{"id":23760,"date":"2024-09-28T01:03:45","date_gmt":"2024-09-27T22:03:45","guid":{"rendered":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=23760"},"modified":"2024-09-30T01:37:20","modified_gmt":"2024-09-29T22:37:20","slug":"literadura-nr-33-11","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=23760","title":{"rendered":"Literadura nr. 33 (11)"},"content":{"rendered":"

Ramona M\u00dcLLER<\/strong>
\n\"\"

Coregrafia statuilor umane <\/strong>
\nMai bine s\u0103 ai o pas\u0103re \u00een m\u00e2n\u0103 dec\u00e2t zece pe gard.
\nProverb norvegian <\/em><\/p>\n

Primul popas pe care l-am f\u0103cut \u00een capitala Norvegiei, Oslo, \u00eentr-o diminea\u021b\u0103 de august 2022 a fost celebrul Parc cu Sculpturi Vigeland. Parcul \u00een sine este un fel de poveste a pove\u0219tilor. Dup\u0103 un drum lung \u0219i istovitor a\u021bipim o or\u0103 \u00eentr-o parcare situat\u0103 \u00een apropierea parcului. Unele dimine\u021bile scandinave pot fi chiar romantice. La ora 6:30 a. m ne \u00eendrept\u0103m c\u0103tre por\u021bile uria\u0219e de piatr\u0103 \u0219i fier forjat. Dincolo de ele, o lume dezl\u0103n\u021buit\u0103, dar \u00eencremenit\u0103 \u00een spa\u021biu \u0219i timp, probeaz\u0103 emo\u021bia destinului uman \u0219i clipa devenirii. O lume verde-gri converte\u0219te emo\u021bia \u00een credin\u021be \u0219i valori interioare mai presus de cuvinte. Cu peste un milion de vizitatori anual, Parcul Vigeland cuprinde mai mult de 200 sculpturi din bronz, granit si fier forjat apar\u021bin\u00e2nd artistului norvegian Gustav Vigeland (1869-1943). Parcul a fost realizat \u00eentre anii 1939-1949, sculptorul nu a participat la finalizarea acestuia. Totodat\u0103 acest parc de\u021bine superlativul absolut \u00een domeniu fiind cel mai mare parc de sculptur\u0103 din lume realizat de un singur artist. Gustav Vigeland a realizat \u0219i conceptul arhitectural al acestui parc unic, ce sfideaz\u0103 banalul \u0219i stereotipurile. Sunt surprinse toate aspectele vie\u021bii pornind de la momentul na\u0219terii p\u00e2n\u0103 \u00een ceasul sf\u00e2r\u0219itului. Statuile \u0219i grupurile statuare \u00eenf\u0103\u021bi\u0219eaz\u0103 trupuri de persoane goale \u2013 copii, femei \u0219i b\u0103rba\u021bi \u2013 \u00een diferite ipostaze ale cotidianului. Mame care se joac\u0103 \u00eempreun\u0103 cu copiii, b\u0103rba\u021bi care se antreneaz\u0103, omule\u021bi care privesc cerul etc. Fiecare sculptur\u0103 contribuie la magia locului. Bucurii \u0219i extaz, \u00eencr\u00e2ncenare \u0219i durere, dorin\u021be \u0219i m\u00e2ndrie, triste\u021be \u0219i deprimare, regret \u0219i devotament, \u00eencredere \u0219i optimism sunt transmise \u00eentr-un flux de emo\u021bii continuu \u0219i durabil. Este aproape imposibil s\u0103 nu te reg\u0103se\u0219ti introspectiv m\u0103car \u00een una dintre aceste opere de art\u0103. Via\u021ba este o c\u0103l\u0103torie \u00een sine, iar statuile din parcul Vigeland sunt oglinzi ale destinului uman. \u00centr-un dialog al pietrei se \u00eemplete\u0219te \u00een\u021belepciunea b\u0103tr\u00e2nului tat\u0103 obosit cu vigoarea b\u0103iatului care \u00eei sprijin\u0103 trupul. \u00cen granitul dur sunt modelate z\u00e2mbetele copiilor care plesnesc de s\u0103n\u0103tate \u0219i devotamentul mamelor, \u00eembr\u0103\u021bi\u0219\u0103ri f\u0103r\u0103 sf\u00e2r\u0219it. Un cuplu t\u00e2n\u0103r danseaz\u0103 frenetic cu m\u00e2inile spre cer \u00eentr-un ritual revelator, cu mi\u0219c\u0103ri sincrone.
