{"id":23640,"date":"2024-08-31T01:02:51","date_gmt":"2024-08-30T22:02:51","guid":{"rendered":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=23640"},"modified":"2024-08-31T01:02:51","modified_gmt":"2024-08-30T22:02:51","slug":"spatii-culturale-nr-95-11","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=23640","title":{"rendered":"Spa\u021bii culturale nr. 95 (11)"},"content":{"rendered":"

Ionel BOTA<\/strong><\/p>\n

Jocurile sunt f\u0103cute. Despre o manipulare a imagismului \u00een poezia Lumini\u021bei Zaharia <\/strong><\/p>\n

Sunt multe diamante \u00een poezia Lumini\u021bei Zaharia, str\u0103lucind \u0219i invit\u00e2nd la o lectur\u0103 atent\u0103 cititorii iubitori ai genului sau comentatorii preocupa\u021bi de starea literaturii rom\u00e2ne din ultimii ani. Volumul de-acum, Boga\u021bii nu viseaz\u0103 niciodat\u0103 scoici (Craiova, editura Sitech, 2018), reprezint\u0103 o alt\u0103 etap\u0103 din crea\u021bia poetei noastre \u0219i unele texte par s\u0103 anticipeze schimb\u0103ri semnificative.
\nRe-semantiz\u0103ri flagel\u00e2nd monotonia \u0219i artificiosul, se simt la tot pasul iar \u00een ceremonialul ironic-fantast al eului \u201eordinii interzise\u201d \u00eendep\u0103rtarea declarat\u0103 de senzitivit\u0103\u021bile adolescentine (\u201es\u0103 scriem \u00een kanji, \u00een rune\/\u00een culori de soare apune\/cuneiforme g\u00eenduri s\u0103 schi\u021b\u0103m\/s\u0103 d\u0103m cezarului ce-i al morarului\/\u0219i viceversa, \u0219i-n travesti, \u0219i oricum\/c\u0103 poezia e merind\u0103 pentru drum\/e uite-o nu e, mincinoasa mincinoaselor\/frumoasa frumoaselor, estetic renovat\u0103\u201d) transform\u0103 verbiajul aparent insignifiant \u00een materie prelucrat\u0103 atent \u0219i d\u0103 road\u0103 bun\u0103 \u00een cel\u0103lalt plan, al doz\u0103rii senzorialului prin actul resorb\u021biilor realului. E adev\u0103rat c\u0103 ideea scrisului-sacrificiu e acum ludism \u0219i se poart\u0103 \u0219i la case mai mari dar aici, la Lumini\u021ba Zaharia, nimic nu e gratuit a\u0219ezat \u00een magma textelor, promisiunea unui spectacol fascinant se \u00eempline\u0219te fiindc\u0103, nu-i a\u0219a, recursul la memorie este \u0219i el s\u0103rb\u0103toare. Parabola se mut\u0103 \u00een sufrageria \u00een care eul auctorial dirijeaz\u0103 simfonia\/polifonia\/malinconia a\u0219ezat \u00een fotoliul princiar, doar c\u0103 metaforele deschid jocul de lumini pe nisipuri mi\u0219c\u0103toare, adrenalina e paroxismul, autoarea \u0219tiind foarte bine (\u0219i evit\u00e2nd capcana podiumului \u00eenainte de consacrare) c\u0103 p\u00e2n\u0103 \u0219i solemniz\u0103rile efuziunilor duc la reciclat moda siropului de sezon din lirica femininelor noastre. Dar Lumini\u021ba Zaharia, totalmente proprietar\u0103 de antivirus, trece nep\u0103s\u0103toare prin mul\u021bimea de veleitari \u0219i grafomani \u00eendrept\u00e2ndu-se spre una din lojile speciale aflate \u00een preajma scenei.
\nPoemele sunt un festin al impreca\u021biilor, \u00een descenden\u021b\u0103 ni\u021bel optzecist\u0103 dac\u0103 n-ar fi aceast\u0103 \u201edecopertare\u201d a realului un decalc al deconstructivismului discursului postnou\u0103zeci. Poezia e starea de hipnoz\u0103 care nu trebuie \u00eentrerupt\u0103, ea se scrie peste tot, chiar \u0219i pe u\u0219a bisericilor sau a templului masonic, pe frunzele teiului sau pe bolta cerului, pe o raz\u0103 de stea ori pe fanta kimonoului, \u00een dreptul oglinzii sau pe t\u0103blia mesei pentru c\u0103lcat c\u0103m\u0103\u0219ile berbantului r\u0103sf\u0103\u021bat. Drama cotidianului prime\u0219te o vehement\u0103 respingere dar ochiul atent al poetei nu scap\u0103 reg\u0103sirile identitare sau numai convertirile spectaculoase din spa\u021biul matricial \u00een vreme ce linia de demarca\u021bie literatur\u0103-via\u021b\u0103 abia se vede \u0219i abia se simte. Altfel spus, comportamentul insularit\u0103\u021bii \u00eei repugn\u0103 eului auctorial fiindc\u0103 forma existen\u021bei veritabile r\u0103m\u00e2ne tot poezia.
\nTrecutul, memoria, nu sunt \u00eendeajuns \u201ejefuite\u201d dar melancoliile sunt distorsionate \u0219i mituri profane afecteaz\u0103 de-constructul, definind \u0219i una din strategiile poemului Lumini\u021bei Zaharia: \u201e\u00eentr-o poezie cu tent\u0103 SF\/se poate \u00eent\u00eempla orice\/klingonienii cu politicienii s\u0103 rimeze\/p\u00een\u0103 la proba contrarie\/a antimateriei \u00een ciocnire amoroas\u0103\/cu materia cenu\u0219ie aruncat\u0103 ostentativ\/\u00een ventilator\/ventilul cu futilul s\u0103 e-mearg\u0103\/liniile futuriste ale profilului t\u0103u, iubitul meu,\/s\u0103 treac\u0103 bacul, chiar a\u0219a, ca racul\/\u0219i toate for\u021bele s\u0103 conlucreze la modul ideal\/\u00eentru ridicarea unui templu al iubirii\/\/\u0219i au sosit delega\u021bii str\u0103ine\/de mine de tine de p\u0103m\u00eente\u0219tile nevoi\/a\u0219a cum \u0219i noi doi \u00een pas de defilare\/\/\u00eens\u0103 cum eu nu scriu poezie SF\/se poate \u00eent\u00eempla orice\/\/la masa tratativelor, precum povesteam\/am purces \u0219i am stat\/cu lec\u021bia f\u0103cut\u0103 despre\/klingonieni \u0219i antimaterii\/\/s-a dovedit a fi\/masa t\u0103cerii\u201d (la masa tratativelor).
\nOpera\u021bia aceasta de reificare, de restaurare \u00een conota\u021bii modern\/postmoderne a unui timp scap\u0103 furiei demolatoare, ca strategie, \u0219i e folosit\u0103 de poeta noastr\u0103 care nu-\u0219i asum\u0103 dec\u00e2t vulnerabilul, implicarea afectiv\u0103, sub impulsul nevoii de confesare prin poemul-destin. Monologul interior grefeaz\u0103 pe osatura acestei poezii alura \u0219i disimularea. Jocurile sunt f\u0103cute, ruleta execut\u0103 rotirile, metronomul \u0219i implacabilul sunt iremediabili \u00eentr-o manipulare pe fa\u021b\u0103 a imagismului. Eul se reg\u0103se\u0219te de fiecare dat\u0103 \u00een discursul despre sens, via\u021b\u0103, dragoste, ur\u0103 \u0219i moarte, \u00een ironie \u0219i tonalitatea grav\u0103 a cotidianului omului societ\u0103\u021bii postindustriale. Via\u021ba e contrapunctul tragic, \u00een poeme cheia simbolic\u0103 tr\u0103deaz\u0103 aceast\u0103 natur\u0103 tragic\u0103 \u0219i sondarea sinelui (da, un fel de ciudat\u0103 antropologie a memoriei) evalueaz\u0103 metamorfozele unui eu c\u00e2nd debusolat, c\u00e2nd angajat, c\u00e2nd \u00een deriv\u0103 pe marele fluviu temporal, c\u00e2nd recuperator al inocen\u021belor \u0219i experien\u021belor personale. Mesajul este deopotriv\u0103 captivant \u0219i traumatic, decodat \u00een trans-scrieri \u0219i fisurat de \u00eendoial\u0103 (bref, cartezian\u0103) \u00een subsidiar.
\nPoezia aceasta e gestual\u0103 \u00een m\u0103sura \u00een care func\u021bia sacr\u0103 a C\u0103r\u021bii e \u00een\u021beleas\u0103 ca binecuv\u00e2ntare. Ori, Lumini\u021ba Zaharia \u0219tie deja, semn al maturit\u0103\u021bii, c\u0103 poezia este \u0219i miracolul supravie\u021buirilor noastre, iar volumul despre care scriem chiar acum augmenteaz\u0103 aceast\u0103 nevoie de identitate. <\/p>\n


