{"id":23635,"date":"2024-08-26T23:54:38","date_gmt":"2024-08-26T20:54:38","guid":{"rendered":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=23635"},"modified":"2024-08-26T23:54:38","modified_gmt":"2024-08-26T20:54:38","slug":"spatii-culturale-nr-95-10","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=23635","title":{"rendered":"Spa\u021bii culturale nr. 95 (10)"},"content":{"rendered":"

Mihai VINTIL\u0102 <\/strong>
\n\"\"

Via\u021ba \u00een schi\u021be \u0219i povestiri<\/strong><\/p>\n

\u00centoarcerea nostalgic\u0103 spre via\u021ba satului \u0219i \u00eent\u00e2mpl\u0103rile sale cunoa\u0219te o tot mai pronun\u021bat\u0103 mi\u0219care \u00een lumea literar\u0103 de azi. Tot mai mul\u021bi autori au explorat aceast\u0103 zon\u0103, sco\u021b\u00e2nd la lumin\u0103 fascinante pove\u0219ti de via\u021b\u0103. \u00cen ultimii ani nume precum cele ale lui \u0218tefan Mitroi sau Adrian Lesenciuc sunt tot mai legate de satul anilor 60-80 ai secolului trecut. Tudor Cicu este comparativ cu ace\u0219tia un constant. Satul este o tem\u0103 recurent\u0103 a autorului.
\nAp\u0103rut \u00een lumea literar\u0103 pe aripile criticii literare, Tudor Cicu are din c\u00e2nd \u00een c\u00e2nd libertatea unui autor polivalent \u0219i atac\u0103 \u0219i alte zone precum povestirea sau romanul. Pentru el satul este o surs\u0103 permanent\u0103 de inspira\u021bie \u0219i de respira\u021bie scriitoriceasc\u0103, lucru care vine cumva firesc, autorul fiind n\u0103scut \u0219i copil\u0103rind la \u021bar\u0103. Acolo este lumea unde se reg\u0103se\u0219te \u0219i de unde \u00ee\u0219i alimenteaz\u0103 pove\u0219tile. Specificul satului lui Tudor Cicu este satul t\u0103t\u0103r\u0103sc, unde tradi\u021biile vechi sunt p\u0103strate \u0219i unde modernismul p\u0103trundea greu. Acum, prin aceast\u0103 carte de povestiri, intr\u0103 pe t\u0103r\u00e2mul amintirilor, scriind cu litere nostalgice despre ziua de ieri \u0219i mai ales despre ziua de azi.
\nPovestitor cu har, autorul nostru este dus de via\u021b\u0103 \u00eenapoi \u00een satul p\u0103rintesc unde descoper\u0103 o nou\u0103 lume care-i este total str\u0103in\u0103. Nu recunoa\u0219te casele, nu recunoa\u0219te copacii, nu recunoa\u0219te oamenii. Se simte ca un lunatic \u0219i totu\u0219i paradoxal \u0219tie c\u0103 este acas\u0103. Aceasta ar fi tema povestirii Satul… \u0219i uli\u021ba copil\u0103riei, din noul volum Luna ca un ban de aur ap\u0103rut la editura Editgraph din Buz\u0103u \u00een
\n2023. O editur\u0103 primitoare cu lucr\u0103rile sale, mare parte din c\u0103r\u021bile semnate de Tudor Cicu v\u0103z\u00e2nd lumina tiparului la aceast\u0103 institu\u021bie buzoian\u0103.
\nAst\u0103zi, pierdute sunt acele vremuri. Tabloul copilului pierdut printre butucii de vie, doar cu bucata de p\u00e2ine \u00een m\u00e2ini, a fost \u00eenlocuit de tabloul celui aplecat peste coala de scris, a omului care scrie. Dar m\u0103 simt furat de nostalgia unui trecut \u00een care a\u0219 vrea s\u0103 m\u0103 \u00eentorc. Si m\u0103 g\u00e2ndesc la fiul de \u00eemp\u0103rat r\u0103t\u0103cit, alerg\u00e2nd dup\u0103 un iepure \u0219chiop pe un alt t\u0103r\u00e2m al tinere\u021bii f\u0103r\u0103 b\u0103tr\u00e2ne\u021be \u0219i via\u021b\u0103 f\u0103r\u0103 de moarte.
\n\u0218i pentru c\u0103 \u0219tie pove\u0219tile satului trecut \u0219i descoper\u0103 pove\u0219tile satului prezent Tudor Cicu trebuie s\u0103 le scrie, s\u0103 le transmit\u0103 parc\u0103 \u00eenfiorat c\u0103 ele s-ar pierde. A\u0219a apar Cum s-a \u00eentors tata din marele r\u0103zboi, L\u0103utarul Floricel, Una din tolba pove\u0219tilor, Maidanul copil\u0103riei, Fata lui mo\u0219u Stan, Puiandrul. Toate acestea pot fi puse sub mare tribut adus satului.
