{"id":23802,"date":"2024-10-10T23:21:01","date_gmt":"2024-10-10T20:21:01","guid":{"rendered":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=23802"},"modified":"2024-10-10T23:21:01","modified_gmt":"2024-10-10T20:21:01","slug":"cenaclul-alexandru-sihleanu-28-septembrie-2024","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=23802","title":{"rendered":"Cenaclul Alexandru Sihleanu – 28 Septembrie 2024"},"content":{"rendered":"

S\u0102 NE CUNOA\u0218TEM CREA\u021aIA POPULAR\u0102 \u0218I S\u0102 PROMOV\u0102M DIVERSITATEA FOLCLORULUI ROM\u00c2NESC<\/strong><\/p>\n

\tS\u00e2mb\u0103t\u0103, 28 septembrie, \u2020 Sf. Cuv. Hariton M\u0103rturisitorul; Sf. Proroc Baruth; Sf. Cuv. Neofit Z\u0103vor\u00e2torul din Cipru, \u0219edin\u021ba Cenaclului literar-artistic Alexandru Sihleanu de la Centrul Cultural Florica Cristoforeanu din R\u00e2mnicu S\u0103rat a debutat, cu momentul in memoriam celor pleca\u021bi dintre noi: Gheorghe \u0218aramet, Grigore Radu St\u0103nescu, Florea Costache, \u0218tefan \u0218erb\u0103nescu, Mihai Voicu, Mircea. V. Homescu, Matinc\u0103 Costea, Smarandache (Manea) Aghean\u0103, George Anghel. Dumnezeu s\u0103-i odihneasc\u0103 \u00een pace!
\n\tDl Mihail Constantinescu a recitat poezia Domnului prof. Mircescu Ioan: \u201eTrece-ncet pe sub stejar\/ Cu pas m\u0103surat \u0219i rar\/ Purt\u00e2nd catalogu-n m\u00e2n\u0103,\/ Domnul de limba rom\u00e2n\u0103.\/ Cu m\u0103rea\u021ba lui f\u0103ptur\u0103\/ \u0218i atletic\u0103 alur\u0103\/ Pe l\u00e2ng\u0103 Constantinescu\/ Domnul profesor Mircescu.\/ Timpul nu trece-n zadar\/ A\u0219a profesor mai rar:\/ V\u0103d clopo\u021belul sun\u0103\/ \u0218i pe copii \u00eei adun\u0103,\/ Iar la ora de rom\u00e2n\u0103\/ \u0218i azi la literatur\u0103,\/ O fantastic\u0103 lectur\u0103\/ C-un maestru care \u0219tie\/ S-o preschimbe \u00een magie.\u201d
\n\tA urmat lectorul de serviciu, dl Mihail Constantinescu, care a prezentat cinci legende culese \u0219i prelucrate de dumnealui: Legenda R\u00e2mnicului, a Muntelui Furu \u0219i a Mesei lui Bucur, La Talieni, Lacul cu ghiocei, Malul Ro\u0219u \u0219i La S\u0103ritoare. V\u0103 ofer lectura:
\n\t\u201e(Legenda R\u00e2mnicului, a muntelui Furu \u0219i a Mesei lui Bucur) Pe vremea c\u00e2nd peste \u021bar\u0103 st\u0103p\u00e2neau lini\u0219tea \u0219i \u00een\u021belegerea, c\u00e2nd soarele str\u0103lucea vesel, iar oamenii tr\u0103iau lini\u0219ti\u021bi \u00een ob\u0219tile lor, pe c\u00e2nd bun\u0103tatea, r\u0103bdarea, \u00een\u021belegerea \u0219i \u00eeng\u0103duin\u021ba erau legile dup\u0103 care se conduceau cu to\u021bii, undeva, aproape de izvoarele unui r\u00e2u, tr\u0103ia un voinic pe nume Bucur.
\n\tFl\u0103c\u0103ul neav\u00e2nd pe nimeni, p\u0103\u0219tea oile oamenilor. El colinda p\u0103durile \u0219i se oprea prin poieni c\u00e2nt\u00e2nd din fluier a\u0219a de frumos c\u0103 toat\u0103 firea \u00eel a\u0219tepta fermecat\u0103. T\u0103ietorii de lemne, fetele, copiii, to\u021bi \u00eel ascultau vr\u0103ji\u021bi. Stra\u0219nicul c\u00e2nt\u0103re\u021b se \u00eentrecea cu p\u0103s\u0103rile p\u0103durii.
