{"id":23703,"date":"2024-09-20T00:30:55","date_gmt":"2024-09-19T21:30:55","guid":{"rendered":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=23703"},"modified":"2024-09-20T00:30:55","modified_gmt":"2024-09-19T21:30:55","slug":"cenaclul-alexandru-sihleanu-31-august-2024","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=23703","title":{"rendered":"Cenaclul Alexandru Sihleanu – 31 August 2024"},"content":{"rendered":"

IUBIREA DE GRAIUL \u0218I NATURA \u00ceN CARE NE-AM N\u0102SCUT S\u0102 NE \u00ceN-SO\u021aEASC\u0102 \u00ceN VIA\u021aA CE TRECE CA UN VIS<\/strong> <\/p>\n

\tS\u00e2mb\u0103t\u0103, 31 august, ziua A\u0219ez\u0103rii cinstitului br\u00e2u al Maicii Domnului \u00een racl\u0103, \u0219edin\u021ba Cenaclului literar-artistic Alexandru Sihleanu de la Centrul Cultural Florica Cristoforeanu din R\u00e2mnicu S\u0103rat a debutat, cu momentul in memoriam celor pleca\u021bi dintre noi: Gheorghe \u0218aramet, Grigore Radu St\u0103nescu, Florea Costa-che, \u0218tefan \u0218erb\u0103nescu, Mihai Voicu, Mircea. V. Homescu, Matinc\u0103 Costea, Smarandache (Manea) Aghean\u0103,. Dumnezeu s\u0103-i odihneasc\u0103 \u00een pace!
\n\tCu p\u0103rere de r\u0103u, \u021bin s\u0103 v\u0103 anun\u021b, ieri 01 septembrie, a plecat dintre noi \u0219i George Anghel. Dumnezeu s\u0103-l odihneasc\u0103 \u00een pace! Condolean\u021be familiei!
\n\tA continuat lectorul de serviciu dl col Mihai Doina cu un eseu intitulat 31 august Ziua Na\u021bional\u0103 a Limbii Rom\u00e2ne. V\u0103 ofer lectura:
\n\t\u201eMotto: \u201eCerul e \u021besut din stele,\/ Luncile \u2013 din floricele,\/ Numai dorul str\u0103-mo\u0219esc -\/ Din cuv\u00e2ntul rom\u00e2nesc,\u201d(Grigore Vieru \u2013 Dorul \u0219i limba)
\n\tZiua 31 august este calendaristic, ultima zi de var\u0103 din fiecare an! Dar ziua de 31 august mai semnific\u0103 ceva important: este Ziua Na\u021bional\u0103 a Limbii Rom\u00e2-ne! Aceast\u0103 zi se pare c\u0103 nu este important\u0103 pentru to\u021bi locuitorii \u021b\u0103rii, ceea ce es-te dureros pentru noi \u2013 rom\u00e2nii! O excep\u021bie face municipiul Alba Iulia: aici \u00een fie-care an se depun coroane de flori la monumentele poe\u021bilor Eminescu, Grigore Vi-eru \u0219i Adrian P\u0103unescu de pe Aleea Scriitorilor din parcul ora\u0219ului. S\u0103rb\u0103toarea continu\u0103 cu programe artistice sus\u021binute de actorii teatrului din localitate. Dar \u0219i elevii, mici \u0219i mari, contribuie, cu talentul \u0219i posibilit\u0103\u021bile lor, la s\u0103rb\u0103torirea Lim-bii Rom\u00e2ne. Acest fapt parc\u0103 mai amelioreaz\u0103 durerea din sufletul rom\u00e2nilor. Iar la Tg. Jiu, \u00een finalul lunii august, anual se desf\u0103\u0219oar\u0103 Festivalul Folcloric \u201eAcas\u0103 la Br\u00e2ncu\u0219i\u201d, unde participan\u021bii, \u00een costume populare, omagiaz\u0103 frumuse\u021bea limbii rom\u00e2ne, obiceiurile \u0219i datinile populare. \u00cens\u0103, fra\u021bii no\u0219tri de dincolo de Prut, ne \u00eentrec! Acolo ziua de 31august este \u201ezi nelucr\u0103toare\u201d, iar \u00een bisericile cre\u0219tine pre-o\u021bii desf\u0103\u0219oar\u0103 slujbe de comemorare a limbii rom\u00e2ne, invoc\u00e2nd Divinitatea s\u0103 o apere de loviturile p\u0103g\u00e2ne. Pentru exemplificare v\u0103 prezint poezia Steaua Limbii Rom\u00e2ne a profesoarei Maria H\u00e2ncu de la Liceul Teoretic \u201eDante Alighieri\u201d din Chi\u0219in\u0103u: \u201eNu cunosc nici o stea\/ S\u0103 nu aib\u0103 un apus -\/ Steaua Limbii Rom\u00e2ne\/ A c\u0103zut pe cer, sus.