\nVolumul nu este doar despre sat. Dragostea este de asemenea prezent\u0103. Este dac\u0103 vre\u021bi o \u00eembinare pe care autorul o poart\u0103 prin toat\u0103 opera sa.
\nCea care d\u0103 titlul volumului este Luna ca un ban de aur. Este o povestire bine gradat\u0103 despre dragostea descoperit\u0103 \u0219i pierdut\u0103, despre dragostea ideal\u0103 \u0219i despre dragostea imaginat\u0103. Are o candoare aceast\u0103 scriere, pe care nu te a\u0219teptai s\u0103 o descoperi \u00eentr-o lucrare semnat\u0103 de un realist prin excelen\u021b\u0103 cum este Tudor Cicu. \u0218i totu\u0219i, candoarea aceasta fascineaz\u0103. Povestea nu este ie\u0219it\u0103 din comun, dar modul cum autorul plimb\u0103 protagoni\u0219tii \u00eenainte \u0219i \u00eenapoi prin timp, prin via\u021b\u0103, cum destinele lor se \u00eent\u00e2lnesc, \u00eempletesc \u0219i urm\u0103resc, este magistral. Am scris mai sus c\u0103 Tudor Cicu este un mare povestitor. Aici, \u00een aceast\u0103 dragoste dezv\u0103luit\u0103, este o mare m\u0103iestrie artistic\u0103. Trebuie s\u0103 o citi\u021bi \u00eencet, pentru ai putea p\u0103trunde toate straturile, pentru ai \u00een\u021belege toate tainele \u0219i a merge pe urmele firimiturilor asemenea copiilor din poveste.
\nAm g\u0103sit \u00een Podul cu porumbei, povestirea cu care aproape se \u00eencheie volumul, idei \u0219i imagini pe care autorul nostru le-a mai folosit \u0219i \u00een alte scrieri, puse \u00eentr-o alt\u0103 lumin\u0103. Fata din aceast\u0103 povestire pare a fi aceea\u0219i fat\u0103 din Fata cu smochine, un roman semnat de acela\u0219i Tudor Cicu. Privirea ei, modul cum se desf\u0103\u0219oar\u0103 \u00eent\u00e2lnirea cu un b\u0103iat care o admira de la distan\u021b\u0103, pa\u0219ii de apropiere, tema casei cu fereastra deschis\u0103 sunt recurente. Dac\u0103 acolo fata era \u00eenso\u021bit\u0103 de muzic\u0103 aici ea se dezv\u0103luie prin desen. Sunt iat\u0103 fa\u021bete ale aceleia\u0219i idei dar abordate diferit de autor. Poate vreo \u00eent\u00e2mplare tr\u0103it\u0103, care s-a \u00eentip\u0103rit bine \u00een memorie, d\u0103 posibilitatea acum, de a jongla cu at\u00e2t de multe detalii, de atmosfer\u0103. E poate, aceasta, schi\u021ba acelui roman de care am adus aminte? Nu \u0219tiu, dar important e fiorul care str\u0103bate povestirea.
\nFata de la iaz \u00eencheie acest volum de schi\u021be \u0219i povestiri cum bine se precizeaz\u0103. Avem introdu\u0219i ca personaje un bunic sf\u0103tos \u0219i o bunic\u0103 senin\u0103 \u0219i iubitoare. Este un cr\u00e2mpei de via\u021b\u0103 la \u021bar\u0103, cu pildele ei, pe care \u00eel v\u0103d doar ca pe un pretext pentru introducerea acestor personaje. Povestea fetei nu este dec\u00e2t o joac\u0103 scriitoriceasc\u0103, un pas fals pentru cititorul neavizat, care astfel prime\u0219te ceva, dar care poate s\u0103 nu vad\u0103 datorit\u0103 mi\u0219c\u0103rilor din fa\u021b\u0103, ceea ce este cu adev\u0103rat remarcabil \u00een fundal. Este un joc de nuan\u021be pe care autorul l-a mai practicat \u0219i \u00een alte povestiri din volum.
\nScrise cu talent, \u00eengrijite \u0219i coerente, povestirile lui Tudor Cicu din Luna ca un ban de aur ne arat\u0103 un autor st\u0103p\u00e2n pe mijloacele sale scriitorice\u0219ti, un autor deplin format. Faptul c\u0103 volumul se cite\u0219te u\u0219or nu constituie dec\u00e2t un argument \u00een plus s\u0103-i descoperi\u021bi \u0219i poezia intern\u0103 a frazei.<\/p>\n