\n\t St\u00e2na era a\u0219ezat\u0103 la poalele unei st\u00e2nci, care \u00een partea de sus era ca o mas\u0103. Aici poposea voinicul hr\u0103nindu-se ca p\u0103s\u0103rile cerului. Mul\u021bi l-ar fi v\u0103zut de ginere, dar el \u00ee\u0219i vedea nestingherit de treab\u0103. Era mul\u021bumit s\u0103 cutreiere p\u0103durile, s\u0103-\u0219i ostoiasc\u0103 setea cu apa limpede a izvoarelor, nev\u0103z\u00e2nd c\u0103 cineva \u00eel urm\u0103rea cu ochi de iscoad\u0103. Ceva se \u00eent\u00e2mplase cu d\u00e2nsul pentru c\u0103 inima-i t\u00e2njea. C\u00e2nt\u0103rile lui erau tot mai triste, t\u00e2nguirea fluierului spunea ceva. Seara se l\u0103sa peste fire, c\u00e2inii se nelini\u0219teau sim\u021bind poate apropierea unui duh.
\n\t\u00centr-o zi, pe c\u00e2nd fl\u0103c\u0103ul purta oile \u00eentr-un col\u021b tainic al muntelui, acesta c\u00e2nta din fluier nev\u0103z\u00e2nd cine se apropia de d\u00e2nsul. P\u0103rea o n\u0103lucire, ceva \u00eentre omenesc \u0219i Dumnezeiesc. Bucur \u00ee\u0219i d\u0103du seama c\u0103 nu e lucru curat \u0219i privind, \u00eencremeni. Uimirea \u00eei spori c\u00e2nd v\u0103zu s\u0103 n\u0103lucirea vine spre el. Se frec\u0103 la ochi \u0219i \u00ee\u0219i mu\u0219c\u0103 degetul mic nevenindu-i s\u0103-\u0219i cread\u0103 ochilor. Ochii li se \u00eent\u00e2lnir\u0103 \u0219i se c\u0103utar\u0103 unii pe al\u021bii cu nesa\u021b, iar fl\u0103c\u0103ul era fermecat de str\u0103lucirile \u0219i de tainele lor. Trecur\u0103 a\u0219a minute \u00een \u0219ir, timpul \u00eencremeni ca \u0219i soarele \u0219i v\u00e2ntul, care nici nu mai mi\u0219ca ramurile copacilor, iar p\u0103s\u0103rile \u00ee\u0219i \u00eencetar\u0103 trilurile. Oile \u00eencremeniser\u0103 \u0219i ele, aidoma celorlalte viet\u0103\u021bi din ograda st\u00e2nei. Fiecare ar fi vrut s\u0103 spun\u0103 ceva, dar pe buzele lor nu \u00eenfloresc dec\u00e2t un z\u00e2mbet, iar \u00een ochi bucuria de a se cunoa\u0219te.
\n\t\u0218i de atunci, zilele \u00ee\u0219i urmar\u0103 alt curs, precum clipele. El \u00eei c\u00e2nta \u0219i ea \u00eel asculta. Oile \u00ee\u0219i vedeau de p\u0103scut, c\u00e2inii de p\u0103zit, nimic \u0219i nimeni nu iar fi desp\u0103r\u021bit. Soarele str\u0103lucea mai tare, iar frunzele copacilor fo\u0219neau mai puternic, luna se aprindea pe cer mai dureros, r\u0103scolindu-\u021bi parc\u0103 sufletul, scormonindu-\u021bi cugetul \u0219i ame\u021bindu-te ca-ntr-o vraj\u0103 de demult.
\n\tCei doi ar fi r\u0103mas de atunci \u00eempreun\u0103, dac\u0103 anumite \u00eent\u00e2mpl\u0103ri nu ar fi pus cap\u0103t oric\u0103rei leg\u0103turi. Dar \u00eenso\u021birea lor nu ar fi fost pe plcul duhului acestor mun\u021bi, pentru c\u0103 nicio z\u00e2n\u0103, g\u00e2ndea duhul, nu trebuie s\u0103-\u0219i \u00eendrepte privirile spre astfel de lucruri. Pentru el, ciobanul era un muritor ca oricare altul, pe care nu-l \u00een\u021belegea. \u201eO z\u00e2n\u0103 a \u00eendr\u0103git un muritor\u2026\u201d, \u00ee\u0219i zicea duhul.