\nTravers\u0103m un pod lung de 100 metri decorat cu felinare, nuduri statice \u0219i grupuri dinamice av\u00e2nd ca tem\u0103 principal\u0103 interac\u021biunea uman\u0103 \u00een complexitatea ei. Lacul este lini\u0219tit \u0219i t\u0103cut. O figur\u0103 emblematic\u0103 a parcului este B\u0103ie\u021belul m\u00e2nios (Sinnataggen). Am r\u0103mas ceva timp \u00een contemplarea ei aduc\u00e2ndu-mi aminte de familia Bodnariu c\u0103reia i s-au luat cei cinci copii \u0219i au fost plasa\u021bi \u00een grija autorit\u0103\u021bii de protec\u021bie, Barnenet. Norvegienii, ca \u0219i alte \u021b\u0103ri scandinave, consider\u0103 copiii apar\u021bin\u00e2nd statului, nu p\u0103rin\u021bilor \u0219i familiilor din care provin. Aceste \u021b\u0103ri atrag mul\u021bi emigran\u021bi \u0219i datorit\u0103 sistemului de \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2nt, care pune accent pe dezvoltarea personalit\u0103\u021bii elevilor.
\nDe la v\u00e2rste fragede copiii sunt educa\u021bi s\u0103 fie responsabili \u0219i s\u0103 se descurce pe cont propriu. Sunt \u00eenv\u0103\u021ba\u021bi s\u0103 coas\u0103, s\u0103 dea restul, s\u0103 \u00eenoate, s\u0103 schieze, s\u0103 g\u0103teasc\u0103 m\u00e2nc\u0103ruri simple, s\u0103 instaleze un cort etc. \u00cen acest mod, copiii se maturizeaz\u0103 mult mai devreme. Prin lege sunt impuse 4 ore de joac\u0103 \u0219i activit\u0103\u021bi \u00een aer liber indiferent de vreme, fie c\u0103 este ploaie, v\u00e2nt sau este cer senin. Copiii sunt obi\u0219nui\u021bi de mici s\u0103 reclame orice gest de violen\u021b\u0103 fizic\u0103 sau verbal\u0103 pentru care statul norvegian are toleran\u021b\u0103 zero. \u021a\u0103rile cele mai fericite din lume (Norvegia, Finlanda, Danemarca) se confrunt\u0103 \u00eens\u0103 \u0219i cu cele mai mari rate ale sinuciderilor, iar \u00een Norvegia a crescut considerabil procentul problemelor psihice ale tinerilor. Micul furios din fa\u021ba mea cu pumnii \u00eencle\u0219ta\u021bi, strig\u0103 disperat \u0219i \u00eend\u00e2rjit cre\u00e2nd un tablou cu o und\u0103 de paroxism \u00een toat\u0103 exprimarea sa. B\u0103ie\u021belul este complet diferit fa\u021b\u0103 de celelalte sculpturi \u00een care puritatea, maternitatea \u0219i dragostea fac parte din starea de bine a omului. Un zbucium aproape cosmic se deruleaz\u0103 la fiecare pas, la fiecare privire. Simt \u00een t\u00e2mple cum \u00eemi tic\u0103ie anii dinspre lumin\u0103 spre \u00eentuneric, cum mi se activeaz\u0103 toate sim\u021burile \u00een imagini, auz \u0219i mirosuri. Fiecare fiin\u021b\u0103 uman\u0103 devine un anotimp sculptat, a \u201dn\u201d-a prim\u0103var\u0103 sau toamn\u0103 din v\u00e2rsta vie\u021bii, un anotimp ca prelungire a sufletului \u00een exterior. Parcul \u00een sine este o invita\u021bie de a ne aborda existen\u021ba altfel. \u0218i m\u0103 opresc din c\u00e2nd \u00een c\u00e2nd pentru c\u0103 respir \u0219i inspir, pentru c\u0103 fac parte dintr-un balet, dintr-un dans care m-a captivat. Eu sunt copilul care se vrea liber, eu sunt \u0219i mama care se vrea desc\u0103tu\u0219at\u0103 de probleme \u0219i angoase, eu sunt \u0219i adultul care \u00ee\u0219i caut\u0103 libertatea de fi \u0219i de a se exprima, eu fac parte din fiecare milimetru p\u0103trat de