*Tudor Cicu<\/strong>, Luna ca un ban de aur<\/em>, Buz\u0103u, editura Editgraph, 2023, 200 pagini.<\/p>\n


\nValeria MANTA T\u0102ICU\u021aU<\/strong>
\n\"\"

Taina inimii, lumina<\/strong><\/p>\n

Recentul roman al lui Genovel-Florentin Fr\u0103\u021bil\u0103 se \u00eenscrie \u00eentr-o bibliografie mai vast\u0103, dedicat\u0103 readucerii la via\u021b\u0103 a unor p\u0103r\u021bi din istoria noastr\u0103 uitat\u0103\/ pierdut\u0103\/ furat\u0103. \u00cen absen\u021ba unor m\u0103rturii scrise \u0219i, mai ales, datorit\u0103 superficialit\u0103\u021bii cercet\u0103rilor arheologice, suntem adesea incapabili s\u0103 vorbim aplicat despre str\u0103mo\u0219ii no\u0219tri, legitimarea istoric\u0103 fiind adesea tributar\u0103 mai mult specula\u021biilor \u0219i izbucnirilor sentimental-patriotarde dec\u00e2t unui demers \u0219tiin\u021bific concludent. Desigur, lucr\u0103rile despre geto-daci, despre \u00eenceputurile social-economice, culturale, spirituale \u0219i religioase sunt \u00een num\u0103r mare \u0219i apar\u021bin unor istorici, filosofi, c\u0103rturari mai presus de orice suspiciune de rea-voin\u021b\u0103 (printre ei, Nicolae Densu\u0219ianu, V. P\u00e2rvan, M. Eliade, Petre Culianu \u0219.a.), dar, de multe ori, adev\u0103rul istoric s-a \u00eenecat ori a fost dus \u00een derizoriu de teorii (cum ar fi cea a protocronismului) \u0219i de \u201eroman\u021buri\u201d (v. seria \u201eOctogonul\u201d a lui Pavel Coru\u021b, dar \u0219i scrierile lui A. Nour), de editurile \u201edaco-getice\u201d, de \u201eacademiile\u201d, de festivalurile cu specific sau de sesiunile de comunic\u0103ri ini\u021biate uneori de personalit\u0103\u021bi controversate, cum ar fi Napoleon S\u0103vescu \u0219.a.m.d.
\nAutorul r\u00e2mnicean propune o versiune \u00een care realitatea istoric\u0103 \u0219i fic\u021biunea se \u00eembin\u0103 pentru a crea o viziune personal\u0103 (\u0219i jurnalul Zen este o m\u0103rturie \u00een acest sens) a mitului zamolxian. Se porne\u0219te de la misterele eleusine – secven\u021ba ini\u021bierii lui Zamolxe, care n-a fost zeu, cum spune Herodot \u00een \u201eIstorii\u201d, ci om, cum spune Iordanes \u00een \u201eGetica\u201d, idee preluat\u0103 de Genovel-Florentin Fr\u0103\u021bil\u0103. Desigur, nu de la Iordanes, care-i confund\u0103 pe ge\u021bi cu go\u021bii \u0219i care, \u00een general, pare s\u0103 nu prea \u0219tie despre ce vorbe\u0219te.
\nCum izvoarele scrise sunt controversate, calea cea mai simpl\u0103 de a sc\u0103pa de presiunea fictivului este apelul declarat la mitologia popular\u0103, la fundamentul religios \u0219i spiritual p\u0103strat de memoria colectiv\u0103. Legendele, basmele, miturile \u2013 fie str\u0103vechi, fie ceva mai noi \u2013 poart\u0103 \u00eentotdeauna \u00een ele o fr\u00e2ntur\u0103 de adev\u0103r \u0219i sunt ademenitoare datorit\u0103 aurei de mister \u0219i magie.
\nT\u0103bli\u021bele din tezaurul descoperit la Sinaia, \u00een timpul s\u0103p\u0103turilor pentru castelul Pele\u0219, sunt un punct de plecare \u00een crearea a ceea ce Alexandru M\u0103ciuc\u0103 numea \u201einginerie epic\u0103 original\u0103\u201d sau, \u0219i mai bine, \u201eroman sapien\u021bial\u201d: o c\u0103l\u0103torie la care particip\u0103 personaje istorice cunoscute doar din manuale (regele Carol I, regina Maria, \u0219.a.), poe\u021bi \u0219i filosofi (Radu Mure\u0219an, \u00een care poate fi recunoscut Lucian Blaga), istorici, oameni politici ai secolului trecut, dar \u0219i personalit\u0103\u021bi mai apropiate de zilele noastre, respectiv Octavian Mo\u0219escu. Modul \u00een care se face conexiunea \u00eentre personalit\u0103\u021bi apar\u021bin\u00e2nd unor timpuri \u0219i locuri diferite \u021bine, \u00eentr-adev\u0103r, de \u201eingineria epic\u0103\u201d a autorului, condimentat\u0103 de pasiunea lui pentru haiku. \u00centr-un scenariu plauzibil \u0219i argumentat, poemele haiku devin cheia de descifrare a celor nou\u0103 t\u0103bli\u021be (\u0219ase din aur, trei copiate \u00een plumb) r\u0103mase dintre cele mult mai multe, topite, dup\u0103 unele opinii, de regele Carol I pentru a sus\u021bine financiar construc\u021bia Pele\u0219ului.
\nInteresant\u0103 pentru noi, cititorii acestor zile, nu este neap\u0103rat rezolvarea poetic\u0103 a unei chestiuni na\u021bionale controversate, cu r\u0103d\u0103cini imprevizibile \u00een teoria conspira\u021biei, c\u00e2t readucerea \u00een prim-plan a unor figuri de c\u0103rturari cu adev\u0103rat interesa\u021bi de bun\u0103starea, cultura \u0219i educa\u021bia poporului sau m\u0103car a ariei geografic-spirituale pe care o reprezint\u0103. Pentru r\u00e2mniceni, Octavian Mo\u0219escu, Menela\u0219 Chircu, apoi Alexandru M\u0103ciuc\u0103, Mircea V. Homescu reprezint\u0103 puncte de reper, oameni providen\u021biali care n-au l\u0103sat spiritul locului s\u0103 moar\u0103. Deveni\u021bi personaje-cheie \u00een c\u0103l\u0103toria ini\u021biatic\u0103 de descoperire a \u00eenv\u0103\u021b\u0103turilor lui Zamolxe, c\u0103rturarii prezen\u021bi \u00een roman sunt apari\u021bii luminoase, cu avantajul purit\u0103\u021bii suflete\u0219ti \u0219i al \u00eencrederii nem\u0103rginite \u00een natura divin\u0103 a omului, \u00een unicitatea sufletelor \u0219i \u00een faptul c\u0103 entit\u0103\u021bile superioare chiar au f\u0103cut, \u00een decursul mileniilor, cobor\u00e2ri vibra\u021bionale p\u00e2n\u0103 la nivelul energetic primar, pentru a facilita salturile de con\u0219tiin\u021b\u0103 ale \u00een\u021belep\u021bilor din vechime.
\nLumina vine din ad\u00e2ncurile insondabile ale mitului, trece prin poezie \u0219i mai pu\u021bin prin istorie, str\u0103punge inimile noastre \u0219i inima reginei Maria, ca s\u0103 se a\u0219eze tainic \u00een file de carte.
\nC\u0103ci romanul lui Genovel-Florentin Fr\u0103\u021bil\u0103 este, \u00eenainte de toate, o odisee a luminii, pornind de la contemplare p\u00e2n\u0103 la interiorizarea ei \u0219i transformarea \u00een scop – deopotriv\u0103 ontologic \u0219i axiologic.<\/p>\n