\nTiti DAMIAN<\/strong>
\n\"\"

George BRATU: \u201eTrec\u0103toarea\u201d <\/strong><\/p>\n

\tSe \u00eent\u00e2mpla cam prin anii 2000, c\u00e2nd, urm\u0103rind pe criticul literar de mare reputa\u021bie, Eugen SIMION, \u00eentr-o anume \u00eemprejurare \u2013 o emisiune cu mare audien\u021b\u0103, cum se \u00eent\u00e2mpla la apari\u021bia Domniei Sale, la un post de televiziune \u2013 mi-a atras aten\u021bia o observa\u021bie care viza starea romanului rom\u00e2nesc contemporan \u0219i anume c\u0103 \u201eprozatorii de azi trebuie s\u0103 \u00eenve\u021be s\u0103 povesteasc\u0103\u201d. Am reflectat \u00eendelung la aceast\u0103 observa\u021bie \u0219i am coroborat-o cu propriile mele observa\u021bii, care, \u00een parte, coincideau cu opiniile criticului \u0219i chiar mi-am propus s\u0103 urm\u0103resc fenomenul \u00een detaliu.
\n\tDe multe ori i-am dat dreptate criticului, c\u0103ci \u00een multe dintre crea\u021bii, neutre ca discurs, nu mai r\u0103zb\u0103tea acea emo\u021bie care s\u0103-l determine pe cititor s\u0103 urm\u0103reasc\u0103 firul epic \u0219i evenimentele cu sufletul la gur\u0103. De cur\u00e2nd mi-a c\u0103zut \u00een m\u00e2n\u0103 un roman, semnat de George BRATU, TREC\u0102TOAREA (Editura Editgraph, Buz\u0103u, 2023, 332 p.), un scriitor buzoian, n\u0103scut la N\u0103eni, absolvent al Facult\u0103\u021bii de Istorie \u0219i Geografie din cadrul Universidad Nacional de Espagna, care, pe l\u00e2ng\u0103 talentul scriitoricesc incontestabil, mai are \u0219i pasiunea de a c\u0103l\u0103tori, av\u00e2nd la activ p\u00e2n\u0103 acum doar 50 de \u021b\u0103ri, cu dorin\u021ba de a ajunge la 100, dup\u0103 cum ne informeaz\u0103 \u00een fi\u0219a biobibliografic\u0103.
\n\tConstat c\u0103 romanul Domniei Sale este prezentat de dou\u0103 mari nume ale criticii literare: unul de anvergur\u0103 na\u021bional\u0103, Daniel Cristea Enache, care, pe coperta IV, esen\u021bializeaz\u0103 faptul c\u0103 are \u00een fa\u021b\u0103 un prozator veritabil care scrie \u201eun roman cu arom\u0103 istoric\u0103, dar cu dinamica \u0219i dinamismul prozei moderne\u201d. Cel\u0103lalt este onestul, reputatul \u0219i respectatul scriitor \u0219i critic literar buzoian Tudor Cicu. Acesta \u00eei scrie o prefa\u021b\u0103 consistent\u0103 \u00een care observ\u0103, printre multe altele, c\u0103 \u201escriitorul reu\u0219e\u0219te o conjugare fireasc\u0103 \u00eentre toposul basmului cu cel istoric \u00eentr-un roman cavaleresc.\u201d.
\n\t\u00cen structura exterioar\u0103 a romanului cititorul va descoperi dou\u0103 p\u0103r\u021bi inegale. Partea I, av\u00e2nd 25 de capitole, aproximativ 250 de pagini, \u0219i Partea a doua, cu numai 5 capitole, aproape 100 de pagini, cu observa\u021bia c\u0103 toate capitolele poart\u0103 nume sugestive, dirij\u00e2nd \u00een acest fel \u0219i firul epic. \u00cen structura interioar\u0103 a romanului cititorul descoper\u0103 un singur fir epic, pornind de la o expozi\u021bie \u0219i o intrig\u0103 bine lucrate, urm\u0103rind apoi evolu\u021bia personajului \u00eentr-un crescendo, spre deznod\u0103m\u00e2nt, marc\u00e2nd evolu\u021bia personajului de la simplu cioban la cel de cavaler, eviden\u021biindu-i de fiecare dat\u0103 calit\u0103\u021bile morale, mai precis o ingenioas\u0103 glisare dinspre fenomenul haiduciei \u00eenceputului de secol XIX, p\u00e2n\u0103 spre partea istoric\u0103, a domniilor fanariote.
\n\tCeea ce m-a surprins pl\u0103cut a fost ideea c\u0103 scriitorul George Bratu a respectat, cu instinctul \u0219i talentul s\u0103u de povestitor \u00eenn\u0103scut, \u201eporunca\u201d academicianului \u00eentr-o poveste fluid\u0103, cu evenimente \u00eenl\u0103n\u021buite firesc, cu elemente de suspans, cu un personaj urm\u0103rit \u00een evolu\u021bia sa.
\n\tDebutul este clasic, prezent\u00e2nd indicii de timp, de spa\u021biu \u0219i primele personaje: \u201eDup\u0103 o iarn\u0103 aspr\u0103 care a pus la \u00eencercare oameni \u0219i dobitoace, venise \u00een sf\u00e2r\u0219it prim\u0103vara. Aceasta sosea ceva mai devreme prin satele de la poalele mun\u021bilor care puneau stavil\u0103 v\u00e2nturilor de miaz\u0103noapte. Oamenilor nu le trecuse \u00eenc\u0103 spaima din toamn\u0103, c\u00e2nd p\u0103m\u00e2ntul se cutremurase cu trosnet mare, f\u0103c\u00e2nd mult\u0103 pagub\u0103 \u00een \u021bar\u0103. S-a \u00eent\u00e2mplat chiar \u00een anul al doilea al veacului 19, iar aceasta pentru \u021b\u0103rani nu prevestea nimic bun. Cocioabele micului sat erau r\u0103sp\u00e2ndite de o parte \u0219i de alta a r\u00e2ului, peste care trecea un pode\u021b. Era cioplit dintr-un singur trunchi de brad, \u00eens\u0103 oamenii treceau uneori direct prin vad, p\u0103\u0219ind peste pietre. La cap\u0103tul dinspre p\u0103dure al satului \u0219edea baba Anica a lui mo\u0219 Dic\u0103, vajnic cioban. Pe Dide, nepotul, \u00eel crescuser\u0103 b\u0103tr\u00e2nii de mic copil.\u201d (p. 10).
\nNara\u021biunea este simpl\u0103. Este povestea unui fl\u0103c\u0103ia\u0219 de vreo 16-17 ani, numit simplu Dide, nepotul ciobanului Dic\u0103 \u0219i al b\u0103tr\u00e2nei Anca. Chiar din primele pagini, Dide este prezentat \u00een contact cu via\u021ba aspr\u0103 a oierilor. Adormise, pierduse c\u00e2teva oi \u0219i trebuia s\u0103 le caute: \u201eAcum gata, nu mai r\u0103m\u00e2nea nimic de f\u0103cut. Cu inima \u00eendoit\u0103 \u00eencepu s\u0103 alerge c\u00e2t \u00eel \u021bineau picioarele spre st\u00e2n\u0103, c\u0103ci noaptea \u0219i ploaia \u00eel zoreau nevoie mare. Hainele \u00eencepuser\u0103 s\u0103-i at\u00e2rne, opincile s\u0103 alunece pe iarba ud\u0103, iar tunetele, \u00een aceste \u00eemprejur\u0103ri \u00eel \u00eensp\u0103im\u00e2ntau de-a binelea. La lumina unui fulger v\u0103zu, undeva la st\u00e2nga, cabana p\u0103r\u0103sit\u0103 a p\u0103durarului. Ce-ar fi s\u0103 intre pu\u021bin la ad\u0103post p\u00e2n\u0103 se mai lini\u0219te\u0219te ploaia? Mai avea de trecut un \u0219an\u021b, pe care \u00eel z\u0103ri \u00een ultima clip\u0103 prin perdeaua deas\u0103 a ploii. C\u00e2inele \u00eel trecu dintr-o s\u0103ritur\u0103, \u00eens\u0103 c\u00e2nd s\u0103 pun\u0103 \u0219i el piciorul dincolo, alunec\u0103 \u0219i se pr\u0103v\u0103li cu totul \u00een noroi.\u201d (p. 22). Desigur c\u0103 este timpul s\u0103 l\u0103s\u0103m suspansul pentru satisfacerea curiozit\u0103\u021bii cititorului\u2026
\nO prim\u0103 ini\u021biere a fl\u0103c\u0103ia\u0219ului de 16-17 ani este cea erotic\u0103. Florica, o servitoare a boierului \u00eei cere ajutorul pentru a o sprijini s\u0103 \u201e\u0219tearg\u0103\u201d tavanul: \u201eDe\u0219i b\u0103utura \u00eei mai d\u0103du pu\u021bin curaj, Dide nu \u0219tia cum s\u0103 procedeze. Nu ar fi vrut s\u0103 ofenseze fata printr-un gest necuvenit. \u0218tia \u00een schimb c\u0103 o putea \u021bine \u00een bra\u021be f\u0103r\u0103 team\u0103 \u0219i va savura momentul acesta. Atunci fata \u00eel scoase din \u00eencurc\u0103tur\u0103, ori din visare ar\u0103t\u00e2ndu-i cum trebuie s-o \u021bin\u0103 mai stra\u0219nic. Apoi \u00ee\u0219i \u00eencepu treaba la podin\u0103, \u00een timp ce b\u0103iatul o sus\u021binea ca pe un trofeu mult r\u00e2vnit. Bra\u021bele lui \u00eei \u00eencol\u0103ciser\u0103 coapsele cu putere, iar capul i-a venit tocmai sub s\u00e2ni. Pentru a o sus\u021bine, fa\u021ba lui era \u00eengropat\u0103 \u00een p\u00e2ntecele Floric\u0103i. \u00cen pozi\u021bia aceasta, e drept c\u0103 nu vedea mai nimic din jur, dar celelalte sim\u021buri i s-au aprins deodat\u0103. Nu \u0219i-a putut \u00eenchipui c\u0103 va putea \u021bine \u00een bra\u021be o fat\u0103 at\u00e2t de cur\u00e2nd, at\u00e2t de lipit\u0103 de el, at\u00e2t de fierbinte\u2026\u00cen timp ce fata freca pe la grind\u0103, b\u0103iatul o m\u00e2ng\u00e2ia pe la coaps\u0103. Prin rochie o sim\u021bea cald\u0103 \u0219i ispititoare\u2026\u201d(p. 53) Desigur c\u0103 scena ini\u021bierii este completat\u0103 pe \u00eenc\u0103 dou\u0103 pagini, dar numai spa\u021biul nu ne d\u0103 <\/p>\n

