{"id":23784,"date":"2024-10-08T01:55:21","date_gmt":"2024-10-07T22:55:21","guid":{"rendered":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=23784"},"modified":"2024-10-08T01:55:21","modified_gmt":"2024-10-07T22:55:21","slug":"spatii-culturale-nr-96-1","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=23784","title":{"rendered":"Spa\u021bii culturale nr. 96 (1)"},"content":{"rendered":"

Petrache PLOPEANU<\/strong>
\n\"\"

Stat (rom\u00e2n) vs. \u021aar\u0103 (rom\u00e2neasc\u0103)<\/strong><\/p>\n

Motto-uri:
\n\u201eAfirma\u021bie ca \u00abprefer cutare regim politic\u00bb r\u0103m\u00eene vag\u0103; ar trebui spus: \u00abprefer cutare poli\u021bie\u00bb . \u00centr-adev\u0103r, istoria e reductibil\u0103 la o clasificare a poli\u021biilor. Ce altceva studiaz\u0103 , \u00een fond, istoricul dec\u00eet concep\u021bia pe care oamenii au avut-o despre jandarm de-a lungul veacurilor?\u201d (Cioran, Silogismele am\u0103r\u0103ciunii, Humanitas, 1992, Bucure\u0219ti, p.100)<\/em><\/p>\n

\u201eAcolo unde domnesc lini\u0219tea, igiena \u0219i confortul, psihozele se \u00eenmul\u021besc… \u021aara din care vin eu, fiindc\u0103 nu a cunoscut fericirea, a dat doar un singur psihanalist.\u201d (Idem, p.101)<\/p>\n

La o prim\u0103 lectur\u0103, titlul acestui text ar putea p\u0103rea pleonastic, iar unii, prea gr\u0103bi\u021bi \u0219i ner\u0103bd\u0103tori s\u0103-\u0219i demonstreze lor \u00een\u0219i\u0219i, dar \u0219i celorlal\u021bi, de\u021binerea unei culturi generale vaste, ar putea exclama: dar ce, stat nu \u00eenseamn\u0103 \u021bar\u0103?
\nSe pare c\u0103 nu…
\nS\u0103 reamintesc defini\u021bia preafrumoas\u0103 \u0219i prea sugestiv\u0103 pe care o d\u0103dea la 1821 Tudor Vladimirescu \u021a\u0103rii: \u201ePatria se cheam\u0103 norodul, iar nu tagma jefuitorilor\u201d. A\u0219adar, \u021aar\u0103 egal Patrie. \u0218i totu\u0219i, ce note definitorii are \u021aara\/Patria \u00een compara\u021bie cu Statul?
\n\u021aara este tot ce nu este stat, adic\u0103 poporul cu tot ce \u021bine de el, cu originea sa, cu istoria sa, limba, credin\u021ba, tradi\u021bii, aspira\u021bii, idealuri, pe c\u00e2nd statul se reduce la institu\u021biile pe care oamenii le-au creat pentru a ra\u021bionaliza organizarea unei societ\u0103\u021bi. Societatea se define\u0219te ca o unitate \u00eentre grupurile sociale diferite \u0219i rela\u021biile dintre acestea. Statul poate s\u0103 se apropie de \u021bar\u0103, dar niciodat\u0103 nu se va contopi cu aceasta \u0219i niciodat\u0103 \u021aara nu va fi doar un Stat. \u021aara creeaz\u0103 statul \u0219i nu invers; poporul creeaz\u0103 statul \u0219i nu invers, de aceea no\u021biunea de stat este subordonat\u0103 aceleia de \u021bar\u0103 \u0219i este de la sine \u00een\u021beles c\u0103 statul trebuie s\u0103 fie ceea ce vrea poporul. Preten\u021bia unora, de-a lungul istoriei, de a schimba poporul dup\u0103 chipul \u0219i asem\u0103narea unui stat, al unui regim politic, dup\u0103 interesele unor institu\u021bii care, create de popor, se \u00eendep\u0103rteaz\u0103 de acesta, este van\u0103. \u021aara va avea \u00eentotdeauna mecanisme de ap\u0103rare intrinseci, chiar dac\u0103 este cultivat\u0103, la \u201ebursa neagr\u0103 a intereselor de grup\u201d, ideea c\u0103 no\u021biunea de \u021bar\u0103 este deja perimat\u0103.
\nSpuneam mai sus c\u0103 \u00een rela\u021bia dintre Stat \u0219i \u021aar\u0103 se creeaz\u0103 o rela\u021bie dinamic\u0103 de apropiere\/\u00eendep\u0103rtare. Apropierea este benefic\u0103 \u201enorodului\u201d lui Tudor Vladimirescu, \u00eendep\u0103rtarea presupune indiferen\u021b\u0103 \u0219i \u00een ultima instan\u021b\u0103 ostilitate. Ostilitatea institu\u021biilor convertite de c\u0103tre de\u021bin\u0103torii puterii \u00eentr-o \u201etagm\u0103 a jefuitorilor\u201d.<\/p>\n