*Genovel-Florentin Fr\u0103\u021bil\u0103<\/strong>, \u201eTeino Kor\u201d<\/em>, Ed. Creator, Bra\u0219ov, 2024<\/p>\n


\nIon FERCU <\/strong>
\n\"\"

Citind (\u0219i) cu ochii lui Nietzsche, sim\u021bind (\u0219i) cu inima lui Dostoievski<\/strong><\/p>\n

10 noiembrie 1508. La M\u0103n\u0103stirea Dealu, de l\u00e2ng\u0103 T\u00e2rgovi\u0219te, se tip\u0103rea primul Liturghier din lumea ortodox\u0103. \u00cen 1570 avea s\u0103 fie tip\u0103rit\u0103 prima edi\u021bie a Liturghierului \u00een limba rom\u00e2n\u0103, traducerea fiind realizat\u0103 de diaconul Coresi. \u00cen istoria civiliza\u021biei noastre, acest eveniment este de r\u0103scruce. Dup\u0103 ce credincio\u0219ii asistaser\u0103 p\u00e2n\u0103 acum la slujbe f\u0103r\u0103 a pricepe prea mult din cele rostite, prin acest gest li se risipe\u0219te cea\u021ba care le obtura accesul c\u0103tre miezul \u00een\u021belegerii. Universul poematic a vibrat sensibil la aceast\u0103 schimbare de paradigm\u0103 lingvistic\u0103 a discursului din amvon. \u00cen ecoul contemporan al acestui eveniment am putea citi \u0219i ,,Dintr-o lume \u00een alta. \u00cen Taina Clipei\u201d (,,De un mundo a otro. En el Misterio del Instante\u201d), volumul bilingv de poeme al preotului-poet Cornel Paiu (Drobeta -Turnu Severin, Editura Kult, 2023) pe care traduc\u0103toarea Carmen Bulzan \u00eel apreciaz\u0103 ca fiind ,,o c\u0103utare permanent\u0103 a unui Dincolo: de fire, de sine, de via\u021b\u0103, de lume\u201d.
\nCele 50 de poeme selectate din crea\u021bia lui Cornel Paiu pot fi percepute, armoniz\u00e2ndu-\u021bi sensibilitatea recept\u0103rii cu metafora existen\u021bialist\u0103 \u0219i cea religioas\u0103, ca liturghisiri estetice ale existen\u021bei \u00een care sunt inserate \u0219i accente de teatralitate care te invit\u0103 la decript\u0103ri surprinz\u0103toare. Uneori, sim\u021bi, \u00een anumite zone locuite de ermetism poematic, nevoia de… prolegomene, dar, amintindu-\u021bi de ceea ce spunea Valeriu Bartolomeu Anania atunci c\u00e2nd reflecta asupra zv\u00e2rcolirilor lui Iov \u2013 ,,Suprema lui \u00eentrebare: De ce? r\u0103m\u00e2ne f\u0103r\u0103 r\u0103spuns, un r\u0103spuns pe care nu i-l pot da nici \u00een\u021belep\u021bii prin logica lor sofisticat\u0103, dar nici Dumnezeu care, deocamdat\u0103, se mul\u021bume\u0219te s\u0103 tac\u0103\u201d, discursul poetului cap\u0103t\u0103 limpeziri cuceritoare.
\nDensitatea ideatic\u0103 a scriiturii \u00ee\u0219i are ob\u00e2r\u0219ia \u0219i \u00een cultivarea unor simboluri. Piatra, pild\u0103, simbol al permanen\u021bei, stabilit\u0103\u021bii \u015fi al durabilit\u0103\u021bii, fundament al rela\u0163iei \u00eentre om \u015fi cer, al actului sacru fondator \u2013 ,, aici vom face un foc de tab\u0103r\u0103\/ neobi\u0219nuit\/ vom pune \u00eent\u00e2i pietrele credin\u021bei\/ peste care vom a\u0219eza vreascurile con\u0219tiin\u021bei\/ peste ele vom turna mai apoi laptele fiin\u021bei\/ \u0219i lacrimile bucuriei\u201d \u2013 este \u00eentemeietoare pentru multe dintre virtu\u021bile universului poematic. Piatra e distribuit\u0103 \u0219i \u00een rolul duhovnicului care cite\u0219te \u00een istoria v\u00e2n\u0103t\u0103ilor lumii: ,,piatra aceasta e at\u00e2t de limpede\/ \u00eenc\u00e2t str\u0103vede orice durere\/ orice umbr\u0103 de triste\u021be\u201d. Cu strugurii \u2013 semn al binecuv\u00e2nt\u0103rii \u0219i m\u00e2ntuirii, emblem\u0103 a vie\u021bii \u0219i bel\u0219ugului, reprezent\u00e2nd, prin fiecare bob, \u0219i comuniunea \u2013 sunt pl\u0103m\u0103dite interoga\u021bii tulbur\u0103toare: ,,cum pot face s\u0103 rodeasc\u0103 \u00een mine\/ un strugure uria\u0219\/ strugurele cerului \u0219i al p\u0103m\u00e2ntului\/ strugurele universului?\u201d Zidul este ultimul simbol pe care-l invoc\u0103m, de\u0219i ne afl\u0103m \u00eentr-o lume doldora de simboluri. Nume dat pr\u0103p\u0103stiilor dintre Om \u0219i Lume, dintre EU-TU, dintre EU-EU, dintre infernul din noi \u0219i infernul din al\u021bii, zidul este limita pe care umanul \u00eencearc\u0103 s-o dep\u0103\u0219easc\u0103, iar omul, negator, prin excelen\u021b\u0103, de limite, \u00eencearc\u0103, atunci c\u00e2nd se love\u0219te obsesiv de el, s\u0103 cugete dup\u0103 sugestia unui eseist care ne spune c\u0103 e\u0219ecul este locul din care te ridici pentru a merge mai departe. La Dostoievski, Camus, Sartre, zidul pare a fi z\u0103mislit din drame. Zidul r\u0103m\u00e2ne o elevat\u0103 obsesie a contemporaneit\u0103\u021bii. Nu \u00eent\u00e2mpl\u0103tor, un album de mare succes al trupei britanice Pink Floyd se nume\u0219te The Wall. Mesajul metafizic este r\u0103v\u0103\u0219itor. Accentele sunt aruncate pe singur\u0103tate, zid, destr\u0103marea fiin\u021bei, strig\u0103t. Construirea\/ d\u0103r\u00e2marea zidului\/ zidurilor reprezint\u0103 un leitmotiv\u2026 \u201eMam\u0103, crezi c\u0103 vor arunca bomba? […]\/ Mam\u0103, ar trebui s\u0103 cl\u0103desc zidul?