{"id":23420,"date":"2024-07-05T20:12:25","date_gmt":"2024-07-05T17:12:25","guid":{"rendered":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=23420"},"modified":"2024-07-05T20:12:25","modified_gmt":"2024-07-05T17:12:25","slug":"literadura-nr-32-8","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=23420","title":{"rendered":"Literadura nr. 32 (8)"},"content":{"rendered":"<p><strong>Ochii lui Dumnezeu <\/strong><\/p>\n<p><strong>Ramona M\u00fcller <\/strong><br \/>\n<a href=\"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/wp-content\/uploads\/2020\/10\/ramona-muller-e1602496194719.jpg\" data-rel=\"lightbox-image-0\" data-rl_title=\"\" data-rl_caption=\"\" title=\"\"><img loading=\"lazy\" decoding=\"async\" class=\"alignnone wp-image-11300 lazyload\" data-src=\"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/wp-content\/uploads\/2020\/10\/ramona-muller-e1602496194719.jpg\" alt=\"\" width=\"232\" height=\"233\" src=\"data:image\/gif;base64,R0lGODlhAQABAAAAACH5BAEKAAEALAAAAAABAAEAAAICTAEAOw==\" style=\"--smush-placeholder-width: 232px; --smush-placeholder-aspect-ratio: 232\/233;\" \/><noscript><img loading=\"lazy\" decoding=\"async\" class=\"alignnone wp-image-11300\" src=\"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/wp-content\/uploads\/2020\/10\/ramona-muller-e1602496194719.jpg\" alt=\"\" width=\"232\" height=\"233\" \/><\/noscript><\/a><\/p>\n<p>Bulgaria, sora noastr\u0103 de integr\u0103ri europene \u0219i nu numai, nu exceleaz\u0103 doar prin sta\u021biunile de pe Malul M\u0103rii Negre cu plaje curate \u0219i ape limpezi, care te fac s\u0103 revii \u0219i \u00een anii urm\u0103tori.<br \/>\nCalitatea serviciilor poart\u0103 amprenta influen\u021bei germane, iar dezvoltarea turismului este evident\u0103 at\u00e2t \u00een sta\u021biunile montane, \u00een ora\u0219ele medievale c\u00e2t \u0219i \u00een locurile \u00eenc\u0103rcate de istorie \u0219i cultur\u0103. Bulgaria de\u021bine, din punctul meu de vedere, \u0219i superlativul absolut al pe\u0219terilor cu forme impresionante, cum nu am v\u0103zut nic\u0103ieri \u00een Europa. A\u021bi avut vreodat\u0103 acea senza\u021bie c\u0103 e\u0219ti urm\u0103rit, c\u0103 cineva te prive\u0219te de sus? La propriu exist\u0103 \u00een Bulgaria o asemenea pe\u0219ter\u0103, Pe\u0219tera Prohodna, care \u00eenseamn\u0103 \u00een traducere calea de trecere sau pasajul. \u00cen tradi\u021bia noastr\u0103 cre\u0219tin\u0103 prohodul reprezint\u0103 slujba mor\u021bilor. Prin acest pasaj te privesc de sus doi ochi, iar privirea energetic\u0103 este denumit\u0103 conform localnicilor, \u00een func\u021bie de personalitatea fiec\u0103ruia, Ochii lui Dumnezeu \u0219i\/sau Ochii Diavolului.<br \/>\nMa\u0219ina m\u0103n\u00e2nc\u0103 fl\u0103m\u00e2nd\u0103 din meniul \u0219oselei kilometri \u00eentregi pe ruta Byala &#8211; Plevna &#8211; Lukovyt. De la Lukovyt urm\u0103m indicatoarele spre Pe\u015ftera Prohodna \u00eenc\u0103 vreo 10 km, \u00een apropierea satului Karlukovo. O s\u0103geat\u0103 arcuit\u0103 construit\u0103 din numeroase pietre \u0219i o c\u0103su\u021b\u0103 aidoma, ce \u00eemi amintesc de Fred Flinstone \u0219i Ema, sunt cele care ne semnalizeaz\u0103 direc\u021bia \u00eenspre care ne \u00eendrept\u0103m. Curioas\u0103, intru \u00een c\u0103su\u021ba de semnalizare. Un fel de altar turistic, prietenos, cu imagini din Pe\u0219tera Prohodna \u0219i c\u00e2teva c\u0103r\u021bi de rug\u0103ciune. M\u0103 cuprinde subit o stare de lini\u0219te, contrar\u0103 celei sim\u021bite lui Dimi care m\u0103 a\u0219teapt\u0103 ner\u0103bd\u0103tor \u00een