voie s-o cit\u0103m \u00een \u00eentregime, iar cititorul va descoperi aici fior, candoare \u0219i ini\u021biere erotic\u0103. Nimic din ceea ce se nume\u0219te azi pornografie.
\nDide va fi \u00eendemnat de c\u0103tre b\u0103tr\u00e2n s\u0103-l elibereze pe haiducul Dumitru care fusese prins de poter\u0103 \u0219i \u00eencarcerat \u00een beciurile haps\u00e2nului boier Costache, urm\u00e2nd a fi sp\u00e2nzurat a doua zi \u00een fa\u021ba s\u0103tenilor, desigur spre \u00eenfrico\u0219are. Dide, hot\u0103r\u00e2t, inteligent \u0219i agil reu\u0219e\u0219te, cu mare precau\u021bie, s\u0103-l elibereze din beciurile boierului, \u00een ciuda faptului c\u0103 haiducul era stra\u0219nic p\u0103zit.
\nIat\u0103-l pe agilul \u0219i curajosul adolescent Dide \u00een ac\u021biune: \u201ePrin ferestrele laterale nu observ\u0103 nimic neobi\u0219nuit. Apoi merse \u00een fa\u021b\u0103 unde se g\u0103sea \u0219i temni\u021ba. A \u00eencercat mai \u00eent\u00e2i m\u00e2nerul u\u0219ii. O g\u0103si \u00eencuiat\u0103, a\u0219a cum se a\u0219tepta. Se uit\u0103 pe unul din gemule\u021be, dar nu v\u0103zu nimic. C\u00e2nd s\u0103 se \u00eendep\u0103rteze, a observat ceva care \u00eel bucur\u0103 mult. U\u0219a de la intrare era prev\u0103zut\u0103 cu un z\u0103vor interior. Iar pentru ca paznicilor s\u0103 nu le treac\u0103 prin cap s\u0103 o descuie, \u00eendat\u0103 l-a \u0219i \u00eenchis. Apoi a intrat \u00een alt\u0103 camer\u0103, s\u0103 cerceteze pentru ultima oar\u0103 pe fereastr\u0103. Omul care d\u0103duse roat\u0103 casei provoc\u00e2ndu-i at\u00e2ta spaim\u0103, era acum acolo, la numai c\u00e2\u021biva pa\u0219i \u00een fa\u021ba geamului \u0219i avea privirea a\u021bintit\u0103 spre el. Descoperirea aceasta \u00eel f\u0103cu s\u0103 intre \u00een panic\u0103 \u0219i se retrase \u00eengrozit din cadrul ferestrei\u2026\u201d (p. 66). Scena aceasta, ca \u0219i multe altele ale romanului face cas\u0103 bun\u0103 cu suspansul, care \u00eenseamn\u0103 dialogul emo\u021bional cu cititorul, interesat s\u0103 afle deznod\u0103m\u00e2ntul \u00eent\u00e2mpl\u0103rii.
\nDescoperind absen\u021ba haiducului, fiul boierului ordon\u0103 cercet\u0103ri am\u0103nun\u021bite \u0219i se ajunge, prin deduc\u021bie, la Dide, care \u00eel \u00eemb\u0103tase pe Gheorghe, unul din paznici. Deasupra sa plana o pedeaps\u0103 cumplit\u0103, a\u0219a c\u0103 b\u0103tr\u00e2nul cioban Dic\u0103 \u00eel va sf\u0103tui s\u0103 dispar\u0103 din sat, desigur s\u0103 li se al\u0103ture celorlal\u021bi haiduci.
\nDin acel moment, ac\u021biunea ia o turnur\u0103 \u201ehaiduceasc\u0103\u201d, mai precis va \u00eencepe procesul de ini\u021biere, scriitorul f\u0103c\u00e2nd din traseul lui Dide unul ini\u021biatic. Fl\u0103c\u0103ia\u0219ul este acum singur-singurel, \u00een singur\u0103tatea mun\u021bilor, urm\u0103rind traseul pe care i l-a trasat la plecare b\u0103tr\u00e2nul. Pe frig, pe c\u0103r\u0103ri necunoscute, \u201eprin r\u00e2pi \u0219i gropi ad\u00e2nci\u201d (Arghezi), p\u00e2ndit de fiarele p\u0103durii, cu pu\u021bine merinde, fl\u0103m\u00e2nd \u00ee\u0219i va urma calea, neab\u0103tut urc\u00e2nd \u0219i cobor\u00e2nd dealuri \u0219i trec\u00e2nd ape vijelioase. Dide aste acum singur \u00een lupt\u0103 cu singur\u0103t\u0103\u021bile \u0219i cu vitregiile naturii: \u201eTrecu de ultimele tufi\u0219uri \u0219i c\u0103lc\u0103 pe teren pietros p\u00e2n\u0103 la baza st\u00e2ncii. Merse de-a lungul forma\u021biunii st\u00e2ncoase pentru a cerceta locul, \u00eens\u0103 nu descoperi nimic care s\u0103-i atrag\u0103 aten\u021bia. Peretele era at\u00e2t de \u00eenclinat \u0219i neted, c\u0103 nici m\u0103car n-ar fi putut s\u0103-l escaladeze. \u00ce\u0219i d\u0103du \u00een cur\u00e2nd seama c\u0103 nimerise \u00eentr-o fund\u0103tur\u0103 \u0219i nu \u0219tia ce i-ar mai r\u0103m\u00e2ne de f\u0103cut. Dac\u0103 ar fi avut cel pu\u021bin c\u00e2inele cu el, apropierea nop\u021bii nu i-ar mai fi provocat at\u00e2ta nelini\u0219te. Dar \u00een situa\u021bia disperat\u0103 \u00een care se afla, ce putea face?\u201d (p. 129). Desigur c\u0103 este pus\u0103 \u00eentrebarea pentru cititor, s\u0103 urm\u0103reasc\u0103 \u0219i aceast\u0103 scen\u0103 cu sufletul la gur\u0103.
\n\u00centr-o urm\u0103toare secven\u021b\u0103, Dide se g\u0103se\u0219te fa\u021b\u0103 \u00een fa\u021b\u0103 cu fiarele s\u0103lbatice: \u201eCe putea s\u0103 fac\u0103 el cu hangerul \u00eempotriva unei haite \u00eenfometate? Sim\u021bea cum la\u021bul se str\u00e2nge \u00een jurul s\u0103u, mai ales c\u0103 acum reu\u0219ea s\u0103-i vad\u0103 la lumina lunii. Se \u021bineau departe \u0219i se mi\u0219cau de acolo-acolo f\u0103r\u0103 ast\u00e2mp\u0103r. Iar urletele lor prevestitoare de nenorocire, urletele acelea prelungi \u00eencepeau s\u0103-l scoat\u0103 din min\u021bi de groaz\u0103. Ce va trebui s\u0103 fac\u0103 atunci c\u00e2nd se vor apropia \u0219i mai mult, c\u00e2nd \u00eel vor \u00eencol\u021bi din toate p\u0103r\u021bile? Cine \u00eel va mai putea scoate din ghearele lor? Se g\u0103seau la o arunc\u0103tur\u0103 de b\u0103\u021b distan\u021b\u0103\u2026\u201d (p. 164). Aici, \u00een situa\u021bia limit\u0103 \u00een care se afla, este nevoie de interven\u021bia destinului.
\nNumai c\u0103, odat\u0103 dibui\u021bi de potera urm\u0103ritoare, va trebui s\u0103 se despart\u0103 de noii tovar\u0103\u0219i, care-l vor sf\u0103tui s\u0103 treac\u0103 mun\u021bii, pentru a lua calea Bra\u0219ovului. \u00cen acest nou traseu, va interveni din nou destinul. Aflat \u00eentre un zid de munte \u0219i o hait\u0103 de fiare s\u0103lbatice, Dide crede c\u0103 i-a sosit sf\u00e2r\u0219itul, dar intervine destinul cu \u00eenf\u0103\u021bi\u0219area unui pustnic, care-l va ad\u0103posti, \u00eel va pov\u0103\u021bui \u0219i-l va dirija spre Bra\u0219ov.
\nDe data aceasta, ajuns pe \u201ecel\u0103lalt t\u0103r\u00e2m\u201d, b\u0103iatul, f\u0103r\u0103 niciun sprijin dec\u00e2t mintea \u0219i bra\u021bul lui, dar mai ales calit\u0103\u021bile sale morale \u00eel vor \u00een\u0103l\u021ba \u00een ochii celor \u00eent\u00e2lni\u021bi. Ajuns s\u0103 fie angajat de un fierar priceput, \u00eencep s\u0103-i \u0219i pun\u0103 \u00een valoare celelalte calit\u0103\u021bi care-l vor scoate din multe necazuri: h\u0103rnicia, priceperea, cinstea, devotamentul, respectul, r\u0103bdarea, curajul, inteligen\u021ba, f\u0103c\u00e2ndu-l s\u0103 se adapteze noilor realit\u0103\u021bi.
