{"id":23593,"date":"2024-08-19T19:42:17","date_gmt":"2024-08-19T16:42:17","guid":{"rendered":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=23593"},"modified":"2024-08-19T19:43:59","modified_gmt":"2024-08-19T16:43:59","slug":"spatii-culturale-nr-95-3","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=23593","title":{"rendered":"Spa\u021bii culturale nr. 95 (3)"},"content":{"rendered":"

Din marea gr\u0103din\u0103 a internetului\u2026<\/strong><\/em><\/p>\n

Lumea se treze\u015fte, a venit vremea?<\/strong><\/p>\n

\u201eMigra\u0163ia\u201d deschis\u0103 \u015fi dezordonat\u0103 pe care multe guverne au permis-o a avut un impact semnificativ asupra stilului de via\u0163\u0103 \u015fi a statutului economic al cet\u0103\u0163enilor lor.
\n\u201eBird Feeder\u201d este o poveste anonim\u0103 cu o moral\u0103 foarte bine scris\u0103:
\nAm cump\u0103rat un hr\u0103nitor pentru p\u0103s\u0103ri, l-am at\u00e2rnat \u00een gr\u0103dina mea \u015fi l-am umplut cu cereale \u015fi semin\u0163e. Era o priveli\u015fte s\u0103 vezi p\u0103s\u0103relele de aproape.
\nDup\u0103 o s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103, sute de p\u0103s\u0103ri au profitat de hrana gratuit\u0103.
\nAu \u00eenceput apoi s\u0103 fac\u0103 cuiburi \u00een to\u0163i copacii, tufi\u015furile \u015fi sub teras\u0103. Au urmat excrementele…
\nErau peste tot. Pe podeaua terasei, pe trambulin\u0103, pe scaune, pe mas\u0103…
\nApoi unele p\u0103s\u0103ri au \u00eenceput s\u0103 se comporte agresiv. S-au repezit spre mine \u015fi au \u00eencercat s\u0103 ciuguleasc\u0103 \u00een c\u0103utarea hranei, de\u015fi eu le-am hr\u0103nit .
\nAltele f\u0103ceau un zgomot insuportabil, a\u015fez\u00e2ndu-se pe jgheab, ciripind \u015fi ciripind la orice or\u0103 din zi sau din noapte, c\u00e2nd vedeau c\u0103 era pu\u0163in\u0103 m\u00e2ncare.
\nCur\u00e2nd nici nu m-am putut bucura de propria mea gr\u0103din\u0103. A\u015fa c\u0103 am decis s\u0103 scot hr\u0103nitorul frumos, iar dup\u0103 trei zile p\u0103s\u0103rile au disp\u0103rut.
\nAm cur\u0103\u0163at totul \u015fi am pus \u00een ordine, ba chiar am scos toate cuiburile pe teras\u0103.
\nFoarte cur\u00e2nd, gr\u0103dina mea a revenit la ceea ce a fost \u00eentotdeauna: un loc calm \u015fi senin, f\u0103r\u0103 niciun f\u0103ga\u015f de probleme care s\u0103 cear\u0103 \u201edreptul la hran\u0103 gratuit\u0103\u201d.
\nAcum s\u0103 ne g\u00e2ndim la asta…
\nDatorit\u0103 muncii \u015fi sacrificiilor noastre, avem un sistem cu multe drepturi \u015fi beneficii sociale: asisten\u0163\u0103 medical\u0103 gratuit\u0103, \u015fcoli gratuite, oportunitate economic\u0103 pentru cei mai pu\u0163in noroco\u015fi, locuin\u0163e sociale; \u015fi permitem oricui dore\u015fte s\u0103 devin\u0103 cet\u0103\u0163ean al \u0163\u0103rii noastre.
\nDrept urmare, au sosit sute de mii de imigran\u0163i legali \u015fi ilegali, iar ast\u0103zi peste un milion \u015fi jum\u0103tate de imigran\u0163i
\nse bucur\u0103 de acelea\u015fi beneficii ca \u015fi noi, chiar \u015fi cu privilegii mai mari.
\nPentru a finan\u0163a aceste costuri uria\u015fe, trebuie s\u0103 pl\u0103tim taxe mai mari.
\nLocuin\u0163ele sociale sunt ocupate cu for\u0163a. Dac\u0103 trebuie s\u0103 sun\u0103m la serviciile de urgen\u0163\u0103, trebuie s\u0103 a\u015ftept\u0103m ore \u00eentregi pentru a ob\u0163ine unul pentru c\u0103 serviciile sunt inundate de imigran\u0163i…
\nCriminalitatea este \u00een cre\u015ftere, afect\u00e2nd cei mai vulnerabili \u015fi slabi oameni din \u0163ara noastr\u0103.
\n75% dintre infrac\u0163iuni, cel pu\u0163in \u00een Europa, sunt comise de imigran\u0163i, care reprezint\u0103 \u00een prezent 10% din popula\u0163ie. Infractorii sunt ajuta\u0163i de un sistem de justi\u0163ie corupt \u015fi ineficient, care \u00eei \u00eentoarce \u00een circula\u0163ie aproape imediat ce sunt prin\u015fi.
\n\u015ei dac\u0103 \u00eencerc\u0103m s\u0103 oprim acest dezastru, atunci vocile de protest vor fi ridicate de idio\u0163i care strig\u0103 \u00eempotriva \u00eenc\u0103lc\u0103rii drepturilor civile \u015fi ale omului, ale infractorilor, dar uit\u0103 de drepturile civile \u015fi ale omului ,,al\u0163ii\u201d, pentru c\u0103 drepturile NOASTRE nu conteaz\u0103 \u015fi propria noastr\u0103 \u0163ar\u0103…
\n\u015ei acum vor s\u0103 ne pensioneze la 70 de ani \u015fi s\u0103 ne scad\u0103 pensiile \u00een favoarea unei presupuse ,,solidarit\u0103\u0163i\u201d cu cei care nu au lucrat niciodat\u0103 la noi \u00een \u0163ar\u0103 \u015fi, evident, nu au cotizat niciodat\u0103.
\nPoate c\u0103 este timpul ca guvernul nostru s\u0103 demonteze hr\u0103nitorul pentru p\u0103s\u0103ri \u015fi s\u0103 cure\u0163e mizeria.
\nDac\u0103 sunte\u0163i de acord, v\u0103 rug\u0103m s\u0103 \u00eemp\u0103rt\u0103\u015fi\u0163i aceast\u0103 poveste.
\nDac\u0103 nu sunte\u0163i de acord, continua\u0163i s\u0103 cur\u0103\u0163a\u0163i gunoiul.
\nAm primit acest articol \u015fi \u00eel \u00eemp\u0103rt\u0103\u015fesc.<\/p>\n

(note culese de Sorin BURLACU<\/strong>)<\/p>\n


\nNicolae CABEL<\/strong>
\n\"\"

cu umbra ta<\/strong><\/p>\n

… vei \u00eentreba un \u00eenger ast\u0103 sear\u0103,
\nde-a \u00eent\u00eelnit vreodat’un simplu mag,
\ncu-a sa imagina\u021bie solar\u0103
\nce ne ofer’al viselor \u0219irag…<\/p>\n

unul mai nou de dor \u00eenc\u0103run\u021be\u0219te;
\naltu-i de ieri… \u00een d\u00eensul mai transpare
\nsingur\u0103tatea, cu a ei poveste
\ndin inima pe-o tulbure c\u0103rare;<\/p>\n

eu \u0219tiu c\u0103 \u00eenainte-mi tu r\u0103sari,
\nspre a deschide-ale speran\u021bei por\u021bi
\n\u0219i invit\u00eend s\u0103 intre zeii lari,<\/p>\n

ei vor t\u0103ia ferestre altei sor\u021bi…
\nfemeie, tu-n armur\u0103 de sfial\u0103
\nm\u0103 ocrote\u0219ti cu umbra ta… regal\u0103…<\/p>\n


\nla a frumuse\u021bii paseri\u2026<\/strong><\/p>\n

…din clipe-i adunat\u0103 a\u0219teptarea
\ncu al vis\u0103rii vinovat palpit,
\nspre a p\u0103stra-n enigm\u0103 \u00eens\u0103\u0219i boarea
\ncu care-\u021bi duci uimirea \u00een Zenit,<\/p>\n

asemeni unei rodii cu izvoare verzi
\nce ia din soare doar c\u0103m\u0103\u0219i ro\u0219cate,
\nspre a putea candoarea s\u0103 n-o pierzi,
\nc\u00eend o clepsidr\u0103 mu\u0219c\u0103 pe la spate…<\/p>\n

atunci, prin r\u0103d\u0103cinile naive
\no bl\u00eend\u0103 sev\u0103 nou\u0103 nu-nt\u00eerzie
\npun\u00eend pe-a vie\u021bii sfinte portative<\/p>\n

un g\u00eend-lumin\u0103, f\u0103r\u0103 erezie…
\nc\u00eend nu vei duce, sigur, la culcare
\na frumuse\u021bii paseri c\u0103l\u0103toare…<\/p>\n


\na-i p\u0103stra luminii<\/strong><\/p>\n

…tu \u00eens\u0103\u021bi e\u0219ti o cale spre frumos,
\n\u00een zilele-s\u0103m\u00een\u021b-a unui dor,
\npe care cu uimire, \u0219tiu, le-ai scos,
\npentru-a-nso\u021bi norocul tuturor…<\/p>\n

c\u00eend nori s-adun\u0103 grabnic a r\u0103scoal\u0103,
\ns\u0103 \u00eemplineasc\u0103 simplu rostul lor,
\ncu tunetul \u00een a furtunii poal\u0103
\n\u0219i cu t\u0103cerea \u2013 sc\u00eencet incolor;<\/p>\n

un iris de copil acum a\u0219teapt\u0103
\nstaminele din fulgere de zeu,
\nce, coco\u021bat pe-a cerurilor treapt\u0103,<\/p>\n

orgoliul \u0219i-l dezl\u0103n\u021buie mereu…
\ndoar tu, acum, \u00eemi ocrote\u0219ti hotarul,
\nspre a-i p\u0103stra luminii \u00eense\u0219i… harul…<\/p>\n