parcare. Urm\u0103m o potec\u0103 nemarcat\u0103 vecin\u0103 unui lac. Dup\u0103 cinci minute observ\u0103m intrarea \u00een pe\u0219ter\u0103, un portal oarecum anonim, c\u0103ruia nu \u00eei anticipezi deschiderea, mai degrab\u0103 un pod natural asem\u0103n\u0103tor cu Podul lui Dumnezeu de la noi. Dar odat\u0103 trecut dincolo o alt\u0103 lume \u021bi se dezv\u0103luie. Mama Geea \u00ee\u0219i m\u0103rturise\u0219te misterele sub ochii no\u0219tri \u0219i ai divinit\u0103\u021bii. Dup\u0103 ce \u00eenaint\u0103m c\u00e2\u021biva metri \u00een\u0103l\u021bimea ne cople\u0219e\u0219te. Privirea mi se ridic\u0103 40 metri \u00eenspre bolta pe\u0219terii. Nu exist\u0103 stalactite sau stalagmite, cavitatea este una de tip tunel \u0219i are contact direct cu exteriorul. Gr\u0103mezi de bolovani \u0219i st\u00e2nci \u00eent\u00e2lnim la tot pasul. Str\u0103batem cei 250 metri, c\u00e2t m\u0103soar\u0103 \u00een lungime pe\u0219tera, ca \u00eentr-o catedral\u0103. Pe\u0219tera s-a format prin erodarea \u00een timp a calcarului de c\u0103tre apele subterane \u0219i cele de suprafa\u021b\u0103, cre\u00e2ndu-se ni\u0219te s\u0103li \u0219i grote de dimensiuni impresionante. Cele dou\u0103 intr\u0103ri sunt apropiate una de alta fiind cunoscute sub denumirile Intrarea Mic\u0103 \u0219i Intrarea Mare. Dup\u0103 o cotitur\u0103 \u0219i c\u00e2teva denivel\u0103ri observ\u0103m dou\u0103 fascicule de lumin\u0103 str\u0103pung\u00e2nd plafonul s\u0103lii din mijloc prin dou\u0103 scobituri de forma migdalei. Cele dou\u0103 g\u0103uri simetrice par doi ochi. Cerul intr\u0103 \u00een tine. C\u00e2nd plou\u0103, ochii pl\u00e2ng! Un sentiment \u00een\u0103l\u021b\u0103tor te cople\u0219e\u0219te, Dumnezeu vede \u00een tine dincolo de straturile de piatr\u0103 sau de zidurile pe care le ridici \u00een jurul t\u0103u. \u00cen nop\u021bile cu lun\u0103 plin\u0103 astrul ceresc devine un iris sfredelind inima pe\u0219terii. Aici s-a turnat \u00een 1988 filmul \u0412\u0440\u0435\u043c\u0435 \u0420\u0430\u0437\u0434\u0435\u043b\u043d\u043e (Vremea violen\u021belor), astfel pe\u0219tera devine faimoas\u0103 \u00een toat\u0103 lumea. \u00centr-una din secven\u021bele peliculei un preot pe nume Aligorko se roag\u0103 la Dumnezeu chiar sub privirea lui divin\u0103. De la aceast\u0103 scen\u0103 cele dou\u0103 goluri circulare au primit denumirea de Ochii lui Dumnezeu. \u00cen orice unghi te-ai afla, sim\u021bi cum privirea Lui te urm\u0103re\u0219te. Din punct de vedere \u0219tiin\u021bific ochii sunt ni\u0219te marmite de eroziune, excava\u021bii rezultate din mi\u0219carea circular\u0103 a apei, \u00een acela\u0219i sens, care antreneaz\u0103 pietre \u0219i nisip, erod\u00e2nd \u0219i lustruind roca. C\u00e2nd pe\u0219tera era inundat\u0103 de ap\u0103, \u00een anumite zone v\u00e2rtejurile produse au erodat por\u021biunile de calcar moale, form\u00e2nd, \u00een acest caz marmite ascendente deoarece sunt amplasate \u00een tavan. \u0218i cum num\u0103rul 2 pare s\u0103 fie un simbol al acestei pe\u0219teri, nu departe de ochii magnifici, exist\u0103 dou\u0103 altare, unul situat la nivelul de jos, altul pe un nivel superior la care aveau acces doar preo\u021bii de rang \u00eenalt. O icoan\u0103 mic\u0103 pe un perete \u0219lefuit, simbol al credin\u021bei, este o pat\u0103 de culoare \u00een acest univers mitico-subteran. Pu\u021bin mai departe o forma\u021biune imens\u0103 se ridic\u0103 din podeaua pe\u0219terii Sfinxul, protector teluric. Mul\u021bimea pestri\u021b\u0103 de turi\u0219ti, de toate v\u00e2rstele se anim\u0103 \u00een jurul lui.