\n P\u00e2n\u0103 s\u0103 ajung\u0103 la Bra\u0219ov, Dide a avut de \u00eenfruntat un spa\u021biu geografic, salv\u00e2ndu-l r\u0103bdarea, tenacitatea, d\u00e2rzenia. Odat\u0103 trecut\u0103 Trec\u0103toarea, bine\u00een\u021beles o trec\u0103toare echival\u00e2nd cu cel\u0103lalt t\u0103r\u00e2m al lui F\u0103t-Frumos, fl\u0103c\u0103ul va trebui s\u0103 fac\u0103 fa\u021b\u0103 unor urgii provocare de lume, de viclenia ei, trebuind s\u0103 se adapteze unui spa\u021biu moral complet necunoscut. \u00cel va \u00eent\u00e2lni pe cumsecadele \u0219i harnicul gospodar rom\u00e2n Ion, care-i va pune fa\u021b\u0103 \u00een fa\u021b\u0103 cu ora\u0219ul: \u201eOra\u0219ul avea un statut aparte, datorit\u0103 importan\u021bei economice \u0219i comerciale pe care o dob\u00e2ndise de-a lungul timpului. O lume nou\u0103 de care b\u0103iatul mai auzise vorbindu-se \u0219i pe care acum era ner\u0103bd\u0103tor s-o descopere: -Vezi tu, m\u0103i ficior, Bra\u0219ovul se \u00eentinde de-a lungul acestei v\u0103i care urc\u0103 \u00een munte prin \u0218chei. Acolo \u00ee\u0219i au casele comunit\u0103\u021bile de sa\u0219i \u0219i unguri, care sunt separate \u00eentre ele. \u0218i nu pentru c\u0103 nu a avea acelea\u0219i drepturi. Dar \u0219i rom\u00e2nii sunt foarte, \u00een special \u00een satele din spatele nostru \u0219i de prin \u00eemprejurimi. Oricum cei mai numero\u0219i \u0219i cei care de\u021bin puterea sunt sa\u0219ii. Ei sunt organiza\u021bi \u00een peste 35 de bresle, dup\u0103 me\u0219te\u0219ugul pe care \u00eel \u0219tiu a face: aurari, t\u0103b\u0103cari, s\u0103punari, brutari, rotari \u0219i chiar doctori. Pentru a fi primit \u00een r\u00e2ndurile lor \u0219i a deveni calf\u0103, trebuie s\u0103 faci o ucenicie de patru ani. C\u00e2nd se gat\u0103 aceast\u0103 perioad\u0103, se dau probe de lucru \u00een fa\u021ba unor me\u0219teri de vaz\u0103. Aceste bresle mai au \u00eens\u0103 un rol. \u00cen caz de asediu, ele se afl\u0103 \u00een fruntea luptei de ap\u0103rare a zidurilor, a por\u021bilor ora\u0219ului ori a bastioanelor\u201d (p. 183). Observ\u00e2ndu-i calit\u0103\u021bile, \u00eel va recomanda patronului sas Manfred, care-l va angaja la hanul s\u0103u, unde, \u00een cur\u00e2nd, ajunge om de \u00eencredere, destructur\u00e2nd, cu mari riscuri, \u00eempreun\u0103 cu Ion, o band\u0103 de t\u00e2lhari. Va urma \u0219i o \u0219coal\u0103 de osta\u0219i, va ajunge pe nedrept \u0219i la \u00eenchisoare, dar calit\u0103\u021bile sale morale sunt apreciate. La han va poposi \u00eensu\u0219i domnitorul fanariot Alexandru Ipsilanti, c\u0103ruia Manfred i-l va recomanda pe fl\u0103c\u0103u, ca stra\u0219nic osta\u0219. Va face fa\u021b\u0103 \u0219i altor peripe\u021bii, aflat \u00een suita fanariotului, va ajunge la Ia\u0219i, unde domnitorul Alexandru Moruzzi va fi alungat cu complicitatea ambasadorului Rusiei. Va ajunge om de \u00eencredere \u0219i \u00een suita care-l va duce la Petersburg.
\nAceasta este povestea, o poveste care pare desprins\u0103 dintr-un basm, sau mai degrab\u0103, un basm devenit poveste \u0219i mai departe legend\u0103. \u00cen final, cititorul va r\u0103m\u00e2ne cu legenda unui destin, destin care confer\u0103 personajului aura unui personaj din tragediile grece\u0219ti \u0219i din basmele rom\u00e2ne\u0219ti, unde confruntarea principal\u0103 a eroului este lupta cu destinul. Din momentul \u00een care Dide \u0219i-a asumat riscul eliber\u0103rii, adic\u0103 al solidarit\u0103\u021bii cu haiducul Dumitru, \u0219i-a asumat \u0219i riscul sinuozit\u0103\u021bii propriului destin. Traseul lui ini\u021biatic este unul plin de neprev\u0103zut. Tr\u0103ie\u0219te momente de cump\u0103n\u0103, de \u00eendoial\u0103, dar \u00eencrederea \u00een propriul destin \u0219i d\u00e2rzenia fac ca el s\u0103 triumfe.
\nTrec\u0103toarea nu este numai una fizic\u0103, ci \u0219i una simbolic\u0103, marc\u00e2nd, de fapt, trecerea lui pe cel\u0103lalt \u201et\u0103r\u00e2m\u201d, unde-i vor fi de folos calit\u0103\u021bile sale morale: h\u0103rnicia, priceperea, cinstea, modestia, care-i vor aduce respectul \u0219i aprecierea semenilor. Va constata c\u0103 vitregiile provocate de minciun\u0103, tr\u0103dare \u0219i ipocrizie sunt tot at\u00e2t de periculoase ca cele provocate de natur\u0103. Are \u0219i momente de naivitate, de credulitate, ca orice t\u00e2n\u0103r f\u0103r\u0103 experien\u021b\u0103, dar reu\u0219e\u0219te s\u0103 le dep\u0103\u0219easc\u0103. Principalul s\u0103 atu \u00een rela\u021bia cu cei din jur este sinceritatea.
\nEste un personaj izbutit. Povestea evolu\u021biei sale de la stadiul de cioban la cea de cavaler devine, sub pana talentatului scriitor George Bratu, un roman al ini\u021bierii, cum ar zice critica literar\u0103, un bildungsroman, unul dintre cele mai izbutite din literatura contemporan\u0103. \t Este de remarcat faptul c\u0103 povestea a dovedit o foarte bun\u0103 documentare, \u00eenc\u00e2t cititorul este \u00eentors cu ochii min\u021bii fie \u00een atmosfera unui sat ciob\u0103nesc de munte, fie \u00een lumea izolat\u0103 a haiducilor, sau \u00een atmosfera Bra\u0219ovului negustoresc al vremii, sau atmosfera de la Curtea Moldovei \u0219i culisele luptelor pentru domnie \u00eentre diver\u0219i pretenden\u021bi. Ca personaj, Dide devine un model moral uman, deasupra celorlalte care sunt men\u021binute doar ca secundare sau episodice, r\u0103m\u00e2n\u00e2nd un personaj viabil din punct de vedere literar. Pe autor \u00eel ajut\u0103 mai ales expresia stilistic\u0103, fluen\u021ba remarcabil\u0103 a frazei, dar mai ales descrierile care \u00eennobileaz\u0103 stilul, conferindu-i autenticitate.
\nCartea nu este numai aventur\u0103 \u0219i ini\u021biere. Cititorul va descoperi adev\u0103rate pagini de istorie bine documentate, cum ar fi fenomenul haiduciei ca form\u0103 de lupt\u0103 individual\u0103 \u00eempotriva exploat\u0103rii s\u0103tenilor exaspera\u021bi de avari\u021bia boierilor \u0219i a arenda\u0219ilor, apoi pagini interesante despre Bra\u0219ovul \u00eenceputului de secol 19, continu\u00e2nd cu luptele cr\u00e2ncene pentru domnia Valahiei \u0219i a Moldovei, cu pagini bine documentate istoric despre domniile fanariote.
\nPoate c\u0103 cititorul acestei cronici va fi fost mirat de insisten\u021ba mea asupra descrierilor realizate de c\u0103tre autor cu o limpezime de cristal, intercalate \u00eentr-o fluen\u021b\u0103 narativ\u0103 sclipitoare, unde suspansul troneaz\u0103 conferindu-i tot farmecul. Cu at\u00e2t mai mare admira\u021bia mea, c\u0103ci autorul acestui minunat roman al ini\u021bierii este nev\u0103z\u0103tor.<\/p>\n