Care a fost \u201espectacolul\u201d acestui \u201edans\u201d de apropiere \u0219i \u00eendep\u0103rtare a Statului (observa\u021bi genul masculin) de \u021aar\u0103 (observa\u021bi genul feminin) \u00een istoria noastr\u0103? Presupun c\u0103 cititorii au citit \u0219i ceea ce scrie \u00een parantezele prezente \u00een titlu… Paradoxal, consider c\u0103 perioada medieval\u0103 a fost aceea \u00een care au existat momente de apropiere \u00eentre institu\u021biile puterii \u0219i popor \u0219i, pe m\u0103sur\u0103 ce timpurile moderne \u00ee\u0219i f\u0103ceau apari\u021bia prin revolu\u021biile generatoare de idei generoase, dar \u0219i de hecatombe de victime, \u00eendep\u0103rtarea celor doi \u201eparteneri\u201d a devenit tot mai evident\u0103. Desigur c\u0103 au existat momente scurte ca durat\u0103 \u0219i beneficii pentru norod, adic\u0103 pentru \u021aar\u0103, dar ele au fost fulgurante \u0219i tot mai mult \u00een\u0103bu\u0219ite de Stat. Masculinizarea rela\u021biilor dintre conduc\u0103tori, cu toate institu\u021biile adiacente \u0219i popor, a fost profund d\u0103un\u0103toare acestuia din urm\u0103. \u201eMarile\u201d noastre evenimente na\u021bionale din Epoca Modern\u0103 au adus prea pu\u021bine \u00eembun\u0103t\u0103\u021biri \u021a\u0103rii\/poporului. Din toate acestea au tras foloase imediate \u0219i de perspectiv\u0103 mai ales cei care se g\u0103seau \u00een fruntea statului sau \u201eclien\u021bii\u201d acestora (\u00een sensul roman al termenului). Statul \u0219i-a v\u0103zut de treburile sale \u201ede stat\u201d, uit\u00e2nd adesea de \u021aar\u0103 sau neconsider\u00e2nd-o relevant\u0103. Statul este o conspira\u021bie la adresa poporului atunci c\u00e2nd se \u00eendep\u0103rteaz\u0103 de acesta \u0219i, \u00een majoritatea cov\u00e2r\u0219itoare a cazurilor, a\u0219a stau lucrurile pe planeta P\u0103m\u00e2nt! Indiferent de regimul politic pe care statul le crea \u00een diferite conjuncturi interne sau interna\u021bionale, poporul a fost \u00eentotdeauna \u201ecel jefuit\u201d de \u201etagma\u201d care se ad\u0103postea\/se ad\u0103poste\u0219te sub pulpana mantiei statului.
\nCe spune Cioran despre stat \u0219i despre \u021bar\u0103, se poate afla \u00een urma lu\u0103rii la cuno\u0219tin\u021b\u0103\/\u00een con\u0219tiin\u021b\u0103 a ideilor din \u201esilogismele\u201d expuse \u00een cele dou\u0103 motto-uri.
\nAstfel, \u00een primul motto se afirm\u0103 coresponden\u021ba total\u0103 \u00eentre regimul politic \u0219i poli\u021bie, astfel \u00eenc\u00e2t se poate afirma f\u0103r\u0103 eroare c\u0103 se poate \u00eenlocui expresia \u201eprefer cutare regim politic\u201d cu \u201eprefer cutare poli\u021bie\u201d, iar Cioran propune medita\u021biei o clasificare a tipurilor de poli\u021bie, accentu\u00e2nd faptul c\u0103 istoricul ar studia de fapt concep\u021biile oamenilor despre \u201ejandarm\u201d de-a lungul veacurilor. Cum pot fi a\u0219ezate aceste enun\u021buri pentru a se afla \u00eentr-o rela\u021bie silogistic\u0103?
\n\u201eAfirma\u021bie ca \u00abprefer cutare regim politic\u00bb r\u0103m\u00eene vag\u0103…\u201d;
\nRegimurile politice controleaz\u0103 \u021aara\/poporul cu ajutorul poli\u021biilor (\u201ejandarmul\u201d);
\nExpresia \u201eprefer cutare poli\u021bie\u201d este precis\u0103, iar istoricul studiaz\u0103 \u201econcep\u021bia pe care oamenii au avut-o despre jandarm de-a lungul veacurilor\u201d din istoria unei \u021a\u0103ri\/unui popor;
\nPrin raportare la al doilea motto, apare cuplul de afirma\u021bii Stat fericit – \u021aar\u0103 nefericit\u0103:
\n\u201eAcolo unde domnesc lini\u0219tea, igiena \u0219i confortul [fericirea], psihozele se \u00eenmul\u021besc…\u201d \u0219i apar terapeu\u021bii precum psihanali\u0219tii;
\n\u201e\u021aara din care vin eu… a dat doar un singur psihanalist\u201d;
\n\u201e\u021aara din care vin eu… nu a cunoscut fericirea\u201d.
\nDup\u0103 ce ambele motto-uri \u0219i-au ordonat ideile \u00een structuri silogistice, groz\u0103via realit\u0103\u021bii te izbe\u0219te cu putoarea ei de putreziciune politico-social\u0103: Statul este jandarmul care ap\u0103r\u0103 interesele \u201etagmei jefuitorilor\u201d al\u0103tur\u00e2ndu-se jafului generat de ace\u0219tia (jefuitorii), iar \u021aara nu beneficiaz\u0103 de \u201elini\u0219te, igien\u0103 \u0219i confort\u201d, fiind ferit\u0103 de \u201epsihozele\u201d determinate de acestea. A\u0219adar, \u021aara din care vine Cioran, Rom\u00e2nia, nu ilustreaz\u0103 peisajul psihozelor \u0219i al prezen\u021bei psihanali\u0219tilor. Concluzia ultimului silogism este \u00eens\u0103 oarecum ciudat\u0103: cum adic\u0103, ne putem \u00eentreba, psihozele nu atenteaz\u0103 la fericire? \u00cen ciuda psihozelor, poporul poate fi fericit? Cum altfel putem \u00een\u021belege afirma\u021bia \u201e\u021aara din care vin eu… nu a cunoscut fericirea\u201d? Necunosc\u00e2nd fericirea, nu are psihoze sau invers: neav\u00e2nd psihoze, nu cunoa\u0219te fericirea… \u0219i nici lini\u0219tea, igiena \u0219i confortul… Dovada suprem\u0103 este lipsa psihanali\u0219tilor, Rom\u00e2nia vremii lui Cioran neav\u00e2nd dec\u00e2t unul singur.
\nAjungi s\u0103 te \u00eentrebi: cum ar fi mai bine, fericit, dar cu psihoze sau nefericit f\u0103r\u0103 psihoze?
\nProblema esen\u021bial\u0103 pus\u0103 \u00een eviden\u021b\u0103 de rela\u021bia actual\u0103 dintre Statul rom\u00e2n \u0219i \u021aara rom\u00e2neasc\u0103 este c\u0103 cea din urm\u0103 este plin\u0103 \u0219i de psihoze \u0219i de nefericire. Reamintindu-ne antropomorfizarea de gen pe care am f\u0103cut-o anterior, Stat-Masculinitate-B\u0103rbat, \u021aar\u0103-Feminitate-Femeie, m\u0103 \u00eentreb c\u00e2nd va interveni divor\u021bul definitiv \u0219i irevocabil, urmat apoi de partaj!<\/p>\n

