{"id":23580,"date":"2024-08-16T00:14:03","date_gmt":"2024-08-15T21:14:03","guid":{"rendered":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=23580"},"modified":"2024-08-16T00:14:03","modified_gmt":"2024-08-15T21:14:03","slug":"spatii-culturale-nr-95-1","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=23580","title":{"rendered":"Spa\u021bii culturale nr. 95 (1)"},"content":{"rendered":"

Petrache PLOPEANU <\/strong>
\n\"\"

Libertatea tiranilor<\/strong><\/p>\n

Motto:
\n\u201eNu-mi mai vorbi\u0163i de popoare \u00eenrobite \u015fi de dorin\u0163a lor de libertate; tiranii sunt asasina\u0163i prea t\u00eerziu: e, pentru ei, scuza cea mai temeinic\u0103\u201d. (Cioran, Silogismele am\u0103r\u0103ciunii, Humanitas, Bucure\u0219ti, 1992, p. 100).<\/em><\/p>\n

Libertatea, unul dintre drepturile considerate inalienabile ale omului \u0219i cet\u0103\u021beanului, este definit\u0103 de c\u0103tre iluministul Montesquieu ca: \u201eDreptul unui om de a face orice nu d\u0103uneaz\u0103 altcuiva\u201d. Libertatea poate fi privit\u0103 din perspective diferite: tipul de libertate, beneficiarii libert\u0103\u021bii, asocierea cu celelalte drepturi inalienabile etc.
\nDin a doua perspectiv\u0103, aceea referitoare la beneficiarii libert\u0103\u021bii, putem identifica drept beneficiari indivizii separa\u021bi, iar, \u00een al doilea r\u00e2nd, mul\u021bimile, comunit\u0103\u021bile umane.
\nIndividul a tins \u00eentotdeauna c\u0103tre libertate, indiferent de epoca \u00een care a tr\u0103it, din Antichitate p\u00e2n\u0103 \u00een zilele noastre. Reflec\u021bia teoretic\u0103 a urmat practica social\u0103 \u0219i politic\u0103 sau dimpotriv\u0103 a oferit modele de interpretare a inser\u021biei acestui drept \u00een societ\u0103\u021bile respective la nivelul individului \u0219i la acela al comunit\u0103\u021bilor. Filozofii greci \u0219i romani au oscilat \u00eentre a accepta libertatea ca pe un drept de care trebuiau s\u0103 se bucure doar cet\u0103\u021benii, nu \u0219i sclavii \u0219i acceptarea faptului c\u0103 libertatea este un dat al oric\u0103rui om indiferent de categoria social\u0103 din care face parte. \u00cen Evul Mediu s-a pornit de la ideea religioas\u0103 c\u0103 libertatea este un dat divin \u0219i c\u0103 Divinitatea este aceea care traseaz\u0103 fiec\u0103rui om o anumit\u0103 cale, un anumit destin, a\u0219adar put\u00e2ndu-se spune c\u0103 de fapt libertatea nu exist\u0103 cu toate c\u0103 problema liberului-arbitru a fost de natur\u0103 s\u0103 creeze confuzie \u00een mintea oamenilor. Omul era liber s\u0103 p\u0103\u0219easc\u0103 \u00eentre anumite limite considerate morale din perspectiva bisericii. Protestantismul a reu\u0219it s\u0103 scoat\u0103 individul dincolo de limitele unui destin \u00eengust, succesul fiind semnul c\u0103 libertatea pe care acesta \u0219i-a luat-o \u00eei este pl\u0103cut\u0103 lui Dumnezeu. Dar calea religiei nu este de natur\u0103 s\u0103-i ofere omului libertatea deplin\u0103. De fapt, nici secolul al XVIII-lea, secolul luminilor, nu a fost \u00een m\u0103sur\u0103 s\u0103 ofere realitatea unei libert\u0103\u021bi nelimitate. Proclam\u00e2nd Ra\u021biunea ca putere absolut\u0103, ilumini\u0219tii nu au g\u0103sit solu\u021bia pentru a oferi umanit\u0103\u021bii dreptul la o libertate absolut\u0103. Am spus mai sus c\u0103 ei proclamau faptul c\u0103 libertatea este dreptul de a face ceea ce nu d\u0103una altcuiva. Este evident\u0103 limitarea libert\u0103\u021bii \u0219i am putea ad\u0103uga c\u0103 dac\u0103 exist\u0103 o anumit\u0103 limitare a libert\u0103\u021bii, aceea nu este libertate. Deci libertatea absolut\u0103 neexist\u00e2nd, nu exist\u0103 libertate \u00een genere. \u0218i atunci nu este oare van\u0103 preten\u021bia sau aspira\u021bia omului\/umanit\u0103\u021bii spre libertate? \u00centotdeauna, indiferent de epoc\u0103, libertatea r\u0103m\u00e2ne mai mult un ideal dec\u00e2t o realitate. Nici individul, nici comunit\u0103\u021bile nu pot fi libere datorit\u0103 chiar autolimit\u0103rilor. Iar \u00een problematica general\u0103 a drepturilor inalienabile ale omului apare problematica priorit\u0103\u021bii unui anumit drept. Drepturile omului nu sunt dec\u00e2t principii, vorbe scrise atunci c\u00e2nd le g\u0103sim \u00een tratate, de aceea acolo pot fi egale. Dar \u00een realitate exist\u0103 o compensare \u00eentre aceste drepturi a\u0219a cum a fost polemica din S.U.A. \u00een leg\u0103tur\u0103 cu importan\u021ba mai mare a libert\u0103\u021bii sau a siguran\u021bei. Puterea politic\u0103, av\u00e2nd interese specifice pe latura siguran\u021bei, \u0219i-a manipulat poporul pentru a vota \u00een favoarea siguran\u021bei \u0219i pentru limitarea libert\u0103\u021bii.
\nCe altceva dec\u00e2t o putere tiranic\u0103 poate fi aceea care limiteaz\u0103 libertatea individului\/comunit\u0103\u021bii, \u00eengro\u0219\u00e2nd importan\u021ba altor drepturi? S\u0103 ne \u00een\u021belegem: nu pot exista drepturi inalienabile pentru oameni dac\u0103 nu este proclamat\u0103 de la \u00eenceput libertatea drept cel mai important drept \u0219i dac\u0103 nu se asigur\u0103 continuu importan\u021ba prioritar\u0103 a acestui drept. \u00cen absen\u021ba acestei ac\u021biuni orice drept proclamat superior libert\u0103\u021bii, nu face altceva dec\u00e2t s\u0103 dea puterii tiranice puterea de a hot\u0103r\u00ee asupra libert\u0103\u021bii individului \/ comunit\u0103\u021bii. Dreptul la via\u021b\u0103? Da, dar ce fel de via\u021b\u0103 poate fi aceea \u00een absen\u021ba libert\u0103\u021bii? Zekii din lag\u0103rele staliniste tr\u0103iau, c\u00e2t puteau, iar libertatea lor era inexistent\u0103. Absen\u021ba libert\u0103\u021bii nu le garanta existen\u021ba \u0219i nici fericirea \u0219i nici dreptatea etc. Nu garanta nimic, de fapt. Proclamarea siguran\u021bei drept principiul cel mai important \u00een S.U.A., libertatea este de fapt confiscat\u0103 de ace\u0219ti tirani de tip nou, care dispun\u00e2nd de tehnici de manipulare a propriilor cet\u0103\u021beni la un nivel superior celor din 1984 al lui Orwell, \u00eei conving pe ace\u0219tia c\u0103 du\u0219manul este la por\u021bile cet\u0103\u021bii \u0219i c\u0103 to\u021bi trebuie s\u0103 fie \u00een alert\u0103. Cu toate acestea \u00een S.U.A. continu\u0103 seria ac\u021biunilor criminale de orice fel, a \u00een\u0219el\u0103rii cet\u0103\u021benilor, a uciderii acestora sub diferite steaguri false.