\nLeons BRIEDIS<\/strong>
\n\"\"

P\u0102UNII IUBIRII<\/strong><\/p>\n

A\u015fa de tineri eram
\n\u00eenc\u00e2t vinul ne scandeaz\u0103
\npe de rost
\nazurul cu \u00eenaltul
\nsunt \u00een gesturile noastre
\n\u00eempodobi\u0163i cu pene luxoase
\nca p\u0103unii iubirii
\ncochetam unul cu altul<\/p>\n

U\u015for \u015fi frumos
\nca prima \u015fi ultima clip\u0103
\ntr\u0103it\u0103-n iubire ca \u00een be\u0163ie
\nfiecare mi\u015fcare a noastr\u0103
\nplin\u0103 de farmec
\n\u015fi de-o luminoas\u0103 bucurie
\nc\u0103ci \u00eenso\u0163i\u0163i eram de ve\u015fnicie <\/p>\n

Chiar \u015fi v\u00e2sla\u015ful de lun\u0103
\nde iubirea noastr\u0103 ame\u0163it
\nsc\u0103p\u0103 v\u00e2sla din m\u00e2n\u0103<\/p>\n


\nNIMIC<\/strong><\/p>\n

\u00cen cuv\u00e2ntul cer
\nsoarele nu str\u0103luce\u015fte <\/p>\n

cuv\u00e2ntul v\u00e2nt
\nnu gone\u015fte
\ncuv\u00e2ntul norii de toamn\u0103 pe cer<\/p>\n

oric\u00e2t n-a\u015f r\u0103sfoi dic\u0163ionarul
\ntotul merge dup\u0103 or\u00e2nduiala cuvintelor
\np\u0103n\u0103 \u015fi Cuv\u00e2ntul Dumnezeu
\nsun\u0103 la fel cu cuv\u00e2ntul Nimeni<\/p>\n

singurul cuv\u00e2nt
\ncare m\u0103 ajut\u0103 un pic
\ne comp\u0103timitorul
\nnimic<\/p>\n


\nAna-Maria CORNIL\u0102-NOROCEA<\/strong><\/p>\n

Remitologizarea contemporaneit\u0103\u021bii \u2013 dincolo de istorie, \u00een poveste<\/strong><\/p>\n