\na inimii clepsidr\u0103<\/strong><\/p>\n

…candoarea din t\u0103cere, \u0219tiu, coboar\u0103
\n\u0219i-n ochii t\u0103i lumina-p\u00eeine,
\nprin aburul din noua prim\u0103var\u0103
\nce r\u0103sf\u0103\u021ba-va sufletu-mi \u0219i m\u00eeine…<\/p>\n

acelea\u0219i s\u00eent uimirile din lut,
\nc\u00eend ploaia le m\u00eeng\u00eeie solitar\u0103;
\ndoar sc\u00eencete din v\u00eentul ce-a trecut
\nse-ntorc prin visul ancorat la scar\u0103;<\/p>\n

acolo, tu… la v\u00eersta mea t\u00eerzie,
\nsub creanga-vis \u00eemi cre\u0219ti cuv\u00eentul,
\nacel ce nu accept\u0103 erezie,<\/p>\n

c\u00eend numai tu ai fost rostit desc\u00eentul,
\nca a gonit \u00eensingurarea-hidr\u0103
\n\u0219i ai \u00eentors a inimii clepsidr\u0103…<\/p>\n


\ndorul r\u0103stignit<\/strong><\/p>\n

…petale ca-ntr-o carte se desfac,
\nvocabul\u0103 sublim\u0103-i fiecare;
\nfebrile sentimente se \u00eempac
\npe-a v\u00eerstelor deconcertant c\u0103rare…<\/p>\n

\u00een labirintul-vreme-\u0219i au pieirea,
\nde regul\u0103 pe nimeni n-au \u00een jur,
\n\u00ee\u0219i am\u0103gesc prin vise nemurirea
\npun\u00eendu-\u0219i amintirea sub sperjur;<\/p>\n

iubirea, uneori, li-i companie,
\ncu ea mai taie-n via\u021b\u0103 c\u00eete-un drum,
\ntriste\u021bile ascund \u00een nostalgie<\/p>\n

\u0219i-n toamnele cu fluturii de fum,
\nav\u00eend refugiu doar \u00een calendare
\n\u0219i-n dorul r\u0103stignit \u00een fiecare…<\/p>\n


\nve\u0219nicii prelinse<\/strong><\/p>\n

…doar din lumin\u0103 turnul e croit
\n\u0219i din magia zilelor-secar\u0103;
\ncu dang\u0103t-aur e \u00eempodobit
\n\u0219i-n a\u0219teptare cast\u0103 de fecioar\u0103…<\/p>\n

un c\u00eentec nou te m\u00eeng\u00eeie pe pleoape,
\nspre-a nu apare lacrima sihastr\u0103…
\n\u00een d\u00eensa, \u0219tiu, el, dorul poate-ncape
\n\u0219i a uimirii pas\u0103re m\u0103iastr\u0103;<\/p>\n

doar o comet\u0103, cu picioare goale,
\ncuprins\u0103, vezi, de-o cosmic\u0103 be\u021bie,
\n\u00een clipa grea a-nsingur\u0103rii sale,<\/p>\n

te-ar vrea \u00een a vis\u0103rii sindrofie,
\ncu inocent-senin-cariatide
\n\u0219i ve\u0219nicii prelinse prin clepsidre…<\/p>\n


\na candorii lir\u0103<\/strong><\/p>\n

…c\u00eend a venit la tine diminea\u021ba,
\nte-a fost g\u0103sit femeie-nsomnorat\u0103;
\nceresc lumin\u0103-\u021bi modelase fa\u021ba,
\ns\u0103 fii a prim\u0103verii nou sonat\u0103…<\/p>\n

gravai cu doruri anii t\u0103i \u2013 livezi…
\nc\u0103 e\u0219ti iubit\u0103 \u00eendr\u0103znesc a scrie;
\ncu inima ai \u00eenv\u0103\u021bat s\u0103 vezi
\na vie\u021bii pre\u021bioas\u0103-mp\u0103r\u0103\u021bie…<\/p>\n

p\u0103\u0219e\u0219ti prin ea, cea-f\u0103r\u0103-de-hotare,
\ncu ochi deschi\u0219i ce visele aspir\u0103
\n\u0219i-a ta tr\u0103ire vin\u0103, vezi, nu are,<\/p>\n

duc\u00eend cu ea doar a candorii lir\u0103,
\nf\u0103r’a l\u0103sa un suflet \u00een deriv\u0103,
\nnici harul s\u0103 se piard\u0103-ntr-o arhiv\u0103…<\/p>\n


\nlumina ce nu tace<\/strong><\/p>\n

…printre coline, iat\u0103, muzical
\nplou\u0103 ciudat… acorduri vin din lun\u0103,
\nc\u00eend ea, calin, argintul matinal
\nal c\u0103rnii cu iubirea-l \u00eempreun\u0103…<\/p>\n

nu-i pur r\u0103sf\u0103\u021b, chemarea-i din vecie
\nurc\u00eend febril \u0219i-n capilare,
\n\u00een d\u0103ruit-vibrat\u0103-liturghie,
\nc\u00eend ne-nt\u00eelnim pe-a dorului c\u0103rare;<\/p>\n

chiar \u00eent\u00eemplare de-am putea a-i spune,
\nunic\u0103 tain\u0103 va r\u0103m\u00eene-n veci…
\n\u0219i-mbr\u0103\u021bi\u0219area-i p\u0103m\u00eentean minune,<\/p>\n

c\u00eend pragul spre uimire tu \u00eel treci
\npurt\u00eend pe umeri doar t\u0103ceri st\u00eengace
\n\u0219i-o dragoste… lumin\u0103 ce nu tace…<\/p>\n


\niertarea efemer\u0103<\/strong><\/p>\n

…cu sine \u00eensu\u0219i timpul se mai bate…
\nCronos-p\u0103rinte c\u00eend \u00ee\u0219i ceart\u0103 fiul,
\nspre a-\u0219i pl\u0103ti \u00eenc\u0103run\u021bit p\u0103cate
\n\u0219i-a nu l\u0103sa \u00een urm\u0103 doar pustiul…<\/p>\n

el a tocat milenii f\u0103r\u0103 num\u0103r,
\nvecia \u0219i-a t\u0103iat-o \u00een felii,
\na pus-apoi la ornice pe um\u0103r
\npentru-a zori stelarii bidivii…<\/p>\n

\u00een miezul nop\u021bii arde fiece secund\u0103;
\ncenu\u0219a ei nu poate s-o p\u0103streze;
\nar \u00eencerca de soart\u0103 s-o ascund\u0103,<\/p>\n

pe norii bl\u00eenzi \u2013 naive metereze…
\nar reveni ca om, \u00een a uimirii sfer\u0103,
\nspre-a reg\u0103si iertarea efemer\u0103…<\/p>\n


\nursita doar<\/strong><\/p>\n

…petala-n sine, iat\u0103 o poveste,
\ncu El \u0219i Ea, \u00een inocen\u021b\u0103 pali,
\ns-au fost trezit \u00een tremur\u00eend\u0103 veste,
\nc\u0103 i-au sedus lunatecii corali,<\/p>\n

cu vraja lor din sideral-oceane;
\n\u0219i-un \u00eenger grav, \u00een zbor nem\u0103rginit,
\nle-a d\u0103ruit iubirile-icoane
\n\u0219i doru-n al vis\u0103rii infinit…<\/p>\n

acum lumina le m\u00eeng\u00eeie glezna,
\nfiind la inimi credincioas\u0103 straj\u0103,
\ns\u0103 nu-i ating\u0103 jil\u0103vit\u0103 bezna<\/p>\n

\u0219i nici vreo infidel\u0103 mreaj\u0103…
\nchiar c\u00eend fl\u0103m\u00eend se dovedi-va ceasul,
\nursita doar le ocroti-va pasul…<\/p>\n


\nInterviu<\/strong><\/p>\n

Leo BUTNARU<\/strong>
\n\"\"

Sunt un autor autoreferen\u021bial, pe deloc u\u0219orul traseu dinspre mine spre… mine. Apoi spre al\u021bii.<\/p>\n

\u2013 La originile sale izvodit\u0103 din crea\u021bia folcloric\u0103, \u00een secolul XIX literatura rom\u00e2n\u0103 a atins culmi universale. Nou\u0103 ne este cunoscut\u0103 opera eminen\u021bilor reprezentan\u021bi ai beletristicii rom\u00e2ne gra\u021bie impresionantului tom Biblioteca literaturii universale \u0219i mai multor publica\u021bii, traduceri, ap\u0103rute \u00een secolul XX. Am avut posibilitatea s\u0103 citesc unii mari poe\u021bi, pe Vasile Alecsandri \u0219i Mihai Eminescu, \u00een excelente traduceri ruse\u0219ti. \u00cenc\u0103 din tinere\u021be \u021bin minte poemul \u201eLuceaf\u0103rul\u201d \u00een traducerea lui David Samoilov. \u00cen anii 80-90, l-am descoperit pe filosoful, istoricul religiilor Mircea Eliade. Mul\u021bi rom\u00e2ni au contribuit consistent la mo\u0219tenirea universal\u0103 prin literatura altor popoare, aici s\u0103 ne amintim de dramaturgul Eugene Ionesco, care a scris \u0219i \u00een francez\u0103, sau Paul Celan, autor \u0219i de limb\u0103 german\u0103.
\nAst\u0103zi, care este literatura ce intereseaz\u0103 cititorul din \u021bara dumneavoastr\u0103? Care ar fi rolul literaturii na\u021bionale \u00een formarea concep\u021biei artistice, dar \u0219i de via\u021b\u0103, a tineretului contemporan?
\n\u2013 Eu cred c\u0103 formarea unei viziuni existen\u021biale a cititorului \u0219i a interesului s\u0103u fa\u021b\u0103 de literatur\u0103, filosofie porne\u0219te de la faptul c\u0103, \u00een prima jum\u0103tate a secolului trecut, orientarea estetic\u0103 a manifest\u0103rilor artistice rom\u00e2ne\u0219ti au fost \u00een intercomunicare cu tendin\u021bele pan-europene ale modernismului, avangardismului, \u00een domeniile c\u0103rora unii din autorii no\u0219tri sunt considera\u021bi protagoni\u0219ti, ini\u021biatori. Pe l\u00e2ng\u0103 unul din fondatorii teatrului absurdului, Eugene Ionesco, s\u0103 ne amintim c\u0103 din Rom\u00e2nia au intrat \u00een noua atmosfer\u0103 mondial\u0103, s\u0103 zic a\u0219a, Tristan Tzara, ini\u021biatorul mi\u0219c\u0103rii literare radicale Dada, iar \u00een sculptura contemporan\u0103 unele direc\u021bii le-a determinat genialul Constantin Br\u00e2ncu\u0219i.
\nDar cum s\u0103 nu ne amintim de eminentul filosof al antagonismelor, care a \u00eentors filosofia… pe dos, Emil Cioran? \u00cen tinere\u021bile sale, a scris \u0219i a editat c\u0103r\u021bi \u00een<\/p>\n