\/\/ Ea \u0219i azi lumineaz\u0103,\/ C\u0103-i din lacrimi fierbin\u021bi\/ \u0218i sunt pl\u00e2nse amar,\/ Din p\u0103rin\u021bi \u00een p\u0103rin\u021bi.\/\/ \u0218i \u00een murmurul ei\/ A-nc\u0103put neamul meu,\/ \u00centr-o lacrim\u0103 mare\/ Pl\u00e2ns\u0103 de Dumnezeu.\/\/ C\u00e2t credin\u021ba ni-i scut\/ De loviri mult p\u0103g\u00e2ne -\/ De pe cer ne vegheaz\u0103\/ Steaua Limbii Rom\u00e2ne.\u201d Tot de dincolo de Prut, basa-rabeanul cu inim\u0103 de rom\u00e2n, Grigore Vieru, \u201epoetul Patriei\u201d, a fost, este \u0219i va fi \u201epoetul Limbii Rom\u00e2ne\u201d. El a declarat c\u0103 \u201eLimba Rom\u00e2n\u0103 este \u201eCINA CEA DE TAIN\u0102 a Carpa\u021bilor!\u201d \u00cen una dintre poeziile sale el afirm\u0103: Dumnezeu prima oa-r\u0103\/ C\u00e2nd a pl\u00e2ns printre astre\/ El a pl\u00e2ns pentru \u021bar\u0103\/ Cu lacrima LIMBII RO-M\u00c2NE\u201d. Pentru Vieru, ca \u0219i pentru to\u021bi rom\u00e2nii, PETRIA e cuv\u00e2nt care, prin de-rivare, rezult\u0103 \u201evatra\u201d. Faptul acesta \u00eel determin\u0103 pe poet s\u0103 considere \u201epatria\u201d \u2013 locuin\u021ba P\u0103rintelui Ceresc.
\n\tLimba noastr\u0103, LIMBA ROM\u00c2N\u0102, s-a n\u0103scut aici, \u00een Carpa\u021bi, \u00eentre mun\u021bi \u0219i mare, \u00eentre Dun\u0103re \u0219i \u021aara Codrilor (Bucovina). Poetul consider\u0103 c\u0103 LIMBA ROM\u00c2N\u0102 este un \u00eenger trimis de Dumnezeu \u00een Gr\u0103dina Maicii Domnului. Din colinde rom\u00e2nii au \u021besut scutecele Pruncului Sf\u00e2nt, iar din Doin\u0103 \u2013 regina sufletu-lui rom\u00e2nesc – \u0219i-au cusut straie pentru sufletul lor. cu ele se \u00eembr\u0103cau c\u00e2nd du-ceau oile \u00een mun\u021bi, c\u00e2nd \u021bineau plugul pe brazd\u0103, c\u00e2nd leg\u0103nau copiii, c\u00e2nd plecau la c\u0103t\u0103nie\u2026 ori la r\u0103zboi, c\u00e2nd au gustat iubirea, c\u00e2nd \u0219i-au pl\u00e2ns b\u0103tr\u00e2ne\u021bile, ori nefericirea \u0219i c\u00e2nd \u0219i-au condus mor\u021bii la cimitir. Limba noastr\u0103 \u0219i c\u00e2ntecul \u2013 \u00eem-preun\u0103 sunt ca o rug\u0103ciune d\u0103t\u0103toare de lini\u0219te, de speran\u021b\u0103, de curaj \u0219i vitejie. \u00cempreun\u0103 au unit genera\u021bii \u00eentregi cu \u021bes\u0103tura nev\u0103zut\u0103, proprie numai neamului nostru, a \u201edorului\u201d \u0219i a \u201edragului\u201d, au \u00eenscris \u00een armoniile sale toat\u0103 istoria nea-mului, toate amintirile, suferin\u021bele, bucuriile, victoriile \u0219i poticnirile. Graiul \u0219i c\u00e2n-tecul sunt ca o punte \u00eentre cele ce au fost, cele ce sunt \u0219i cele ce vor fi! Cu graiul \u0219i c\u00e2ntecul rom\u00e2nii nu au mai fost singuri, iar greul nu le-a mai fost greu! Cu graiul \u0219i c\u00e2ntecul au putut s\u0103 \u00eemping\u0103 mai u\u0219or carul istoriei \u0219i c\u0103ru\u021ba vremurilor.