Volumul de povestiri al scriitoarei Nina Elena Plopeanu ilustreaz\u0103 modul \u00een care un cunosc\u0103tor al istoriei (ca poveste-\u0219tiin\u021b\u0103) poate investiga celelalte straturi\/ipostaze ale istoriilor\/pove\u0219tilor umane, plonj\u00e2nd din zona documentului riguros \u00een teritoriul infinit interpretabil, imprevizibil, subiectiv, al fabula\u021biei. Secolul XXI nu pare un timp al pove\u0219tilor, ci mai degrab\u0103 o er\u0103 a ra\u021biunii, a \u0219tirilor, a informa\u021biilor exacte, a fenomenelor perfect\/integral explicabile. Gestul autoarei de a asocia imaginea secolului XXI cu ideea de poveste sugereaz\u0103 un fel de camuflare a miraculosului, a fabulosului, a imposibilului \u00een planul realului aparent golit de vechile pove\u0219ti. Prin titlul volumului, autoarea face o subtil\u0103 invita\u021bie de a c\u0103uta povestea \u00een straturile realului, \u00eentr-un demers arheologic, de investigare, interogare, excavare dup\u0103 mirabil. Dincolo de strategia de tip captatio din titlu, pove\u0219tile Elenei Plopeanu nu apar\u021bin de fapt secolului XXI sau nu apar\u021bin unui secol anume (\u00een ciuda unor repere istorice prezente pe alocuri), ci fac parte dintr-un arhetip al istorisirii, al evaziunii din real \u0219i al \u00eentoarcerii c\u0103tre real pe drumul pove\u0219tilor. Autoarea fixeaz\u0103 \u00eentr-un mozaic de texte scurte esen\u021be de umanitate, de uimitor, de memorabil, \u00eentr-un cuv\u00e2nt\u2026esen\u021be de poveste. Nu are nevoie de fraze sau pagini-fluviu pentru a impresiona prin t\u00e2lc, prin nea\u0219teptat, prin suprareal, prin tragic.
\nPovestirea Apostolul luminii cuprinde o declara\u021bie de recuno\u0219tin\u021b\u0103 fa\u021b\u0103 de un pedagog cu influen\u021b\u0103 benefic\u0103 decisiv\u0103 asupra \u00eenv\u0103\u021b\u0103celului. Scriitoarea reliefeaz\u0103 astfel un ideal paideutic: mentorul ce modeleaz\u0103 un destin \u0219i ucenicul ce \u00ee\u0219i asum\u0103 acest destin, f\u0103r\u0103 s\u0103 uite rolul major al dasc\u0103lului s\u0103u de \u00eenceput. Ana-Maria, elev\u0103 \u00een clasa a XII-a, urmeaz\u0103 s\u0103 studieze Jurnalismul \u0219i decide s\u0103 ia un interviu fostei sale \u00eenv\u0103\u021b\u0103toare, doamna P. \u2013 \u00een spatele abrevierii s-ar ghici parc\u0103 figura autoarei, ea \u00eens\u0103\u0219i profesoar\u0103, deci mentor, model pentru elevii s\u0103i. Textul are un substrat didactic \u0219i aforistic, leg\u00e2nd \u00eentre ele afirma\u021biile unor personalit\u0103\u021bi culturale referitoare la rela\u021bia paideutic\u0103: Petre \u021au\u021bea (Profesorul este fabricant de oameni. Profesorul se asem\u0103n\u0103 cu un t\u00e2mplar care ia un lemn murdar din noroi, \u00eel spal\u0103 \u0219i face mobil\u0103 de lux), Antoine de Saint- Exupery (Copilul este aidoma albinei care adun\u0103 nectarul pentru a face miere), Nicolae Titulescu (\u0218i chiar de nu voi fi un far, ci o candel\u0103 ajunge. \u0218i chiar de nu voi fi nici candel\u0103, tot ajunge, fiindc\u0103 m-am str\u0103duit s\u0103 aprind lumina).
\nCaisul din fa\u021ba ferestrei face parte din aceea\u0219i serie a prozelor delicate, cu subtext u\u0219or moralizator. O feti\u021b\u0103, Otilia, nu poate merge la \u0219coal\u0103 \u0219i nu poate fi asemenea celorlal\u021bi copii din pricina unui handicap fizic. Bunica \u00eei spune povestea dureroas\u0103 a na\u0219terii ei \u00eentr-o form\u0103 parabolic\u0103, \u00eencurajatoare, iar feti\u021ba, crez\u00e2nd \u00een mesajul pove\u0219tii, urmeaz\u0103 modelul caisului din fa\u021ba ferestrei, ce \u00ee\u0219i \u00eenal\u021b\u0103 ramurile spre cer, \u0219i se ridic\u0103 la r\u00e2ndul ei \u00een picioare pentru prima oar\u0103.
\nLeul \u0219i Academia de Poezie este o parabol\u0103 cu accente de satir\u0103 despre injusti\u021bia lumii culturale\/literare, \u00een care criteriul axiologic este anulat. Leul, regele junglei, afl\u0103 c\u0103 a fi filozof reprezint\u0103 cea mai mare demnitate \u0219i de aceea, spre binele poporului s\u0103u (deci nu din orgoliu), decide s\u0103 fac\u0103 studii superioare. Urmeaz\u0103 universitas scholarium, \u00ee\u0219i d\u0103 licen\u021bia docendi, scrie poezii, tratate de filozofie \u0219i antropologie, dar nu este primit \u00een forul suprem al poe\u021bilor, Academia de Poezie, prioritate av\u00e2nd o giraf\u0103 \u0219i un porc spinos. Satira la adresa unei institu\u021bii culturale na\u021bionale (contestate de unii) este extrem de transparent\u0103, iar semnalul de alarm\u0103 este \u00eengrijor\u0103tor: \u00een societatea contemporan\u0103, chiar oamenii de valoare (mentorii leului) gireaz\u0103 \u0219i gratific\u0103 non-valoarea, iar valorile autentice sunt ignorate, l\u0103sate \u00eentr-o a\u0219teptare la nesf\u00e2r\u0219it. \u00cenvins de absurdul unei lumi ce nu respect\u0103 principiul meritocra\u021biei, leul decide s\u0103 se \u00eentoarc\u0103 \u00een lumea lui, acolo unde se respect\u0103 legea junglei \u2013 regulile celui cu adev\u0103rat puternic.