simbioz\u0103 \u0219i piatr\u0103, eu sunt ei \u0219i to\u021bi laolalt\u0103. Apoi m\u0103 \u00eenal\u021b \u0219i suf\u0103r, ceva m\u0103 doboar\u0103 \u0219i cad iar\u0103\u0219i\u2026 simt cum m\u0103 topesc sub incertitudini, apoi m\u0103 r\u0103scolesc aduceri aminte ca \u0219i cum s-ar \u00eent\u00e2mpla acum, sunt doar o fantom\u0103 din multele procese de \u00eemplinire. Fiecare z\u0103pad\u0103 din anul trecut se scurge de pe acoperi\u0219uri, de pe tancuri \u0219i inimi\u2026 Prim\u0103verile timide dispar \u0219i ele, nevinovate pentru tine, vinovate pentru cei care r\u00e2vnesc reconversia. Po\u021bi tu, suflete, dezlega prim\u0103veri \u0219i po\u021bi lega toamne \u00eentre ele?
\nE aproape amiaz\u0103! \u00cemi despletesc \u00een \u0219uvi\u021be tot p\u0103rul aidoma fetei sculptate \u0219i \u00eencep s\u0103 c\u00e2nt \u0219i s\u0103 joc o Ciuleandra imaginar\u0103. Paradoxal timpul \u00eemi r\u0103spunde cu Roata vie\u021bii \u00een care se cuprind un copil, o femeie \u0219i un b\u0103rbat. Fiecare sf\u00e2r\u0219it este un nou \u00eenceput, vechiul dispare, iar noul se \u00eentrez\u0103re\u0219te. O lege de factur\u0103 cosmic\u0103, la care particip\u0103m cu to\u021bii. La cap\u0103tul podului exist\u0103 un spa\u021biu destinat copiilor. O alt\u0103 pies\u0103 reprezentativ\u0103 o constituie F\u00e2nt\u00e2na, cel mai vechi exponat al parcului, realizat\u0103 \u00eentre anii 1906 -1914. 20 de arbori ai vie\u021bii alc\u0103tui\u021bi din trupuri umane \u00eenconjoar\u0103 F\u00e2nt\u00e2na. \u0218ase gigan\u021bi, care \u00eemi amintesc de grecii antici, sus\u021bin un vas plat, imens din care curge ap\u0103 c\u0103tre \u201dvia\u021b\u0103, natur\u0103 \u0219i omenire\u201d. Urc\u0103m c\u00e2teva trepte imense \u0219i ajungem la Platoul Monolitului. De departe, coloana \u00een care sunt \u00eenl\u0103n\u021buite 121 de trupuri umane, femei \u0219i b\u0103rba\u021bi, \u00eentruchipeaz\u0103 momentul apoteotic al dramatismului uman. Monolitul, una dintre cele mai \u00eenalte sculpturi de acest gen din lume, m\u0103soar\u0103 14 metri, las\u0103 loc de interpret\u0103ri personale, \u00een func\u021bie de sim\u021birile fiec\u0103ruia. Unii \u00eel percep ca pe o ascensiune spre rai, plin\u0103 de speran\u021b\u0103 \u0219i d\u0103ruire. Al\u021bii ca pe un fel de eliberare, p\u0103rin\u021bii deta\u0219\u00e2ndu-se de copiii care sunt reprezenta\u021bi \u00een grupuri la baza monolitului. Cele 8 por\u021bi prin care se ajunge (\u0219i se iese\/de) la platou simbolizeaz\u0103 v\u00e2rstele diferite ale omului \u00een ciclul vie\u021bii. Po\u021bi p\u0103r\u0103si aceast\u0103 lume, oric\u00e2nd. Po\u021bi recepta acest areal ca un spa\u021biu al identit\u0103\u021bii sociale care accentueaz\u0103 similarit\u0103\u021bi \u0219i diferen\u021be ale comportamentului uman. Rela\u021biile, scopurile \u0219i normele \u021bin cont \u00eentotdeauna de contextul social. Mesajele \u0219i coregrafia alternativ\u0103 a sculpturilor ies din \u0219abloanele banalului. \u00cens\u0103 ce mai este firesc acum c\u00e2nd anormalul \u0219i lipsa unor valori verticale devin constante ale prezentului? \u00cen condi\u021biile egalit\u0103\u021bii de gen \u0219i a circumstan\u021belor schimb\u0103rii de identitate personal\u0103 nu ne mai surprinde c\u0103 lumea modern\u0103 devine tributar\u0103 inteligen\u021bei artificiale.<\/p>\n