\n\tPentru mine e minunat c\u00e2nd ascult c\u00e2nt\u00e2nd pe Dumitru F\u0103rca\u0219, Gheorghe Zamfir \u0219i pe to\u021bi l\u0103utarii\u2026 povestind istoria, greut\u0103\u021bile \u0219i via\u021ba! Dar parc\u0103 nu-i suficient\u2026 A\u0219 vrea s\u0103 mai aud c\u00e2nt\u00e2nd omul de r\u00e2nd, t\u00e2n\u0103r sau b\u0103tr\u00e2n, la c\u00e2mp, pe drum, acas\u0103, peste tot! Din nefericire omul din zilele noastre este tot mai cris-pat, mai \u00eempov\u0103rat de griji \u0219i de nevoi! \u00cei place s\u0103 asculte muzica, dar nu s\u0103 o \u0219i c\u00e2nte! Omul de ieri c\u00e2nta descuindu-\u0219i sufletul! Tineri de azi ascult\u0103 \u0219i c\u00e2nt\u0103 alt gen de muzic\u0103: bubuituri, zgomote, \u021bipete, h\u0103rm\u0103laie. Aceasta este muzica tinerei genera\u021bii? Dar mai poate fi limba noastr\u0103 cea mai frumoas\u0103 din lume? R\u0103spunsul este: DA! Sunt \u00eens\u0103 \u0219i rom\u00e2ni care nu mai iubesc limba p\u0103rin\u021bilor \u0219i a str\u0103bunilor. Vorbind bombastic ei se consider\u0103 mai interesan\u021bi, mai cul\u021bi, mai moderni\u2026 Ace\u0219tia devin \u201ecriminalii\u201d dulcelui grai str\u0103mo\u0219esc. Dar ei nu vor reu\u0219i s\u0103 omoare LIMBA ROM\u00c2N\u0102 deoarece aceasta este croit\u0103 dup\u0103 firea bl\u00e2nd\u0103 \u0219i pa\u0219nic\u0103 a poporului. \u0218i este foarte veche, este de la daci! A rezistat dou\u0103 milenii \u00een fa\u021ba mi-gratorilor \u0219i a cotropitorilor! Va rezista \u00eenc\u0103 multe milenii! Va rezista \u0219i globaliz\u0103-rii! Sunt de acord cu \u00eembog\u0103\u021birea vocabularului \u0219i a limbii cu noi cuvinte, dar nu \u00eenlocuirea cuvintelor rom\u00e2ne\u0219ti prin cuvinte \u00een limba englez\u0103 (de exemplu), parc\u0103 ar fi o mod\u0103. Se dau de gol c\u0103 nu cunosc \u00een\u021belesul cuv\u00e2ntului\u2026 sau c\u0103 nu sunt rom\u00e2ni. Pe l\u00e2ng\u0103 \u00eennoirile nefolositoare, limba rom\u00e2n\u0103 este alterat\u0103 grav \u00een mass-media, \u00een special la Tv. Acolo emisiunea \u201eC\u00e2rcota\u0219ii\u201d \u00eencearc\u0103 s\u0103 dema\u0219te gre\u0219eli-le \u0219i pe cei care gre\u0219esc. C\u00e2t de mult, ori c\u00e2t de pu\u021bin emisiunea reu\u0219e\u0219te, nu-mi dau seama; \u00eens\u0103 faptul c\u0103 emisiunea continu\u0103 denot\u0103 c\u0103 gre\u0219eli de exprimare se fac \u00een continuare.
