\nfr\u0103m\u00e2nt\u0103ri \u0219i capricii<\/p>\n

erori \u0219i absen\u021be
\nsimetric se sting<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Nina-Elena PLOPEANU Solomonara (continuare din num\u0103rul anterior) \u00cen 1947 a fost mare foamete. Dup\u0103 mai mul\u021bi ani de secet\u0103 \u0219i<\/p>\n","protected":false},"author":18,"featured_media":18831,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"colormag_page_container_layout":"default_layout","colormag_page_sidebar_layout":"default_layout","_monsterinsights_skip_tracking":false,"_uf_show_specific_survey":0,"_uf_disable_surveys":false,"ngg_post_thumbnail":0,"video_url":"","footnotes":""},"categories":[7,328],"tags":[],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/23843"}],"collection":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/18"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=23843"}],"version-history":[{"count":3,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/23843\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":23846,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/23843\/revisions\/23846"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/18831"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=23843"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=23843"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=23843"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}