\u201d \u201eOoh, puiule, sigur c\u0103 mama te va ajuta s\u0103 cl\u0103de\u015fti zidul.\u201d \u201eHei tu, de dincolo de Zid,\/ […] Ajut\u0103-m\u0103\u201d. La Cornel Paiu zidul (,,mi-amintesc de toate zidurile lumii\u201d) are chipul tuturor pere\u021bilor lumii: ,,cei invada\u021bi de licheni \u0219i mucegai\u201d, ,,cei uda\u021bi de lacrimi\u201d\/ \u00eenl\u0103crima\u021bi\u201d, ,,cei ar\u0219i din interior\u201d, ,,Doamne, ce de pere\u021bi str\u0103ini\/ mi-aduc aminte\u201d, ,,pere\u021bi \u00eentuneca\u021bi\/ spar\u021bi\/ prin care au trecut\/ regimente de \u0219oareci\u201d. \u00cen fa\u021ba acestor ziduri, revoltatul din apolinicul poet izbucne\u0219te: ,,m\u0103-n\u0103bu\u0219\u0103 pl\u00e2nsul\/ \u0219i-mi vine s\u0103 sugrum amintirile\/ \u0219i-mi vine s\u0103 d\u0103r\u00e2m to\u021bi pere\u021bii lumii\u201d. Zidurile din volumul ,,De un mundo a otro…\u201d sunt primejdie, angoas\u0103, semn al rupturii funciare dintre actor \u0219i decor: ,,plutind prin aer\/ trec\u00e2nd prin ziduri\/ (te pot privi din ziduri\/ de dincolo de ziduri\/ prin ziduri de ziduri\u201d).
\nStoicul din Poet \u2013 ,,c\u00e2nd pleci s\u0103 mori\/ nu spune la nimeni\/ nu da de \u0219tire\/\/ singur te du la moarte\/ nim\u0103nui nu spune\/ nimeni s\u0103 nu \u0219tie\/\/ nu strica surpriza!\u201d \u2013 ridic\u0103 uneori steagul capitul\u0103rii, l\u0103s\u00e2nd strig\u0103tul existen\u021bialist s\u0103 fac\u0103 legea supravie\u021buirii. Sim\u021bi uneori ecouri din Camus, percepi dramatic divor\u021bul temporar dintre om \u0219i via\u021ba sa, confruntarea dintre ,,chemarea omului \u0219i t\u0103cerea ira\u021bional\u0103 a lumii\u201d. Grija heideggerian\u0103 \u2013,,o clip\u0103 e de ajuns\/ pentru \u00eentoarcerea grijii\u201d, scrie Cornel Paiu \u2013 roade etern \u00een fragilitatea fiin\u021bei, f\u0103c\u00e2nd din strig\u0103t o permanen\u021b\u0103 culcu\u0219it\u0103 \u00een via\u021b\u0103moarte. Aceasta este \u00eens\u0103 temperat\u0103, de parc\u0103 Poetul ar fi consiliat chiar de un g\u00e2nd al lui Heidegger: ,,Dac\u0103 \u00eemi introduc moartea \u00een via\u021b\u0103, o recunosc \u0219i o privesc direct \u00een fa\u021b\u0103, m\u0103 voi elibera de grija mor\u021bii \u0219i m\u0103run\u021bi\u0219urile vie\u021bii, \u0219i numai atunci voi fi liber s\u0103 devin eu \u00eensumi\u201d.
\nPreotul-poet Cornel Paiu poate fi citit (\u0219i) cu ochii lui Nietzsche, spiritul at\u00e2t de pu\u021bin \u00een\u021beles atunci c\u00e2nd se afl\u0103 pe valul agitat al cunoscutului s\u0103u strig\u0103t: ,,Dumnezeu a murit!\u201d La Nietzsche, voin\u021ba locuie\u0219te \u00een toate: \u201ePretutindeni pe unde am g\u0103sit un ce vie\u021buitor, am g\u0103sit voin\u021ba puterii; \u0219i chiar \u00een voin\u021ba celui ce se supune am g\u0103sit voin\u021ba de a fi st\u0103p\u00e2n\u201d. La Cornel Paiu, voin\u021ba, care locuie\u0219te \u0219i \u00een imperiul triste\u021bilor, este un atu al supravie\u021buirii: ,,nu ai voin\u021b\u0103\/ m\u0103 \u00eentreab\u0103 himera triste\u021bii?\/\/ ba am! r\u0103spund\/ altfel n-a\u0219 putea s\u0103geta pas\u0103rea\/ de pe st\u00e2lpul cel \u00eenalt\/ altfel n-a\u0219 putea s\u0103pa groapa aceasta\/ \u00een plin\u0103 lumin\u0103\u201d; ,,\u00een c\u0103dere s\u0103 fii prins\/ de-o extravagant\u0103 voin\u021b\u0103\u201d… Cu vina suntem din nou \u00een preajma lui Nietzsche. Poetul \u00eentreab\u0103: ,,vina va fi ve\u0219nic\u0103?\/ nicicum nu te vei putea elibera de vin\u0103?\/ nicic\u00e2nd nu te vei putea sp\u0103la de vin\u0103?\/nici \u00een marea propriilor lacrimi?\/ nici cu propriile tale lacrimi?