\n\u00cen istorie au fost\/sunt tirani pe care toat\u0103 lumea \u00eei cuno\u0219tea\/cunoa\u0219te \u0219i tirani care par democra\u021bi autentici. De asemenea exist\u0103 popoare care sunt \u00eenrobite \u0219i despre acest lucru se cunoa\u0219te \u0219i popoare \u00eenrobite care se consider\u0103 libere\/sunt considerate libere. \u00cempotriva unui tiran pentru eliberarea unui popor \u00eenrobit cu adev\u0103rat, se poate lupta pe toate c\u0103ile. Cum se petrec \u00eens\u0103 lucrurile \u00een cazul unui tiran\/democrat \u0219i al unui popor liber\/\u00eenrobit? \u00cen asemenea situa\u021bii lucrurile sunt mai \u00eencurcate. Lucrurile sunt \u00eencurcate chiar \u0219i \u00een cazurile clasice: Stalin este considerat exemplul tipic de tiran, al\u0103turi de Hitler, Mussolini, Mao Zedong etc. \u00centrebarea este cine i-a considerat tirani pe ace\u0219ti conduc\u0103tori? Ru\u0219ii care chiar condamna\u021bi la moarte strigau \u00een ultima clip\u0103, Tr\u0103iasc\u0103 Stalin? Hitler care nu a \u00eenregistrat nicio reac\u021bie de \u00eempotrivire contra regimului s\u0103u din partea germanilor, care l-au adus pe c\u0103i democratice la conducere? Italienii care l-au adulat pe Mussolini p\u00e2n\u0103 \u00een momentul debarc\u0103rii aliate \u00een Sicilia? Nu mai vorbesc de Mao care chiar \u0219i azi este obiectul unui cult politic. Erau ace\u0219ti tirani considera\u021bi tirani de c\u0103tre popoarele lor? Erau aceste popoare, popoare \u00eenrobite? Al Doilea R\u0103zboi Mondial i-a pus de o parte pe cei victorio\u0219i \u0219i de cealalt\u0103 parte pe cei \u00eenvin\u0219i. Romanii spun: Vae victis!, adic\u0103 Vai de cei \u00eenvin\u0219i!
\nCe spune Cioran despre problematica tiranilor \u0219i a popoarelor \u00eenrobite:
\n\u201eNu-mi mai vorbi\u0163i de popoare \u00eenrobite \u015fi de dorin\u0163a lor de libertate
\ntiranii sunt asasina\u0163i prea t\u00eerziu
\n e, pentru ei, scuza cea mai temeinic\u0103\u201d.<\/em>
\nRefuzul lui Cioran de a i se vorbi despre popoare \u00eenrobite \u0219i dorin\u021ba lor de libertate vine din ne\u00eencrederea \u00een cel care relateaz\u0103 despre starea de \u00eenrobire \u0219i despre dorin\u021ba acestor popoare de libertate. Cioran nu manifest\u0103 dezinteres fa\u021b\u0103 de cei cu adev\u0103ra\u021bi \u00eenrobi\u021bi \u0219i nici fa\u021b\u0103 de adev\u0103rata dorin\u021b\u0103 de libertate, ci fa\u021b\u0103 de aceia care sunt observatorii unor st\u0103ri de lucruri pe care uneori le definesc gre\u0219it sau le definesc interesat \u00een mod gre\u0219it. Cioran observ\u0103 c\u0103 tiranii sunt \u00eentotdeauna asasina\u021bi prea t\u00e2rziu. Ceea ce le permite, observ\u0103 din nou Cioran s\u0103 se scufunde \u00eentr-o tiranie din ce \u00een ce mai \u00eentunecat\u0103. Scuza de care vorbe\u0219te Cioran reprezint\u0103 cauza care permite acestor regimuri s\u0103 se men\u021bin\u0103 decenii de-a r\u00e2ndul \u0219i s\u0103 devin\u0103 tot mai agresive pe plan intern \u0219i extern.
\nDar, cine \u00eei ajut\u0103 pe ace\u0219ti tirani s\u0103 devin\u0103 tot mai puternici, cine \u00eei sf\u0103tuie\u0219te cum s\u0103 aplice m\u0103surile de limitare a libert\u0103\u021bii propriilor cet\u0103\u021beni \u0219i s\u0103 accepte siguran\u021ba creat\u0103 cu ajutorul unui regim tot mai poli\u021bienesc? R\u0103spunsul este simplu: cei care au interese principale \u00een accesul la resursele acelui stat, acelei zone, economice \u0219i geostrategice. Cine l-a \u00eenarmat pe Sadam Hussein? Cine i-a \u00eenarmat pe talibani? Cine a creat zeci de mici \u0219i mari tirani \u00een Africa \u0219i \u00een America de Sud \u0219i Central\u0103? Marile puteri, care \u0219i ast\u0103zi fac la fel. U.R.S.S.\/Rusia, S.U.A., Marea Britanie, China, Japonia, Fran\u021ba etc. Cine a avut interes s\u0103-l aduc\u0103 la putere pe Noriega \u0219i apoi s\u0103-l aresteze \u0219i s\u0103-l arunce \u00een \u00eenchisoare?
\nExemplele cunoscute sunt cu zecile, iar cele \u00eenc\u0103 nedate publicit\u0103\u021bii, cu miile.
\nCum am putea reformula silogismul lui Cioran?
\nideile de \u00eenrobire a popoarelor care au dorin\u021ba de libertate, sunt relative;
\ndin aceast\u0103 relativitate deriv\u0103 longevitatea regimurilor numite tiranice no\u021biunea de tiran relativ\u0103 la ideea de libertate este relativ\u0103;
\nDe aici apare o situa\u021bie paradoxal\u0103: \u0219i tiranii au dreptul s\u0103 fac\u0103 apel la ideea de libertate, iar ace\u0219tia chiar folosesc aceast\u0103 idee. \u00centr-o lume relativ\u0103 \u00een care toat\u0103 lumea crede ceea ce vrea despre libertate \u0219i face ceea ce crede c\u0103-i permite modul \u00een care \u00een\u021belege ideea de libertate, tiranii folosesc \u00een folosul lor ideea de libertate. De aici \u0219i relativitatea aplicat\u0103 la a\u0219a-numita \u00eenc\u0103lcare a dreptului intern \u0219i interna\u021bional, relativitatea de a-i cataloga pe unii du\u0219mani \u0219i pe al\u021bii prieteni, de a se autoproclama diminea\u021ba democrat, iar la pr\u00e2nz totalitar… Relativizarea valorilor cunoscute de secole, \u00een societ\u0103\u021bile contemporane, cum este aceea a libert\u0103\u021bii de gen, de a te declara b\u0103rbat, femeie, neutru etc. duce la o relativizare a tuturor valorilor pe care omenirea le \u0219tia \u00eentr-un fel, iar aceast\u0103 relativizare nu poate fi dec\u00e2t benefic\u0103 a\u0219a-numi\u021bilor tirani.
\nEste de a\u0219teptat ca \u00een deceniile urm\u0103toare s\u0103 apar\u0103 o infla\u021bie de tirani sau de lideri pe care al\u021bi lideri \u00eei vor declara tirani. \u00censo\u021bind acest fenomen o s\u0103 apar\u0103 \u0219i cel\u0103lalt fenomen al declar\u0103rii sau autodeclar\u0103rii unor popoare ca fiind \u00eenrobite de alte popoare care \u0219i ele cred c\u0103 sunt \u00eenrobite de cele dint\u00e2i. Se va crea astfel un lan\u021b al sl\u0103biciunilor ale c\u0103rui zale vor fi tirani\/non-tirani \u0219i popoare \u00eenrobite\/libere ceea ce va cre\u0219te confuzia valorilor pe planeta noastr\u0103 p\u00e2n\u0103 la momentul paroxistic \u00een care vor fi valabile cuvintele lui Thomas Hobbes, Bellum omnium contra omnes.<\/p>\n