\nPrezen\u021be Literare<\/em><\/p>\n

Teo Cabel<\/strong>
\n\"\"

Medita\u021bii Lirice – Dorin Bocu<\/strong><\/p>\n

Topologii \u0219i morfisme se intituleaz\u0103 volumul de poezii al lui Dorin Bocu, ap\u0103rut la editura Marix Rom, 2023. Autorul este matematician, profesor universitar, \u0219i afinit\u0103\u021bile sale literare ne duc cu g\u00e2ndul la Dan Barbilian, literar Ion Barbu.
\nTopologia este o ramur\u0103 a geometriei, a transform\u0103rilor continui. Inserat \u00een literatur\u0103 acest termen amplific\u0103\/ intensific\u0103 viziunea literar\u0103 concur\u00e2nd cu metafora.
\nPosibil ca abordarea s\u0103 fie \u0219i de latur\u0103 fenomenologic\u0103; teleologic este recunoscut\u0103 aici m\u00e2na divin\u0103, cu discre\u021bia ei care \u00eel nedumerea pe Arghezi \u0219i nu ezita s\u0103 \u00ee\u021bi exprime dorin\u021ba de a pip\u0103i \u0219i de a urla \u201eEste\u201d; Nici Creatorul \/ nu \u0219tie\/ unde poate ajunge\/ for\u021ba cuvintelor lui.(1)
\nCotidianul prin organizarea sa structural\u0103 ne induce ideea de reguli fixe. Relativitatea \u00eens\u0103 st\u0103 la p\u00e2nd\u0103. Aparenta normalitate este o suit\u0103 de transform\u0103ri\/ schimb\u0103ri\/ st\u0103ri \u00een spa\u021biu, mental, sufletesc, social.
\nTimpul, singur\u0103tatea. Cuv\u00e2ntul poate fi foarte bine identificat \u0219i analizat ca generator de impresii \u0219i emo\u021bii de esen\u021b\u0103 pentru firea uman\u0103.
\nDoamne,\/ am crezut c-ai murit,\/ l\u0103s\u00e2nd cerul \u0219i stelele\/ f\u0103r\u0103 adierea duhului t\u0103u (3). Nietzsche spunea ceva asem\u0103n\u0103tor?
\nDespre alb: De exemplu,\/ albul\/ care \u00eenseamn\u0103\/ ve\u0219m\u00e2ntul virtual al nemuririi\/nu este\/ o culoare fundamental\u0103,\/ ci o crea\u021bie compozit\u0103.\/\/… De ce fuge omul de el \u00eensu\u0219i?\/ Pentru c\u0103 omul este un ecou\/ al scurgerii timpului.(3) Poeziile din volum nu au titlu. Sunt numerotate. 3 este un poem despre condi\u021bia omului Ajuns pe um\u0103rul \u00eenmiresmat\/ al muntelui,\/ omul poate \u00eengenunchea\/ pentru a mul\u021bumi dep\u0103rt\u0103rilor.
\nMembrii ai familiei ca factori de rezisten\u021b\u0103 \u00een timp a structurilor umane, bunicul, tat\u0103l. Astfel\/ \u00eemi vorbea\/ rar, bunicul,\/\/ \u0218i c\u00e2nd vorbea\/ ne le d\u0103dea voie cuvintelor\/ s\u0103 ias\u0103 \u00een lume\/ nepreg\u0103tite.(3)
\n\u00cen poezia lui Dorin Bocu sunt nuan\u021be din filosofia vremii \u0219i a culturii sale, dar care? dominant este Blaga.<\/p>\n