\u201d Un g\u00e2nd din \u201eGenealogia moralei\u201d ne trimite c\u0103tre distinc\u021bia nietzschean\u0103 dintre resentiment \u0219i con\u0219tiin\u021ba nociv\u0103. Resentimentul, n-ar avea nicio valoare dac\u0103 nu l-ar putea face pe acuzatul \u00eensu\u0219i s\u0103-\u0219i recunoasc\u0103 vina, s\u0103 se \u201er\u0103suceasc\u0103 spre \u00een\u0103untru\u201d; s\u0103 cunoasc\u0103 un mare cutremur al con\u0219tiin\u021bei, s\u0103 se zv\u00e2rcoleasc\u0103 \u00een exilul lor interior. Refugiat \u00een con\u0219tiin\u021ba nociv\u0103, accentueaz\u0103 Nietzsche, resentimentul, \u201eaceast\u0103 tainic\u0103 siluire de sine\u201d, \u201eun dispre\u021b, un nu, aceast\u0103 munc\u0103 stranie \u0219i \u00eengrozitor-desf\u0103t\u0103toare produce suferin\u021b\u0103 unui suflet de bun\u0103 voie dedublat, care-\u0219i produce suferin\u021b\u0103 din pl\u0103cerea de a provoca suferin\u021ba\u201d, caut\u0103 ca pe ni\u0219te pl\u0103ceri nereu\u0219ita, nenorocirea, ur\u00e2tul, mortificarea, sacrificiul de sine, durerea, \u00een cele din urm\u0103. Con\u0219tiin\u021ba nociv\u0103 este cea care g\u0103se\u0219te mijloace nu doar pentru a fabrica durerea, ci \u0219i pentru a o multiplica. Resentimentul \u0219i con\u0219tiin\u021ba nociv\u0103 au \u00eens\u0103 opinii diferite cu privire la vin\u0103. Primul spune c\u0103 este vina ta. Con\u0219tiin\u021ba nociv\u0103 zice: \u201eEste vina mea\u201d. Faptul c\u0103 resentimentul locuie\u0219te \u00een con\u0219tiin\u021ba \u00eenc\u0103rcat\u0103 pare un paradox. S\u0103 remarc\u0103m, solidar cu Deleuze, extraordinara inven\u021bie a con\u0219tiin\u021bei nocive: un nou sens pentru suferin\u021b\u0103, un sens intern. Orchestrarea interioriz\u0103rii durerii \u0219i schimb\u0103rii de sens este opera cre\u0219tinismului, \u00een opinia lui Nietzsche. Acesta este \u0219i cel care schimb\u0103 direc\u021bia resentimentului (care, ini\u021bial, era orientat spre exterior, spre altul: \u201eE vina ta\u201d), spre interior: \u201eE vina mea\u201d. Deleuze spunea c\u0103 m\u0103re\u021bia lui Nietzsche const\u0103 \u00een a fi reu\u0219it s\u0103 izoleze aceste dou\u0103 buruieni, resentimentul \u0219i con\u0219tiin\u021ba \u00eenc\u0103rcat\u0103. Le-a izolat, credem, dar otrava (vindec\u0103toare?) din ele continu\u0103 dialogul cathartic \u0219i \u00een ,,Dintr-o lume \u00een alta…\u201d
\nInteresant\u0103 este \u0219i perspectiva deschis\u0103 de Cornel Paiu c\u0103tre suferin\u021b\u0103: ,,oasele unite de lege\/ nu se vor teme de suferin\u021b\u0103\/ vor r\u0103bda \u0219i se vor t\u0103m\u0103dui\/ se vor smeri \u0219i vor m\u0103rturisi despre adev\u0103r\u201d. M\u0103rturisirea poate fi citit\u0103 cu ochii lui Nietzsche \u0219i sim\u021bit\u0103 cu inima lui Dostoievski. \u201eDoi sfin\u021bi ai literelor lumii \u2013 Dostoievski \u0219i Nietzsche \u2013 au transformat suferin\u021ba \u00eentr-o valoare cvasiabsolut\u0103, \u00een valoare tranzitiv\u0103, apt\u0103 de a conduce spre \u021belul suprem, diferit \u00een cazul creatorului tragediei subteranei \u0219i, respectiv, \u00een cazul celuilalt uria\u0219, considerat un Hamlet al filosofiei secolului al XX-lea: autorul capodoperei \u00abDincolo de bine \u0219i de r\u0103u\u00bb\u201d, spune Aura Christi. Suferin\u021ba este, pentru ei, floarea rar\u0103 de la butoniera spiritului nostru. La Dostoievski, suferin\u021ba este un prilej de a spori viul din om, de a recuceri umanitatea, o cale c\u0103tre m\u00e2ntuire. La Nietzsche \u2013 \u201eVoi dori\u021bi s\u0103 suprima\u021bi suferin\u021ba, pe c\u00e2t se poate \u2013 \u0219i nu exist\u0103 un \u00abpe c\u00e2t se poate\u00bb mai smintit. Dar noi? Se pare c\u0103 tocmai noi am prefera s\u0103 suferim mai intens \u0219i mai r\u0103u dec\u00e2t am f\u0103cut-o vreodat\u0103!\u201d\u2013 suferin\u021ba profund\u0103
\n\u00eennobileaz\u0103, fiind investit\u0103 cu statut de criteriu al ierarhiz\u0103rii sociale: \u201e… ierarhia social\u0103 e determinat\u0103 \u00eentruc\u00e2tva de profunzimea suferin\u021bei pe care o pot \u00eendura oamenii \u2013, certitudinea \u00eenfior\u0103toare de care este impregnat \u0219i care-i d\u0103 culoare, certitudinea c\u0103, datorit\u0103 suferin\u021bei sale, el \u0219tie mai mult dec\u00e2t pot cunoa\u0219te cei mai inteligen\u021bi \u0219i mai \u00een\u021belep\u021bi dintre oameni\u201d. Suferin\u021ba m-a invitat \u00eentr-o ni\u0219\u0103 exclusivist\u0103 \u00een care \u00eel g\u0103sim \u0219i pe Edvard Munch: \u201eTeama de via\u021b\u0103-mi este necesar\u0103, la fel ca boala mea. F\u0103r\u0103 anxietate \u0219i boal\u0103, sunt precum o nav\u0103 f\u0103r\u0103 c\u00e2rm\u0103 [\u2026]. Suferin\u021ba mea este parte din mine \u0219i din arta mea. Nu pot fi separate de mine, iar distrugerea lor mi-ar distruge arta\u201d. \u00cen aceast\u0103 ni\u0219\u0103 simt c\u0103 tr\u0103ie\u0219te \u0219i preotul-poet Cornel Paiu, cel c\u0103ruia, fire\u0219te, \u00eei simt \u00eens\u0103 sufletul lipit de Dostoievski \u0219i atunci c\u00e2nd scrie: ,,Sunt robul T\u0103u, Doamne,\/ credincios\/ ajut\u0103-mi necredin\u021ba\/ ajut\u0103 necredin\u021bei mele!