\nSorin BURLACU<\/strong>
\n\"\"

DESPRE OAMENI IUBITORI DE LIBERTATE<\/strong>
\n– DE LA \u00ceNCEPUTURILE UNEI ORGANIZ\u0102RI SOCIALE LA MAREA DEPORTARE –<\/strong><\/p>\n

Continu\u00e2nd povestea reconstruc\u0163iei trecutului etniei roma, trebuie s\u0103 \u015fti\u0163i c\u0103 nici \u00een cadrul ,,Uniunii Generale a Romilor din Rom\u00e2nia\u201d nu au func\u0163ionat lucrurile liniar. \u00cen mai 1934, G.A. L\u0103z\u0103rescu este nevoit s\u0103 demisioneze din fruntea acesteia \u015fi \u00eei ia locul un cunoscut comerciant din Bucure\u015fti, Gh. Niculescu, care modific\u0103 titulatura organiza\u0163iei \u00een ,,Asocia\u0163ia Uniunii Generale a Romilor din Rom\u00e2nia\u201d. \u00centre timp, \u00een noiembrie 1934, Gh. Niculescu a fondat ziarul ,,Glasul romilor\u201d, care apare p\u00e2n\u0103 \u00een 1940.
\nO alt\u0103 important\u0103 ini\u0163iativ\u0103 a acelei perioade a fost organizarea la Craiova a Bibliotecii \u201eO rom\u201d, ce avea ca scop editarea de lucr\u0103ri referitoare la istoria \u015fi folclorul \u0163ig\u0103nesc.
\n\u00cencep\u00e2nd cu 1938, a urmat o perioad\u0103 \u00een care, din cauza regimurilor autoritare \u015fi a adopt\u0103rii unei legisla\u0163ii rasiste \u00een Rom\u00e2nia, situa\u0163ia \u0163iganilor \u00eencepe s\u0103 devin\u0103 foarte grea. Din 1942, are loc un amplu proces de deportare for\u0163at\u0103 a acestora.
\nDin acela\u015fi studiu introductiv la volumul \u201e\u0162iganii din Rom\u00e2nia 1919-1944\u201d, al lui Lucian Nastas\u0103, ap\u0103rut \u00een 2001, afl\u0103m c\u0103 \u00een guvernarea lui I. Antonescu, \u00een Transnistria, au fost expulza\u0163i 11.441 persoane (corturari), din care 6.714 copii \u015fi 13.176 \u0163igani sedentari. De remarcat \u00een documentele vremii c\u0103, \u00een privin\u0163a \u0163iganilor deporta\u0163i la est de Nistru, nu a fost reclamat niciun caz de asasinat comis de autorit\u0103\u0163ile de ordine sau militare, rom\u00e2ne sau germane. Solu\u0163ia deport\u0103rii \u0163iganilor a fost justificat\u0103 din alte ra\u0163iuni dec\u00e2t \u00een cazul evreilor. Astfel, la 7 februarie 1941, Antonescu semnala problema astfel: \u201eDin timpuri
\n\u00eendep\u0103rtate, de c\u00e2nd s-a desfiin\u0163at robia \u015fi mai ales dup\u0103 r\u0103zboi, a fost o invazie a tuturor \u0163iganilor \u015fi a tuturor elementelor slabe de la sate. Tot ce nu era capabil la sate s\u0103 duc\u0103 o munc\u0103 grea, a venit la ora\u015f, unde, prin diferite mijloace, \u00ee\u015fi c\u00e2\u015ftiga existen\u0163a, f\u0103r\u0103 s\u0103 munceasc\u0103. De aceea, \u00een \u00eemprejurimile Bucure\u015ftilor s-au creat mahalale infecte \u015fi oameni f\u0103r\u0103 c\u0103p\u0103t\u00e2i, care a\u0163i v\u0103zut cum au inundat \u00een strad\u0103, zilele trecute, c\u00e2nd a fost rebeliunea. Au comis jafuri \u015fi erau pe punctul s\u0103 dea statul peste cap. Solu\u0163ia – continu\u0103 el – ar fi s\u0103 a\u015ftept\u0103m p\u00e2n\u0103 se asaneaz\u0103 B\u0103l\u0163ile Dun\u0103rii, ca s\u0103 facem sate \u0163ig\u0103ne\u015fti acolo \u015fi s\u0103-i ocup\u0103m cu pescuitul etc\u201d. Solu\u0163ia nu s-a materializat \u015fi s-au purtat apoi tratative cu marii proprietari din B\u0103r\u0103gan pentru a crea c\u00e2teva sate cu case, bar\u0103ci, comer\u0163, c\u00e2rciumi, printr-o organizare sumar\u0103. Dar nici aceast\u0103 solu\u0163ie nu a avut sor\u0163i de izb\u00e2nd\u0103.
\nA urmat apoi nevoia recenz\u0103rii \u0163iganilor din \u00eentreaga \u0163ar\u0103, pe categorii de nomazi \u015fi sedentari, \u00een cazul celor din urm\u0103, autorit\u0103\u0163ile fiind interesate doar de recidivi\u015fti \u015fi de cei f\u0103r\u0103 ocupa\u0163ie precis\u0103, prin care s\u0103 \u00ee\u015fi justifice \u00eentre\u0163inerea \u00een mod cinstit. Efectuarea recens\u0103m\u00e2ntului a fost hot\u0103r\u00e2t\u0103 pentru 31 mai 1942, devansat apoi pe 25 mai, ac\u0163iunea fiind stabilit\u0103 doar pe parcursul unei singure zile, pentru a nu exista cazuri de sustragere.
