{"id":23607,"date":"2024-08-22T00:59:53","date_gmt":"2024-08-21T21:59:53","guid":{"rendered":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=23607"},"modified":"2024-08-22T00:59:53","modified_gmt":"2024-08-21T21:59:53","slug":"spatii-culturale-nr-95-5","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=23607","title":{"rendered":"Spa\u021bii culturale nr. 95 (5)"},"content":{"rendered":"

\u0218erban TOM\u0218A <\/strong>
\n\"\"

Pitici c\u00e2nt\u0103tori, \u00een cutii de lemn<\/strong><\/p>\n

Locul era plin de turturele, iar copacii cei mai frumo\u0219i erau ulmii \u0219i salc\u00e2mii. Pe urm\u0103, turturelele au disp\u0103rut din pricina invaziei gugu\u0219tiucilor care veneau din sud. \u00cen urm\u0103 cu \u0219aizeci de ani exista o singur\u0103 pereche de asemenea p\u0103s\u0103ri, \u021binute de un t\u00e2mplar din Udeni, \u00eentr-o colivie. S-au tot \u00eenmul\u0163it \u015fi o vreme au mi\u0219unat prin to\u021bi arborii, p\u00e2n\u0103 c\u00e2nd fiecare cet\u0103\u021bean rom\u00e2n a devenit purt\u0103tor de pu\u0219c\u0103. Iar ulmii s-au uscat \u015fi au fost \u00eenlocui\u021bi cu plopi.
\n Cam tot atunci a venit \u00een \u021binut un jandarm intrat \u00een legend\u0103. Era de o autoritate care ar fi f\u0103cut din el, \u00een alte condi\u021bii, un general de armat\u0103. Unul veritabil, nu de carton. Era foarte inteligent, ca s\u0103 nu mai vorbim c\u0103, din punct de vedere fizic, era invincibil. Un fel de Wyatt Earp local. C\u00e2nd ap\u0103rea \u00eentr-o localitate, to\u021bi infractorii se topeau, \u00een aceea\u0219i noapte, \u00eencotro vedeau cu ochii. Al\u021bii, care voiau s\u0103 intre \u00een sat \u0219i aflau cine e \u0219ef de post, f\u0103ceau imediat cale \u00eentoars\u0103. Au \u00eencercat s\u0103-l asasineze \u00een repetate r\u00e2nduri. F\u0103r\u0103 succes. El afla din timp \u015fi, seara, punea masa \u00een curte \u015fi a\u015feza acolo o lamp\u0103 cu gaz, ca \u015fi c\u00e2nd ar fi vrut s\u0103 cineze. Apoi se a\u015feza la p\u00e2nd\u0103 \u00een tufele din gr\u0103din\u0103 \u015fi \u00eel lua ca din oal\u0103 pe posibilul asasin, tocmai c\u00e2nd \u0103sta \u00ee\u015fi potrivea pu\u015fca \u00een pozi\u0163ie de tragere. A fost, nu vorbesc degeaba, un b\u0103rbat f\u0103r\u0103 egal. \u00cel chema Ion \u0218tefan \u0219i i se spunea Iliescu. L-am cunoscut c\u00e2nd era foarte b\u0103tr\u00e2n, la pensie, \u0219i ne-a ajutat s\u0103 o cre\u0219tem pe fiic\u0103-mea, c\u00e2nd eu \u0219i so\u021bia eram la \u0219coal\u0103. A murit la 92 de ani. Un om mare \u00een toate privin\u021bele, f\u0103r\u0103 discu\u021bie. \u00cen ultimul an de via\u0163\u0103 \u00eemi d\u0103duse dou\u0103 caiete \u00een care \u00ee\u0219i povestise via\u021ba, dar mi le-a luat \u00eenapoi p\u00e2n\u0103 s\u0103 apuc s\u0103 le citesc. Am \u00een\u021beles c\u0103 s-au pierdut dup\u0103 moartea lui. Doamne, ce mai personaj a\u0219 fi scos din el!
\n Pe vremuri, \u015etefan fusese primul om care a adus \u00een \u021binut un aparat de radio. O cutie mare, de lemn, din care r\u0103zb\u0103teau voci omene\u0219ti \u0219i muzic\u0103. Toat\u0103 lumea se crucea. Tat\u0103l meu era copil \u0219i, \u00eempreun\u0103 cu v\u0103rul s\u0103u, P\u0103puric\u0103, asculta \u0219i el l\u0103utarii din aparatul lui \u015etefan.
\n\u2500 Nu pricep, zicea tata, cine c\u00e2nt\u0103 \u00een cutioara aia.
\nP\u0103puric\u0103 era mai mare \u0219i \u00eei explica micu\u0163ului:
\n\u2500 B\u0103, s\u0103 \u0219tii tu c\u0103 \u00een\u0103untru sunt ni\u0219te l\u0103utari mititei, a\u0219a, c\u00e2t p\u0103pu\u0219ile.
\n\u2500 \u0218i c\u00e2nt\u0103 \u00eentruna?
\n\u2500 E, \u0219i tu acuma! Cum s\u0103 c\u00e2nte \u00eentruna? Are jandarmul o or\u0103 c\u00e2nd \u00eei scoate afar\u0103 s\u0103 se pi\u0219e \u0219i s\u0103 se cace. Le d\u0103 s\u0103 m\u0103n\u00e2nce \u0219i pe urm\u0103 \u00eei bag\u0103 la loc.
\n\u2500 \u0218i la ce or\u0103 face asta?
\n\u2500 E, asta e ! Nu \u0219tiu, urm\u0103re\u0219te-l \u0219i tu \u0219i afl\u0103!
\nDegeaba a tot dat t\u00e2rcoale pe l\u00e2ng\u0103 garduri tata, pe atunci un \u0163\u00e2nc de \u015fase-\u015fapte ani, fiindc\u0103 nu a putut s\u0103-i vad\u0103 pe piticii c\u00e2nt\u0103tori. Dar a r\u0103mas mul\u021bi ani convins de ceea ce \u00eei spusese v\u0103rul s\u0103u.
\nNu l-a v\u0103zut dec\u00e2t pe jandarm, care se odihnea \u00een curte, sub un nuc, cu un pahar de \u0163uic\u0103 \u00een m\u00e2n\u0103.
\n Acum vedem zilnic oameni din ce \u00een ce mai mici, pe ecrane tot mai mari.<\/p>\n