\n\tAzi suntem invada\u021bi de zeci de cuvinte din diferite limbi, \u00eenc\u00e2t vocabularul nostru s-a \u00eempestri\u021bat. E greu de crezut c\u0103 to\u021bi cei care folosesc cuvinte str\u0103ine le \u0219i \u00een\u021beleg. A devenit celebru cazul prezentat de Caragiale \u00eentr-o schi\u021b\u0103, c\u00e2nd de la guvern prefectul unui jude\u021b prime\u0219te o telegram\u0103 \u00een care i se cerea s\u0103 raporteze c\u00e2\u021bi analfabe\u021bi sunt \u00een jude\u021bul pe care \u00eel conduce. Necunosc\u00e2nd cuv\u00e2ntul \u201eanalfa-bet\u201d \u0219i consider\u00e2nd c\u0103 e vorba de vreun oponent al partidului de guvern\u0103m\u00e2nt, prefectul a r\u0103spuns prompt: \u201esingurul analfabet din jude\u021bul nostru este inspecto-rul \u0219colar!\u201d \tLimba rom\u00e2n\u0103 este plin\u0103 de expresii, citate \u0219i zic\u0103-tori pline de t\u00e2lc. Folosite \u00een operele literare, precum cele ale lui Ion Creang\u0103, acestea fac referire la situa\u021biile diverse din via\u021ba de zi cu zi. Iat\u0103 c\u00e2teva astfel de exemple:
\n\t-\u201ea face capul calendar\u201d. Acesta provine din faptul c\u0103 \u00een anii 1800 calenda-rele erau adev\u0103rate enciclopedii, cu multe cifre \u0219i date istorice, astronomice sau biografice, prognoze meteorologice, sfaturi privind \u00eens\u0103m\u00e2n\u021b\u0103rile etc.
\n\t-\u201ecolac peste pup\u0103z\u0103\u201d. Expresia a ap\u0103rut \u00een 1865 \u00een \u201eJurnal de c\u0103l\u0103torie\u201d a lui Ion Codru Dr\u0103gu\u0219anu. Autorul a folosit expresia aceasta pentru a descrie ne-gocierile salariale. \u00cen unele zone din Rom\u00e2nia \u201epup\u0103za\u201d este o p\u00e2ine mare, cu forma unui cuib de pas\u0103re, p\u00e2ine ce se folose\u0219te la nun\u021bi. Expresia \u00eenseamn\u0103 a aduce o problem\u0103 \u00eentr-o situa\u021bie tensionat\u0103, precum nunta. Dar \u201ecolacul\u201d poate face referire \u0219i la \u0219i la produsul servit la \u00eenmorm\u00e2nt\u0103ri, f\u0103c\u00e2nd aluzie la dou\u0103 eve-nimente importante din ciclul vie\u021bii: nunta \u0219i moartea. Expresii cu t\u00e2lc: \u201eprostia din n\u0103scare, leac \u00een lume nu are: ea este o ur\u00e2cioas\u0103 boal\u0103, ce nu se vindec\u0103 \u00een \u0219coal\u0103 \u0219i nici \u00een spitale\u201d (Ion Creang\u0103 \u2013 \u201eP\u0103cal\u0103\u201d) C\u00e2teva zic\u0103tori haioase: -\u201emunca nu a omor\u00e2t pe nimeni, dar de ce s\u0103 ri\u0219ti!\u201d
\n\t-\u201efugi de tenta\u021bie, dar \u00eencet, s\u0103 te poat\u0103 ajunge!\u201d
\n\t-\u201ecine se scoal\u0103 de diminea\u021b\u0103, nu are somn\u201d.