\nCu o zi \u00eenainte de recens\u0103m\u00e2ntul \u0163iganilor, \u00een teritoriu a fost trimis Ordinul Pre\u015fedin\u0163iei Consiliului de Mini\u015ftri nr. 70 (din 22 mai) cu m\u0103surile pentru asigurarea ordinii interne \u015fi eliminarea elementelor eterogene \u015fi parazitare. Ordonan\u0163a specifica precis ca \u0163iganii nomazi s\u0103 fie \u201eimediat dirija\u0163i pe jos \u015fi pe drumurile cele mai scurte spre Transnistria, unde vor fi instala\u0163i prin grija Guvernului\u201d. Se solicita apoi clasarea pe categorii a \u0163iganilor sedentari \u015fi degajarea a\u015fez\u0103rilor urbane \u015fi rurale de \u201eto\u0163i \u0163iganii parazitari, retrograzi \u015fi necinsti\u0163i, prip\u0103\u015fi\u0163i \u015fi tolera\u0163i prin o condamnabil\u0103 nep\u0103sare a conducerii treburilor noastre publice de p\u00e2n\u0103 acum\u201d.
\n\u00centreaga opera\u0163ie de evacuare a \u0163iganilor sedentari s-a realizat de Jandarmerie care, prin vocea gen. C.Z. Vasiliu, a intervenit cu \u201e24.000 de oameni din toate col\u0163urile \u0163\u0103rii, f\u0103r\u0103 s\u0103 faci organizare, \u00eensemneaz\u0103 s\u0103-i trimi\u0163i pe to\u0163i la moarte\u201d. Au fost preg\u0103tite 9 trenuri care s\u0103-i transporte pe \u0163igani din cele mai importante ora\u015fe, s-au asigurat \u015fi cu hrana acestora. Totul a \u00eenceput pe 12 septembrie \u015fi s-a finalizat pe 16 septembrie, \u00eensum\u00e2nd 13.176 persoane transportate \u00een Transnistria.
\nConform deciziei 3149 a guvernatorului Gh. Alexianu, to\u0163i \u0163iganii ajun\u015fi \u00een Transnistria erau organiza\u0163i \u00een grupuri de 150-350, \u00een sate, sub conducerea unui lider dintre ei \u015fi cu obliga\u0163ia de a munci, potrivit calific\u0103rii, fiind pl\u0103ti\u0163i ca muncitori locali, pentru eforturi suplimentare fiind retribui\u0163i cu bonifica\u0163ii de 30% din ce era surplus. Aveau \u015fi reguli \u00een ceea ce prive\u015fte p\u0103r\u0103sirea localit\u0103\u0163ii. Pretorul, persoana care avea calitatea de \u015fef al comunit\u0103\u0163ii (azi, prim\u0103ria Chi\u015fin\u0103u are primar \u015fi pretori), autoriza ie\u015firea \u0163iganilor din sate. Dac\u0103 nu aveau autorizare \u015fi fugeau \u015fi apoi erau prin\u015fi, riscau internarea \u00eentr-un \u201elag\u0103r de represalii\u201d.
\nDe remarcat c\u0103 via\u0163a acestora nu a fost deloc u\u015foar\u0103. Lipsa lemnelor de foc, str\u0103mutarea permanent\u0103 \u00een grupuri, lipsa unor minime \u00eengrijiri medicale, lipsa unor alimente au f\u0103cut extrem de multe victime. Singura salvare a acestora, \u00een aceste condi\u0163ii, a fost furtul. \u015ei pentru c\u0103 popula\u0163ia b\u0103\u015ftina\u015f\u0103 (ucrainieni) era disperat\u0103 de acest flagel, de multe ori i-au omor\u00e2t \u00een b\u0103taie sau au angajat paznici la propriile gospod\u0103rii.
\nConsult\u00e2nd studiul domnului profesor Alexandru Gai\u0163\u0103, ,,Cine sunt, de fapt, \u0163iganii din curbura Carpa\u0163ilor\u201d, afl\u0103m c\u0103 \u00een urma c\u0103ut\u0103rilor cercet\u0103torilor, ca Jan Hancook \u015fi W. R. Rishi, s-a descoperit c\u0103 sosirea rromilor \u00een Europa era apreciat\u0103 \u00een sec. XI \u2013 XII ca prizonieri de r\u0103zboi. \u00cen zona noastr\u0103, primul care \u00eei men\u0163ioneaz\u0103 a fost Dimitrie Cantemir \u00een ,,Descriptio Moldaviae\u201d, dup\u0103 care urmeaz\u0103 omul politic, Mihail Kog\u0103lniceanu, cu ale sale contribu\u0163ii: ,,Dezrobirea \u0163iganilor. \u015etergerea privilegiilor boiere\u015fti. Emanciparea \u0163\u0103ranilor\u201d, Bucure\u015fti, 1891.
\n\u00cen plan lingvistic, acela\u015fi studiu ne specific\u0103 c\u0103 o prim\u0103 contribu\u0163ie este consemnat\u0103 la 1878, c\u00e2nd Barbu Constantinescu public\u0103, la Bucure\u015fti, ,,Probe de limba \u015fi literatura \u0163iganilor din Rom\u00e2nia\u201d, dup\u0103 care, mai t\u00e2rziu, \u00een 1934, Alexandru Graur realizeaz\u0103 lucrarea: ,,Les mots tziganeses roumains\u201d ap\u0103rut\u0103 \u00een revista \u201eBulletin linguistique\u201d. \u015eirul celor care s-au ocupat de limba \u015fi folclorul \u0163ig\u0103nesc nu s-a oprit aici. <\/p>\n