\n\u00cen spatele paravanului <\/strong><\/p>\n

Codru\u021ba Vancea ne propune spre lectur\u0103 volumul Paravane de lini\u0219te publicat la editura Limes, 2024. Dup\u0103 Frumuse\u021be tangen\u021bial\u0103 (2021) \u0219i Pietre albe (2022) \u00een acest volum descoperim o stare de autoanaliz\u0103 auctorial\u0103 printre diferitele cadre ale vie\u021bii zilnice.
\nParavanul este un obiect care ascunde privirii ceva pe moment. Paravane de lini\u0219te ne propune poeta, sim\u021bind din lectur\u0103 pulsul tensiunilor din spatele paravanului. Omul care \u00eencarc\u0103 cuvintele cu propriile sensuri \u0219i nuan\u021be.
\nLini\u0219tea este o stare la care ajungi \u00een timp. Aici este vorba de lini\u0219te, nu de t\u0103cere. Orice stare de lini\u0219te vine \u00een urma unor experien\u021be.
\nOrice moment din tr\u0103irile noastre poate declan\u0219a o emo\u021bie trist\u0103, acela c\u00e2nd realizezi c\u0103 p\u0103rin\u021bii trec prin fenomenul de \u00eemb\u0103tr\u00e2nire \u00een mod vizibil \u0219i efectele asupra lor devin surs\u0103 de triste\u021be ui\u021bi tot mai des \u0219i mai mult\/ \u00eemi pare o cruzime pe care nu o meri\u021bi (Leg\u0103turi de s\u00e2nge)
\nDiminea\u021ba de Anul Nou genereaz\u0103 emo\u021bii, bucurii, speran\u021be. Spre cas\u0103 este un tablou al coexisten\u021bei. Tr\u0103iri diferite, oameni diferi\u021bi, \u00een acela\u0219i timp: doi tineri \u00eendr\u0103gosti\u021bi \u00eemi iau bagajele\/ …\/ \u0219oferul clacheaz\u0103\/ vrea s\u0103 se lase de fumat\/a\u0219teapt\u0103 o minune de parc\u0103\/eu a\u0219 fi un vi\u0219in \u00eenflorit\/ nu-i tace gura\/ respir\u0103 fum prin to\u021bi porii\/ f\u0103r\u0103 s\u0103 \u0219tie c\u0103 eu sunt dependent\u0103 de poezie\/… r\u0103m\u00e2n \u00een fa\u0219a casei\/eu \u0219i sufletul meu rotund.
\nDe sub cearceaf alt paravan, al dezam\u0103girii autorului \u00een fa\u021ba recept\u0103rii scrierilor sale: nu mai am chef s\u0103 scriu poeme de dragoste\/ prea dureros s\u0103 le pierd\/ \u00een volume care ajung la o m\u00e2n\u0103 de oameni.
\n\u00cen poezia Albastr\u0103: sunt o femeie cu ochi alba\u0219tri, \u00een Caii cei verzi: Poate de aceea Dumnezeu mi-a dat ochii verzi. Poezia este o joac\u0103 de cuvinte serioas\u0103
\nMircea Petean semneaz\u0103 coperta a IV-a a c\u0103r\u021bii recunosc\u00e2nd abilitatea \u0219i arderea poetei \u0219tie s\u0103 priveasc\u0103, stie s\u0103 asculte atent\u0103 la detalii, \u0219i scrie cu g\u00e2ndul al semenii ei c\u0103rora nici c\u0103 le pas\u0103 de zdroaba ei…<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Ramona M\u00dcLLER Coregrafia statuilor umane Mai bine s\u0103 ai o pas\u0103re \u00een m\u00e2n\u0103 dec\u00e2t zece pe gard. Proverb norvegian Primul<\/p>\n","protected":false},"author":17,"featured_media":23689,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"colormag_page_container_layout":"default_layout","colormag_page_sidebar_layout":"default_layout","_monsterinsights_skip_tracking":false,"_uf_show_specific_survey":0,"_uf_disable_surveys":false,"ngg_post_thumbnail":0,"video_url":"","footnotes":""},"categories":[7,329],"tags":[],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/23760"}],"collection":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/17"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=23760"}],"version-history":[{"count":2,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/23760\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":23767,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/23760\/revisions\/23767"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/23689"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=23760"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=23760"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=23760"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}