\n\t– La ce te g\u00e2nde\u0219ti?o \u00eentreba Bucur.
\n\t– La nimic, zise ea cu o umbr\u0103 de m\u00e2hnire. S-ar putea c\u0103\u2026
\n\t– S-ar putea? Ce? \u00eentreb\u0103 el.
\n\tDar ea nu-\u0219i mai continu\u0103 zisele.
\n\tPus pe r\u0103ut\u0103\u021bi, duhul trimise un lup s\u0103 sf\u00e2\u0219ie oile \u0219i \u00eei \u00eencurc\u0103 drumurile ciobanului, pentru a se r\u0103t\u0103ci. \u00centr-o noapte \u00eei trimise un puhoi, care-l duse h\u0103t-h\u0103t. A doua zi, z\u00e2na \u00eel c\u0103ut\u0103 zadarnic \u0219i neg\u0103sindu-l, pl\u00e2nse, pl\u00e2nse p\u00e2n\u0103 ce din lacrimile ei ap\u0103ru un r\u00e2u, la fel de s\u0103rat \u0219i de amar ca pl\u00e2nsul ei \u2013 r\u00e2ul R\u00e2mnic, care izvor\u0103\u0219te din muntele unde i s-s furat iubirea \u2013muntele Furu, l\u00e2ng\u0103 st\u00e2nca unde Bucur \u00ee\u0219i m\u00e2nca merindele. St\u00e2na se nume\u0219te de atunci Masa lui Bucur.\u201d
\n\t\u201e(La Talieni) Pe vremea c\u00e2nd drumurile nu erau str\u0103b\u0103tute dec\u00e2t de picioarele neobosite ale c\u0103l\u0103torilor sau de copitele cailor, c\u00e2nd pe la Hanul Grecilor \u00ee\u0219i f\u0103cea cheful voinicul de Costic\u0103 Barnea, undeva, pe Valea Sl\u0103nicului, deasupra Jgheabului, \u00eentre Balta \u0219i Trestioara, spre Grunj, pe platoul c\u0103ruia i se spunea al Meledicului, unde vara se face un fel de serbare c\u00e2mpeneasc\u0103, un boier g\u0103si ocale de a-\u0219i ridica un castel cum altul n-a fost nic\u0103ieri.
\n\tB\u0103net avea destul, slav\u0103 Domnului! \u00cei mai trebuiau me\u0219teri. Zis \u0219i f\u0103cut. A tocmit ni\u0219te talieni, c\u0103rora le-a cerut s\u0103-i zideasc\u0103 \u0219i s\u0103-i \u00eemplineasc\u0103 visul.
\nMai marele zidarilor se numea Guissepe di Masa. Era un om priceput nu numai la \u00een\u0103l\u021batul cl\u0103dirilor, dar \u0219i la zidirea prieteniilor. A\u0219a c\u0103, \u00een foarte scurt timp, Guissepe \u00ee\u0219i f\u0103cu o mul\u021bime de prieteni, care v\u0103z\u00e2ndu-l om de isprav\u0103, se \u00eentrecur\u0103 \u00een a-\u0219i etala bog\u0103\u021biile \u0219i a-i face oferta de c\u0103s\u0103torie.
\n A\u0219a c\u0103, talianul se v\u0103zu un mare gospodar al satului, c\u0103s\u0103torindu-se cu fiica unui \u021b\u0103ran bogat. Urma\u0219ilor s\u0103i, localnicii le-au zis Mas\u0103, schimb\u00e2ndu-i-l pe \u201ea\u201d final \u00een \u201e\u0103\u201d, iar locului unde ei li-au ridicat gospod\u0103riile, i-au spus La Talieni.\u201d
\n \u201e(Lacul cu ghiocei) \u2013Unde-ai plecat pe astfel de vreme? o \u00eentreb\u0103 pe o fat\u0103 un t\u00e2n\u0103r chipe\u0219, \u00eembr\u0103cat \u00een straie populare.
\n – Unde s\u0103 plec? \u00eei r\u0103spunse biata de ea. Dup\u0103 ghiocei.
\n – Dup\u0103 ghiocei?
\n Venea dinspre Bisoca. Cobor\u00e2se spre Lacuri, iar de acolo o lu\u0103 pe o potec\u0103 ce ducea spre un perete st\u00e2ncos, Peretele G\u0103vanului. Sub el era ceva ca un lac.
\n – Prive\u0219te, o invit\u0103 acela\u0219i t\u00e2n\u0103r.