(continuarea \u00een num\u0103rul urm\u0103tor) <\/em><\/p>\n


\nValeria MANTA T\u0102ICU\u021aU <\/strong>
\n\"\"

preafericita \u0219i sf\u00e2nta iertare<\/p>\n

preaferici\u021bi sunt cei care pot s\u0103 uite
\ns\u0103 ierte
\ns\u0103 treac\u0103 printre cuvinte ca lumina prin g\u0103urile cerului
\npe ei nu-i stric\u0103 nici ploaia, oric\u00e2t de \u00eendelungat\u0103, de putred\u0103 \u0219i par\u0219iv\u0103,
\nnici viscolul venind mereu dinspre r\u0103s\u0103ritul politic al lumii,
\nnici m\u0103car du\u0219manii \u0219tiu\u021bi ori ne\u0219tiu\u021bi, <\/p>\n

preaferici\u021bii uituci, iert\u0103tori, degrab\u0103 \u00eenchin\u0103tori la altare
\n\u00eei accept\u0103 cu un z\u00e2mbet, ca pe o zg\u00e2rietur\u0103 de la trandafirii din gr\u0103din\u0103, pe cei obi\u0219nui\u021bi s\u0103 strice urzeala lumii
\npe cei situa\u021bi strategic \u00een spate, \u00een r\u00e2ndul doi, anonimi \u0219i cu at\u00e2t mai periculo\u0219i<\/p>\n

preaferici\u021bi sunt aceia
\ncare mai cred \u00een pove\u0219ti spuse \u00een sunet de clopot,
\ncare \u00ee\u0219i pun ultimul ban \u00een cutia milei
\nei se mul\u021bumesc cu foarte pu\u021bin, c\u00e2teodat\u0103 cu nimic,
\nvor mo\u0219teni \u00eemp\u0103r\u0103\u021bia cerului, speran\u021ba le \u021bine de foame, de cald \u0219i le umeze\u0219te ochii \u00een chip indiscutabil uman
\npe ace\u0219ti preaferici\u021bi nu-i tulbur\u0103 vrajba norilor cu cerul,
\nvia\u021ba de-o zi a fluturilor, r\u00e2urile \u00een care te scalzi mereu, dar niciodat\u0103 \u00een aceea\u0219i ap\u0103
\nmartiri ai credulit\u0103\u021bii, \u00ee\u0219i ascund aripile c\u00e2nd ies pe strad\u0103, sunt preaferici\u021bii de nimeni lua\u021bi ca model
\nnumai pietrele se mai uit\u0103 cum trec senini ca o pagin\u0103 de rug\u0103ciune curat\u0103 prin vaietul lumii, prin timpul ei scurt<\/p>\n


\nsacrificiu<\/strong><\/p>\n

\u0219i s\u00e2ngele Lui ca o umbr\u0103 \u00eentins\u0103 pe-asfalt f\u0103cea s\u0103 \u00eenfloreasc\u0103 anemone din cr\u0103p\u0103turi, din smoala at\u00e2tor blesteme,
\nt\u00e2rgove\u021bii una-dou\u0103 \u00ee\u0219i dr\u0103cuiau ale\u0219ii, dar \u00eei alegeau mereu pe aceia\u0219i, dintr-un sadomasochism patriotic
\ndr\u0103cuiau \u0219i at\u00e2t umbra s\u00e2ngelui r\u0103m\u00e2nea pe asfalt, nici b\u0103ie\u021bii de la tomberoane, nici pompierii politici, \u00een stilul lor, ce vre\u021bi, pompieristic, nu reu\u0219eau s\u0103 remedieze avaria
\nda, era o avarie frumoas\u0103, un memento scris cu ro\u0219u profund, unii \u00eei ziceau purpur\u0103 regal\u0103, dar intrau imediat la Rahova sub z\u0103brele \u0219i termopan
\nveneau DNA-ul c\u0103lare pe ei, \u0219i DiiCotul, \u0219i alte gloabe institu\u021bionale s\u0103-i disciplineze for\u021bat
\nca s\u0103 \u00eenr\u0103mezi umbra aceea de s\u00e2nge \u00eentins\u0103 pe-asfalt \u00ee\u021bi trebuia aprobare de la \u0219efii politici, de la vr\u0103biile bisericoase, de la norul pufos \u0219i vesel de beat privindu-ne mereu pe furi\u0219, numai de la Domnul nostru nu, \u0219i iar nu, fiindc\u0103 umbra s\u00e2ngelui S\u0103u se-ntindea peste noi<\/p>\n