\nFapte culturale <\/strong><\/p>\n

La Ploie\u0219ti este NORR<\/strong><\/p>\n

\u00cenfiin\u021bat pe 11 martie 2024, NORR este un cenaclu literar pentru tineret, \u00eenfiin\u021bat ca r\u0103spuns la o cerin\u021b\u0103 cultural\u0103 veche a ora\u0219ului, mai ales a mediului liceal \u0219i universitar.
\nNORR este coordonat de scriitoarea Camelia Iuliana
\nRadu, poet\u0103, membr\u0103 a Uniunii Scriitorilor din Rom\u00e2nia \u0219i are deja proiecte \u00een derulare care r\u0103spund la \u00eentreb\u0103rile inerente \u00eenceputului \u00een ale scrisului.
\nCe este \u0219i ce nu este un volum de debut? Este corect
\ns\u0103 privim critic propria poezie? Cum ie\u0219im din blocajul de autor? Cum \u00ee\u021bi cite\u0219ti crea\u021bia literar\u0103? Care este dominanta emo\u021bional\u0103\/ideatic\u0103 a crea\u021biei tale artistice? Dar vocea ta literar\u0103? Cum vrei s\u0103 te perceap\u0103 cititorii? Cum \u00ee\u021bi preg\u0103te\u0219ti ie\u0219irea \u00een public? Multe alte teme de interes pentru scriitorii tineri au devenit proiecte, dezbateri, discu\u021bii libere.
\nNORR \u0219i-a propus s\u0103 invite la \u00eent\u00e2lnirile literare scriitori din jude\u021bul Prahova, dar \u0219i din alte ora\u0219e, s\u0103 aib\u0103 ac\u021biuni \u0219i interac\u021biuni cu centrele culturale din \u021bar\u0103, cu alte cenacluri literare. De altfel, va fi o var\u0103 plin\u0103, cu multe evenimente culturale. Deja sunt \u00een derulare dou\u0103 proiecte literare: Nu \u0219tiu cine e\u0219ti, f\u0103-m\u0103 s\u0103 te \u021bin minte!, un proiect care are ca scop formarea identit\u0103\u021bii artistice a tinerilor autori. Al doilea proiect este Deseneaz\u0103-mi o poezie, un exerci\u021biu creativ, inspirat din operele plastice expuse la Galeriile de art\u0103. Art\u0103 din art\u0103, una din cele mai noi tendin\u021be ale tinerilor poe\u021bi \u0219i arti\u0219ti plastici. Ambele proiecte vor avea ca finalitate antologii, particip\u0103ri la spectacole, mai multe seri de poezie \u00een aer liber, mai ales \u00een vara aceasta, c\u00e2nd municipiul Ploie\u0219ti este capitala cultural\u0103 a tineretului. Cel mai iubit proiect NORR este \u00eens\u0103 mentoratul pentru volumul de debut, unde sunt \u00eenscri\u0219i deja patru tineri autori.
\nNorr \u00eenseamn\u0103 Nord, cu multe sensuri adiacente: acas\u0103, direc\u021bie bun\u0103, stea c\u0103l\u0103uzitoare, a apar\u021bine, de-ai no\u0219tri, loc de ba\u0219tin\u0103 (\u00een cazul nostru, poezia); este un nume misterios, poetic, are for\u021b\u0103, fiind un cuv\u00e2nt str\u0103vechi, care aduce pe trena lui istoric\u0103 multe conota\u021bii bune, puternice. Este o sintagm\u0103 r\u0103sp\u00e2ndit\u0103 la nivel interna\u021bional, f\u0103c\u00e2nd parte din cuvinte ce apar\u021bin multor limbi, de\u0219i are sorgintea \u00een Nordul geografic al planetei (numele cenaclului a fost propus de eseistul Marian M\u0103rchidanu, fiind inspirat de titlul volumului de poezie NORR, al scriitoarei Camelia Iuliana Radu – Editura Tracus Arte, 2016). \u00cen limba rom\u00e2n\u0103, nor are sensul de cel care umbre\u0219te, cel care aduce ploaia, schimbarea, fiind \u0219i o aluzie pentru umbra, reflectare, reversul a ceea ce tr\u0103im, fa\u021ba din umbr\u0103, poezia. <\/p>\n