\n\t-\u201ebate toba \u00een Moldova \u0219i se aude \u00een Craiova\u201d.
\n\t\u00cen Europa, \u00een prezent, sunt 42 de limbi oficiale distincte. Limba rom\u00e2n\u0103 \u0219i limba bulgar\u0103 au devenit limbi oficiale ale U.E. \u00een 2007. \u00cen U.E. sunt recunoscute 23 din cele 42 de limbi oficiale. Dar din patrimoniul U.E. mai fac parte 60 vorbi-te \u00een diferite regiuni sau de anumite grupuri. Limba rom\u00e2n\u0103, \u00een U.E. este recunos-cut\u0103 cu cele 4 dialecte: dacorom\u00e2n\u0103, arom\u00e2na, meglenorom\u00e2na, \u0219i istrorom\u00e2na. Din dialectul dacorom\u00e2n\u0103 s-a creat o variant\u0103 standard, rom\u00e2na literar\u0103, folosit\u0103 ca limb\u0103 de stat \u00een Rom\u00e2nia \u0219i \u00een Republica Moldova. \u00cen Rom\u00e2nia exist\u0103 20 de limbi minoritare protejate prin lege: 10 limbi beneficiaz\u0103 de protec\u021bie general\u0103: albanez, armeana, greaca, italiana, idi\u0219, macedonean\u0103, polonez\u0103, romani, rutean\u0103, t\u0103tar\u0103. Dar sunt \u0219i 10 limbi care beneficiaz\u0103 de protec\u021bie sporit\u0103: bulgar\u0103, ce-h\u0103,croat\u0103, german\u0103, maghiar\u0103, rus\u0103, s\u00e2rb\u0103, slovac\u0103, turc\u0103 \u0219i ucrainean\u0103. Conven-\u021bia cadru pentru protec\u021bia minorit\u0103\u021bilor na\u021bionale a fost ratificat\u0103 \u00een Rom\u00e2nia la 11 mai 1955, iar \u201eCarta european\u0103 a limbilor minoritare\u201d a fost ratificat\u0103 la 24 oc-tombrie 2007. Din aceste date prezentate reiese clar c\u0103 \u00een Rom\u00e2nia exist\u0103 multi-lingvism bine legiferat.
\n\t\u00cenchei eseul cu o constatare: limba unui popor reprezint\u0103 expresia cea mai direct\u0103 a culturii. F\u0103r\u0103 a avea preten\u021bia c\u0103 am epuizat acest subiect, dezb\u0103tut luni \u0219i ani de zile, at\u00e2t \u00een pres\u0103, c\u00e2t \u0219i \u00een toate mediile intelectuale ale societ\u0103\u021bii rom\u00e2-ne\u0219ti contemporane, am \u00eencercat s\u0103 prezint situa\u021bia limbii rom\u00e2ne la s\u0103rb\u0103toarea Zilei Na\u021bionale a Limbii Rom\u00e2ne. Din admira\u021bie sporit\u0103 pentru cei ce iubesc limba poporului rom\u00e2n, \u00eemi permit s\u0103 mai adaug:
\n\t\u201eLimba unui popor se confund\u0103 \u0219i se identific\u0103 cu na\u021bionalitatea lui, cu memoria p\u0103rin\u021bilor, cu leag\u0103nul, cu mama de la care ea se \u0219i nume\u0219te \u201ematern\u0103\u201d. (Bogdan Petriceicu Hasdeu)
\n\t\u201e\u00centre elementele care formeaz\u0103 comoara sufleteasc\u0103 a poporului rom\u00e2nesc, nici unul nu cuprinde mai mult \u0219i n-o oglinde\u0219te mai adev\u0103rat dec\u00e2t \u00eens\u0103\u0219i limba lui.\u201d (Nicolae Iorga)