\n – Ce de ghiocei! Strig\u0103 bucuroas\u0103 fata. Cine e\u0219ti tu, fl\u0103c\u0103ule?
\n – Eu sunt M\u0103r\u021bi\u0219or \u0219i printre darurile pe care le ofer frumoaselor fete se num\u0103r\u0103 \u0219i ghioceii.
\n Fata porni mai departe \u0219i chiar reu\u0219i s\u0103 se \u00eentoarc\u0103 \u00een Bisoca. Ea le povesti \u0219i altora unde \u0219i cum g\u0103sise ghioceii. Lacului i se apune de atunci Lacul cu ghiocei.\u201d
\n \u201e(Malul Ro\u0219u) \u2013Vin t\u0103tarii! Se auzi clar, p\u00e2n\u0103 la ele, \u00eengrozitoare veste.
\n S\u0103tenii, care mai de care, cu copii, cu b\u0103tr\u00e2ni, cu c\u0103\u021bel \u0219i cu purcel, o rupser\u0103 la fug\u0103.
\n–\tCe ne facem acum? Se \u00eentrebar\u0103 ni\u0219te biete fete.
\nO rupser\u0103 la fug\u0103, urm\u0103rite de n\u0103v\u0103litori. Fugeau m\u00e2nc\u00e2nd p\u0103m\u00e2ntul, \u00eencotro vedeau cu ochii, dezorientate, speriate. Se aflau acum pe ceea ce, \u00een limbajul oamenilor de la munte, se cheam\u0103 plai, un platou pe v\u00e2rful unui deal sau munte.
\n–\tAcu’ ne-ajung, \u00ee\u0219i spuneau s\u0103rmanele, ne\u0219tiind ce s\u0103 mai fac\u0103, pe unde s\u0103 o
\nia \u0219i nev\u0103z\u00e2nd ceea ce urma de fapt.
\n Erau la un mal abrupt. Jos era r\u00e2ul Sl\u0103nic, iar pe peretele st\u00e2ncos erau arbu\u0219ti. Se pr\u0103bu\u0219iser\u0103 peste st\u00e2ncile pe care s\u00e2ngele lor le \u00eenro\u0219i. Acestui t\u0103r\u00e2m al disper\u0103rii, acestui mal, i se spune acum Malul Ro\u0219u.\u201d
\n \u201e(La S\u0103ritoare) Soarele se ridicase de mult \u00een mijlocul t\u0103riei, poleind totul \u00eentr-o lumin\u0103 cu nobile sclipiri. Omul urca din greu pintenul de deal pe care n-a avut cum s\u0103-l evite. Drumul s\u0103u ducea pe acolo, a\u0219a c\u0103, mai \u021bin\u00e2ndu-se de un brad, mai izbindu-se de o piatr\u0103, mai ag\u0103\u021b\u00e2ndu-se de cine \u0219tie ce p\u00e2rghie, ajunse la un loc de unde drumul i se p\u0103ru mai accesibil.
\n De acum putea r\u0103sufla u\u0219urat. Sc\u0103pase de greul drumului. \u00cei mai r\u0103m\u0103seser\u0103\t c\u00e2\u021biva kilometri. Ajunsese aproape de locul unde r\u00e2ul clocotea printre st\u00e2nci, de pe care \u021bi-era fric\u0103 s\u0103 prive\u0219ti, pentru c\u0103 te cuprindea o ame\u021beal\u0103. Locul pe unde mergea nu mai era o potec\u0103 printre pledul de frunze, ci o mas\u0103 de piatr\u0103 neted\u0103 pe care nu cre\u0219tea nimic.
\n Se a\u0219ez\u0103 s\u0103 se odihneasc\u0103 un pic, s\u0103-\u0219i trag\u0103 sufletul, deoarece \u00eel trecuser\u0103 n\u0103du\u0219elile. C\u0103ldura ajungea p\u00e2n\u0103 la el. \u00cei era bine. Lini\u0219tea \u00eel cuprindea \u00eencetul cu \u00eencetul, c\u00e2nd de undeva, dintr-o scobitur\u0103 a st\u00e2ncii, r\u0103s\u0103ri pe nea\u0219teptate un punct mic \u0219i negru, care cre\u0219tea din ce \u00een ce, dezv\u0103luind capul unui \u0219arpe cu gura c\u0103scat\u0103.