Departamentul comunicare NORR<\/p>\n


\nIoana R. DUMITRU <\/strong><\/p>\n

ai plecat \u00eentr-o joi diminea\u021b\u0103<\/strong><\/p>\n

m\u0103 cheam\u0103 datoria, ne-ai spus
\n\u00eentr-o ultim\u0103 r\u0103suflare
\nca b\u0103taia unei aripi de fluture
\nte-ai \u00een\u0103l\u021bat c\u00e2nd zorii \u00eenc\u0103 nu apucar\u0103 s\u0103 se reverse
\n\u00een culori de stacojiu
\nca inima mea pl\u00e2ns\u0103
\nnetrezit\u0103 \u00eenc\u0103
\nera at\u00e2t de devreme \u00een tine, tat\u0103!…
\nai f\u0103cut s\u0103 fie t\u00e2rziu \u00een mine
\nvreau s\u0103 \u00eemb\u0103tr\u00e2nesc mai repede
\ns\u0103 te pot revedea mai cur\u00e2nd
\ns\u0103 te strig pe nume, iar tu s\u0103-mi r\u0103spunzi
\naici
\naici e casa ta, a noastr\u0103,
\naici ne-am reg\u0103sit
\nm-am r\u0103t\u0103cit un sfert de via\u021b\u0103 de tine…
\n\u00eemi pare r\u0103u c\u0103 m-am gr\u0103bit
\n\u00eemi cre\u0219teau pene-albastre c\u00e2nd totul \u00een mine eroda
\nm\u0103 chema zborul
\nnu m\u0103 uita
\nnu pl\u00e2nge, copil\u0103!
\nmi-e dor de tine
\ntotul \u00een cas\u0103 doare
\ncovorul, tavanul, oglinda
\n\u00een ele se reflect\u0103 pa\u0219ii t\u0103i
\nlumina ta
\nchipul t\u0103u bl\u00e2nd \u0219i p\u0103rintesc
\nm\u0103 simt str\u0103in\u0103 \u00een casa goal\u0103 de tine
\nc\u0103 uneori cred c\u0103 am gre\u0219it adresa
\nnu \u0219tiu ce caut acolo, obiectele n-au sens
\n\u00een cad\u0103 \u00eenc\u0103 mai arde o candel\u0103
\npe sub u\u0219\u0103 se furi\u0219eaz\u0103 o rug\u0103ciune
\nca un s\u0103rut pe fruntea ta \u00eenvine\u021bit\u0103 de boal\u0103
\nce frumos e\u0219ti, tat\u0103! ce mut! ce crini \u00ee\u021bi \u00eenfloresc din piept!…
\n\u00een capela ultimului r\u0103mas-bun
\nsorb din ceaiul rece, pe care-l beam \u00eempreun\u0103<\/p>\n

a\u0219a cum tu sorbeai din via\u021b\u0103
\nun ultim ceas al tihnei noastre
\nclopotele bat de undeva din biseric\u0103
\ndar tot ce aud
\ne zumzetul albinelor
\n\u0219i glasul t\u0103u chem\u00e2ndu-m\u0103 la mas\u0103…<\/p>\n

ai plecat \u00eentr-o joi diminea\u021ba<\/p>\n


\n\u00een fiecare zi<\/strong><\/p>\n

se na\u0219te \u00een oglind\u0103 un alt eu
\ncare \u00eenva\u021b\u0103 s\u0103 \u00ee\u021bi iubeasc\u0103 triste\u021bea
\nconturul, ochiul, blestemul
\nincinerabil
\nartificial
\nsmintit<\/p>\n

nu m\u0103 l\u0103sa corijent\u0103 \u00een dragoste
\nm\u0103 str\u0103duiesc
\ns\u0103-mi fac inima m\u00e2ndr\u0103
\nchiar dac\u0103 \u0219tiu c\u0103 niciodat\u0103 nu voi ob\u021bine premiul \u00eent\u00e2i
\npodiumul t\u0103u e deja ocupat<\/p>\n

\u00een fiecare alt\u0103 zi
\n\u00eemi culc fricile la pieptul t\u0103u
\ne\u0219ti primul demon care mi-a \u00eemprumutat zborul
\nm\u0103 \u00eenal\u021b \u00een abisuri
\ncad \u00een nori
\nnu \u0219tiu de unde s\u0103 te \u00eencep iubind
\nunde s\u0103 te sf\u00e2r\u0219esc \u00een ur\u0103
\nsufletul meu e din ce \u00een ce mai ne\u00eenc\u0103p\u0103tor
\nam poleit tr\u0103darea ta
\nm-ai despicat \u00een urlet
\nun uragan dresat s\u0103 distrug\u0103 tot ce iube\u0219te
\namor(tizor) de durere<\/p>\n

\u00een fiecare nou\u0103 zi
\ncondamn lumina
\nzorii r\u0103sturna\u021bi \u00een colaps
\nm\u0103 rog s\u0103-\u021bi fie mil\u0103 de reflexia mea
\nde umbra mea
\nde r\u0103ceala care ne separ\u0103 oasele<\/p>\n

\u00een fine
\n\u00een fiecare zi
\nvoi inventa o zi numai a ta
\no liter\u0103 din alfabet
\nun alt alfabet
\ns\u0103 am tot at\u00e2tea litere
\nc\u00e2te zile a\u0219 vrea s\u0103 le petrecem \u00een afara clepsidrei
\nars longa, vita brevis
\n\u00eentunericul se sub\u021biaz\u0103
\nalunec \u00een clinul dimine\u021bii de sticl\u0103<\/p>\n