***<\/p>\n

nemul\u021bumirile unui croitor marxist.
\nfauna de pe maluri na\u021bionalizate
\n\u00een pauze burgheze<\/p>\n

a prins \u00een via\u021ba lui o trecere de la capitalism la comunism \u0219i
\nalta invers ca \u0219i cum \u00eentreaga mul\u021bime de vorbitori de ocazie
\ns-ar fi aflat \u00een armat\u0103 (doar \u00een armat\u0103 exist\u0103 ordinul acela care
\nse vrea ferm b\u0103rb\u0103tesc la loc comanda)<\/p>\n

c\u0103 doar revolu\u021biile nu sunt f\u0103cute de cei care tac ci de aceia care
\nlupt\u0103 pentru popor \u00een primul r\u00e2nd cu limba
\n– interpret\u0103rile de alt\u0103 natur\u0103 neconforme cu ideologia
\npr\u0103\u0219itului drept printre r\u00e2ndurile de
\nporumb trestie de zah\u0103r bananieri baobabi
\nse vor prezenta drept interna\u021bionalism proletar circumstan\u021bial
\nde loc iar uneori \u0219i de timp –
\n(botanica are veleit\u0103\u021bi de cod al muncii
\neste deci veleitar\u0103 \u0219i trebuie aspr\u0103 criticat\u0103
\nla viitorul festival al cultivatorilor de semin\u021be gata pr\u0103jite)<\/p>\n

ceea ce este important iese ca uleiul la suprafa\u021b\u0103
\n(untdelemn este un cuv\u00e2nt prea intelectual prea seam\u0103n\u0103 cu lubrifian\u021bii
\n\u0103ia cu care burghezii fac lucruri du\u0219m\u0103nos de pl\u0103cute
\nc\u0103 doar sunt \u00een plin\u0103 putrefac\u021bie de-aia miros a\u0219a c\u00e2nd trec
\npe l\u00e2ng\u0103 noi trenurile pline cu marf\u0103 de contraband\u0103 oficial\u0103)
\n– desigur dac\u0103 cineva nu percepe unde \u00eencepe \u0219i unde sf\u00e2r\u0219e\u0219te o
\nidee \u00een acest poem care d\u0103 cu dreptul \u00een st\u00e2ngul
\neste un du\u0219man al poporului \u0219i toate \u0219osetele lui de dreapta
\ntrebuie na\u021bionalizate cele de st\u00e2nga sunt partinice
\n\u0219i mirosul lor este acela al muncii cincinale<\/p>\n

miros doar patru ani \u0219i jum\u0103tate –
\ntrecerile astea invocate \u00een primele dou\u0103 versuri
\nau schimbat sistemul metric
\niar stofele de lux au devenit r\u00e2nd pe r\u00e2nd doc stamb\u0103 diftin\u0103
\nspre sf\u00e2r\u0219it tergal ca \u0219i cum era un semn c\u0103 vor veni americanii
\ncroitorul (era clar \u00eenc\u0103 de la \u00eenceput c\u0103 despre el este vorba)
\na croit a t\u0103iat a cusut mene tekel fares
\nindiferent la texturi \u0219i texte
\n(aici uleiul iese din nou la suprafa\u021b\u0103 \u0219i m\u00e2nje\u0219te vr\u00e2nd nevr\u00e2nd
\n\u00eentreaga faun\u0103 de pe malul st\u00e2ng cu ro\u0219u)
\n\u0219i-a luat numele de procust al II-lea \u0219i a f\u0103cut pentru toat\u0103 lumea
\ncostume cu o singur\u0103 m\u0103sur\u0103 3 p\u0103trimi pe care se poate c\u00e2nta
\ncu o singur\u0103 m\u00e2n\u0103 un singur picior un ochi o ureche<\/p>\n