\n Z\u0103rindu-l pe c\u0103l\u0103tor, \u0219arpele se \u00eendrept\u0103 spre picioarele lui. C\u00e2nd drume\u021bul sim\u021bi acea atingere, aproape c\u0103 \u00eenghe\u021b\u0103, dar \u00ee\u0219i reveni \u00eentr-o clip\u0103 \u0219i o rupse la fug\u0103 nemaiz\u0103rind altceva dec\u00e2t spectrul care-l urm\u0103rea. Fugea disperat, c\u0103ut\u00e2nd sc\u0103pare, dar sc\u0103parea nu se ivea de nic\u0103ieri. \u00cenc\u0103 un pic \u0219i \u0219apele l-ar fi ajuns , dac\u0103 \u00een fa\u021ba lui n-ar fi fost un fel de culoar s\u0103pat de ap\u0103 \u00een calcar, lat de vreo doi metri, dac\u0103 nu mai mult, pe care bietul om, lu\u00e2nd o decizie disperat\u0103, l-a s\u0103rit, ajung\u00e2nd cu bine de cealalt\u0103 parte. \u0218arpele nu-l mai putu ajunge.
\n Acest loc al salv\u0103rii sale primi de atunci numele de La S\u0103ritoare.\u201d
\n Dl prof Mihail Constantinescu, lectorul de ast\u0103zi, s-a situat \u00eentre crea\u021bie \u0219i adev\u0103r literar, \u0219i atmosfera pl\u0103cut\u0103 creat\u0103 de lectur\u0103. \u00cei mul\u021bumim, \u00een mod deosebit, pentru munca de promovare a legendelor rom\u00e2ne\u0219ti din fostul spa\u021biu al Jude\u021bului R\u00e2mnicu S\u0103rat \u0219i \u00eel a\u0219tept\u0103m cu alte lecturi. \u00cei dorim s\u0103n\u0103tate \u0219i spor la scris!
\n\t \u201eLectorul de ast\u0103zi, dl prof. Mihail Constantinescu, s-a remarcat, de fiecare dat\u0103, prin dragostea sa pentru legende, basme \u0219i povestiri. \u00cen ciuda faptului c\u0103 ne afl\u0103m \u00een sala de \u0219edin\u021be a Cenaclului Alexandru Sihleanu din cadrul Centrului Cultural Florica Cristoforeanu, m-am sim\u021bit ca la Hanul Ancu\u021bei. Ne-au fost prezentate cinci legende culese \u0219i prelucrate de dumnealui, toate f\u0103c\u00e2nd trimitere la anumite locuri din zona fostului jude\u021b R\u00e2mnicu S\u0103rat. Valoarea materialului prezentat cap\u0103t\u0103 o dimensiune nostalgic\u0103 pentru lector, \u021bin\u00e2nd cont de faptul c\u0103 aceste locuri sunt legate de perioada activit\u0103\u021bii sale didactice.. Mi-au pl\u0103cut materialele prezentate \u0219i \u00eel a\u0219tept\u0103m \u0219i cu alte lecturi. Astfel de texte, din punctul meu de vedere, sunt mai mult dec\u00e2t binevenite.\u201d (Cristi Rusin)
\n\t\u201eFiind un \u00eemp\u0103timit al drume\u021biilor \u0219i excursiilor \u00een zona de curbur\u0103 a Carpa\u021bilor, lectorul de ast\u0103zi, dl prof. Mihail Constantinescu ne-a lecturat legende culese \u0219i prelucrate de dumnealui cu ocazia acestor drume\u021bii. Legendele toponimice pe care le-a lecturat, dau o explica\u021bie aproape real\u0103 acestor locuri despre care se vorbe\u0219te: Malul Ro\u0219u, La S\u0103ritoare, Lacul cu ghiocei, Legenda r\u00e2ului R\u00e2mnic. Aceste legende ne \u00eent\u0103resc curiozitatea de a merge \u0219i vizita aceste locuri de poveste. Micile lucr\u0103ri literare pe care le-am audiat ast\u0103zi le putem considera o punte \u00eentre folclorul rom\u00e2nesc (literatura popular\u0103) \u0219i literatura cult\u0103. Felicit\u0103ri domnului lector!\u201d (Aneta \u021a\u00e2ru Dumitre\u0219teanu)