\nam visat c-ai vrut s\u0103 m\u0103 omori<\/strong><\/p>\n

\u00eent\u00e2i m-ai \u00eembr\u0103\u021bi\u0219at
\nm-am l\u0103sat moale \u0219i \u021bi-am crezut minciunile
\nca o c\u0103prioar\u0103 \u00een b\u0103taia farurilor unei ma\u0219ini
\nam paralizat acolo
\npred\u00e2ndu-m\u0103
\ndar m\u00e2inile tale au alunecat \u00eentr-o m\u00e2ng\u00e2iere
\no fr\u00e2n\u0103 tatuat\u0103 pe jugular\u0103
\ndegetele s-au \u00eencol\u0103cit ca un \u0219arpe
\n\u0219i-au str\u00e2ns
\np\u00e2n\u0103 la vine\u021biu
\nochi ie\u0219i\u021bi din orbite
\nlimb\u0103 purpurie
\n\u00een groaz\u0103 mi-ai citit testamentul
\nt\u0103m\u00e2ia avea miros de cauciuc tocit<\/p>\n

apoi m-ai s\u0103rutat pe frunte
\nca pe un copil cuminte
\nnu m-am zb\u0103tut
\nnu am pl\u00e2ns
\nnu am urlat
\nam vrut s\u0103 fiu un curcubeu
\nfiecare atingere pe pielea mea \u2013 o culoare
\ns\u0103 apar dup\u0103 ploaie
\nca un martir dup\u0103 iubire
\nfrisonul unei dep\u0103rt\u0103ri
\nultima v\u00e2n\u0103toare de vise
\nt\u0103cea mea \u2013 complice
\ntentativ\u0103 de trezire<\/p>\n

te-a\u0219 fi condamnat de crim\u0103
\ndar \u00een iubire to\u021bi suntem asasini
\nte-am iertat de la prima respira\u021bie \u00een minus<\/p>\n

eu am visat c-ai vrut s\u0103 m\u0103 omori
\ntu ai ucis un vis infractor<\/p>\n

niciunul nu facem recurs la via\u021b\u0103<\/p>\n


\nIoana \u021aOPA-STAN<\/strong>
\n\"\"

Triunghi<\/strong><\/p>\n

Tr\u0103iesc \u00eentr-o camer\u0103 curat\u0103
\n\u00een fiecare col\u021b exist\u0103 c\u00e2te un scaun
\npe care se a\u0219az\u0103 cineva
\n\u00een picioare.<\/p>\n


\n Acoperi\u0219<\/strong><\/p>\n

te rog, nu mai \u021bipa
\nperete perete perete
\nlocuiesc \u00eentr-un triunghi al fricii
\nfiecare vorb\u0103 se love\u0219te
\n– inevitabil –
\nde mine.<\/p>\n


\nDe ce scrii?<\/strong><\/p>\n

Scriu pentru c\u0103
\nmi-am v\u0103zut mortul purtat
\npe bra\u021be \u00een centrul ora\u0219ului;
\npetrecut legat corupt de funii
\n\u00eempachetat \u00een batiste date de poman\u0103
\n\u00een daune morale permanente
\n– \u00eei \u00eembr\u0103\u021bi\u0219au corpul
\nfanfare de flori. <\/p>\n

Am pl\u00e2ns c\u00e2nd mi-am v\u0103zut mortul acaparat
\nde pulberea armelor de foc,
\nam tras p\u00e2n\u0103 ce ultimul glon\u021b
\nmi-a perforat cotul.<\/p>\n

s-a zb\u0103tut
\na \u021bipat la mine
\ns\u0103 \u00eel iert
\nnu am putut<\/p>\n

ce cot frumos aveam.<\/p>\n


\nDedeman<\/strong><\/p>\n

Nu \u00eemi plac oamenii frumo\u0219i.<\/p>\n

Oamenii frumo\u0219i mint
\npromit concesii
\narunc\u0103 \u00een mine cu vorbe dulci
\na\u0219teapt\u0103 s\u0103 pl\u00e2ng pe sc\u0103rile parlamentului rom\u00e2n.<\/p>\n

Oamenii frumo\u0219i se ascund dup\u0103 u\u0219i
\nsperie copiii mici
\nse ambaleaz\u0103 inten\u021bionat \u00een \u021bes\u0103turi artificiale
\n\u0219i m\u0103 iau de m\u00e2n\u0103 \u00een autobuz.<\/p>\n

Mi s-a spus c\u0103 sunt frumoas\u0103
\nam ochi alba\u0219tri
\ndantur\u0103 s\u0103n\u0103toas\u0103
\nnas corespunz\u0103tor
\nmi-au spus c\u0103 sunt frumoas\u0103
\ntoate persoanele \u00een care nu am \u00eencredere.<\/p>\n


\nPoezie am pierdut num\u0103rul<\/strong><\/p>\n

Alice care secer\u0103 g\u00e2tul puilor de balt\u0103;
\n\u00eenot printre r\u0103m\u0103\u0219i\u021be,
\ntrupuri goale decapitate
\n\u00een baie de venin negru gros.<\/p>\n

Mortul cu ochi de catifea
\n\u00eemi z\u00e2mbe\u0219te cu sub\u00een\u021beles;
\ncu m\u00e2inile \u00eenf\u0103\u0219urate \u00een pansamente
\n\u00eemi cuprinde fa\u021ba.<\/p>\n

Printre r\u0103m\u0103\u0219i\u021be
\ntrupuri goale decapitate
\ncaut\u0103 mingiile de hidrogen
\ns\u0103 le stea pe umeri.<\/p>\n