\u201d Mai ame\u021bitoare cuvinte dec\u00e2t \u201eCred, Doamne! Ajut\u0103 necredin\u021bei mele\u201d (Marcu 9, 17-32), n-au fost rostite niciodat\u0103, spunea Steinhardt. Bartolomeu Anania scrie c\u0103 \u00een \u201eCred, Doamne, ajut\u0103 necredin\u0163ei mele\u201d, pe de o parte este vorba de expresia credin\u0163ei, iar, pe de alt\u0103 parte, de expresia corect\u0103 a con\u015ftiin\u0163ei, c\u0103ci credin\u0163a ta de om nu este niciodat\u0103 suficient\u0103 ca s\u0103 umple m\u0103sura de sus \u015fi numai Dumnezeu este Acela care \u0163i-o umple. Privind \u0219i c\u0103tre aceast\u0103 bijuterie hermeneutic\u0103, precum \u0219i spre universul poematic schi\u021bat de Cornel Paiu \u00een alte volume de poezie, am putea conchide c\u0103 poemele sale sunt religioase, dar crea\u021bia sa ,,se deta\u0219eaz\u0103 de poeziile altor confra\u021bi care scriu poezie religioas\u0103 f\u0103r\u0103 a cunoa\u0219te \u0219i tr\u0103i \u00een profunzime fenomenul\u201d (Emilian Marcu), fiind ,,o dezv\u0103luire grea, plin\u0103 de sens, care cere o preg\u0103tire teologic\u0103 superioar\u0103 din partea cititorului\u201d (Tudor Ghideanu).
\nCu Poetul Cornel Paiu ne afl\u0103m \u00een lumea unui imaginar \u00een care sunt topite esen\u021be mitice, filosofice, religioase \u0219i estetice, d\u0103ruindu-ni-se, astfel, un univers ideatic al celor v\u0103zute \u0219i nev\u0103zute, al t\u0103cerilor \u0219i strig\u0103tului, al abisurilor \u0219i \u00eenalturilor, al suferin\u021bei vindec\u0103toare care evadeaz\u0103 deseori \u00eentr-un fic\u021bional care ar trebui reg\u0103sit \u00een orice antologie a genului: ,,a\u0219 fi prea trist\/ dac-a\u0219 fi numai un copac\/ cu r\u0103d\u0103cini de oase\/ cu tulpin\u0103 crengi frunze flori \u0219i fructe de oase\/\/ m-ar numi copacul de oase din deal\/ copacul-oase\/\/ ar fi prea trist\/ clinchetul oaselor\/ b\u0103tute de v\u00e2nt\/ lovindu-se unele de altele\/\/ oare ce pas\u0103re ar vrea s\u0103-\u0219i fac\u0103 cuib\/ \u00eentr-un copac de oase?\u201d…
\nImaginarul pl\u0103smuit de Cornel Paiu compenseaz\u0103 efectul deziluziilor, inventeaz\u0103 noi piloni ai supravie\u021buirii, ofer\u0103 solu\u021bii alternative, puncte puternice de sprijin care bucur\u0103 umanitatea celor r\u0103ni\u021bi de via\u021b\u0103. Papa Ioan al II-lea spunea c\u0103 teologii nu mai au curajul \u201es\u0103 amenin\u021be cu Infernul\u201d. Recuno\u0219tea, astfel, acea oboseal\u0103 a virtu\u021bilor imaginarului. Infernul, ca arhetip, continu\u0103 totu\u0219i s\u0103 supravie\u021buiasc\u0103 \u00een imaginarul colectiv, chiar \u0219i \u00een condi\u021biile \u00een care imaginarul vie\u021bii de apoi este, \u0219i el, \u00eentr-o fireasc\u0103 reconstruc\u021bie. A\u0219 putea spune c\u0103 supravie\u021buie\u0219te prosper. Privind c\u0103tre imaginar \u0219i produsele sale, v\u0103d chipul unor entit\u0103\u021bi aparent stranii, dar seduc\u0103toare. Acestea, tr\u0103ind ca un dublu al lumii concrete, dincolo de adev\u0103r \u0219i de opusul acestuia, \u00eentr-o lume \u00een care-\u0219i celebreaz\u0103 etern concubinajul lor fericit, ne sunt lipite de suflet. S\u0103 ne imagin\u0103m c\u0103 un t\u00e2lhar al spiritului ar vrea s\u0103 ne jefuiasc\u0103 de Prometeu sau de Sfinx, de zeit\u0103\u021bile Olimpului, de pas\u0103rea Phoenix, de… Ce s\u0103raci am fi! Ni\u0219te orfani de imaginar, de arhetipuri… \u0218i ce revolta\u021bi i-am chema pe ace\u0219ti t\u00e2lhari \u00een fa\u021ba unui tribunal al sufletului… Darul oferit de Cornel Paiu, ,,Dintr-o lume \u00een alta. \u00cen Taina Clipei\u201d (,,De un mundo a otro. En el Misterio del Instante\u201d), este \u0219i o seduc\u0103toare declara\u021bie de dragoste f\u0103cut\u0103 unui imaginar cl\u0103dit pe pilonii Credin\u021bei \u0219i Speran\u021bei, care ne spune uneori mai mult despre om dec\u00e2t realitatea. Poetul tr\u0103ie\u0219te mereu \u00een preajma lui Heidegger, cel care ne amintea mereu despre \u201enecesitatea relu\u0103rii \u00eentreb\u0103rii privitoare la fiin\u0163\u0103\u201d.<\/p>\n