<br \/>\nNe \u00eendrept\u0103m spre ie\u0219ire printr-un portal mai mare dec\u00e2t cel de la intrare. De aici o potec\u0103 binevoitoare ne invit\u0103 la pas. O urm\u0103m \u0219i descoperim pe dreapta versantului alte deschiz\u0103turi impresionante cu forme de iri\u0219i, sculptate \u00een roc\u0103 de apa de suprafa\u021b\u0103. Drumeagul marcat cu indicatoare d\u0103 \u00een vileag alte cavit\u0103\u021bi, ferestre interioare ale Traciei de demult, c\u00e2nd Zamolxis umbla liber \u00een Spa\u021biul Schengen. O potec\u0103 plin\u0103 de vegeta\u021bie pare c\u0103 duce c\u0103tre Biserica de st\u00e2nc\u0103 Sf. Maria, \u00eens\u0103 nimeni nu se aventureaz\u0103 mai departe. Biserica, locuit\u0103 de c\u0103lug\u0103ri isiha\u0219ti, a supravie\u021buit \u00een timpul domina\u021biei turce\u0219ti, dar \u00een secolul al XIX-lea a fost abandonat\u0103 \u0219i apoi a c\u0103zut \u00een paragin\u0103.<br \/>\nDe la \u201eOchii lui Dumnezeu\u201d pornim c\u0103tre Pe\u0219tera Saeva Dupka. Urm\u0103m cei 20 km spre localitatea Brestnitsa, iar de aici vreo 6 km p\u00e2n\u0103 la pe\u0219ter\u0103. Se intr\u0103 cu ghid, deci a\u0219tept\u0103m s\u0103 form\u0103m un grup. Cobor\u00e2m pe ni\u0219te trepte din beton. Pe\u0219tera Saeva Dupka nu impresioneaz\u0103 prin dimensiunile sale, dar este una dintre perlele subterane ale Bulgariei \u0219i o bijuterie muzical\u0103. Pe\u0219tera s-a format acum trei milioane ani. Denumirea ei provine de la doi fra\u021bi gemeni, Suyu \u0219i Seyu, ascun\u0219i aici \u00een timpul st\u0103p\u00e2nirii otomane. Din oasele de animale, fragmentele de ceramic \u0219i monedele Imperiului Roman, putem aprecia c\u0103 istoria locului se extinde mult mai departe \u00een trecut. Stalactitele \u0219i stalagmitele \u021besute \u00een ere cronologice calcaroase ne dezv\u0103luie romantismul t\u0103r\u00e2mului de jos, lumea lui Hades. Varietatea mare a culorilor naturale \u0219i formele diverse ale forma\u021biunilor creeaz\u0103 un peisaj de basm. Corali subterani colora\u021bi \u00een jad, maro, alb, roz \u0219i ro\u0219u se desf\u0103\u0219oar\u0103 \u00eentr-un spectacol \u00eempietrit. Natura a realizat cu migal\u0103 reproduceri ale Maicii Domnului \u0219i Pruncului, poetului revolu\u021bionar Hristo Botev\u2013exilat la Bucure\u0219ti, o copie a Turnului din Pissa, Kuma Lisa \u2013 o vulpe \u0219mecher\u0103, personaj bulgar, dar \u0219i a Albei ca Z\u0103pada. \u00cen func\u021bie de unghiul de iluminare \u0219i mai ales, de imagina\u021bia fiec\u0103ruia formele capricioase se imprim\u0103 \u00een amintiri viitoare. Primul hol numit \u041a\u0443\u043f\u0435\u043d\u0430 (Kupena) ne prezint\u0103 o forma\u021biune de 3,5 m \u00een\u0103l\u021bime ca un car cu f\u00e2n \u0219i dou\u0103 stalactite \u00eenfipte \u00een tavan. Urm\u0103toarea sal\u0103 \u0421\u0440\u0443\u0442\u0438\u0449\u0435\u0442\u043e-Colapsul s-a format \u00een urma unui cutremur puternic \u00een care o mare parte a tavanului s-a pr\u0103bu\u0219it. Harmana este o sal\u0103 unic\u0103, este Sala Concertelor. Draperiile \u0219i \u021bur\u021burii de calcar, precum \u0219i orga imens\u0103 pietrificat\u0103 produc diferite tonuri muzicale asem\u0103n\u0103toare harfei. Un decor izbitor este Cascada de Piatr\u0103. O forma\u021biune de calcar \u00eenalt\u0103 de 5 metri \u0219i cu o circumferin\u021b\u0103 de 60 metri, o imens\u0103 crinolin\u0103 de concre\u021biuni dantelate domin\u0103 \u00eenc\u0103perea. Aici este singurul loc din Bulgaria unde se pot vedea helictitele-spirale tubular carbonatice. Datorit\u0103 