din motive de economie
\n\u0219i de rambursare a creditelor
\n\u2013 nav\u0103 m\u0103 fomi\u0219tilor de la gura poporului \u2019ra\u021b ai dracu\u2019
\ndup\u0103 ce malul principal a devenit cel drept iar ro\u0219ul
\na fost scos din p\u0103m\u00e2nt din iarb\u0103 verde cu noii angaja\u021bi ai salubrit\u0103\u021bii
\n(\u00een costume de lux a la mao)<\/p>\n

s-a decretat c\u0103 uleiul se va numi de acum \u00eenainte
\nuntdelemn<\/p>\n


\nSorin BURLACU <\/strong>
\n\"\"

DESPRE OAMENII IUBITORI DE LIBERTATE (III)
\n– AU VENIT DIN NORDUL INDIEI \u0218I AU PREFERAT SPA\u021aIUL ROM\u00c2NESC –<\/strong><\/p>\n

Urm\u00e2nd cercet\u0103rile efectuate de-a lungul timpului \u0219i \u00een mod special \u00een literatura de specialitate, originea \u021biganilor este clar\u0103 \u2013 nordul Indiei. \u00cen Cartea Regilor sau \u0218ah-Nam\u00e9, poetul persan Firdusi (930-1020) pomene\u0219te de gestul regelui Bahran Sur care, la cererea poporului, va aduce de la regele Indiei, Senguil, peste 10.000 de l\u0103utari \u021bigani (luri). Mai sunt \u0219i alte teorii, precum cele care \u00eei leag\u0103 p\u00e2n\u0103 \u0219i de preo\u021bii druizi ai cel\u021bilor, \u00eens\u0103 dintre toate legendele care circul\u0103 este clar\u0103 migra\u021bia din nordul Indiei, din state ca Punjab, Pradesh, Chandigarh, Kashmir. Dup\u0103 unele teorii, plecarea\/migrarea spre noi este considerat\u0103 a fi \u00een sec. X, iar Dimitrie Cantemir crede chiar c\u0103 plecarea din India s-a produs ca urmare a degrad\u0103rii condi\u021biei umane, ,,sub cea a dobitoacelor\u201d \u00een urma aplic\u0103rii Legilor lui Manu (Descriptio Moldaviae, Bucure\u0219ti, 1976).
\n\u00cen Europa, p\u0103trunderea \u021biganilor, conform men\u021biunilor documentare, este semnalat\u0103 \u00een 1256 \u00een Polonia, \u00een Italia la 1422, \u00een spa\u021biul germanic la 1417, \u00een Elve\u021bia la 1418, \u00een Olanda la 1426, \u00een Anglia la 1430-1440, iar \u00een Rusia la 1500, conform studiului: ,,\u021aiganii din Rom\u00e2nia\u201d (1919-1944)\u201d, Cluj, 2001, realizat de Lucia Nastas\u0103, Andrea Varga \u0219i Alexandru Gai\u021b\u0103.
\nDatorit\u0103 comportamentului etniei, din cea de-a doua parte a secolului XVI se vor impune, \u00een majoritatea statelor europene, m\u0103suri de represiune asupra lor. Astfel, \u00een 1561, sub Francisc I, Adunarea Statelor din Orl\u00e9ans ordon\u0103 nimicirea \u021biganilor. \u00cen nordul Italiei, prigoana \u021biganilor \u00eencepe \u00een 1572, iar \u00een Suedia pu\u021bin mai t\u00e2rziu. Cel mai greu ,,tratament\u201d l-au suferit \u00een spa\u021biul germanic, chiar mai devreme, prin decretele Dietei de la Augsburg, din 1497, \u00een care se men\u021biona c\u0103 ,,este permis s\u0103-i omori perfect legal\u201d.
\nToate aceste ,,inconveniente\u201d pot duce la concluzia prin care se motiveaz\u0103 de ce au ales ca destina\u021bie final\u0103 spa\u021biul \u021b\u0103rilor rom\u00e2ne. \u00cen lucrarea ,,Institu\u021bii feudale din \u021a\u0103rile Rom\u00e2ne. Dic\u021bionar\u201d, ap\u0103rut\u0103 la Bucure\u0219ti \u00een 1988, se spune: ,,Omor\u00e2rea unui \u021bigan, fie chiar de c\u0103tre un membru al \u00eenaltei societ\u0103\u021bi nu r\u0103m\u00e2nea nepedepsit\u0103, rangul f\u0103ptuitorului necont\u00e2nd\u201d.