\nMonica MURE\u0218AN<\/strong>
\n\"\"

XXVII.<\/strong><\/p>\n

Acesta e un poem d\u0103ruit
\ncopacului s\u0103u de suflet.
\nCopacul este expresia
\nunui suflet \u00eenm\u0103rmurit.
\nPlastic el d\u0103 form\u0103 acelui \u00eenceput
\nce te face s\u0103 duci palmele
\n\u00een dreptul ochilor
\nde parc\u0103 nu po\u0163i \u00eenfrunta
\nstr\u0103lucirea aceea puternic\u0103 \u00een care
\napare minunea, c\u00e2nd e s\u0103 apar\u0103,
\n\u015fi crez\u00e2nd c\u0103 nu vezi bine
\n\u00eempreunezi m\u00e2inile \u00een rug\u0103 mut\u0103
\nsau crez\u00e2nd c\u0103 nu auzi bine ce auzi
\n\u00ee\u0163i acoperi urechile.
\nE un zbor \u00eenm\u0103rmurit \u00een sine,
\nun r\u0103spuns la mirare – parc\u0103 sufletul
\nzborului \u00eensu\u015fi ar fi renun\u0163at
\ndintr-o dat\u0103 s\u0103 mai zboare\u2026
\n\u00een el se opre\u015fte mai \u00eent\u00e2i sufletul
\nc\u00e2nd pleac\u0103 pe cel\u0103lalt t\u0103r\u00e2m
\nun punct de trecere –
\nprima vam\u0103 p\u0103m\u00e2ntean\u0103
\n\u00eenaintea celorlalte din care<\/p>\n

i se d\u0103 voie s\u0103 zboare
\n\u00eentre cer \u015fi p\u0103m\u00e2nt.
\nEl se hr\u0103ne\u015fte \u015fi cu sev\u0103 muritoare
\n\u015fi cereasc\u0103 – aceea din care
\ns-a osp\u0103tat c\u00e2t timp l-a str\u00e2ns
\nvia\u0163a \u00een bra\u0163e \u015fi aceea\u015fi
\npe care fiecare o \u00eenapoiem
\nc\u00e2nd nu mai avem la ce o folosi.<\/p>\n

\u015ei sufletul lui \u00ee\u015fi ia r\u0103mas-bun
\nde la p\u0103m\u00e2nt mul\u0163umindu-i
\npentru ad\u0103post \u015fi ocrotire
\nle mul\u0163ume\u015fte p\u0103s\u0103rilor –
\nne\u015ftiutoare suflete
\nale cerului…
\nUn stol de p\u0103s\u0103ri face c\u00e2t un suflet
\nde copac ce are at\u00e2tea ramuri
\nc\u00e2te aripi au p\u0103s\u0103rile lui
\ndar asta ne-ar putea zice
\nmult mai bine ori copacii
\nori acele p\u0103s\u0103ri
\nnumai s\u0103 putem noi auzi\u2026<\/p>\n


\nFAPTE CULTURALE<\/strong>
\n\"\"

Mihai VINTIL\u0102 Via\u021ba \u00een schi\u021be \u0219i povestiri \u00centoarcerea nostalgic\u0103 spre via\u021ba satului \u0219i \u00eent\u00e2mpl\u0103rile sale cunoa\u0219te o tot mai pronun\u021bat\u0103<\/p>\n","protected":false},"author":18,"featured_media":18831,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"colormag_page_container_layout":"default_layout","colormag_page_sidebar_layout":"default_layout","_monsterinsights_skip_tracking":false,"_uf_show_specific_survey":0,"_uf_disable_surveys":false,"ngg_post_thumbnail":0,"video_url":"","footnotes":""},"categories":[7,328],"tags":[],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/23635"}],"collection":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/18"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=23635"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/23635\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":23637,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/23635\/revisions\/23637"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/18831"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=23635"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=23635"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=23635"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}