\nCornel Simion GALBEN <\/strong><\/p>\n

Centenar Traian Ni\u021bescu<\/strong><\/p>\n

N. 18 iulie 1924, \u00een comuna B\u0103ce\u015fti, jude\u0163ul Vaslui. Arhitect, regizor, scenograf, profesor universitar, publicist. A copil\u0103rit \u00een satul natal, \u00eencep\u00e2ndu-\u0219i studiile la \u0218coala Primar\u0103 din comuna Moine\u0219ti, jude\u021bul Bac\u0103u. Urmeaz\u0103 apoi cursurile gimnaziale la Liceul \u201eRoman Vod\u0103\u201c din Roman, continu\u00e2nd tot aici pe cele liceale, dar finaliz\u00e2ndu-le la Liceul \u201eFerdinand I\u201d din Bac\u0103u. Admis la sec\u021bia Regie \u0219i teatru a Institutului de Art\u0103 Teatral\u0103 \u0219i Cinematografic\u0103 \u201eI.L. Caragiale\u201d, frecventeaz\u0103 \u00een paralel \u0219i cursurile Institutului de Arhitectur\u0103 \u201eIon Mincu\u201d din Capital\u0103, ob\u021bin\u00e2nd licen\u021ba la ambele institu\u021bii de \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2nt, \u00een 1950. Calificativul \u201efoarte bine\u201d acordat regiei \u0219i scenografiei piesei \u201eDealul vr\u0103biilor\u201d de A. Simukov la examenul de licen\u021b\u0103 de la I.A.T.C. a fost, de altfel, \u00een to\u021bi anii de studii, \u021binta pe care a urm\u0103rit-o \u0219i a atins-o gra\u021bie inteligen\u021bei native \u0219i capacit\u0103\u021bii sporite la efort, \u00een urma rezultatelor ob\u021binute la cursuri \u0219i seminarii fiind numit, \u00eenc\u0103 din ultimul an de facultate, at\u00e2t asistent la Catedra de scenografie a Institutului de Art\u0103 Plastic\u0103 \u201eNicolae Grigorescu\u201d din Bucure\u0219ti (1949-1952), c\u00e2t \u0219i asistent-regizor la Teatrul Na\u021bional \u201eI.L. Caragiale\u201d. \u00cen 1952 revine la I.A.T.C., de data aceasta pe post de asistent la Catedra Arta actorului, urc\u00e2nd apoi \u00een cadrul acesteia toate treptele ierarhiei didactice: lector la Sec\u021bia Regie de teatru (10 octombrie 1962-15 februarie 1967), conferen\u021biar (idem, 15 februarie 1967-1970), profesor la Catedra de Regie teatru, film \u0219i televiziune (1971-1973), profesor definitiv la Catedra \u201eRegii\u201d, unde s-a ocupat, p\u00e2n\u0103 la pensionare, de disciplina \u201eScenografia de teatru \u0219i film\u201d. Contribu\u021bia sa la realizarea spectacolelor \u201eMichelangele\u201d de Al. Chiri\u021bescu, \u201eFemeia \u00eend\u0103r\u0103tnic\u0103\u201d de W. Shakespeare, \u201eAzilul de noapte\u201d de M. Gorki, \u201eEvantaiul\u201d de C. Goldoni \u0219i \u201eTrei surori\u201d de A. Cehov nu a trecut neobservat\u0103, conducerea Teatrului Na\u021bional deciz\u00e2nd s\u0103-l \u00eencadreze ca regizor artistic (1953-1960), de unde s-a transferat pe acela\u0219i post la Studioul I.A.T.C. (1960-1967). Dac\u0103 \u00een cadrul catedrei, la sec\u021biile Regie de teatru \u0219i Regie de film \u0219i operatorie, a predat de-a lungul anilor cursurile
\nde Geometrie descriptiv\u0103, Machet\u0103 \u0219i compozi\u021bie scenografic\u0103, Regie de teatru, Regie de film \u0219i operatori de imagine, Istoria stilurilor, Tehnica scenei \u0219i Tehnica de film, \u00een afara acesteia a ini\u021biat arti\u0219tii amatori, c\u0103rora le-a oferit, \u00een urma solicit\u0103rii institu\u021biilor sindicale \u0219i de cultur\u0103, mai multe lec\u021bii de perfec\u021bionare pentru tehnicienii de teatru, tehnica scenei, scenografie \u0219i machiaj, care au ridicat nivelul lor artistic \u0219i au diversificat paleta repertorial\u0103. \u00cen calitate de regizor \u0219i de scenograf a figurat at\u00e2t pe afi\u0219ul celor dou\u0103 institu\u021bii teatrale la care a lucrat, c\u00e2t \u0219i pe cel al teatrelor Municipal, Armatei, Mic, Nottara, Vasilescu, Bulandra din Capital\u0103, Teatrul Na\u021bional \u201eV. Alecsandri\u201d din Ia\u0219i \u0219i teatrele de stat din Arad, Baia Mare, B\u00e2rlad, Boto\u0219ani, Br\u0103ila, Bra\u0219ov, Constan\u021ba, Craiova, Oradea, Piatra Neam\u021b, Satu Mare, Sf\u00e2ntu Gheorghe, Sibiu \u0219i T\u00e2rgu Mure\u0219, pe scena c\u0103rora a montat sau realizat scenografia la peste 120 de spectacole din repertoriul na\u021bional \u0219i universal. Dintre acestea, cel cu piesa \u201eVia\u021ba nou\u0103\u201c de A. Stelik a primit Premiul I pentru regie \u0219i scenografie la primul Concurs al tinerilor actori (1955), cu aceea\u0219i distinc\u021bie fiind r\u0103spl\u0103tite \u0219i scenografiile spectacolelor \u201eMutter-courage\u201d de B. Brecht (1962-1963), \u201eTragedia antic\u0103: Eschil, Sophocle, Euripide\u201d (1962-1963) \u0219i \u201e9 mai 1977\u201d, iar cu Premiul al III-lea cea a piesei \u201eProcesul Horia\u201d de Al. Voitin. \u0218i dac\u0103 \u00een \u021bar\u0103 reprezenta\u021biile cu piesele lui I.L. Caragiale (O noapte furtunoas\u0103, O