rom\u00e2ne\u0219te, iar \u00een timp a fost receptat drept, \u0219i pe drept, unul din virtuo\u0219ii stili\u0219ti ai limbii franceze scrise.
\nPrecum \u00een oricare alt\u0103 \u021bar\u0103, \u00een Rom\u00e2nia interesul pentru literatur\u0103 e \u00een deplina libertate a diversit\u0103\u021bilor de op\u021biune, \u00eens\u0103, \u00een mare, este orientat spre contemporaneitate, dat fiind c\u0103 \u0219i opera marilor no\u0219tri poe\u021bi, prozatori a avut \u0219i are o propulsie de perpetuare \u00eentru contemporaneitate \u2013 Lucian Blaga, Ion Barbu, George Bacovia, Tudor Arghezi, Ilarie Voronca, Virgil Teodorescu, Geo Bogza (s\u0103 re\u021binem: \u00een limba rus\u0103, Bog-za \u00eenseamn\u0103… Dumnezeu e pentru), Gherasim Luca, Sa\u0219a Pan\u0103, B. Fundoianu, Nichita St\u0103nescu, Marin Sorescu \u0219i at\u00e2\u021bi al\u021bii. \u00cen esen\u021bele preocup\u0103rilor \u0219i orient\u0103rilor, cititorii rom\u00e2ni r\u0103m\u00e2n \u00een tainic\u0103 uniune spiritual\u0103 cu colegii lor din
\nFran\u021ba, Italia, Spania, cu care au \u00eenrudiri lingvistice, spirituale latine. Bine\u00een\u021beles, concomitent cu dominantele manifest\u0103ri literare \u00een cele mai diverse forme \u0219i formule, au r\u0103sp\u00e2ndire viziunile filosofice \u0219i artistice, inclusiv literare, (cvasi)cosmopolite, ca \u0219i cum confirm\u00e2nd concep\u021bia lui McLuhan despre satul global. \u00cens\u0103, \u00een genere, nici p\u00e2n\u0103 ast\u0103zi cele mai grandioase sondaje, analize, examin\u0103ri teoretice niciodat\u0103 \u0219i nic\u0103ieri nu au putut oferi un r\u0103spuns exhaustiv (ca s\u0103 nu zicem… ferm) referitor la interesele cititorilor. Cititorul e liber \u0219i unic \u00een op\u021biunile sale, iar literatura universal\u0103 e fantastic de divers\u0103. Precum se deosebesc \u00eentre ei scriitorii, la fel se \u00eent\u00e2mpl\u0103 \u0219i cu cititorii.
\n\u2013 A\u021bi tradus mult \u00een rom\u00e2ne\u0219te. Inclusiv din literatura clasic\u0103 \u0219i de avangard\u0103 rus\u0103. Nu pot s\u0103 nu \u00eentreb de locul literaturii clasice \u0219i celei a autorilor ru\u0219i contemporani \u00een libr\u0103riile, bibliotecile \u0219i sursele internet din Rom\u00e2nia. Intr\u0103 ceva din ele \u00een programele \u0219colare, exist\u0103 catedre specializate \u00een institu\u021biile de \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2nt superior?
\n\u2013 Literatura rus\u0103 clasic\u0103 s-a tradus \u0219i editat, se traduce \u0219i se editeaz\u0103 \u00een Rom\u00e2nia, c\u00e2t \u0219i \u00een Moldova, ca spa\u021biu spiritual, artistic unic. Numele, multe, de autori \u0219i opere traduse din ruse\u0219te pot fi aflate \u00een internetul rom\u00e2nesc. Printre ei\/ele fiind \u0219i traducerile semnate de… convorbitorul dvs. \u00cen Bucure\u0219ti, Ia\u0219i, Chi\u0219in\u0103u, Cluj, Constan\u021ba \u0219i alte ora\u0219e, \u00een rom\u00e2nizarea mea au fost editate antologiile de autor ale lui Hlebnikov, Maiakovski, Pasternak, \u021avetaeva, Ahmatova, Mariengof, Harms (2 V.), Mandel\u0219tam (2 v.), Habias, Veciorka, Poplavski… Am elaborat \u0219i editat Panorama poeziei avangardei ruse \u0219i Panorama miniaturii poetice ruse (2 v.), cu un cuprins de mii de pagini, format academic. Mai amintesc de antologia dramaturgiei \u0219i cea a manifestelor literare avangardiste ruse. Unii din autori au ap\u0103rut \u00een dou\u0103 \u0219i mai multe edi\u021bii, iar anumite volume traduse au fost apreciate cu premiile Uniunii Scriitorilor din Rom\u00e2nia sau ale Uniunii Scriitorilor din Moldova.
\nLiteratura rus\u0103 se studiaz\u0103 la catedrele de limbi str\u0103ine sau de slavistic\u0103 din Ia\u0219i, Bucure\u0219ti, Cluj \u0219i, am impresia, Craiova, \u00een unele din ele mi s-a \u00eent\u00e2mplat s\u0103 conferen\u021biez, s\u0103 le vizitez \u00eempreun\u0103 cu unii colegi din
\nRusia. \u00cen Rom\u00e2nia exist\u0103 Asocia\u021bia Slavi\u0219tilor, Asocia\u021bia Profesorilor de Limb\u0103 Rus\u0103, Departamentul de Filologie Rus\u0103 \u0219i Slav\u0103 \u0219i Literatur\u0103 Rus\u0103.
\nPrezen\u021ba ideilor, postulatelor, aforismelor, s\u0103 zicem, din operele scriitorilor ru\u0219i se poate judeca \u0219i dup\u0103 relativ frecventa lor includere \u00een eseurile unor autori rom\u00e2ni. \u00cen mai multe ora\u0219e, \u00een baza pieselor dramaturgilor ru\u0219i se joac\u0103 spectacole de teatru.
\n\u2013 Mai multe c\u0103r\u021bi ale dvs. au fost traduse \u00een ruse\u0219te, inclusiv de colegul nostru mai \u00een v\u00e2rst\u0103 Kirill Kovalgi. \u00cen prefa\u021ba la volumul de poeme \u00ab\u041f\u0435\u0441\u0447\u0438\u043d\u043a\u0430 \u2013 \u0436\u0435\u043c\u0447\u0443\u0436\u0438\u043d\u0430 \u2013 \u043f\u0443\u0441\u0442\u044b\u043d\u044f\u00bb (Fir de nisip \u2013 perl\u0103 \u2013 pustiu) el scrie: \u201eLeo Butnaru e un talent sui generis. El iube\u0219te nu doar propria prezen\u021b\u0103 \u00een literatur\u0103, ci \u00eens\u0103\u0219i literatura \u2013 cu uitare de sine \u0219i deplin. Citindu-l, fi\u021bi gata s\u0103 \u00eent\u00e2lni\u021bi turnuri nea\u0219teptate, descoperiri imprevizibile, ludic acaparant \u0219i probleme foarte serioase\u201d.
\nCum a\u021bi ajuns \u00een ariile artistice, ale scrierii literaturii, c\u00e2nd \u0219i cum a\u021bi \u00eenceput?
\n\u2013 Probabil, deja am oarecare certitudine \u00een selectarea r\u0103spunsului din mai multe variante ce \u201ese ofer\u0103\u201d, ispitindu-m\u0103. A\u0219 porni de la faptul c\u0103, \u00eenc\u0103 din fraged\u0103 copil\u0103rie, \u00eencercam s\u0103 m\u0103 ini\u021biez \u00een diverse genuri artistice \u2013 desenam, sculptam, traforam, confec\u021bionam m\u0103\u0219ti din papier m\u00e2ch\u00e9i, pirogravam, ba chiar… brodam cu fire de toate culorile curcubeului; interpretam c\u00e2ntece \u0219i eram conferancier (prezentator de program) pe scenele \u0219colii \u0219i ale satului meu Negureni, \u00een tain\u0103 vis\u00e2nd la o posibil\u0103 carier\u0103 actoriceasc\u0103. \u00cen contextul dezv\u0103luirii \u0219i form\u0103rii de sine ar trebui, cred, men\u021bionate pasiunea pentru ab\u021bibilduri \u0219i diafilme, sau chiar filme pe bune, at\u00e2t c\u00e2t le puteam avea \u00een acele spa\u021bii, \u00een acele condi\u021bii. Apoi, foarte expresiv\u0103 \u0219i bogat\u0103, cinemateca de aur (!) a fanteziei \u0219i viselor copil\u0103riei… Toate astea, comentate, parc\u0103, \u201ecompletate\u201d, \u00eemplinite de lecturi avide ce m\u0103 captivau.
\n\u00cens\u0103 a progresa… artistice\u0219te \u00een astfel de preocup\u0103ri acaparante era destul de complicat \u00een acel mediu rural, astfel c\u0103, la urma urmelor \u0219i, poate, la \u00eenceputul \u00eenceputurilor, toate poten\u021bialele \u00eenzestr\u0103ri artistice mi s-au… cantonat, adunat, focalizat, manifestat, implicit, pe o fil\u0103 de h\u00e2rtie, pe care, cu creionul, c\u0103utam, potriveam cuvintele mai osebite ale poeziei. Abia mai t\u00e2rziu aveam s\u0103 \u00een\u021beleg c\u0103 fiec\u0103ruia dintre noi \u00eei este dat\u0103 o anume sfer\u0103 de interese de atractivitate \u0219i creativitate, cu timpul acel copil sau adolescent deja aleg\u00e2nd partea lui de… sfer\u0103, pe care o \u00eempline\u0219te, o doteaz\u0103, o formeaz\u0103, concomitent form\u00e2ndu-se \u0219i el \u00een spa\u021biile ei. Iar spa\u021biile, sfera mea (spre fericire! \u2013 o spun ast\u0103zi) au fost cele ale scrisului \u0219i anturajului propice (plus… singur\u0103tatea), \u00een care se izvode\u0219te literatura.
\n\u00cens\u0103, \u00eentr-o m\u0103sur\u0103 considerabil\u0103, eu sunt un autor autoreferen\u021bial, pe deloc u\u0219orul traseu dinspre mine spre… mine. Apoi spre al\u021bii. Astfel s-a constituit nara\u021biunea mea memorialistic\u0103 (p\u00e2n\u0103 la… 14 ani) Copil la ru\u0219i. Apoi personalizarea prin m\u0103rturisire \u00een tain\u0103, \u00eent\u00e2mplat\u0103 \u00een jurnalul intim, pe care l-am \u00eenceput pe c\u00e2nd eram student la anul doi universitar \u0219i c\u0103ruia deja i-am dedica… 55 de ani. \u00cen cele mai multe poeme eroul liric e chiar autorul. (E drept, parc\u0103 \u00een controvers\u0103 cu mine \u00eensumi, \u00eentr-un text laconic zic: \u201eNu mai e nimic de f\u0103cut: poemul acesta\/ s-a n\u0103scut at\u00e2t de restr\u00e2ns\/ de mic\/ \u00eenc\u00e2t \u00een el nu a mai \u00eenc\u0103put\/ \u0219i eroul liric…\u201d)
\nUmbra persoanei mele nu putea s\u0103 nu apar\u0103 \u00een cam 100 de interviuri\/dialoguri, pe care le-am avut cu protagoni\u0219ti ai literaturii, culturii \u0219i filosofiei, convorbiri inserate \u00een 7-8 volume aparte. La r\u00e2ndul meu, am r\u0103spuns la \u00eentreb\u0103rile multor scriitori, jurnali\u0219ti, redac\u021bii (ca \u0219i cum \u00eentorc\u00e2ndu-mi datoriile), angaj\u00e2ndu-m\u0103 \u00een interviuri, diverse chestionare, mai apoi \u00eensumate \u00een trei volume editoriale. \u00cen context, m\u0103 g\u00e2ndesc c\u0103 e aproape imposibil de g\u0103sit vreun prozator, care \u00een scrierile sale nu ar fi introdus \u0219i energii, semne, tr\u0103iri \u0219i retr\u0103iri din existen\u021ba (strict!) personal\u0103, din biografie \u0219i… egografie. Ele pot fi depistate \u0219i \u00een volumele mele de nuvele De ce tocmai m\u00e2ine-poim\u00e2ine\u00b8 \u00cengerul \u0219i croitoreasa, Ultima c\u0103l\u0103torie a lui Ulysses, \u00cengerii \u0219i r\u00e2su-pl\u00e2nsu, Ruleta rom\u00e2neasc\u0103. Dar cum s-ar fi putut \u00eent\u00e2mpla ca tu, ca scriitor \u0219i ziarist (de multe ori, acesta \u2013 un Sancho Panza personal al scriitorului) s\u0103 nu apari, de multe ori \u00een prim-plan, \u00een jurnalele de c\u0103l\u0103torii, pe care le-ai \u00eentreprins prin Europa \u0219i Asia? Cum s\u0103 evi\u021bi prezen\u021ba, uneori chiar vorbirea direct\u0103, \u00een unele eseuri? Tu nu po\u021bi absenta, ca personaj autoreferen\u021bial, nici chiar \u00een traducerile pe care la faci. Iar eu sunt de partea celor ce consider\u0103 c\u0103 traducerea \u021bine organic de procesul literar propriu-zis, odat\u0103 ce include \u00een elaborarea sa actul de crea\u021bie, \u00eentregul arsenal de mijloace necesar pl\u0103smuirii literare autentice. Este vorba de crea\u021bie \u00een limbaj, prin limbaj a unui proces constructiv, bazat pe proiectul originalului. Astfel, \u00een orice aspect teoretic \u0219i practic ar fi cercetat\u0103 traducerea, ea trebuie \u00een\u021beleas\u0103 drept dep\u0103\u0219ire a restric\u021biilor, constr\u00e2ngerilor prin actul de participare a coautorului la plasarea operei colegului de alt\u0103 limb\u0103 \u00eentr-un alt spa\u021biu lingvistic, posibil cu specificit\u0103\u021bi artistice unice. Pentru cititori toate astea \u00eenseamn\u0103 extinderea, amplificarea spa\u021biului vital-referen\u021bial \u0219i de influen\u021b\u0103 a operei originale.
\n\u2013 Care ar fi rolul modernismului \u00een formarea stilului dvs. poetic \u0219i \u00eencotro duce istoria postmodernismului?
\n\u2013 Aproape… mistic, eu, adolescentul de c\u00e2ndva, care abia absolvise \u0219coala medie, parc\u0103 m-a\u0219 fi smuls din atmosfera versifica\u021biilor specifice realismului socialist, ce dominau \u00een crestoma\u021bii, pomenindu-m\u0103 \u00een libertatea bibliotecilor importante, fi\u0219ierele bibliografice ale c\u0103rora, \u00een tainic\u0103 interac\u021biune cu intui\u021bia mea, \u00eemi sugerau c\u0103ile de acces spre poezia italian\u0103, francez\u0103, spaniol\u0103, cea latinoamerican\u0103, \u00eentr-o diversitate fascinant\u0103. M\u0103 orientau spre eseistica primei jum\u0103t\u0103\u021bi a secolului trecut. Iar gra\u021bie excep\u021bionalei reviste Secolul 20 studentului-adolescent \u00eei erau accesibile izvoare ale literaturii universale contemporane, inclusiv ale avangardismului (evident, \u0219i celui rus). Astfel, paralel cu reala Universitate de Stat, eu frecventam universitatea liber\u0103 a autodidaxiei, a form\u0103rii<\/p>\n