Mortul \u00ee\u0219i scoate ochii
\n\u2013 mi-i d\u0103 mie \u2013
\n\u00eemi poveste\u0219te cum a fost odat\u0103
\npe vremea lui:
\navioanele secerau \u021besut viu.<\/p>\n

Mi-i \u00eendeas\u0103 cu poft\u0103 \u00een orificiile
\nacoperite de praf
\nca s\u0103 v\u0103d \u0219i eu cum arat\u0103
\nbalta.<\/p>\n


\n\u00cenrolare obligatorie<\/strong><\/p>\n

Te cau\u021bi prin buzunare
\nde ultimul bilet primit;<\/p>\n

Sunetul \u00ee\u021bi cresteaz\u0103 ochii
\n\u2013 prelungiri ale m\u00e2inilor legate la spate \u2013<\/p>\n

privirea lor \u00ee\u021bi perforeaz\u0103 timpanele,
\nlinguri rase de otrav\u0103 \u00ee\u021bi \u00eendeas\u0103 direct in stomac
\nsimultan unge cu vaselin\u0103
\nsudura temporar\u0103 menit\u0103 s\u0103 poten\u021beze
\neficacitatea viitorului patriei.<\/p>\n

Te asigur\u0103 c\u0103 \u021bi-ai confirmat disponibilitatea,
\nnu te \u00eentreab\u0103 nimeni dac\u0103 ai programare
\ncu to\u021bii sunt bineveni\u021bi \u00een excelenta nou\u0103 ordine.<\/p>\n

Lichidul negru, v\u00e2scos, te zg\u00e2rie pe g\u00e2t
\niubirea doare \u2013 a\u0219a \u021bi-au spus;
\nforme neregulate
\n\u2013 ingredient secret al siropului de g\u00e2t \u2013
\nsap\u0103 funda\u021bia pentru costuri viitoare,
\nobliga\u021bie preluat\u0103 anterior, pe orizontal\u0103.<\/p>\n

Toate ca b\u0103rbatul \u00een costum alb,
\nexpert autodidact \u0219i liber profesionist
\ns\u0103 te comp\u0103timeasc\u0103 \u00een t\u0103cere
\n\u2013 tu taci, el scrie \u2013<\/p>\n


\nOmul<\/strong><\/p>\n

aterizeaz\u0103 r\u0103sp\u00e2ndind ideea \u00eencerc\u0103rii unei piruete
\nse love\u0219te de restul societ\u0103\u021bii contemporane;
\nSfin\u021bii stau \u00een rai.<\/p>\n


\nDoctorul de minte z\u00e2mbe\u0219te absurd<\/strong><\/p>\n

Se culc\u0103 pe un munte de pantofi
\ncu picioarele \u00een sus \u015fi mintea \u00eencuiat\u0103 \u00een sertar
\n\u00ee\u015fi taie o singur\u0103 \u015fuvi\u021b\u0103 de p\u0103r,
\no \u015famponeaz\u0103 febril
\no sec\u021bioneaz\u0103 \u00een func\u021bie de structura firelor
\naplic\u0103 tratament personalizat pe fiecare \u00een parte
\n– o las\u0103 mo\u0219tenire.<\/p>\n

Pl\u00e2nge pentru pisicile sfinx;
\nle \u021bine \u00eencuiate \u00een sertar, l\u00e2ng\u0103 mintea ei
\neste a cincea oar\u0103 c\u00e2nd \u00eei sun\u0103 telefonul
\nnu \u00eel aude, pisicile pl\u00e2ng prea repede.<\/p>\n

Sunetele se grupeaz\u0103 \u00eentr-o mi\u015fcare spiralat\u0103
\no atrag \u00een deplasarea violent\u0103 cu iz medicamentos
\npunct de reper: lustra din buc\u0103t\u0103rie.
\n\u00cen dulapul cu suplimente alimentare,
\ncopiii descul\u021bi stau chirci\u021bi sub greutatea hot\u0103r\u00e2rii
\n\u2013 ra\u021bionament conceput \u00een lipsa ra\u021biunii \u2013
\nprofit\u0103 de semnalul sonor
\nsustrag bucata de s\u0103pun
\n\u0219i delimiteaz\u0103 locul crimei.<\/p>\n


\nNicolai T\u0102ICU\u021aU<\/strong>
\n\"\"

\u00eentru iubire<\/strong><\/p>\n

am deschis poarta spre c\u00e2mpie
\nde mult nu am mai f\u0103cut-o
\n(nu s-a ivit ocazia… m\u0103 scuz)<\/p>\n

\u0219i de ast\u0103 dat\u0103
\nm\u0103 a\u0219teapt\u0103 pentru a m\u0103 \u00eenso\u021bi
\nunul din prietenii adolescen\u021bei mele
\nceea ce se dovede\u0219te
\n– c\u0103 nu am fost uitat
\n– c\u0103 nu am fost \u0219i
\nnu sunt singur \u00een c\u00e2mpie
\n– c\u0103 sunt \u00eenc\u0103 iubit \u00een acest areal…
\nal\u0103turi de umbra mea \u00een mi\u0219care
\nse-al\u0103tur\u0103 umbra prietenului meu
\n\u00eentru retr\u0103ire\/ \u00eentru deslu\u0219irea tainelor
\n(tainele c\u00e2mpiei sunt mereu altele
\n\u00een func\u021bie de v\u00e2rsta \u0219i
\nspiritul celui care le-atinge)<\/p>\n