scrisoare pierdut\u0103. D\u2019ale carnavalului, Conu Leonida fa\u021b\u0103 cu reac\u021biunea, Momente \u0219i schi\u021be), Vasile Alecsandri (Chiri\u021ba \u00een provincie, Chiri\u021ba \u00een Ia\u0219i, Despot Vod\u0103, F\u00e2nt\u00e2na Blanduziei, P\u0103pu\u0219i lume\u0219ti), W. Shakespeare (Cum v\u0103 place, Macbeth, Othello, Antonio \u0219i Cleopatra, Femeia \u00eend\u0103r\u0103tnic\u0103, A XII-a noapte, Nevestele vesele din Windsor, Richard al II-lea, Richard al III-lea), G. B. Shaw (Pygmalion, Nu se \u0219tie niciodat\u0103, Discipolul diavolului), B. Brecht (Ascensiunea lui Arturo Ui nu poate fi oprit\u0103, Nevasta evreic\u0103) \u0219.a. au fost r\u0103spl\u0103tite cu cronici elogioase, \u201eN\u0103zdr\u0103vanul Occidentului\u201d de B. Singer, montat\u0103 cu studen\u021bii de la I.A.T.C. s-a bucurat de succes \u00een Anglia, unde studioul bucure\u0219tean a \u00eentreprins un fructuos turneu. Spectacole scenografice grandioase a realizat, de asemenea, pe stadioanele bucure\u0219tene \u201eRepublicii\u201d, \u201e23 August\u201d \u0219i \u201eDinamo\u201d, cu prilejul unor evenimente politice na\u021bionale \u0219i interna\u021bionale (Festivalul Tineretului de la Var\u0219ovia, Viena \u0219i Helsinki, 500 de ani de atestare a Bucure\u0219tiului, 125 de ani de la Revolu\u021bia din 1848 \u0219.a.), precum \u0219i la Palatul Mogo\u0219oaia (spectacolul de sunet \u0219i lumin\u0103 \u201eC. Br\u00e2ncoveanu\u201d) \u0219i Mausoleul M\u0103r\u0103\u0219e\u0219ti (idem, 50 de ani de la luptele de la M\u0103r\u0103\u0219e\u0219ti). A fost, totodat\u0103, tehnician \u0219i proiectant al Trienalei de Scenografie de la Var\u0219ovia (1974) \u0219i Bucure\u0219ti (1971-1976), al expozi\u021biilor de scenografie de la Praga (1971-1976), Havana (1976) \u0219i Berlin (1976), la Trienala de Scenografie de la Praga (1971-1976) \u0219i la Expozi\u021bia de scenografie de la Var\u0219ovia (1974) fiind \u0219i comisar general. S-a implicat \u0219i \u00een cinematografie, semn\u00e2nd scenografia filmelor \u201eBijuterii de familie\u201d (\u00een colaborare cu Al. Bro\u0219teanu, Centrul de Produc\u021bie Cinematografic\u0103 Buftea), \u201eEroi au fost\u201d (scenariul Paul Anghel, Televiziunea Rom\u00e2n\u0103, serial \u00een 6 episoade, 1976-1977) \u0219i \u201eVis de ianuarie\u201d (scenariu de Anda Boldur, Casa de Filme Nr. 5, 1978). Ca publicist a debutat \u00een 1963, \u00een paginile \u201e\u00cendrum\u0103torului cultural\u201d, colabor\u00e2nd apoi cu articole de specialitate la revistele Arta, Educa\u021bia pioniereasc\u0103, Forum, Lumini\u021ba, M\u00fcvel\u00f3des, Rom\u00e2nia literar\u0103, Teatrul, Sc\u00eenteia tineretului \u0219i Volk und Kultur. \u00cen sprijinul studen\u021bilor \u0219i a celor interesa\u021bi de teatru a publicat volumele \u201eMachiaj, Catalogul de scenografie\u201d (Q.P., Praga, 1971), \u201eTehnica scenei\u201d (Casa Central\u0103 a Crea\u021biei Populare din R.S.R., Bucure\u0219ti), \u201eTratat de Tehnica spectacolului\u201d, vol. I-II (Bucure\u0219ti, 1973-1974), \u201eAlbum de scenografie. 1964-1971\u201d (1971). De\u0219i s-a manifestat \u00eendeosebi \u00een lumea teatrului, arhitectul nu a vrut s\u0103 fie mai prejos dec\u00e2t regizorul \u0219i scenaristul ce s-a f\u0103cut cunoscut lumii \u00eentregi, proiect\u00e2nd \u0219i realiz\u00e2nd modificarea \u0219i mecanizarea scenei S\u0103lii \u201eComedia\u201d a Teatrului Na\u021bional din Bucure\u0219ti, amenajarea \u0219i decora\u021bia Studioului \u201eI.L. Caragiale\u201d al I.A.T.C., amenajarea \u0219i decorarea Cinematecii A.C.I.N. din Capital\u0103, precum \u0219i proiectele Clubului A.C.I.N., Teatrului de Var\u0103 din fostul raion \u201eTudor Vladimirescu\u201d, Teatrului Universal 101 de la Teatrul Mic, Teatrul de P\u0103pu\u0219i \u201e\u021a\u0103nd\u0103ric\u0103\u201d, prezentat \u00een cadrul Simpozionului Interna\u021bional de la Moscova (1959) \u0219.a. Membru al Fondului Plastic (1958) \u0219i al Uniunii Arti\u0219tilor Plastici (1961), a fost ales secretar al Sec\u021biei de Scenografie al acesteia (1975), precum \u0219i secretar executiv al Sec\u021biunii Rom\u00e2ne a Organiza\u021biei Interna\u021bionale a Scenografilor \u0219i Arhitec\u021bilor din Teatru (1970) \u0219i vicepre\u0219edinte al Organiza\u021biei Interna\u021bionale a Scenografilor \u0219i Tehnicienilor din Teatru, cu sediul la Praga (din 1975). Pentru implicarea \u0219i realiz\u0103rile sale deosebite \u00een domeniul artistic \u0219i pe t\u0103r\u00e2m ob\u0219tesc a fost onorat cu Medalia Muncii (1961), Meritul Sportiv (1961), Ordinul Muncii, clasa a III-a (1964), Medalia \u201eA XX-a aniversare a Eliber\u0103rii Patriei\u201d (1964) \u0219i Ordinul Meritul Cultural, clasa a V-a (1966).<\/p>\n