\n\t\u201e(Limba noastr\u0103 de Alexei Mateevici) Limba noastr\u0103-i o comoar\u0103\/ \u00cen ad\u00e2n-curi \u00eenfundat\u0103\/ Un \u0219irag de piatr\u0103 rar\u0103\/ Pe mo\u0219ie rev\u0103rsat\u0103.\/\/ Limba noastr\u0103-i foc ce arde\/ \u00centr-un neam, ce f\u0103r\u0103 veste\/ S-a trezit din somn de moarte\/ Ca viteazul din poveste\/\/ (\u2026) Str\u00e2nge-\u021bi piatra lucitoare\/ Ce din soare se aprinde -\/ \u0218i-\u021bi avea \u00een rev\u0103rsare\/ Un potop nou de cuvinte.\/\/ R\u0103s\u0103ri-v\u0103 o comoar\u0103\/ \u00cen ad\u00e2ncuri \u00eenfun-dat\u0103,\/ Un \u0219irag de piatr\u0103 rar\u0103\/ Pe mo\u0219ie rev\u0103rsat\u0103.\u201d Aceast\u0103 poezie creat\u0103 de pre-otul Alexei Mateevici, (1888 – 1917) a devenit din anul 1994 Imnul de Stat al Re-publicii Moldova.\u201d
\n\tLectorul de ast\u0103zi, dl col. Mihai Doina a \u021binut s\u0103 sublinieze \u00eenc\u0103 odat\u0103 do-rin\u021ba dumnealui de a prezenta un material c\u00e2t mai documentat, cu lux de am\u0103nun-te, la o zi de importan\u021b\u0103 na\u021bional\u0103. Meticulozitatea dumnealui reu\u0219e\u0219te s\u0103 creeze atmosfer\u0103 \u0219i s\u0103 ridice la rang de ofrand\u0103 cuvintele \u00eenchinate s\u0103rb\u0103torii limbii ro-m\u00e2ne. \u00cei mul\u021bumim \u0219i \u00eel a\u0219tept\u0103m s\u0103n\u0103tos cu alt\u0103 scriere.
\n\t\u201eSunt pl\u0103cut impresionat de materialul prezentat de dl col Mihai Doina. Materialul este cuprinz\u0103tor, autorul a avut r\u0103bdare \u0219i s-a documentat din multe surse valoroase rezult\u00e2nd un material pl\u0103cut, sf\u0103tos, cum este dl col, cu r\u0103bdare s\u0103 explice tot felul de am\u0103nunte interesante \u0219i uneori glume\u021be. Scrierea dlui Mihai Doina ne dovede\u0219te c\u0103 are mult\u0103 r\u0103bdare, un lucru rar \u00een ziua de azi. Autorul este un exemplu pentru tinerii din ziua de azi \u0219i chiar pentru adul\u021bii no\u0219tri. Poate fi considerat, eu a\u0219a \u00eel consider, o enciclopedie. \u00cei mul\u021bumesc!\u201d (Dan Zanfirescu)
\n\t\u201eL-am ascultat cu deosebit interes pe dl col Mihai Doina. Interesant\u0103 este r\u0103bdarea de a c\u0103uta bibliografie referitoare la subiectul pe care dore\u0219te s\u0103-l prezin-te. Limba rom\u00e2n\u0103 este patria mea, este locul unde m-am n\u0103scut \u0219i copil\u0103rit. Este biserica unde am fost cre\u0219tinat, este \u0219coala unde alfabetul l-am \u00eenv\u0103\u021bat. Este actul meu de na\u0219tere, este localitatea unde tr\u0103iesc. Este tezaurul ce l-am mo\u0219tenit de la bunici \u0219i p\u0103rin\u021bi \u0219i-l duc mai departe prin copiii mei. Este Milcovul pe care-l tra-versam de \u201eN\u201d ori c\u0103tre \u0219coal\u0103 \u0219i interesele care m\u0103 m\u00e2nau. Limba rom\u00e2n\u0103 este puntea care une\u0219te trecutul, prezentul \u0219i viitorul nostru, a\u0219a cum l-a f\u0103cut Al. I. Cuza la 1859. Limba rom\u00e2n\u0103 este balada \u201eMiori\u021ba: Pe-un picior de plai,\/ Pe-o gu-r\u0103 de rai.