\u0219i dac\u0103 \u00een adolescen\u021b\u0103 eram \u00eenso\u021bit
\nde grupuri de prieteni
\nacum, la v\u00e2rsta mea \u00eenaintat\u0103
\n\u0219i la \u00een\u021belepciunea c\u0103p\u0103tat\u0103
\nmi se spune c\u0103
\nmi-e de-ajuns un prieten \u00eenso\u021bitor
\ndintre: umbra unui iepure mereu treaz
\na unui c\u00e2ine pribeag, cercet\u0103tor
\na unui salc\u00e2m c\u0103l\u0103tor
\na unei s\u0103lcii pletoase
\na unui porumbel voiajor
\na unei ciori evidente
\na unei cumpene de f\u00e2nt\u00e2n\u0103<\/p>\n

\u0219i alte c\u00e2teva rare umbre-reper…<\/p>\n

ast\u0103zi mi s-a h\u0103r\u0103zit
\n s\u0103 am drept \u00eenso\u021bitoare
\numbra unui salc\u00e2m \u2013
\nea \u0219tie s\u0103 m\u0103 poarte
\nprin subteranele izvoarelor
\n– de ap\u0103 \u0219i de lumin\u0103, izvoarele –
\n\u0219i dincolo de ele
\npe valea larg\u0103 a tainelor
\np\u00e2n\u0103 la v\u0103rsare \u00een marea cea mare
\na poeziei<\/p>\n

\u0219i s\u0103-mi reaminteasc\u0103
\nc\u0103 \u00een tinere\u021be tainele c\u00e2mpiei
\nm\u0103 ademeneau \u00een dansul lor
\nnu numai \u00een lumina crepuscular\u0103<\/p>\n


\nStan BREBENEL <\/strong>
\n\"\"

\u00ceN \u021aARA OAMENILOR DE SUS<\/strong><\/p>\n

\tTimp de o s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103 am fost oaspe\u021bii Macedoniei de Nord. Programul pelerinajului a fost cel determinant pentru a \u00eencerca o experien\u021b\u0103 turistic\u0103, cultural\u0103 \u0219i religioas\u0103 \u00eentr-o \u021bar\u0103 ce a fost mul\u021bi ani parte din Iugoslavia. Dup\u0103 ce am plecat \u00een zori \u0219i dup\u0103 ce am traversat Bulgaria (cu o scurt\u0103 oprire \u00een Sofia unde am vizitat Catedrala Alexander Nevski), am ajuns spre sear\u0103 la grani\u021ba bulgaro-macedonean\u0103. Formalit\u0103\u021bile vamale nu au durat prea mult. Punctul vamal este unul modest aflat \u00eentr-o zon\u0103 superb\u0103 de munte. Dup\u0103 c\u00e2teva ore, str\u0103b\u0103t\u00e2nd mun\u021bii \u0219i apoi un podi\u0219, ajungem la hotelul DOA din Skopjie, capitala Macedoniei de Nord. \u0218i pentru c\u0103 \u00een ultimul timp tot mai mul\u021bi turi\u0219ti \u0219i pelerini aleg ca destina\u021bie aceast\u0103 \u021bar\u0103 v\u0103 voi prezenta c\u00e2te ceva despre ea.<\/p>\n

\tMacedonia de Nord<\/strong>
\neste o \u021bar\u0103 din fosta Iugoslavie care, dup\u0103 anul 1989, a urmat destr\u0103marea acelora formate din mai multe \u201erepublici\u201d sau na\u021bionalit\u0103\u021bi, \u201eajutate\u201d de hot\u0103r\u00e2rile luate la Malta sau \u00een alte foruri decizionale. Macedonia de Nord a ob\u021binut independen\u021ba \u00een anul 1991 sub denumirea de Macedonia. \u00cen anul 1993 a devenit membru al ONU. A avut o \u00eendelungat\u0103 disput\u0103 cu Grecia pe tema numelui \u021b\u0103rii \u0219i a drapelului na\u021bional. Pe timpul negocierilor cu Grecia, sub patronajul unor foruri interna\u021bionale, s-a ajuns la un acord la Prespa, semnat \u00een 2018. Din februarie 2019 \u0219i-a oficializat actuala denumire. Numele Macedonia deriv\u0103 din greaca veche care are sensul de \u201e\u00eenalt, ridicat\u201d. Ini\u021bial s-a crezut c\u0103 numele \u00eensemna fie \u201eoamenii de sus\u201d (munteni), fie \u201ecei \u00eenal\u021bi\u201d (despre talia locuitorilor). \u021ainutul actual a fost locuit din timpuri str\u0103vechi. Actualul teritoriu are o suprafa\u021ba de 25 713 km2 \u0219i o popula\u021bie de pu\u021bin peste 2 000 000 de locuitori. \u00cen ceea ce prive\u0219te relieful acesta este \u00een mare parte accidentat, situat \u00eentre Mun\u021bii \u0160ar \u0219i Osogovo cu cea mai mare \u00een\u0103l\u021bime \u00een mun\u021bii Korab la 2764 metri. \u00centre ace\u0219ti mun\u021bi, prin mijlocul \u021b\u0103rii, aproximativ de la nord la sud, curge r\u00e2ul Vardar unde este cea mai joas\u0103 altitudine: 50 metri. De asemenea, exist\u0103 circa 50 de iazuri \u0219i trei lacuri naturale importante: Ohrid, Prespa \u0219i Dojran. Popula\u021bia este un amalgam de na\u021bionalit\u0103\u021bi. Majoritari sunt macedonenii cu 64,2 %, urma\u021bi de albanezi cu 25,2 %, turci 3,9 %, romi 2,7 %, s\u00e2rbi 1,8 %, bosniaci 0,8 %, arom\u00e2ni 0,5 % \u0219i altele 0,9 %. Corespunz\u0103tor acestor cifre se afl\u0103 religia locuitorilor. 64,7 % sunt cre\u0219tin-ortodoc\u0219i apar\u021bin\u00e2nd Bisericii Ortodoxe Macedonene. Musulmanii reprezint\u0103 33,3 % din popula\u021bie, fiind a cincea cea mai mare comunitate din Europa dup\u0103 Turcia, Kosovo, Albania \u0219i Bosnia Her\u021begovina. Alte confesiuni reprezint\u0103 0,37 % din popula\u021bie, iar 1,37 % nu \u0219i-au declarat apartenen\u021ba la vreo confesiune. Limba oficial\u0103 este macedonean\u0103, o limb\u0103 ce apar\u021bine grupului de limbi slave de sud. Alte detalii le voi prezenta pe parcursul materialului.<\/p>\n