\n Ancelin ROSETI<\/strong><\/p>\n

Norduri de cale ferat\u0103 <\/strong><\/p>\n

T\u00e2mplele mi se \u00eent\u00e2mpl\u0103:
\nuna interpreteaz\u0103 istoria somnului,
\ncealalt\u0103 exerseaz\u0103 h\u00e2rjoana m\u00e2inii drepte \u2014
\ndou\u0103 norduri de cale ferat\u0103.
\nAst\u0103zi, nu\u2026!
\nast\u0103zi, nu-mi sunt pe plac dughenele inocen\u0163ilor.
\nE ora c\u00e2nd \u00eent\u00e2iul p\u0103ianjen
\nn\u0103scut \u00een condi\u0163ii lirice
\ntrece strada spre univers.
\nAst\u0103zi nu mai cre\u015fte uitarea,
\nast\u0103zi m\u0103-ncredin\u0163ez altei rase de timp.
\nE ora c\u00e2nd pl\u00e2ng,
\ndar ce am a m\u0103 pl\u00e2nge!, de vreme ce toate r\u0103nile-mi mustesc de m\u0103sc\u0103rici defil\u00e2nd cu steaguri pe umeri, de vreme ce un \u015farpe f\u0103r\u0103 sf\u00e2r\u015fit \u00ee\u015fi pocne\u015fte vertebrele, scotocindu-mi smerit \u00een destin.
\nChiar colo, peste drum, universul\u2026
\n\u015ei nu e vorba de nici o eroare de paralax\u0103;
\ne ora c\u00e2nd, hot\u0103r\u00e2te s\u0103 se retrag\u0103 \u00een chip, m\u0103\u015ftile
\n\u00ee\u015fi dau ochii peste cap \u2014 pentru c\u0103 nu m\u0103 mai pot constr\u00e2nge \u015fi nici eu nu le mai uimesc cu nimic.
\nNebunii \u015fmirgheluiesc str\u0103fundurile cuv\u00e2ntului p\u00e2n\u0103 la trup omenesc: „Iat\u0103-ne singuri: numai noi cu lumea \u2014 prin propriile trupuri r\u0103t\u0103citori cum ploile reci prin gurile sfin\u0163ilor!”
\nO! ghetouri,
\nsalvatoare p\u00e2nze de p\u0103ianjen
\n\u015fi putrede norduri de cale ferat\u0103 \u2026!
\n\u00een fruntea aceasta \u00eenjum\u0103t\u0103\u0163it\u0103 de g\u00e2nduri,
\nast\u0103zi,
\naud cum cre\u015fte s\u0103m\u00e2n\u0163a acestui c\u00e2ntec \u00eembr\u0103cat \u00een \u0163oale de mort.
\n*
\nE ora c\u00e2nd, chiar colo, peste drum, universul\u2026!<\/p>\n


\nDincolo de ziduri, t\u0103cerea<\/strong><\/p>\n

Curg balele zeilor peste urbe. Nou-n\u0103scu\u0163ii privesc dep\u0103rt\u0103rile vuind de credin\u0163\u0103. P\u00e2n\u0103 la cap\u0103t vor merge acei care vor \u0163ine deschis ochiul speran\u0163ei.
\n\u00cen acest ceas al zilei s\u00e2ngele nu mai are culoare.
\nVirtutea este mestecat\u0103 de inimi. Nici o sc\u00e2rn\u0103vie monden\u0103 nu-\u0163i mai m\u0103soar\u0103 ad\u00e2ncimea sufletului…
\n\u00cen acest ceas al c\u0103rui nume nu-l \u015ftim,
\no limpede melodie br\u0103zdeaz\u0103 v\u0103zduhul. Nu te mira de chipul celui mai viu dintre noi \u2015 p\u0103m\u00e2ntul are gustul p\u00e2inii!
\nPovara ascunde adev\u0103rul cu trup de cea\u0163\u0103; apusul \u015fi r\u0103s\u0103ritul s-au izb\u0103vit de noi…
\nDincolo de ziduri, t\u0103cerea
\ne ap\u0103 \u015fi piatr\u0103 \u015fi aer \u015fi trandafir \u015fi clip\u0103 hot\u0103r\u00e2toare \u015fi femeie \u015fi mam\u0103 \u015fi s\u0103rb\u0103toare \u015fi curajul de a deslu\u015fi suspinul primordial al lumii…
\nD\u0103, Doamne, s\u0103 pot tr\u0103i cu truda melcului, care nu ia \u00een seam\u0103 timpul!…<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Petrache PLOPEANU Libertatea tiranilor Motto: \u201eNu-mi mai vorbi\u0163i de popoare \u00eenrobite \u015fi de dorin\u0163a lor de libertate; tiranii sunt asasina\u0163i<\/p>\n","protected":false},"author":18,"featured_media":18831,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"colormag_page_container_layout":"default_layout","colormag_page_sidebar_layout":"default_layout","_monsterinsights_skip_tracking":false,"_uf_show_specific_survey":0,"_uf_disable_surveys":false,"ngg_post_thumbnail":0,"video_url":"","footnotes":""},"categories":[7,328],"tags":[],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/23580"}],"collection":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/18"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=23580"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/23580\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":23581,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/23580\/revisions\/23581"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/18831"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=23580"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=23580"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=23580"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}