de sine ca june intelectual, descoperind noi domenii ale esteticii, familiariz\u00e2ndu-m\u0103 nu doar cu filosofia european\u0103, ci \u0219i cu cea asiat\u0103 (chinez\u0103, japonez\u0103, indian\u0103).
\n\u00cen ce prive\u0219te partea a doua a \u00eentreb\u0103rii… Eu nu sunt dintre cei care ar vedea pericol sau… posibilitatea uit\u0103rii acelei p\u0103r\u021bi a artei, inclusiv a literaturii, care nu e considerat\u0103 postmodern\u0103. Ca cititor, continuu a m\u0103 interesa de antichitate, romantism, neorealism, avangardism, modernism \u0219i totdeauna, c\u00e2nd e cazul, \u00eemi mijesc a ne\u00eencredere privirea interioar\u0103 \u00een adresa oric\u0103rui personaj arogant, fixat inflexibil pe \u201epuritatea\u201d exclusiv\u0103 a postmodernismului, fenomen tr\u00e2mbi\u021bat mereu, \u00eens\u0103 at\u00e2t de neclar, confuz \u00een continuare, (sub)minat de echivocuri, permanent \u0219i neab\u0103tut p\u0103l\u0103vr\u0103gind de una, de alta \u0219i duc\u00e2nd
\n\u00een nic\u0103ieri. Pentru c\u0103 a persista monoton \u0219i de-a dreptul deprimant \u00een opinia c\u0103 postmodernismul e doldora de calit\u0103\u021bi \u0219i beneficii artistice, nu \u00eenseamn\u0103 dec\u00e2t infantilism conceptual-reduc\u021bionist, prosteasc\u0103 renun\u021bare la tezaurul artelor universale, care habar nu au avut \u0219i nu vor avea de postmodernism. O astfel de \u00eengustime de criteriu \u0219i percep Al. Paleologu o numea \u201epur\u0103 prostie \u0219i inaptitudine de a articula elementele culturii \u00een istoria lor\u201d. Iar scriitorul \u0219i filosoful german Alexander Kluge definea postmodernismul ca \u201eatacul contemporaneit\u0103\u021bii asupra tuturor timpurilor\u201d.
\n\u00centr-un anume fel, postmoderni\u0219tii clamoro\u0219i amintesc de unii cvasi-arti\u0219ti-distrug\u0103tori-deconstructivi\u0219ti. Iar, \u00een mare, se pare c\u0103 deja lumii i s-a cam leh\u0103metit de a\u0219a-zisul postmodernism (cu orice pre\u021b!) tot mai banalizat, opacizat, dec\u0103zut p\u00e2n\u0103 la minimalism maimu\u021b\u0103resc…
\n\u2013 Am impresia c\u0103 ast\u0103zi \u00een literatur\u0103 se traseaz\u0103 o direc\u021bie mai special\u0103, care poate fi numit\u0103 dorul de cititori. Nu ar fi vorba doar de oportunit\u0103\u021bile de a fi accesibil cititorului; \u201eCititorului! Sf\u0103tuitorului! Vindec\u0103torului!…\u201d (ca s\u0103 ne amintim de Mandel\u0219tam) ca un fenomen propriu-zis, \u00een ipostaz\u0103 de coparticipant (coautor), comesean, interlocutor. Ast\u0103zi problema nu mai e de a fi publicat. De unde \u0219i aspra constatare c\u0103 \u201eavem mai mul\u021bi scriitori dec\u00e2t cititori\u201d deja nu mai pare a trezi z\u00e2mbete.
\n\u2013 \u00cen timpurile noastre a ap\u0103rut \u0219i ia amploare o nou\u0103 fenomenologie a lecturii, de la legere (dar \u0219i ligare) oculis (a citi [dar \u0219i a lega literele] cu ochii) trec\u00e2ndu-se la legere in aurem \u2013 cititul cu auzul, cu timpanele. Datele statistice mondiale a edit\u0103rii \u0219i v\u00e2nz\u0103rii de carte aduc dovezi certe despre amplificarea sferei de utilizare a audiolecturii, modalitate ce devine tot mai atractiv\u0103, \u00eentr-un anume mod incluz\u00e2ndu-se organic \u00een contextul global al cunoa\u0219terii \u0219i ocup\u00e2nd un loc important \u00een mediul digital. \u0218i nu exist\u0103 motive de a presupune c\u0103 \u00een procesul transform\u0103rii Homo legens \u00een Homo audiens vor ap\u0103rea disensiuni, animozit\u0103\u021bi, conflicte, disconfort. Evident, \u0219i din cauza c\u0103 cititul \u201ela auz\u201d i-a fost caracteristic omului, omenirii \u00eenc\u0103 din str\u0103vechile timpuri, pe c\u00e2nd Homer era citit nu at\u00e2t cu ochii, c\u00e2t \u201electurat\u201d cu… timpanele\/urechile. Dar parc\u0103 primele \u201electuri\u201d ale unui copil nu sunt \u0219i ele auditive, c\u00e2nd piciul ascult\u0103\/\u201ecite\u0219te\u201d basmele ce i se spun, ini\u021biindu-se \u00een lume, \u00een literatur\u0103?
\nLa etapa actual\u0103, concluzia poate fi doar una: dezvoltarea \u0219i extinderea tehnologiilor comunicative (inclusiv \u00een audiolectur\u0103) mobilizeaz\u0103, activizeaz\u0103 un num\u0103r considerabil de cititori. Ace\u0219tia se adreseaz\u0103 operelor literare, create \u00een cele mai diverse epoci, implicit comunic\u00e2nd cu al\u021bi cititori. Lectura parc\u0103 ar deveni forum social, o… agora a audiolecturii, ca pe timpul lui Socrate, s\u0103 zicem, filosof, \u00een\u021belept care doar \u0219i-a rostit opera, nel\u0103s\u00e2nd posterit\u0103\u021bii niciun r\u00e2nd scris. \u00cen atare ipostaz\u0103, cititorul parc\u0103 \u0219i-ar modifica statutul, situa\u021bia sa existen\u021bial\u0103, \u00eentr-o anume m\u0103sur\u0103, ie\u0219ind din anonimat \u0219i \u00eensingurare, \u00eentr-un cititorul parc\u0103 devenind \u0219i el… critic literar, av\u00e2nd posibilitatea s\u0103-\u0219i expun\u0103 ad-hoc impresiile, evalu\u0103rile, nemul\u021bumirile, divergen\u021bele de opinie, o parte din care ar putea fi demne de aten\u021bie, cu oarece pondere axiologic\u0103, evaluativ\u0103.
\nPermanenta augmentare a volumului informa\u021bional universal (chiar… cosmic!), presiunea lui asupra omului duc(e) de asemenea la deficitul de timp necesar \u00een procesul de asimilare entropic\u0103. De unde \u0219i scumpirea timpului necesar \u00eentr-o ac\u021biune sau alta cognitiv\u0103, intelectual\u0103. Astfel c\u0103 o anumit\u0103 \u201eeconomisire\u201d sau o maxim\u0103 utilizare eficient\u0103 de c\u0103tre om a f\u0103r\u00e2mei de eternitate ce-i este predestinat\u0103 vor face ca timpul maturit\u0103\u021bii \u0219i activit\u0103\u021bii sale s\u0103 fie consumat ra\u021bional \u0219i chibzuit \u00een audiolectur\u0103. \u0218i aceast\u0103 form\u0103\/modalitate \u00een permanent\u0103 extindere de asimilare a informa\u021biei a pus bazele a\u0219a-numitei literaturi auditive; audioliteraturii. \u00cen anul 2014, Editura \u201eAudible\u201d (subdiviziune \u201eAmazon\u201d) \u0219i unul din cei mai importan\u021bi editori \u0219i difuzori de carte din SUA au publicat drama lui Jeffery Deaver The Starling Project (Proiectul Graurul), care se deosebe\u0219te de celelalte scrieri ale acestui popular autor de nara\u021biuni poli\u021bist-detectiviste prin faptul c\u0103 nu a fost editat\u0103 \u00een variant\u0103 clasic\u0103, pe h\u00e2rtie. Au ap\u0103rut instruc\u021biuni pentru redactorii de c\u0103r\u021bi vorbite, \u00een care se \u00eentrev\u0103d particularit\u0103\u021bile form\u0103rii \u0219i consolid\u0103rii genului de literatur\u0103 audio. Ar fi una din primele dovezi c\u0103 audiolectura devine parte component\u0103 esen\u021bial\u0103 a culturii c\u0103r\u021bii, istoriei. prezentului \u0219i viitorului ei.
\nStimula\u021bi de noua virtu-realitate, anumi\u021bi cititori \u00eencearc\u0103 (unii chiar cu succes) s\u0103 treac\u0103 la rolul de autor, scriindu-\u0219i propriile texte, pe care le propun unui mare num\u0103r de adresan\u021bi virtuali, care chiar i-ar putea asigura un anumit grad de popularitate. Astfel c\u0103, dac\u0103 e s\u0103 ne amintim de ideea \u201emor\u021bii autorului\u201d, lansat\u0103 de Roland Barthes, pe c\u00e2nd \u00eenc\u0103 nu exista internetul, am putea sus\u021bine, nu f\u0103r\u0103 o anumit\u0103 doz\u0103 de adev\u0103r, c\u0103 internetul… rena\u0219te sau na\u0219te autorul, iar \u00een internetul rusesc, s\u0103 zicem, ap\u0103ru no\u021biunea sete-ratura, ceea ce ar fi tocmai cyber-ratura la noi. Bine\u00een\u021beles, cu ofurile \u0219i \u00eendoielile de rigoare, c\u0103, chipurile, textele publicate \u00een internet ar fi cu mai multe sc\u0103z\u0103minte dec\u00e2t cele editate pe h\u00e2rtie. De aici \u0219i ideea c\u0103 cyber-(lite)ratura ar atesta sc\u0103derea nivelului de profesionism. Sau c\u0103 profesionismul e \u00een imediata vecin\u0103tate a amatorismului, inclusiv \u00een cazul c\u00e2nd critica literar\u0103 trebuie s\u0103-\u0219i \u00eempart\u0103 teritoriul \u0219i influen\u021ba de-a valma cu opiniile cititorilor, nu de pu\u021bine ori acestea din urm\u0103 predomin\u00e2nd.