\n\t\u201eAst\u0103zi, \u00een mijlocul nostru, avem un c\u0103ut\u0103tor de aur. Nu folose\u0219te lopata, t\u00e2rn\u0103copul sau ciurul. Dumnealui folose\u0219te creionul \u0219i h\u00e2rtia. A\u0219a descoper\u0103 dumnealui aurul nostru din vremea dacilor. Materialele prezentate de dumnealui sunt pl\u0103cute \u0219i le-am ascultat cu aten\u021bie. Ast\u0103zi dl prof Mihail Constantinescu a fost \u0219i un vr\u0103jitor. A reu\u0219it s\u0103 m\u0103 trimit\u0103 \u00een copil\u0103rie \u0219i s\u0103 v\u0103d cu ochii mei imaginile a\u0219ternute pe h\u00e2rtie. Mi-a pl\u0103cut \u0219i tonul vocii cu care au fost citite materialele. \u00cen anumite momente inflexiunea vocii d\u0103dea via\u021b\u0103 legendelor. Dle profesor, v\u0103 a\u0219tept cu alte materiale cu care s\u0103 m\u0103 aduce\u021bi din copil\u0103rie, acum, la v\u00e2rsta senectu\u021bii! V\u0103 mul\u021bumesc!\u201d (Dan Zanfirescu)
\n\t\u201eMi-a pl\u0103cut \u00een mod deosebit omagiul adus profesorului Mircescu Ioan, care pentru scurt\u0103 vreme a predat \u0219i la clasa noastr\u0103. Este o dovad\u0103 de pre\u021buire \u0219i de duioas\u0103 aducere aminte. C\u00e2t prive\u0219te legendele, am r\u0103mas \u00eenc\u00e2ntat\u0103 de stilul clar \u00een care sunt expuse. Legendele pleac\u0103 de la un prag al realit\u0103\u021bii \u0219i de la povestirile orale ale localnicilor. Domnul profesor a fost un c\u0103l\u0103tor pe meleaguri de munte transmi\u021b\u00e2nd cu succes impresiile sale de c\u0103l\u0103torie. Felicit\u0103ri, s\u0103n\u0103tate, s\u0103 mai vin\u0103 la cenaclu cu alte crea\u021bii!\u201d (Georgeta Iuga)
\n\t\u201e\u00cen primul r\u00e2nd, \u00eemi aduc aminte de partea copil\u0103riei mele. P\u0103rin\u021bii mei nu au vrut s\u0103 cumpere televizor, pentru a nu fi ab\u0103tut de la \u00eenv\u0103\u021bat. Atunci, una din sursele care au contribuit la formarea mea, au fost: Legendele \u0219i basmele rom\u00e2nilor, Ghicitori \u0219i proverburi (1872), ale lui Petre Ispirescu, precum Legendele Olimpului, cu capitolele Zeii \u0219i Eroii, scrie de Alexandru Mitru. Nu-mi d\u0103deam seama, pe atunci, c\u0103 era o modalitate de formare a caracterului \u0219i de sintez\u0103 a unor modele. Legendele citite ast\u0103zi de lectorul de serviciu mi-au readus amintiri frumoase dintr-o copil\u0103rie de neuitat. Pentru acest lucru mul\u021bumesc din suflet lectorului care a avut ideea de a prezenta legende legate de zonele noastre megie\u0219e!\u201d (Mircea Mocanu)
\n\tS\u00e2mb\u0103t\u0103, 05 octombrie, \u00eencep\u00e2nd cu ora 11:00, lectorul de serviciu al \u0219edin\u021bei Cenaclului \u201eAlexandru Sihleanu\u201d va fi dl Mircea Mocanu. V\u0103 a\u0219tept\u0103m, cu drag!<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

S\u0102 NE CUNOA\u0218TEM CREA\u021aIA POPULAR\u0102 \u0218I S\u0102 PROMOV\u0102M DIVERSITATEA FOLCLORULUI ROM\u00c2NESC S\u00e2mb\u0103t\u0103, 28 septembrie, \u2020 Sf. Cuv. Hariton M\u0103rturisitorul; Sf.<\/p>\n","protected":false},"author":15,"featured_media":4784,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"colormag_page_container_layout":"default_layout","colormag_page_sidebar_layout":"default_layout","_monsterinsights_skip_tracking":false,"_uf_show_specific_survey":0,"_uf_disable_surveys":false,"ngg_post_thumbnail":0,"video_url":"","footnotes":""},"categories":[307,7],"tags":[],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/23802"}],"collection":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/15"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=23802"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/23802\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":23803,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/23802\/revisions\/23803"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/4784"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=23802"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=23802"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=23802"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}