\u201d Se spune c\u0103 \u00een fiecare silab\u0103 a limbii rom\u00e2ne se ascunde o parte din istoria \u0219i spiritul poporului nostru. Scrisul \u00een limba rom\u00e2n\u0103 a ap\u0103rut legal din 1860, \u00eens\u0103 el este mult mai vechi. Se spune c\u0103 suntem na\u021bionali\u0219ti. Da! Suntem na\u021bionali\u0219ti \u00een m\u0103sura \u00een care \u00ee\u021bi aperi limba, credin\u021ba, istoria \u0219i neamul. Ien\u0103chi\u021b\u0103 V\u0103c\u0103rescu: \u201eUrma\u0219ilor mei V\u0103c\u0103re\u0219ti!\/ Las vou\u0103 mo\u0219tenire:\/ Cre\u0219terea limbei ro-m\u00e2ne\u0219ti\/ \u0218i-a patriei cinstire.\u201d Gheorghe Sion: \u201eMult e dulce \u0219i frumoas\u0103\/ Limba ce-o vorbim,\/ Alt\u0103 limb\u0103-armonioas\u0103\/ Ca ea nu g\u0103sim.\/\/ Salt\u0103 inima-n pl\u0103cere\/ C\u00e2nd o ascult\u0103,,\/ \u0218i pe buze-aduce miere\/ C\u00e2nd o cuv\u00e2nt\u0103m.\/\/Rom\u00e2na\u0219ul o iube\u0219-te\/ Ca sufletul s\u0103u,\/ Vorbi\u021bi, scrie\u021bi rom\u00e2ne\u0219te,\/ Pentru Dumnezeu.\u201d Emilia Pluga-ru: \u201eLimba mea rom\u00e2n\u0103\/ E floare preafrumoas\u0103\/ Ce-\u0219i are r\u0103d\u0103cina,\/ Aici, la mi-ne-acas\u0103.\/\/ Limba mea rom\u00e2n\u0103,\/ Floarea mea cereasc\u0103,\/ Stropi-voi cu iubire.\/ \u00cen veci s\u0103 \u00eenfloreasc\u0103.\/\/ O voi feri cu grij\u0103\/ De r\u0103ul cel str\u0103in,\/ S\u0103 nu mi-o-mproa\u0219te nimeni\/ Cu ur\u0103 \u0219i venin.\/\/ C\u0103ci doar a\u0219a, frumoasa\/ \u0218i minunata floare,\/ Va fi lu-min\u0103 vie\/ \u00cen casa mea cea mare.\u201d \u00cei mul\u021bumesc dlui col Mihai Doina pentru serio-zitatea \u00een a scrie o lucrare. (Costic\u0103 Dr\u00eestaru)
\n\tS\u00e2mb\u0103t\u0103, 07 septembrie, \u00eencep\u00e2nd cu ora 11:00, lectorul de serviciu al \u0219e-din\u021bei Cenaclului \u201eAlexandru Sihleanu\u201d va fi dl Mihail Constantinescu. V\u0103 a\u0219tep-t\u0103m, cu drag!<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

IUBIREA DE GRAIUL \u0218I NATURA \u00ceN CARE NE-AM N\u0102SCUT S\u0102 NE \u00ceN-SO\u021aEASC\u0102 \u00ceN VIA\u021aA CE TRECE CA UN VIS S\u00e2mb\u0103t\u0103,<\/p>\n","protected":false},"author":15,"featured_media":4784,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"colormag_page_container_layout":"default_layout","colormag_page_sidebar_layout":"default_layout","_monsterinsights_skip_tracking":false,"_uf_show_specific_survey":0,"_uf_disable_surveys":false,"ngg_post_thumbnail":0,"video_url":"","footnotes":""},"categories":[307,7],"tags":[],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/23703"}],"collection":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/15"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=23703"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/23703\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":23704,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/23703\/revisions\/23704"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/4784"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=23703"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=23703"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=23703"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}