\nCum s-ar spune, \u00een internet scriitura e una total\u0103, intercomunicarea fiind \u0219i ea modificat\u0103, pornind de la realitatea c\u0103, la r\u00e2ndul lor, scriitorul \u0219i criticul ajung \u0219i d\u00e2n\u0219ii \u00een rolul de cititori (audio) ai textelor altora, concomitent, gra\u021bie posibilit\u0103\u021bilor oferite de internet, cititorul \u0219i scriitorul put\u00e2ndu-se manifesta \u00een rol de critic. Unde mai punem c\u0103 operele\/textele de valoare provoac\u0103 reac\u021bii care apar, practic, \u00een timp real, ceea ce creeaz\u0103 efectul comunic\u0103rii pe viu. Forumurile web se transform\u0103
\n\u00een conferin\u021be prin coresponden\u021b\u0103 ale cititorilor. \u0218i astfel de manifest\u0103ri au un anume rol \u00een popularizarea operelor literare.
\nDe unde \u0219i razele de optimism ce lumineaz\u0103 ideea c\u0103 lucrurile nu sunt chiar at\u00e2t de triste, inclusiv \u00een ce prive\u0219te cyber-(liter)atura. A trecut perioada de incertitudini \u0219i nelini\u0219ti pe care le-a adus odat\u0103 cu el internetul, \u00eenc\u00e2t literatura contemporan\u0103 a supravie\u021buit, deconstruc\u021bia (moartea) personalit\u0103\u021bii autorului fiind… contramandat\u0103. Pentru c\u0103, de fapt, internetul nu depersonalizeaz\u0103, ci pur \u0219i simplu face ca selec\u021bia s\u0103 fie mai sever\u0103 tocmai din cauza c\u0103 num\u0103rul participan\u021bilor la procesul literar a crescut considerabil. Astfel c\u0103 s-a atenuat, iar unii chiar sus\u021bin c\u0103 deja a disp\u0103rut no\u021biunea de cyber-atur\u0103. Iar cei mai optimi\u0219ti sunt de p\u0103rerea c\u0103 internetul se \u00eenscrie armonios \u00een procesul literar, devenind parte component\u0103 a acestuia. Ba chiar cre\u0219te num\u0103rul autorilor care prefer\u0103 plasarea \u00een spa\u021biul virtual a operelor editate ini\u021bial pe h\u00e2rtie.
\nPe de alt\u0103 parte, scriitorii (puri\u2026) internau\u021bi caut\u0103 posibilitatea s\u0103-\u0219i publice pe h\u00e2rtie textele, ceea ce, \u00een prima etap\u0103, a cyber-aturii, nu se \u00eent\u00e2mpla. Astfel, internetul este treapta\/trambulina spre c\u0103r\u021bile de h\u00e2rtie. Multe din acestea deja au \u0219i ap\u0103rut, unele au fost \u0219i premiate.
\nDe mii de ani, cartea \u00een formatul ei clasic tr\u0103ie\u0219te \u00een bibliotec\u0103. Iar internetul e \u0219i el un mediu de existen\u021b\u0103 a c\u0103r\u021bii, a literaturii. Sigur, un altfel de mediu. Adic\u0103, \u00eenc\u0103 unul. \u0218i nu cred c\u0103 e \u00een plus. Nu trebuie s\u0103 depl\u00e2ngem destinul c\u0103r\u021bii de h\u00e2rtie c\u0103, chipurile, ea o s\u0103 dispar\u0103, par\u021bial sau total, ci s\u0103-i oferim \u0219ansa s\u0103 cunoasc\u0103 o via\u021b\u0103 deplin\u0103 \u0219i \u00een acest, alt mediu: virtual, cibernetic. Unde cartea valoroas\u0103 pe h\u00e2rtie poate s\u0103 devin\u0103 o audiocarte, ce \u00eenlesne\u0219te lectura, dar mai ales recitirile operelor importante. \u0218i cine poate exclude c\u0103 internetul, ca form\u0103 de editare \u0219i lectur\u0103 a c\u0103r\u021bii, nu se va\u2026 clasiciza, nu se va\u2026 academiza, devenind, pe bune, parte component\u0103 a preocup\u0103rilor (artistice) serioase, valabile, valoroase ale lumii? C\u0103 doar fotografia nu a anihilat pictura, filmul \u2013 teatrul, televiziunea \u2013 pe toate cele amintite la un loc, precum se cobea destul de naiv \u0219i neinspirat. Totul intr\u0103 \u00een procesele generale de diversificare \u0219i \u00eembog\u0103\u021bire a entropiei globale, dar \u0219i ale modalit\u0103\u021bilor opera\u021bionale de accesare (!), receptare \u0219i aplicare (inclusiv creativ\u0103) a ceea ce te intereseaz\u0103 pe tine personal din imensitatea entropiei, inclusiv cu diversitatea cre\u0103rii, prezen\u021bei, propunerii \u0219i propag\u0103rii c\u0103r\u021bii \u201eclasice\u201d, virtuale, audio.
\n\u2013 Ce p\u0103rere ave\u021bi despre festivalurile de poezie, concursuri de crea\u021bie sau turism literar?
\n\u2013 Le accept cu \u00een\u021belegere, ca omul care a frecventat \u0219i mai frecventeaz\u0103 astfel de manifest\u0103ri, \u00eentruniri, ca fost vice-pre\u0219edinte al Uniunii Scriitorilor din Moldova, ca fost pre\u0219edinte al Filialei Chi\u0219in\u0103u a Uniunii Scriitorilor din Rom\u00e2nia, cel care, \u00eempreun\u0103 cu colegii, a ini\u021biat \u0219i organizat festivaluri, reuniuni literare, conferin\u021be, la care am invitat confra\u021bi din diferite \u021b\u0103ri, inclusiv din Rusia.
\n\u00cen Rom\u00e2nia au loc multe festivaluri cu diverse grade de importan\u021b\u0103, ele se \u021bin \u00een toate cele 41 de jude\u021be, iar cele mai importante sunt festivalul organizat de Muzeul Na\u021bional al Literaturii Rom\u00e2ne, festivalurile ce au de emblem\u0103 numele lui Lucian Blaga (Cluj, Alba Iulia), Tudor Arghezi (T\u00e2rgu Jiu), Alexandru Macedonschi (Craiova), Liviu Rebreanu \u0219i George Co\u0219buc (Bistri\u021ba-N\u0103s\u0103ud). La Ploie\u0219ti are loc festivalul tradi\u021bional Nichita St\u0103nescu, eminent poet al contemporaneit\u0103\u021bii, nepotul generalului albgardist Nikita Cereaciukin, mama poetului, Tatiana, n\u0103sc\u00e2ndu-se \u00een 1910 la Voronej, iar \u00een anii r\u0103zmeri\u021bei bol\u0219evice, \u00eempreun\u0103 cu familia, \u0219i-a g\u0103sit refugiu, dar \u0219i fericire conjugal\u0103, \u00een Rom\u00e2nia.
\nExist\u0103 festivaluri cu decernarea premiului na\u021bional pentru poezie (Boto\u0219ani), proz\u0103 (Piatra Neam\u021b). Au loc festivaluri \u00een arealul dun\u0103rean, la Gala\u021bi \u0219i Br\u0103ila; la Marea Neagr\u0103 \u2013Constan\u021ba, spa\u021biu unde a h\u0103l\u0103duit nefericitul poet latin cu vers de pelin Ovidiu. Uniunea Scriitorilor \u00eempreun\u0103 cu revista Rom\u00e2nia literar\u0103 jurizeaz\u0103 concursul Scriitorul lunii, pentru ca, la finalul celor patru anotimpuri, din 12 laurea\u021bi s\u0103 aleag\u0103 Scriitorul anului. Iar cel mai prestigios concurs literar e Cununa de Lauri de la Tomis, la care, \u00een tandem sau trio, concureaz\u0103 echipe de poe\u021bi din cele 22 de filiale ale USR. Au devenit tradi\u021bionale festivalurile de proz\u0103, cele ale tinerilor autori, pe care le organizeaz\u0103 filialele sau anumite reviste \u00een colaborare cu editurile.
\n\u00cen trecerea timpului, unele festivaluri, foarte prestigioase, \u00eens\u0103 costisitoare \u00een organizare, au trecut \u00een istoria literar\u0103, \u00een trezoreria spiritual\u0103 rom\u00e2neasc\u0103 \u0219i nu numai. Printre ele, festivalul Zile \u0219i nop\u021bi de literatur\u0103 la Neptun, premiul mare al c\u0103ruia constituia 10 mii de euro \u0219i se acorda unui celebru scriitor str\u0103in. Una din distinc\u021bii, pentru traduceri, i-a fost acordat\u0103 \u0219i lui Kirill Kovalgi. Iar \u00een locul celor \u201eretrase\u201d \u00een analele vie\u021bii culturale na\u021bionale \u0219i europene au ap\u0103rut festivaluri mai pu\u021bin costisitoare.
\nPrecum se \u0219tie, \u00een mod tradi\u021bional, la astfel de manifesta\u021bii se \u021bin recitaluri de poezie, sunt prezentate c\u0103r\u021bi, traduceri noi, au loc \u00eent\u00e2lniri cu cititorii \u00een biblioteci, licee, universit\u0103\u021bi etc., concomitent cu premiile unii participan\u021bi aleg\u00e2ndu-se cu noi propuneri editoriale de a le fi traduse c\u0103r\u021bile \u00een Rom\u00e2nia, ale autorilor rom\u00e2ni \u2013 \u00een \u021b\u0103rile europene \u0219i dincolo de ele. \u00cen categoria unor astfel de \u00eentruniri fac parte \u0219i t\u00e2rgurile de carte na\u021bionale (Gaudeamus, Bookfest), la Bucure\u0219ti \u0219i Chi\u0219in\u0103u, altele regionale.
\nA\u0219adar, cu plusurile, dar \u0219i cu minusurile (mult mai pu\u021bine) de rigoare, via\u021ba literar\u0103 rom\u00e2neasc\u0103 e destul de dinamic\u0103, la ea fiind invita\u021bi \u0219i mul\u021bi colegi din str\u0103in\u0103tate.
\n\u2013 Cine v\u0103 sunt interlocutorii, sf\u0103tuitorii cei mai apropia\u021bi?
\n\u2013 \u00cen cea mai mare parte \u0219i \u00een cele mai multe cazuri interlocutorii mei sunt c\u0103r\u021bile, biblioteca ce uime\u0219te \u0219i chiar vr\u0103je\u0219te cu multitudinea polifonic\u0103 de voci \u0219i \u00een\u021belepciune, prin consisten\u021b\u0103 intelectual\u0103.
\nIar dac\u0103 e s\u0103-l consider de conlocutor (\u0219i… con-\u00eenlocuitor?) \u0219i pe alter ego-ul meu, trebuie s\u0103 spun c\u0103 el \u00eemi este cel mai apropiat \u0219i fidel \u00eenc\u0103 din pruncie, c\u00e2nd cre\u0219team copil de unul singur \u00een familie \u0219i am cunoscut multe perioade rodnice de solitudine \u00eeng\u00e2ndurat\u0103, meditativ\u0103 \u0219i intram frecvent \u00een dialog cu mine \u00eensumi.