\nPrima atestare documentar\u0103 a prezen\u021bei etniei \u00een \u021aara Rom\u00e2neasc\u0103 este din 3 octombrie 1385, dintr-un hrisov dat de Dan I la Arge\u0219 c\u0103tre m\u0103n\u0103stirea Tismana: ,,…\u0219i moara (de m\u0103cinat) \u00een Bistri\u021ba \u0219i \u021bigani, 40 de s\u0103la\u0219e\u201d. Dania lui Dan I este continuat\u0103 \u0219i de Mircea cel B\u0103tr\u00e2n, tot pentru m\u0103n\u0103stirea Tismana, dar \u0219i pentru Vodi\u021ba printr-un document din 27 iunie 1387. M\u0103n\u0103stirii Cozia, ctitorie a acestuia, \u00eei va d\u0103rui la 20 mai 1388 nu mai pu\u021bin de 300 de s\u0103la\u0219e de \u021bigani.
\nPrimul document relativ la \u021biganii buzoieni dateaz\u0103 din 15 iunie 1499, c\u00e2nd din cetatea de scaun a T\u00e2rgovi\u0219tei domnitorul Radu cel Mare d\u0103dea un hrisov de \u00eent\u0103rire ,,boierului domniei mele, jup\u00een Chico\u0219, cu fiii lui \u0219i fiicele lui, anume Stanca \u0219i Visa \u0219i Rada cu fiii lor \u0219i oric\u00e2\u021bi fii sau fiice ce i-ar l\u0103sa Dumnezeu jup\u00e2nului Chico\u0219, ca s\u0103-i fie \u00een F\u00eent\u00eenele \u0219i \u00een Placicoi \u0219i \u00een Guge\u0219ti \u0219i \u00een C\u00eernu \u0219i Cerih \u0219i \u00een Mile\u0219ti, oric\u00e2te sunt p\u0103r\u021bile jup\u00e2nului Chico\u0219 \u0219i \u021biganii, anume M\u00eendrea cu copiii s\u0103i \u0219i D\u0103lu\u021ba cu copiii s\u0103i, pentru c\u0103 s\u00eent acele sate toate \u0219i \u021biganii veche \u0219i dreapt\u0103 ocin\u0103, dedin\u0103 a jup\u00e2nului Chico\u0219\u201d (text preluat din studiul realizat de prof. Alexandru Gai\u021b\u0103: ,,Cine sunt, de fapt, \u021biganii din Curbura Carpa\u021bilor?\u201d, ap\u0103rut la Buz\u0103u \u00een 2004).
\nO problem\u0103 deosebit de important\u0103 \u00een tratarea situa\u021biei etniei o reprezint\u0103 originea sclaviei pentru \u00eentreaga popula\u021bie rom\u0103. Dup\u0103 cum am mai afirmat, rromii au venit \u00een \u021a\u0103rile Rom\u00e2ne ca oameni liberi, iar dup\u0103 secolul XVI, conform legilor de atunci, to\u021bi romii f\u0103r\u0103 st\u0103p\u00e2n deveneau proprietatea domnului \u021b\u0103rii. Excep\u021biile, foarte rare, priveau pe romii care fuseser\u0103 elibera\u021bi de c\u0103tre st\u0103p\u00e2nii lor. Acest motiv, al num\u0103rului mic al romilor liberi, i-a determinat pe rom\u00e2ni s\u0103-i numeasc\u0103 \u021bigani pe to\u021bi sclavii (din acele vremuri), iar termenul de sclav nu apare \u00een documentele de arhiv\u0103 \u00een secolele XIV-XVII, fiind utilizat doar cel de \u021bigan.
\nCuv\u00e2ntul rom se scrie \u00een limba rom\u00e2n\u0103 cu un singur ,,r\u201d (conform DEX \u201998), iar \u00een limba romani cu doi ,,r\u201d. Termenii de sclav \u0219i rob desemneaz\u0103 acela\u0219i statut social, adic\u0103 o persoan\u0103 aflat\u0103 \u00een proprietatea deplin\u0103 a unui st\u0103p\u00e2n \u0219i, pentru a ie\u0219i din semantica cuvintelor, mai adaug c\u0103 singura diferen\u021b\u0103 dintre termeni const\u0103 \u00een faptul c\u0103 proprietarul robului nu avea dreptul de a-l omor\u00ee pe acesta.
\nPentru spa\u021biul rom\u00e2nesc exist\u0103 dou\u0103 categorisiri ale romilor, dup\u0103 st\u0103p\u00e2n \u0219i dup\u0103 ocupa\u021bie, dup\u0103 cum urmeaz\u0103:
\nI. Romii domne\u0219ti, adic\u0103 to\u021bi sclavii din \u021bar\u0103 care nu apar\u021bineau m\u0103n\u0103stirilor sau boierilor, cu ocupa\u021biile lor specifice dup\u0103 cum urmeaz\u0103:
\nAurarii sau ,,rudarii\u201d erau cei mai numero\u0219i dintre robii domne\u0219ti \u0219i pl\u0103teau domnului o anumit\u0103 cantitate de aur scoas\u0103 din r\u00e2urile ce str\u0103bat Moldova \u0219i \u021aara Rom\u00e2neasc\u0103. Procedeul de lucru \u00eel constituia sp\u0103larea nisipului \u0219i pietri\u0219ului adus de ape din mun\u021bi. Ei sunt atesta\u021bi pentru prima dat\u0103 \u00een anul 1620 \u00een \u021aara Rom\u00e2neasc\u0103. Al\u0103turi de ace\u0219tia mai erau b\u0103ie\u0219ii transilvani, care se deosebeau de primii prin aceea c\u0103 scoteau aurul din pietrele mun\u021bilor, din locurile numite b\u0103i, av\u00e2nd un anumit procedeu pentru cur\u0103\u021birea lui.