\tSkopje<\/strong>
\neste cel mai mare ora\u0219 din Macedonia de Nord, capitala \u021b\u0103rii, fiind centrul politic, economic \u0219i cultural. Din punct de vedere economic este important \u00een prelucrarea metalului, industria chimic\u0103, textil\u0103 \u0219i a pielii. Popula\u021bia sa este aproape 550 000 de locuitori, dispu\u0219i pe o suprafa\u021b\u0103 de 571,5 km2. Dup\u0103 unele estim\u0103ri ora\u0219ul ar avea peste 680.000 de locuitori. Se presupune c\u0103 localitatea a fost populat\u0103 \u00eenc\u0103 din epoca cuprului, adic\u0103 mileniul IV \u00ee.H, \u00een locul unde se afl\u0103 cetatea Skopje. Denumirea Scupi are semnifica\u021bia de colib\u0103, bordei sau obor. \u00cen epoca bronzului cunoa\u0219te un declin disp\u0103r\u00e2nd \u00een epoca fierului. Avea s\u0103 renasc\u0103 \u00een timpul Regatului Macedonia c\u00e2nd Alexandru cel Mare \u0219i-a l\u0103rgit posesiunile p\u00e2n\u0103 la Dun\u0103re (335 \u00ee.H.). \u00cen Skopje s-au n\u0103scut c\u00e2teva personalit\u0103\u021bi de seam\u0103 din istoria umanit\u0103\u021bii, cum ar fi: \u00eemp\u0103ratul bizantin Iustinian I (482 \u2013 565), \u021barul bulgar Constantin Tih (\u00een perioada 1257 \u2013 1277) \u0219i Maica Tereza (1910 \u2013 1997, laureat\u0103 a Premiului Nobel pentru pace). \u00cen anul 1963 ora\u0219ul Skopje a tr\u0103it o mare dram\u0103. Un cutremur devastator a pus la p\u0103m\u00e2nt jum\u0103tate de ora\u0219, mai precis partea aflat\u0103 pe malul drept al r\u00e2ului Vardar. Partea de pe malul st\u00e2ng era cea veche unde se aflau locuin\u021be joase, cea mai mare \u00eentindere fiind din Marele Bazar \u0219i nu a avut prea mult de suferit. Planul de reconstruc\u021bie a cuprins \u0219i aceast\u0103 zon\u0103 \u00eens\u0103 farmecul vechiului ora\u0219 a r\u0103mas. Mai este cunoscut drept ora\u0219ul cu o mie de statui, unele semnificative pentru istoria trecut\u0103 \u0219i recent\u0103 a ora\u0219ului. M\u00e2ine vom avea r\u0103gazul s\u0103 vizit\u0103m multe obiective din capitala macedonean\u0103. C\u00e2nd mai aveam vreo c\u00e2\u021biva kilometri p\u00e2n\u0103 la destina\u021bie Sorin Haiduc, \u0219oferul autocarului, ne atrage aten\u021bia s\u0103 privim spre \u00eenainte \u0219i st\u00e2nga \u0219i s\u0103 ne uit\u0103m pe muntele din fa\u021b\u0103. El este completat de ghida noastr\u0103, Loredana Curelea. Sub el este ora\u0219ul Skopje. Dar acolo sus, pe muntele Vodno, se afl\u0103 Crucea Milenium pe care o vedem. Ea are 66 de metri \u00een\u0103l\u021bime \u0219i simbolizeaz\u0103 2 milenii de cre\u0219tinism. Noaptea este iluminat\u0103 \u0219i la ea se poate ajunge cu telegondola sau pe jos. Este una dintre cele mai mari din lume. A fost realizat\u0103 \u00een anul 2002 de c\u0103tre Biserica Ortodox\u0103 Macedonean\u0103. Amplasarea sa a fost f\u0103cut\u0103 \u00een locul \u00een care reprezentan\u021bii Imperiului Otoman l-au numit Krstovar, \u00een limba turc\u0103 \u00eensemn\u00e2nd \u201eloc de cruce\u201d. \u00cen anul 2008 \u00een interiorul crucii s-a instalat un lift. P\u00e2n\u0103 la hotel nu mai avem dec\u00e2t vreo 15 minute de mers. Suntem caza\u021bi, pentru primele trei zile la Hotel DOA de 4 stele, aflat la intrarea \u00een Marele Bazar. Camere confortabile, primitoare. La oboseala acumulat\u0103 nu ne trebuie mult s\u0103 c\u0103dem \u00een lumea viselor. \u00cens\u0103 pe la ora 04.30, de la moscheea din apropiere muezinul ne-a trezit, chem\u00e2nd musulmanii la rug\u0103ciune. Aveam s\u0103 afl\u0103m a doua zi c\u0103 era cea mai mare moschee din Macedonia de Nord, Moscheea Mustafa Pasha. Dup\u0103 micul dejun pornim \u00een explorarea capitalei Skopje.<\/p>\n