\nMi-au fost interlocutori de\u0219tep\u021bi, ageri \u0219i unii dintre prieteni, colegi, cu care, ani \u00een \u0219ir, am f\u0103cut schimb de mesaje, de scrisori, printre ei fiind maramure\u0219eanul bucure\u0219tenizat Ion Zuba\u0219cu, letonul Leons Briedis, c\u0103ruia i-am tradus \u0219i editat o carte de poeme la Ia\u0219i, confratele mai mare cern\u0103u\u021bean, mai apoi stabilit la Chi\u0219in\u0103u, Vasile Levi\u021bchi, care, cu p\u0103rere de r\u0103u au plecat to\u021bi trei spre C\u00e2mpiile Elizee. Coresponden\u021ba cu ei am inserat-o \u00eentr-o carte aparte, publicat\u0103 de un tandem editorial, Saga (Israel) \u0219i Cervantes (Rom\u00e2nia).
\nMai spre \u00eenceputul discu\u021biei noastre aminteam despre unii convorbitori, care au fost distin\u0219i scriitori rom\u00e2ni \u0219i de peste hotare, cu care am fost \u00een dialoguri dep\u0103nate pe \u00eendelete, pe a\u0219ezate, cum se mai spune. Acele m\u0103rturisiri au intrat \u00een 7-8 c\u0103r\u021bi.
\nIar \u00een contextul general al intercomunic\u0103rii amicale, colegiale, s-ar putea invoca interviurile pentru care am fost solicitat ca… r\u0103spunz\u0103tor (prima dintre c\u0103r\u021bile mele de interviuri se nume\u0219te R\u0103spuns \u0219i r\u0103spundere, 1988), sau s\u0103 amintesc de multe reviste, care mi-au propus s\u0103 r\u0103spund la diverse chestionare, \u00een rezultat form\u00e2ndu-se, parc\u0103, un mozaic, \u00een multe secven\u021be-componente ale c\u0103ruia m\u0103 reg\u0103sesc, fie \u0219i secven\u021bial, par\u021bial, \u00eens\u0103 scrutat, (auto)abordat din diverse unghiuri de vedere, apreciere, din diverse bran\u0219amente tematice, de la varii niveluri ale registrului intim, al spunerii de sine. Textele, destul de numeroase, le-am ordonat \u00een trei volume de interviuri\/dialoguri cu colegi-intervievatori.
\n\u00cen fine, dialogul cu tine \u0219i cu ceilal\u021bi, apropia\u021bi firii \u0219i con\u0219tiin\u021bei tale, \u00ee\u021bi men\u021bine \u00een form\u0103 bun\u0103 curiozitatea fa\u021b\u0103 de lume, dar \u0219i fa\u021b\u0103 de propria ta persoan\u0103. Curiozitatea drept cunoa\u0219tere, studiu, experien\u021b\u0103. \u00cen caz contrar, dezinteresul fa\u021b\u0103 de lume cu toate ale ei, nedorin\u021b\u0103 sau neputin\u021b\u0103 \u00een cunoa\u0219terea de sine duc la \u00eendep\u0103rtarea de lume \u0219i de sine; duc la auto-min\u021bire \u0219i r\u0103t\u0103cire.
\n\u2013 Care a fost magistrul dumneavoastr\u0103?
\n\u2013 Diferen\u021ba de v\u00e2rst\u0103 dintre Mallarm\u00e9 \u0219i Val\u00e9ry era de 30 de ani. Precizez acest fapt, pentru a-mi aminti cine,
\nla timpul debutului meu (\u00een pres\u0103, mai 1967), mi-ar fi putut deveni, la Chi\u0219in\u0103u, maestru-\u00eendrum\u0103tor \u00een poezie. Nu, pe atunci nu puteam afla personalit\u0103\u021bi scriitorice\u0219ti demne de admira\u021bie, nu \u00eencercam dorin\u021ba de a m\u0103 apropia de vreun maestru oarecare. La drept vorbind, \u00een acea atmosfer\u0103 scriitoriceasc\u0103 viciat\u0103 astfel de figuri nici nu existau, condeierii mai \u00een v\u00e2rst\u0103 (unii dintre ei, transnistreni) fiind compromi\u0219i de slug\u0103rnicie versificatorie, \u00eenc\u00e2ntat-lozincard\u0103 fa\u021b\u0103 de cincinale, de iluzoriile realiz\u0103ri ale bol\u0219evismului. \u00cens\u0103 \u0219i mul\u021bi autori cu v\u00e2rsta \u00een jur de 50 de ani serveau cu entuziasm inep\u021biile celor care lansaser\u0103 a\u0219a-numitul cod al constructorului comunismului, acesta, comunismul, urm\u00e2nd s\u0103 apar\u0103, fix-exact, \u00een anul… 1980! Iar diferen\u021ba dintre un debutant de 16-17 ani \u0219i viitorii s\u0103i colegi din genera\u021bia 60, unii dintre care f\u0103ceau tentative timide de a \u00eennoi, moderniza, contemporaneiza vibra\u021biile literare \u00eentre Nistru \u0219i Prut, constituia \u00een jur de cincisprezece ani. Astfel c\u0103 \u00een\u0219i\u0219i ace\u0219ti autori se mai aflau \u00eentr-o perioad\u0103 de devenire, de formare \u00een destin literar, av\u00e2nd la activ abia c\u00e2te 2-3 c\u0103r\u021bulii de versuri, ceea ce nu putea s\u0103 lase un \u00eensemn demn de aten\u021bie pe firmamentul literaturii rom\u00e2ne.
\nIar \u00een contextul panrom\u00e2nesc al activit\u0103\u021bii literare, la momentul debutului nostru, deja anun\u021baser\u0103 serios despre prezen\u021ba lor autori relativ tineri, pe care \u00eei urm\u0103ream cu interes, cu aten\u021bia ucenicului cititor-ascult\u0103tor. Cuno\u0219team \u0219i admiram c\u0103r\u021bile lui Nicolae Labi\u0219, Nichita St\u0103nescu, Marin Sorescu, Leonid Dimov, \u0218tefan Augustin Doina\u0219, Geo Dumitrescu, Cezar Baltag, Ion Gheorghe, precum \u0219i opera marilor nume afirmate \u00eenc\u0103 \u00een perioada interbelic\u0103, \u2013 Tudor Arghezi, Ion Barbu, Lucian Blaga, George Bacovia, Geo Bogza etc., etc. Printre ei bine\u00een\u021beles c\u0103 s-ar fi aflat cineva, care mi-ar fi putut fi de suport, de \u00eendrum\u0103tor \u00een dep\u0103\u0219irea mai eficient\u0103 a incertitudinilor debutului, ajut\u00e2ndu-m\u0103 passe \u00e0 travers des for\u00eats de symbols (Baudelaire), s\u0103 \u00een\u021beleg mai multe \u0219i necesare din intrarea \u00een ademenitorul codru de simboluri, metafore, \u00eencreng\u0103turi ideatice enigmatice, subtilit\u0103\u021bi stilistice m\u0103iestrite… \u00cens\u0103 atunci, la Prut, \u00eentre rom\u00e2ni \u0219i rom\u00e2ni st\u0103tea neclintit\u0103 pa\u0219nica (\u00een rus\u0103, a ie\u0219it un joc de cuvinte \u00eentr-un singur cuv\u00e2nt: \u043c\u0438(\u0440)\u043d\u044b\u0439, citindu-se \u0219i ca pa\u0219nic\u0103 \u0219i ca minat\u0103), fr\u0103\u021beasca, interna\u021bionala cortin\u0103 de fier a lag\u0103rului socialist. St\u0103teau gr\u0103nicerii \u0219i comandirii lor, politrucii ostili literaturii, artei \u00een general, inamicii libert\u0103\u021bii \u0219i ai lumii civilizate. Neg\u0103sind un magistru, eu pur \u0219i simplu urm\u0103ream activitatea s\u0103r\u0103c\u0103cioas\u0103, derutant\u0103 a poe\u021bilor din Chi\u0219in\u0103u, constatam c\u00e2t de greu, de nesigur se maturizeaz\u0103 ei, \u00eencerc\u00e2nd (sau nu) s\u0103 dep\u0103\u0219easc\u0103 constr\u00e2ngerile la care \u00eei supunea cenzura, ideologia bol\u0219evic\u0103 antina\u021bional\u0103, presiunea \u0219i veghea de ciclop a partidului-buldog (sau… cerber). Personal, eram oarecum mai atent la unele formule prozodice ceva mai contemporane, moderne ale lui Gheorghe Vod\u0103 \u0219i Ion Vatamanu, primul din ei devenindu-mi chiar filotim, prefa\u021b\u00e2ndu-mi cartea de debut Arip\u0103 \u00een lumin\u0103 (1976), referitor la care un critic (mai mult partinic, probabil, dec\u00e2t… literar) \u00ee\u0219i ar\u0103t\u0103 nedumerire, exprim\u00e2ndu-se aproximativ astfel: ce poet ambi\u021bios e acest Butnaru, pe parcursul \u00eentregii c\u0103r\u021bi necomi\u021b\u00e2nd nicio pereche de rime.
\nPrin urmare, neav\u00e2nd un maestru \u00eendrum\u0103tor (real), marii \u0219i fidelii mei magi\u0219tri au r\u0103mas a fi Carte, Biblioteca, Studiul.
\n\u2013 Ave\u021bi discipoli?
\n\u2013 Nu pot spune dac\u0103 ar exista colegi mai tineri, care m-ar considera magistrul lor (prin… coresponden\u021b\u0103), care s-ar fi condus de \u00eendrum\u0103rile \u0219i sfaturile mele, necesare \u00een devenirea scriitoriceasc\u0103, \u00eens\u0103, prin ani, mul\u021bi debutan\u021bi mi s-au adresat cu \u00eentreb\u0103ri, solicit\u0103ri pentru a le lumina anumite fa\u021bete ale acestei enigmatice activit\u0103\u021bi, zise artistice, literare; mi-au solicitat sus\u021binerea, inclusiv pentru a le prezenta \u00een reviste primele probe poetice, s\u0103 le prefa\u021bez vreo carte. Apoi, la drept vorbind, cred c\u0103 unor tineri le-am ajutat s\u0103-\u0219i modeleze \u201eeul\u201d interior \u0219i prin traducerile mele din literatura universal\u0103, inclusiv din avangarda rus\u0103, unele dintre care le-am lansat pentru prima oar\u0103 \u00een rom\u00e2ne\u0219te. \u00cen tinere\u021be, un timp, am fost coordonatorul cenaclului literar Luceaf\u0103rul de pe l\u00e2ng\u0103 redac\u021bia ziarului Tinerimea Moldovei\u00b8 iar, peste ani, a cenaclului Perpetuum, de la biblioteca chi\u0219in\u0103uian\u0103 Transilvania, frecventat \u00een special de tineri autori, liceeni, studen\u021bi, unii dintre care chiar \u00een acea perioad\u0103 deja debut\u00e2nd editorial. Multor \u00eencep\u0103tori le-am r\u0103spuns personal din redac\u021bia Tinerimea Moldovei, altora \u2013 la po\u0219ta redac\u021biei.