\nAceast\u0103 ocupa\u021bie se putea practica doar c\u00e2nd era cald, iarna cobor\u00e2nd la c\u00e2mpie unde prelucrau lemnul, confec\u021bion\u00e2nd vase, \u00een special linguri, blide \u0219i albii, primind astfel denumirea de lingurari. Ei obi\u0219nuiau s\u0103 se a\u0219eze prin locurile \u00eemp\u0103durite, cu copaci buni, din care \u00ee\u0219i lucrau obiectele casnice. O parte dintre ei, cam din secolul al XIX-lea, au \u00eenceput s\u0103 fac\u0103 \u0219i c\u0103r\u0103mizi, dat\u0103 fiind cererea de atunci, consacr\u00e2ndu-li-se, astfel, denumirea p\u0103strat\u0103 \u0219i ast\u0103zi, cea de c\u0103r\u0103midari.
\nL\u0103e\u0219ii (l\u0103e\u021bii), care erau de meserie fierari. Ei erau \u00een acele vremuri me\u0219terii cei mai iscusi\u021bi \u00een lucrarea fierului. Vechile hrisoave \u0219i documente \u00eei pomenesc c\u00e2nd erau chema\u021bi adesea de c\u0103tre domn \u0219i boieri pentru a f\u0103uri unelte \u0219i arme.
\nC\u0103ld\u0103rarii, care prelucreaz\u0103 arama \u0219i confec\u021bioneaz\u0103 c\u0103ld\u0103ri \u0219i vase de buc\u0103t\u0103rie, cazane pentru \u021buic\u0103 etc.
\nPiept\u0103narii confec\u021bioneaz\u0103 din oase piepteni.
\nArgintarii confec\u021bioneaz\u0103 inele \u0219i alte bijuterii din aur \u0219i din argint.
\nUrsarii sau zavragiii, veni\u021bi din sudul Dun\u0103rii, \u0219i care se \u00eendeletniceau cu purtarea prin sate \u0219i mahalalele t\u00e2rgurilor a ur\u0219ilor \u00eembl\u00e2nzi\u021bi unde \u00eei jucau tot anul. Erau nomazi \u0219i locuiau \u00een corturi. Se mai \u00eendeletniceau \u0219i cu cre\u0219terea cat\u00e2rilor \u0219i confec\u021bionarea ciururilor \u0219i a altor obiecte m\u0103runte din fier.
\nSpoitorii se ocup\u0103 cu spoitul c\u0103ld\u0103rilor f\u0103cute de c\u0103ld\u0103rari.
\nGeamba\u0219ii, ocupa\u021bia lor caracteristic\u0103 fiind v\u00e2nzarea-cump\u0103rarea cailor.
\nClopotarii confec\u021bionau clopote pentru biserici \u0219i tot ei le \u0219i tr\u0103geau.
\nFlor\u0103rese \u0219i lustragii de ghete, aceste dou\u0103 categorii ap\u0103r\u00e2nd mai t\u00e2rziu.
\nII. Romii m\u0103n\u0103stire\u0219ti se ocupau cu treburile m\u0103runte de la m\u0103n\u0103stire \u0219i cu lucrarea mo\u0219iilor. Num\u0103rul lor era relativ ridicat, m\u0103n\u0103stirile av\u00e2nd cei mai mul\u021bi sclavi \u021bigani. Ace\u0219tia proveneau \u00eendeosebi din \u00eenzestr\u0103ri din partea domniei, testamente, dona\u021bii, schimburi, cump\u0103r\u0103ri. Condi\u021biile lor de via\u021b\u0103 erau grele, fugind de pe domeniile m\u0103n\u0103stirilor de c\u00e2te ori aveau ocazia.
\nIII. Romii boiere\u0219ti cuprindeau ,,\u021bigani\u201d de curte \u0219i ,,\u021bigani\u201d de ogor. Sclavii de ogor munceau mo\u0219iile boierilor, iar cei de curte aveau ocupa\u021bii precum: slujnice sau feciori \u00een cas\u0103, buc\u0103t\u0103rese, sp\u0103l\u0103torese, cus\u0103torese, pitari, sacagii, vizitii, birjari, cizmari, l\u0103utari etc. O categorie aparte o formau arga\u021bii, \u00eengrijitorii \u0219i cresc\u0103torii de animale: v\u0103cari, porcari, bivolari, herghelegii, g\u0103in\u0103rese etc. Sclavii de la curte erau condu\u0219i de c\u0103tre un v\u0103taf rom, care era r\u0103spunz\u0103tor fa\u021b\u0103 de st\u0103p\u00e2n.<\/p>\n