\n\u00cemp\u0103r\u0103\u021bia stejarilor, Vioara fermecat\u0103 \u0219i Solomonarul sunt proze plasate la intersec\u021bia fabulosului popular cu fantasticul livresc, amintind de paradigma voiculescian\u0103. \u00cemp\u0103r\u0103\u021bia stejarilor e un joc intertextual cu tiparele basmului, cu ac\u021biune plasat\u0103 \u00een timpuri imemoriale, c\u00e2nd to\u021bi oamenii erau fra\u021bi cu stejarii. Scriitoarea revalorizeaz\u0103 un motiv central al folclorului rom\u00e2nesc \u0219i anume, comuniunea omului cu natura. Personajele, f\u0103pturi vegetale cu posturi antropomorfe, se numesc Stej\u0103rel \u0219i Stej\u0103ri\u021ba; cei doi intr\u0103, conform logicii basmului, \u00een lupta cu eternele for\u021be ale R\u0103ului, pe care le \u00eenving, dup\u0103 traversarea mai multor probe\/provoc\u0103ri. \u00cen Vioara fermecat\u0103, un t\u00e2n\u0103r dintr-o familie de muzicieni s\u0103raci reia traseul ini\u021biatic al eroului de basm, \u00eenvinge prin iste\u021bime \u0219i prin arta muzicii diverse creaturi malefice, se \u00eemprietene\u0219te cu Z\u00e2na p\u0103durilor \u0219i Duhul fluviului; prin muzica sa, vindec\u0103 un \u00eemp\u0103rat de maladia triste\u021bii \u0219i se \u00eensoar\u0103 cu fata acestuia. F\u0103r\u0103 s\u0103 aib\u0103 puteri fabuloase propriu-zise, t\u00e2n\u0103rul Teodor st\u0103p\u00e2ne\u0219te de fapt magia muzicii: el este un fel de nou Amfion, capabil s\u0103 reconstruiasc\u0103 lumea prin muzic\u0103\u2013 elimin\u0103 balaurul \u0219i red\u0103 lini\u0219tea vie\u021buitoarelor p\u0103durii, anihileaz\u0103 vr\u0103jitoarea \u0219i red\u0103 cur\u0103\u021benia apelor fluviului. Teodor e corespondentul cu destin luminos al lui Orfeu, iubirea sa av\u00e2nd aura fabuloas\u0103 a fericirii eterne. Asemenea lui Orfeu ce l-a \u00eenduio\u0219at pe Hades, Teodor risipe\u0219te aburii mor\u021bii, alung\u00e2nd triste\u021bea \u00eemp\u0103ratului \u00eendurerat de ani buni de dispari\u021bia \u00eemp\u0103r\u0103tesei. Solomonarul urc\u0103 o treapt\u0103 spre proza fantastic\u0103, recicl\u00e2nd g\u00e2ndirea magic\u0103 popular\u0103. Cel mai mic dintre cei \u0219apte copii ai unei familii de \u021b\u0103rani, Ionu\u021b, dispare dup\u0103 ce o p\u00e2cl\u0103 s-a a\u0219ezat peste sat. P\u0103rin\u021bii pleac\u0103 \u00een c\u0103utarea lui, dup\u0103 ce primesc de la b\u0103tr\u00e2nul din marginea satului, un fel de mistagog deghizat \u00een f\u0103ptur\u0103 marginal\u0103 (ca Sf\u00e2nta Duminic\u0103 din basmul lui Creang\u0103), sfaturi \u0219i obiecte magice ajut\u0103toare: Cartea \u00eenv\u0103\u021b\u0103turilor, fr\u00e2u din coaj\u0103 de mesteac\u0103n, toac\u0103 mic\u0103 din lemn. B\u0103tr\u00e2nul \u00eei asigur\u0103 c\u0103 \u00een lipsa lor va avea grij\u0103 de cei \u0219ase copii, \u00eei \u00eendrum\u0103 spre fratele lui, Ler \u00cemp\u0103rat (se reface astfel leg\u0103tura cu imaginarul popular), \u00eei \u00eendeamn\u0103 s\u0103 \u021bin\u0103 post \u0219i s\u0103 fac\u0103 rug\u0103ciune (se conecteaz\u0103 povestea la filonul cre\u0219tin). Cei doi p\u0103rin\u021bi se confrunt\u0103 cu diverse \u00eencerc\u0103ri, drumul lor e pres\u0103rat de o multitudine de elemente cu valoare de simbol \u0219i afl\u0103, \u00een cele din urm\u0103, c\u0103 fiul lor face parte dintre cei pu\u021bini ale\u0219i s\u0103 \u00eenve\u021be me\u0219te\u0219ugul solomon\u0103ritului, s\u0103 st\u0103p\u00e2neasc\u0103 fulgerele \u0219i tunetele \u0219i balaurul grindinii. Ionu\u021b ar fi un fel de dublu p\u0103g\u00e2n al Sf\u00e2ntului Ilie, un intercesor\/\u00eembl\u00e2nzitor \u00een rela\u021bia omului obi\u0219nuit cu for\u021bele dezl\u0103n\u021buite ale naturii. P\u0103rin\u021bii se simt \u00eemp\u0103ca\u021bi cu destinul suprafiresc al fiului lor \u0219i revin la ceilal\u021bi copii, mul\u021bumindu-se s\u0103 \u00ee\u0219i re\u00eent\u00e2lneasc\u0103 simbolic fiul pierdut la fiecare dezl\u0103n\u021buire a furtunii pe care el, Ionu\u021b Solomonarul, o domestice\u0219te. Povestea poate func\u021biona \u0219i ca un scenariu alternativ, terapeutic, pentru p\u0103rin\u021bii care \u0219i-au pierdut un copil \u0219i caut\u0103 un rost superior, sacru, al acestei pierderi de neacceptat \u00een alte condi\u021bii.
\nDin aceea\u0219i serie a prozelor mitico-fantastice, face parte \u0219i Lupoaica alb\u0103, o povestire ce surprinde circularitatea temporal\u0103, conexiunea dintre prezent \u0219i epocile str\u0103vechi, dintre avatarul arhaic \u0219i cel contemporan. Protagonista este Cozelia\/Zeia, o femeie ce a stat \u00een com\u0103 dup\u0103 ce a fost lovit\u0103 de o ma\u0219in\u0103 pe trecerea de pietoni. Accidentul declan\u0219eaz\u0103 fie o stare de delir, fie o regresie temporal\u0103, Zeia \u00eentorc\u00e2ndu-se pe vremea dacilor, cu ritualuri sacrificiale s\u0103v\u00e2r\u0219ite pentru a afla voin\u021ba zeilor, cu imaginea pastoral\u0103 emblematic\u0103 \u0219i cu prezen\u021ba totemic\u0103 a lupoaicei albe. Zeia pare o str\u0103in\u0103 \u00een lumea modern\u0103, \u00een care nu g\u0103se\u0219te nimic familiar, \u00een schimb \u00ee\u0219i recunoa\u0219te tat\u0103l, \u00ee\u0219i asum\u0103 menirea, \u00een\u021belege rosturile din lumea dacilor, \u00een care se \u00eentoarce cu drag, ca dintr-un exil.
\n Eroul de pe R\u0103chita\u0219, Omul cu oase de fier \u0219i Sf\u00e2ntul f\u0103r\u0103 chip rescriu episoade din istoria na\u021bional\u0103: drama unui soldat din al doilea r\u0103zboi mondial, drama unui de\u021binut din temni\u021bele comuniste, miracolele tr\u0103ite de regina Maria. Este o necesar\u0103 \u00eentoarcere c\u0103tre nara\u021biunile identitare na\u021bionale, cunoscute \u0219i \u00een\u021belese, apoi filtrate estetic de c\u0103tre o scriitoare – profesor de istorie ce \u0219tie s\u0103 dizolve \u00een poveste fundamentul \u0219tiin\u021bific, cre\u00e2nd un nou tip de istoriografie \u2013 (re)scriitur\u0103 a istoriei. Ca orice erou autentic, protagonistul din Eroul de pe R\u0103chita\u0219 este un om obi\u0219nuit, un t\u00e2n\u0103r \u00eenv\u0103\u021b\u0103tor pe nume Nicolae, din \u021binutul Vrancei. Interesant\u0103 este eufemizarea mor\u021bii acestuia, prin metafora scrisorii trimise mamei sale, \u00een care sunt reproduse versurile din Miori\u021ba, crea\u021bie emblematic\u0103 