\nS-a \u00eent\u00e2mplat ca unii cititori s\u0103-mi indice c\u0103 X sau Y mi-au \u201esustras\u201d unele texte poetice sau versuri, metafore aparte. \u00cens\u0103 plagiatorii nu pot fi considera\u021bi discipoli. (Odat\u0103, chiar glumeam amar, c\u0103, avant la lettre, plagiatul a \u021binut de mentalitatea comunist\u0103: e o expropriere!)
\n\u0218i ast\u0103zi se \u00eent\u00e2mpl\u0103 s\u0103 fiu solicitat s\u0103 citesc \u0219i s\u0103 apreciez manuscrise care, eventual, ar putea deveni c\u0103r\u021bi, \u00eens\u0103 \u00een atare cazuri ar fi mai potrivit s\u0103 ne referim la rela\u021biile confraterne \u00eentre un scriitor mai experimentat \u0219i colegii s\u0103i mai tineri, doar at\u00e2t.
\n\u2013 Cu cine a\u021bi fi dorit s\u0103 v\u0103 plimba\u021bi prin parc?
\n\u2013 \u00centrebarea \u00eemi aduce \u00een minte un poem ce e pare a se potrivi ca mic prolog la r\u0103spunsul propriu-zis, ce va urma: Pauz\u0103 de plimbare. \u00cen parc\/ un om de z\u0103pad\u0103. Ceva timp\/ st\u0103m fa\u0163\u0103 \u00een fa\u0163\u0103\/ t\u0103c\u00e2nd. Cum s-ar spune\/ am g\u0103sit limb\u0103 comun\u0103. \/\/ A\u015fadar\/ stau fa\u0163\u0103 \u00een fa\u0163\u0103\/ cu omul de z\u0103pad\u0103\/ at\u00e2t de alb\/ \u00eenc\u00e2t \u00eemi pare c\u0103 st\u0103m\/ fa\u015f\u0103 \u00een fa\u015f\u0103.
\nDar s\u0103 revenim: a\u0219 prefera s\u0103 m\u0103 plimb \u00eempreun\u0103 cu sculpturile resuscitate, re\u00eenviate ale unor scriitori geniali (sigur, unii dintre ei cam dificili \u00een comunicare, dar… atractivi), filosofi, mari compozitori. Sunt at\u00e2tea prin ora\u0219ele lumii! Multe \u0219i la Chi\u0219in\u0103u, Bucure\u0219ti, Ia\u0219i… Un numeros \u0219i genial popor! Nu \u0219tiu dac\u0103 Umberto Eco are sau \u00eenc\u0103 nu o statuie, un monument, \u00eens\u0103 el ar fi dintre primii cu care a\u0219 fi dorit s\u0103 m\u0103 plimb prin Italia, Europa, prin lume \u0219i, \u00een discu\u021bie, s\u0103 tot fac referin\u021be \u201edocte\u201d la crea\u021bia sa. Posibil \u0219i dintr-un jind intuitiv, din motivul c\u0103 s-a \u00eent\u00e2mplat s\u0103 fiu n\u0103scut \u00een aceea\u0219i zi de ianuar cu marele scriitor, c\u0103rturar de o uimitoare mobilitate a idea\u021biei, preceptelor, care cititorului versat \u00eei spun \u0219i \u00een sugereaz\u0103 lucruri unice, de o noutate mai rar \u00eent\u00e2lnit\u0103 ast\u0103zi.
\n\u2013 Dar posibil c\u0103 noi suntem azteci \u0219i acesta nu ar fi dec\u00e2t \u00eenceputul?
\n\u2013 Ce turnur\u0103 interogativ\u0103! M\u0103 \u00eentreb de unde a pornit imboldul pentru a-mi adresa o astfel de \u00eentrebare…
\n\u2013 Chiar din unele c\u0103r\u021bi de poeme, care vi s-au editat \u00een ruse\u0219te, la Moscova…
\n\u2013 A, iat\u0103 taina cam la… suprafa\u021b\u0103. A\u0219a e, de mai multe ori m-am tot g\u00e2ndit la enigmaticii azteci, popor cet\u0103\u021benii c\u0103ruia, de la mic la mare, rosteau extrem de cursiv Quetzalcoatl sau Tlahuizcalpantecuhtli, adic\u0103 – St\u0103p\u00e2nul Stelei Zorilor\u2026 Mai mult ca at\u00e2t: se pare chiar c\u0103 Tlahuizcalpantecuhtli era primul cuv\u00e2nt pe care, \u00een via\u021ba lor, \u00eel rosteau pruncii aztecilor… Da, \u00eel rosteau perfect \u0219i b\u0103tr\u00e2nii f\u0103r\u0103 din\u021bi, care, se zice, ei \u00een\u0219i\u0219i deja se aflau \u201e\u00een gura mor\u021bii\u201d; \u00eel rosteau la vremea, c\u00e2nd ap\u0103rea m\u0103re\u021bul Tlahuizcalpantecuhtli \u2013 St\u0103p\u00e2nul Stelei Zorilor \u2013 \u0219i al Artei Oratorice, e de presupus… \u0218i al Artei Poetice, de asemenea.
\nIar zorile \u00eenseamn\u0103 \u00cenceput, Revenire.
\n\u0218i \u00eenc\u0103 ceva. Odat\u0103, c\u00e2nd g\u00e2ndul mi se ab\u0103tuse iar spre destinul aztecilor, \u00een metafore a \u00eenceput s\u0103 se contureze, tot mai distinct, chipul Fridei Kahlo, fulgura\u021bia multicolor\u0103 a sufletului ei purtat de c\u0103l\u0103re\u021bii albi-portocalii ai polenurilor spulberate peste gr\u0103dinile cu cactu\u0219i ale Mexicului, gr\u0103dinile ca \u0219i suspendate de la abandonatele temple aztece, unde agonizeaz\u0103 pas\u0103rea quetzal, c\u0103reia picturile \u00eei fac loc \u00een preajma ei, a marii artiste a penelului; pe um\u0103rul Fridei, \u00een spiritul ei \u2013 \u0219i el suspendat \u00een gr\u0103dinile uitate, prin care fream\u0103t\u0103 a disperare graiul sf\u00e2\u0219iat al str\u0103bunilor \u00een rugi neajunse \u00een volnicie, r\u0103mase \u00een pustietatea otova a cruzimii conchistadoriale acolo, \u00een Mesoamerica precolumbian\u0103, pe pantele \u0219i humele ex-imperiului aztec; hume albicioase-gri, pasta cleioas\u0103 a c\u0103rora fiind asemeni aripilor \u00eengerilor deshuma\u021bi din acea plastilin\u0103 r\u0103mas\u0103 \u00eenc\u0103 de la genez\u0103 \u0219i din care nu este exclus ca Domnul s\u0103-l fi modelat pe Adam-aztecul…
\nIar Adam \u00eenseamn\u0103 \u0219i el \u00cenceputul… De umanitate, de Poezie…
\n\u2013 Eu merg relativ des la m\u0103n\u0103stirile de pe Muntele Athos \u0219i am remarcat c\u0103 num\u0103rul pelerinilor din Rom\u00e2nia e din ce \u00een ce mai mare. Probabil, aceast\u0103 constatare reflect\u0103 \u0219i via\u021ba spiritual\u0103 a societ\u0103\u021bii. A\u0219a o fi?
\n\u2013 Eu consider c\u0103 atare stare de fapt e una din dovezile c\u0103 rom\u00e2nii tr\u0103iesc \u00eentr-o \u021bar\u0103 liber\u0103, democratic\u0103, aflat\u0103 \u00eentr-o lume liber\u0103. E o dovad\u0103, c\u0103 rom\u00e2nii tr\u0103iesc mult mai bine dec\u00e2t p\u00e2n\u0103 la c\u0103derea cortinei de fier. Inclusiv scriitorii, c\u0103rora, prin lege guvernamental\u0103, li se acord\u0103 un plus de jum\u0103tate din pensia care le revine oficial. Iar cei mai buni dintre ei, de altfel ca \u0219i reprezentan\u021bii altor sfere artistice, primesc o indemniza\u021bie de stat special destul de consistent\u0103. \u00cen Uniunea European\u0103, Rom\u00e2nia are un ritm de dezvoltare dintre cele mai \u00eenalte.
\nBine\u00een\u021beles, \u00een context, nu putem s\u0103 nu amintim \u0219i de faptul c\u0103 l\u0103ca\u0219ele de la Muntele Sf\u00e2nt au fost mereu \u00een
\naten\u021bia domnitorilor din principatele rom\u00e2ne, unele din ele fiind renovate \u0219i \u00eempodobite la interven\u021bia domnitorului Moldovei Bogdan al III-lea, celor valahi Neagoe Basarab, Radu de la Afuma\u021bi, a domnitorului muntean Constantin Br\u00e2ncoveanu etc. Faptele au avut loc \u00een special \u00een secolul al XVI-lea. E \u0219i o istorie \u00eentreag\u0103 a prezen\u021bei cre\u0219tine rom\u00e2ne pe Muntele Athos.
\n\u00cens\u0103, dac\u0103 e s\u0103 judec\u0103m despre via\u021ba spiritual\u0103 a societ\u0103\u021bii, \u00een general, eu m\u0103 g\u00e2ndesc nu doar la componenta ei religioas\u0103, ci \u0219i la istorie, cultur\u0103 \u0219i, nu \u00een ultimul r\u00e2nd, la componenta turistic\u0103 tot mai dinamic\u0103. Pe Muntele Athos po\u021bi \u00eent\u00e2lni \u0219i mul\u021bi turi\u0219ti francezi, care vin
\ndintr-o societate considerat\u0103 \u00een mare parte ateist\u0103. Cutreier\u00e2nd Roma, se \u00eent\u00e2mpl\u0103 s\u0103 intra\u021bi \u00een bazilici superbe, fastuoase, unele din care deja nu mai sunt obiecte de rit, ci doar obiecte turistice. Cum s-ar zice, au r\u0103mas f\u0103r\u0103 enoria\u0219i \u0219i sunt frecventate doar de… pedestra\u0219i.
\nIar societatea rom\u00e2neasc\u0103 este pe deplin concordant\u0103 cu societ\u0103\u021bile din alte \u021b\u0103ri europene libere, democrate, societ\u0103\u021bi care muncesc, fream\u0103t\u0103 a bucurie sau nemul\u021bumire, caut\u0103, protesteaz\u0103, umbl\u0103 la biseric\u0103 (p\u0103r\u021bi din ele), la teatru, fotbal, tenis etc. Iar Muntele Athos, cu renumitele sale l\u0103ca\u0219e de cult, reprezint\u0103 unul din minunatele locuri de pe p\u0103m\u00e2nt, care atrag credincio\u0219ii \u0219i, bine\u00een\u021beles, turi\u0219tii; care inspir\u0103 scriitori, pictori, compozitori… Astea toate gra\u021bie p\u0103cii \u00eentre popoare \u0219i libert\u0103\u021bii acestor popoare.
\n\u2013\u00cen virtutea tradi\u021biei consacrate la revista noastr\u0103, v\u0103 rog s\u0103 \u00eencheiem discu\u021bia cu un poem.
\n\u2013 Da, unul pe care l-am intitulat Miez:<\/p>\n