\tCatedrala Sf\u00e2ntului Clement<\/strong>
\n\t\u00cen apropierea pie\u021bei principale din centrul nou al ora\u0219ului se afl\u0103 aceast\u0103 catedral\u0103. Ea a fost construit\u0103 \u00een anul 1970 \u00een stilul contemporan ortodox. Pe locul acestei catedrale, \u00een trecut, exista o alt\u0103 catedral\u0103 \u00eenchinat\u0103 Sfintei Fecioare Maria \u0219i Biserica Sf\u00e2ntului Dimitrie. Primul l\u0103ca\u0219 a fost ars \u00een timpul celui de-al doilea R\u0103zboi Mondial de c\u0103tre fasci\u0219ti, iar biserica Sf. Dimitrie a fost reconstruit\u0103. \u00cen interiorul catedralei sunt opere de art\u0103 foarte valoroase. Printre ele se afl\u0103 statuia de lemn a Sfintei Fecioare Maria, ce a fost adus\u0103 din vechea catedral\u0103, \u0219i icoana Domnului nostru Iisus Hristos. Dup\u0103 ce admir\u0103m impozantul loca\u0219 din exterior p\u0103\u0219im cu evlavie \u00een interior. Aici afl\u0103m trei altare, unul principal \u0219i dou\u0103 secundare. Altarul principal este reprezentat de statuia din marmur\u0103 a Sf\u00e2ntului Apostol Clement de Ohrid, iar celelalte dou\u0103 sunt destinate icoanelor Sfin\u021bilor Mihail \u0219i Gavril. Dar cine a fost Sf\u00e2ntul Clement din Ohrid? Acesta a fost unul dintre primii sfin\u021bi medievali bulgari, cunoscut drept savant, scriitor \u0219i iluminator al slavilor. A fost unul dintre cei mai importan\u021bi discipoli ai Sfin\u021bilor Chiril \u0219i Metodiu. El este patronul Macedoniei de Nord, al ora\u0219ului Ohrid \u0219i al Bisericii Ortodoxe Macedonene. A tr\u0103it \u00eentre anii 840 d.H. (aprox.) \u0219i 916. Sf\u00e2ntul Clement a participat la misiunile Sfin\u021bilor Chiril \u0219i Metodiu \u00een Moravia \u0219i Panonia, la un moment dat devenind preot la Roma. Din \u00eens\u0103rcinarea \u021barului Boris I al Bulgariei (\u021binutul f\u0103cea parte din \u021aaratul Bulgar) a fost timp de \u0219apte ani \u00eenv\u0103\u021b\u0103tor pentru aproape 3500 de discipoli pentru \u00eensu\u0219irea teologiei. De asemenea, Clement a tradus literatura cre\u0219tin\u0103 \u00een slavona veche pun\u00e2nd bazele Bisericii Ortodoxe Bulgare. \u00cen anul 893 a fost hirotonit arhiepiscop. A murit \u00een anul 916 \u0219i a fost \u00eenmorm\u00e2ntat \u00een m\u0103n\u0103stirea sa, Sf. Pantelimon din Ohrid. Nu dup\u0103 mult timp a fost canonizat ca sf\u00e2nt de Biserica Ortodox\u0103 Bulgar\u0103. Unele institu\u021bii \u00eei poart\u0103 numele: prima universitate bulgar\u0103 modern\u0103, Universitatea din Sofia (fondat\u0103 la 1888), Biblioteca Na\u021bional\u0103 \u0219i Universitatea din Macedonia (fondat\u0103 la 23 noiembrie 1944), Universitatea din Bitola (fondat\u0103 \u00een 1979). Iar baza \u0219tiin\u021bific\u0103 a Bulgariei, Sf. Kliment Ohridski de pe Insula Livingston din Insulele Shetland de Sud din Antarctica poart\u0103 numele s\u0103u. Plec\u0103m impresiona\u021bi de via\u021ba sa \u0219i de frumuse\u021bea catedralei la urm\u0103torul obiectiv. Aparatele foto au imortalizat cele mai importante detalii.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

\u0218erban TOM\u0218A Pitici c\u00e2nt\u0103tori, \u00een cutii de lemn Locul era plin de turturele, iar copacii cei mai frumo\u0219i erau ulmii<\/p>\n","protected":false},"author":18,"featured_media":18831,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"colormag_page_container_layout":"default_layout","colormag_page_sidebar_layout":"default_layout","_monsterinsights_skip_tracking":false,"_uf_show_specific_survey":0,"_uf_disable_surveys":false,"ngg_post_thumbnail":0,"video_url":"","footnotes":""},"categories":[7,328],"tags":[],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/23607"}],"collection":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/18"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=23607"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/23607\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":23608,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/23607\/revisions\/23608"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/18831"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=23607"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=23607"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=23607"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}