pentru spiritualitatea vr\u00e2ncean\u0103, ridicat\u0103 la rang de mit na\u021bional. Pe fondul con\u0219tientiz\u0103rii mor\u021bii inevitabile, Nicolae se contope\u0219te cu personajul arhetipal \u2013 t\u00e2n\u0103rul disp\u0103rut \u00een mod nedrept \u00eenainte de vreme. Personajul din Omul cu oase de fier este un fost erou din al doilea r\u0103zboi mondial, fa\u021b\u0103 de care comuni\u0219tii nu au manifestat recuno\u0219tin\u021ba cuvenit\u0103, ci i-au adus acuza\u021bii false\/absurde, lu\u00e2ndu-i bunurile, b\u0103t\u00e2ndu-l \u0219i arunc\u00e2ndu-l apoi \u00een \u00eenchisoare. Oasele de fier sunt f\u0103r\u00e2mele de metal r\u0103mase \u00een trupul lui \u00een urma r\u0103nilor suferite pe front, ca ni\u0219te amintiri extrem de concrete \u0219i de dureroase, amplific\u00e2nd suferin\u021bele din deten\u021bie. Textul cuprinde \u0219i m\u0103rturia de credin\u021b\u0103 a unui cre\u0219tin adev\u0103rat, cel care \u0219tie c\u0103 Dumnezeu este \u00een fiecare dintre oameni. \u00cen Sf\u00e2ntul f\u0103r\u0103 chip revin strategiile fantasticului, suspendate \u00een cele dou\u0103 proze men\u021bionate anterior. Fantasticul nu vizeaz\u0103 rela\u021bia omului cu divinitatea, miracolul, interven\u021bia pozitiv\u0103 a sfin\u021bilor f\u0103c\u00e2nd parte din ordinea real\u0103 \u0219i nu din cea fabuloas\u0103 a lumii. Insertul fantastic este plasat \u00een contextul uneia dintre fire\u0219tile \u0219i numeroasele incursiuni ale turi\u0219tilor la Peli\u0219or: regina Maria coboar\u0103 din tablou \u0219i se amestec\u0103 printre vizitatori, a\u0219a cum \u00een timpul vie\u021bii \u00eei pl\u0103cea s\u0103 evadeze din spa\u021biul regal \u0219i s\u0103 fie al\u0103turi de oamenii obi\u0219nui\u021bi. Sf\u00e2ntul f\u0103r\u0103 chip este o icoan\u0103 str\u0103veche, f\u0103c\u0103toare de minuni, primit\u0103 de regin\u0103 de la mama sa, pentru a-i fi pav\u0103z\u0103 \u0219i sf\u0103tuitoare. Sf\u00e2ntul \u0219i-a \u00eendeplinit menirea, a ocrotit-o, a sf\u0103tuit-o, ba chiar i-a vindecat so\u021bul de febr\u0103 gastric\u0103, prevestindu-i destinul regal. Povestirea este un omagiu adus reginei, reunind elementele esen\u021biale ale portretului \u0219i biografiei acesteia: frumuse\u021bea de excep\u021bie, puterea de sacrificiu, modestia, dragostea pentru portul popular \u0219i pentru poporul rom\u00e2n, milostenia, exilul, dorin\u021ba de a-\u0219i construi casa inimii sale \u2013 castelul de la Balcic. Textul mizeaz\u0103 pe efectul estetic al circularit\u0103\u021bii \u0219i al inversiunii cronologice: \u00een incipit, se prezint\u0103 plecarea, prin moarte, a reginei de la Balcic, l\u0103s\u00e2ndu-\u0219i acolo (la propriu \u0219i la figurat) chiar inima; la final, este men\u021bionat\u0103 prevestirea Sf\u00e2ntului, care \u00eei spune Mariei c\u0103 la Balcic urmeaz\u0103 a-\u0219i construi casa inimii sale: din nou se creeaz\u0103 jocul semantic \u00eentre denotativ \u0219i conotativ \u2013 Balcicul este casa cea mai drag\u0103 inimii reginei, dar \u00een acela\u0219i timp, pentru o vreme, va fi \u0219i locul \u00een care va fi p\u0103strat\u0103, post-mortem, inima reginei. Proza eman\u0103 o c\u0103ldur\u0103 aparte, venit\u0103 din venera\u021bia scriitoarei fa\u021b\u0103 de una dintre marile figuri ale istoriei na\u021bionale.
\nScrierile Ninei Plopeanu creeaz\u0103 un univers mozaicat, din care se recupereaz\u0103 elementele esen\u021biale ale pove\u0219tii ca istorie excep\u021bional\u0103: ancestralul, fabulosul, tragicul, sublimul, urm\u0103rite at\u00e2t \u00een destinul etnic, c\u00e2t \u0219i \u00een destinul omenesc \u00een general, independent de identitatea na\u021bional\u0103. Secven\u021ba ce \u00eencheie ultimul text este adecvat\u0103 ca final al \u00eentregului volum: dac\u0103 povestea, ca toate pove\u0219tile, nu s-ar fi sf\u00e2r\u0219it (Vioara fermecat\u0103). Afirma\u021bia exprim\u0103, poate, un deziderat – acela de a prelungi la nesf\u00e2r\u0219it tr\u0103irea \u00een fic\u021biune, marc\u00e2nd piatra de hotar dintre lumea imaginar\u0103 \u0219i lumea real\u0103, semnal\u00e2nd un adev\u0103r: c\u0103 orice poveste, miraculoas\u0103 sau tragic\u0103, \u00ee\u0219i are un sf\u00e2r\u0219it \u2013 arta povestirii are darul de a-l scoate pe cititor din temporalitate, dar nu \u00eel poate proiecta definitiv \u00een eternitate. <\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Ionel BOTA Jocurile sunt f\u0103cute. Despre o manipulare a imagismului \u00een poezia Lumini\u021bei Zaharia Sunt multe diamante \u00een poezia Lumini\u021bei<\/p>\n","protected":false},"author":18,"featured_media":18831,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"colormag_page_container_layout":"default_layout","colormag_page_sidebar_layout":"default_layout","_monsterinsights_skip_tracking":false,"_uf_show_specific_survey":0,"_uf_disable_surveys":false,"ngg_post_thumbnail":0,"video_url":"","footnotes":""},"categories":[7,328],"tags":[],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/23640"}],"collection":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/18"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=23640"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/23640\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":23641,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/23640\/revisions\/23641"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/18831"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=23640"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=23640"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=23640"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}