De c\u00e2te ori a \u00eencercat s\u0103 \u00eenceap\u0103 vreun poem
\nde undeva de pe la margini
\ntotdeauna, involuntar, l-a \u00eenceput chiar din
\nmiezul infinitului care, se spune
\ne cu centrul pretutindeni \u0219i hot\u0103rnicirile nic\u0103ieri.
\nA \u00eencercat s\u0103 schimbe filozofia teoretic\u0103 sau liric\u0103
\npe teoria practic\u0103, s\u0103 substituie
\nceea ce trebuia s\u0103 \u0219tie prin ceea ce trebuia s\u0103 fac\u0103, dar
\nrezultatul a fost acela\u0219i: \u00een toate \u0219i pretutindeni
\nnu existau limite. Nu exista
\nnici chiar marginea pustiului unde
\nv\u00e2ntul nisipofor pune p\u0103p\u0103diile \u00een fa\u021ba
\nplutoanelor sale de execu\u021bie. Astfel
\n\u00een baza nescrisei legit\u0103\u021bi c\u0103 pururi
\npoemul \u00eencepe din miezul infinitului
\n(sau din epicentrul… marginii \u0219i uneori chiar extremei)
\nautorul nu-\u0219i va pune semn\u0103tura
\nnici la \u00eenceputul \u0219i nici la sf\u00e2r\u0219itul poemului, ci
\n\u00eel semneaz\u0103 direct aici, \u00een miezul lui de cuvinte
\n-leo butnaru-
\npentru a continua textul \u00een\u021beles drept
\nun nobil morm\u00e2nt al omului ce mai este \u00een via\u021b\u0103
\nomul \u00eenvelit \u00een c\u0103ptu\u0219eala cuvintelor, \u00een
\ncoconul lor nespus de nesigur c\u00e2nd
\nvine vorba s\u0103 se ocroteasc\u0103 de cine \u0219tie ce primejdie
\n\u0219i \u00een genere neajutorat precum \u00eens\u0103\u0219i poezia \u00een care
\nmereu \u00eencearc\u0103 s\u0103-\u0219i ascund\u0103 frica de lume.<\/p>\n

A consemnat Dmitriy BURAGO<\/strong>,
\n\u042d\u043c\u0438\u0433\u0440\u0430\u043d\u0442\u0441\u043a\u0430\u044f \u043b\u0438\u0440\u0430 (Lira emigra\u021biei), Belgia<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Din marea gr\u0103din\u0103 a internetului\u2026 Lumea se treze\u015fte, a venit vremea? \u201eMigra\u0163ia\u201d deschis\u0103 \u015fi dezordonat\u0103 pe care multe guverne au<\/p>\n","protected":false},"author":18,"featured_media":18831,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"colormag_page_container_layout":"default_layout","colormag_page_sidebar_layout":"default_layout","_monsterinsights_skip_tracking":false,"_uf_show_specific_survey":0,"_uf_disable_surveys":false,"ngg_post_thumbnail":0,"video_url":"","footnotes":""},"categories":[7,328],"tags":[],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/23593"}],"collection":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/18"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=23593"}],"version-history":[{"count":3,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/23593\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":23596,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/23593\/revisions\/23596"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/18831"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=23593"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=23593"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=23593"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}