\nAlexandru CAZACU <\/strong>
\n\"\"

Dragoste la penultima vedere<\/strong><\/p>\n

Via\u021ba de acum este tot ce r\u0103m\u00e2ne
\ndintr-o diminea\u021b\u0103 \u00een ora\u0219ul acesta mic
\nu\u0219or de \u00eempachetat \u00een dou\u0103 valize
\nca un b\u00e2lci al de\u0219ert\u0103ciunilor
\ncu str\u0103zi \u0219i nelini\u0219ti duminicale
\nunde niciun secol nu va \u00eendr\u0103zni
\ns\u0103 se sf\u00e2r\u0219easc\u0103
\nCineva departe
\nne face semne de ajutor sau bun r\u0103mas
\nprintre conflicte \u0219i am\u0103giri \u00eenghe\u021bate
\nc\u00e2nd lumina urc\u0103 pe scara de incendiu
\nca peste piramida de cranii a unui trib aztec
\nodat\u0103 cu dragostea la penultima vedere
\n\u0219i inima tras\u0103 la zaruri
\nprintre stropii ploii \u00eencepute
\npreschimba\u021bi \u00een pic\u0103turile
\ns\u00e2ngelui transparent
\nal r\u0103nilor de m\u00e2ine<\/p>\n


\nOra\u0219ul acesta din Sud<\/strong><\/p>\n

Ora\u0219ul acesta din Sud
\naproape neverosimil de albastru
\nunde ziua trecut\u0103 st\u0103 sf\u00e2rtecat\u0103
\nprin vitrinele magazinelor de amanet
\ndincolo de care marasmul promisiunilor
\neste un ars doloris
\niar str\u0103zile se termin\u0103 \u00een cimitirul industrial
\ncu ruine de beton armat \u0219i tone de fiare ruginite
\npeste care ro\u0219ul serii
\nse arunc\u0103 ca un sinuciga\u0219 \u00eentr-o pr\u0103pastie<\/p>\n

Ora\u0219ul acesta din Sud
\nunde pere\u021bii cl\u0103dirilor \u00ee\u0219i \u00eentorc privirea
\nc\u00e2nd pustiul fraternizeaz\u0103 cu toate anotimpurile
\niar lumina \u0219i memoria \u00eencep s\u0103 str\u00e2ng\u0103
\ndragostea noastr\u0103 consumat\u0103 dup\u0103-amiaza
\nla ore exacte ca un intermezzo al marilor singur\u0103t\u0103\u021bi
\nprin camere single unde o fata morgana
\ntrage perdeaua \u00een dreptul ferestrei
\n\u00eenve\u0219m\u00e2ntat\u0103-n fum de \u021bigar\u0103
\n\u0219optind c\u0103 suntem prea tineri \u0219i prea fatali\u0219ti
\ns\u0103 putem duce p\u00e2n\u0103 la cap\u0103t revolu\u021biile<\/p>\n


\nFapte culturale <\/strong><\/p>\n

\u00cent\u00e2lnirile de la V\u0103ratic<\/strong>
\n\"\"

Aflat\u0103 la a \u0219asea edi\u021bie, manifestarea cultural\u0103 cu acest titlu s-a desf\u0103\u0219urat, \u0219i \u00een acest an, \u00een perioada 2-4 septembrie, sub patronajul Filialei Bac\u0103u a Uniunii Scriitorilor din Rom\u00e2nia, al Bibliotecii or\u0103\u0219ene\u0219ti George Bacovia Buhu\u0219i \u0219i al Asocia\u021biei Culturale Rena\u0219terea Buhu\u0219i. \u0218i-au trimis reprezentan\u021bi revistele 13 Plus, Salonul literar \u0219i Spa\u021bii culturale care, al\u0103turi de scriitori din mai multe col\u021buri ale \u021b\u0103rii, au participat cu interven\u021bii pe tema \u201eContinuitate \u2013 discontinuitate \u00een literatura rom\u00e2n\u0103 de dup\u0103 1989\u201d.<\/p>\n

Programul manifest\u0103rii<\/p>\n

2 septembrie<\/p>\n

Ora 11
\n\u2022 \u0218tefan Munteanu: ,,O istorie a opiniilor privind filosofia lui Eminescu\u201d, vol. IV (EIKON, 2024). Prezint\u0103 Mihai Botez, Ion Fercu
\n\u2022 \u0218tefan Munteanu: ,,Zborul lui George Popa c\u0103tre geniala crea\u021bie eminescian\u0103\u201d
\n\u2022 Ovidiu B\u00e2rsan: ,,Libertatea scriitorului postdecembrist\u201d
\n\u2022 Paula B\u00e2rsan: ,,Semiotica. Aveam nevoie de noaptea mea solitar\u0103\u201d (Ci\u0219migiu Books, 2023). Prezint\u0103 Petre Isachi
\n\u2022 Paula B\u00e2rsan: ,,Incongruen\u021be semantice \u00een liric\u0103\u201d<\/p>\n

Ora 16
\n\u2022 Ion Fercu: ,,Evadarea din starea de minorat\u201d
\n\u2022 Viorel Savin: ,,Realitatea mea, adev\u0103rul meu\u201d
\n\u2022 Petre Isachi: ,,Despre dramaturgia lui Viorel Savin\u201d ( ROTIPO, 2024). Prezint\u0103 Ion Fercu, Viorel Savin<\/p>\n

\u2022 Gheorghe Iscu: ,,Satul contemporan\u201d
\n\u2022 Moment poetic: Valeria Manta T\u0103icu\u021bu, Ioan Ouatu, Paula B\u00e2rsan, Nicolae T\u0103icu\u021bu, Alexandru Dumitru, Petronela Apopei, Adrian Matei, L\u0103cr\u0103mioara Apostu, Ion Apostu<\/p>\n

3 septembrie
\nOra 9
\n\u2022 Valeria Manta T\u0103icu\u021bu: \u201eLiteratura feminin\u0103. Avataruri postdecembriste\u201d
\n\u2022 Valeria Manta T\u0103icu\u021bu: ,,P\u00e2ntecul fierbinte al urii\u201d (Editgraph, 2023). Prezint\u0103 Ion Fercu, Petre Isachi
\n\u2022 Adrian Matei: ,,Rezisten\u021ba prin cultur\u0103 \u00een poezia postdecembrist\u0103\u201d
\n\u2022 Dumitru Br\u0103neanu: ,,De la cre\u0219tinism la globalizare\u201d<\/p>\n

Ora 11<\/p>\n

Biserica ,,Sf\u00e2nta Mare Muceni\u021b\u0103 Varvara\u201d, V\u0103ratic<\/p>\n

\u2022 Petru Nica: ,,Memorii peste veac. Tr\u0103iri la V\u0103ratec\u201d (Salonul literar, 2024). Prezint\u0103 Culi\u021b\u0103 U\u0219urelu, preotul paroh Ciprian Ipate, Mihai Botez, Ion Fercu
\n\u2022 Mihai Botez: ,,Mihai St\u00eencaru. Un parcurs literar diacronico-sincronic\u201d
\n\u2022 Petre Nica: ,,Literatura, \u00eentre etic \u0219i estetic\u201d
\n\u2022 Mihai St\u00eencaru: ,,Apocalipsa dinspre Yellowstone (teatru postrevolu\u021bionar)\u201d, (PIN, 2023). Prezint\u0103 Petre Isachi, Ion Fercu
\n\u2022 Particip\u0103, pe l\u00e2ng\u0103 scriitorii proiectului, preotul Neculai Axentioi, protopop de T\u00e2rgu Neam\u021b, preotul Vasile Porumbescu, parohia Humule\u0219tii Noi<\/p>\n

Ora 16
\n\u2022 Nicolai T\u0103icu\u021bu: \u201ePalimpsest\u201d (Editgraph, 2024). Prezint\u0103 Ion Fercu
\n\u2022 Ioan Ouatu: ,,Flaut de dor\u201d (Detectiv Literar, 2024). Prezint\u0103 Ion Fercu
\n\u2022 Nicolae T\u0103icu\u021bu: ,,La poarta c\u00e2mpiei\u201d (interven\u021bie liric\u0103)
\n\u2022 Dumitru Br\u0103neanu: ,,De la un g\u00e2nd la altul (De la cre\u0219tinism la neomarxism)\u201d, (PIM, 2024). Prezint\u0103 Apopei Petronela<\/p>\n

\u2022 Moment poetic: Valeria Manta-T\u0103icu\u021bu, Ioan Ouatu, Alexandru Dumitru, Petronela Apopei, L\u0103cr\u0103mioara Apostu, Ion Apostu, Daniel \u00centuneric<\/p>\n

4 septembrie
\nOra 9
\n\u2022 Petre Isachi: ,,Nu exist\u0103 \u00eenceputuri absolute\u201d
\n\u2022 Culi\u021b\u0103 U\u0219urelu: ,,B\u0103tr\u00e2ne\u021bea omului, b\u0103tr\u00e2ne\u021bea scriitorului\u201d
\n\u2022 Alexandru Dumitru: ,,Narcisismul exagerat, un pericol oriunde \u0219i pentru oricine\u201d
\n\u2022 Ion Apostu: ,,Capitalismul literar\u201d
\n\u2022 Ion Fercu: ,,Nietzsche, sihastrul din noi\u201d (Editura Academiei Rom\u00e2ne, 2024). Prezint\u0103 Petre Isachi
\n\u2022 Proiect: ,,\u00cent\u00e2lnirile de la V\u0103ratec\u201d, edi\u021bia a VII-a, 2025
\nModeratorul manifest\u0103rii: Ion Fercu<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Petrache PLOPEANU Stat (rom\u00e2n) vs. \u021aar\u0103 (rom\u00e2neasc\u0103) Motto-uri: \u201eAfirma\u021bie ca \u00abprefer cutare regim politic\u00bb r\u0103m\u00eene vag\u0103; ar trebui spus: \u00abprefer<\/p>\n","protected":false},"author":18,"featured_media":18831,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"colormag_page_container_layout":"default_layout","colormag_page_sidebar_layout":"default_layout","_monsterinsights_skip_tracking":false,"_uf_show_specific_survey":0,"_uf_disable_surveys":false,"ngg_post_thumbnail":0,"video_url":"","footnotes":""},"categories":[7,328],"tags":[],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/23784"}],"collection":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/18"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=23784"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/23784\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":23786,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/23784\/revisions\/23786"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/18831"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=23784"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=23784"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=23784"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}