curen\u021bilor de aer, pic\u0103turile care curg din tavan sunt deviate c\u0103tre fragilele buc\u0103\u021bi de roc\u0103, sfid\u00e2nd gravita\u021bia \u0219i produc\u00e2nd diferite sunete care ne m\u00e2ng\u00e2ie auzul. Sala este folosit\u0103 pentru recitaluri \u0219i concerte. Urmeaz\u0103 \u0411\u0435\u043b\u0438\u044f\u0442 \u0437\u0430\u043c\u044a\u043a &#8211; Castelul Alb, denumit astfel dup\u0103 o uria\u0219\u0103 stalactit\u0103 asem\u0103n\u0103toare unui imens palat argintiu. \u00cen ultima sal\u0103 a pe\u0219terii avem parte de un spectacol fascinant al Cosmosului, unde o stalagmit\u0103 imens\u0103 sub form\u0103 de rachet\u0103 pare s\u0103 vrea s\u0103 \u00ee\u0219i ia zborul.<br \/>\nLocuitorii de re\u0219edin\u021b\u0103 ai pe\u0219terii sunt liliecii. Temperatura constant\u0103 de 7-11 \u00b0C constituie mediul favorabil pentru c\u00e2teva specii de lilieci: liliacul mic cu potcoav\u0103, liliacul mare, liliacul tricolor, liliacul de ap\u0103, liliacul lui Naterrer \u0219i cel cu urechile ascu\u021bite. Fiind amenin\u021ba\u021bi cu dispari\u021bia \u00een mai toat\u0103 Europa, pentru lilieci pe\u0219terile din Bulgaria sunt un adev\u0103rate enclave de conservare \u0219i protejare. De fapt speciile de lilieci sunt protejate prin legea bulgar\u0103 a biodiversit\u0103\u021bii. Poate \u00eenv\u0103\u021b\u0103m \u0219i noi, rom\u00e2nii \u0219i bulgarii, de la lilieci s\u0103 folosim ecoloca\u021bia, s\u0103 evit\u0103m obstacolele \u0219i s\u0103 g\u0103sim calea de aderare terestr\u0103 pentru spa\u021biul Schengen.<br \/>\nC\u0103l\u0103torii bune \u0219i vremuri faine!<\/p>\n<p><strong><br \/>\nLansare de carte: Klumea<\/strong><br \/>\n<a href=\"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/wp-content\/uploads\/2024\/07\/441966137_460475446345999_8137126977156079765_n.jpg\" data-rel=\"lightbox-image-1\" data-rl_title=\"\" data-rl_caption=\"\" title=\"\"><img loading=\"lazy\" decoding=\"async\" class=\"alignnone  wp-image-23422 lazyload\" data-src=\"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/wp-content\/uploads\/2024\/07\/441966137_460475446345999_8137126977156079765_n-1024x591.jpg\" alt=\"\" width=\"466\" height=\"269\" data-srcset=\"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/wp-content\/uploads\/2024\/07\/441966137_460475446345999_8137126977156079765_n-1024x591.jpg 1024w, https:\/\/ziarulderimnic.ro\/wp-content\/uploads\/2024\/07\/441966137_460475446345999_8137126977156079765_n-300x173.jpg 300w, https:\/\/ziarulderimnic.ro\/wp-content\/uploads\/2024\/07\/441966137_460475446345999_8137126977156079765_n-768x443.jpg 768w, https:\/\/ziarulderimnic.ro\/wp-content\/uploads\/2024\/07\/441966137_460475446345999_8137126977156079765_n.jpg 1186w\" data-sizes=\"(max-width: 466px) 100vw, 466px\" src=\"data:image\/gif;base64,R0lGODlhAQABAAAAACH5BAEKAAEALAAAAAABAAEAAAICTAEAOw==\" style=\"--smush-placeholder-width: 466px; --smush-placeholder-aspect-ratio: 466\/269;\" \/><noscript><img loading=\"lazy\" decoding=\"async\" class=\"alignnone  wp-image-23422\" src=\"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/wp-content\/uploads\/2024\/07\/441966137_460475446345999_8137126977156079765_n-1024x591.jpg\" alt=\"\" width=\"466\" height=\"269\" srcset=\"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/wp-content\/uploads\/2024\/07\/441966137_460475446345999_8137126977156079765_n-1024x591.jpg 1024w, https:\/\/ziarulderimnic.ro\/wp-content\/uploads\/2024\/07\/441966137_460475446345999_8137126977156079765_n-300x173.jpg 300w, https:\/\/ziarulderimnic.ro\/wp-content\/uploads\/2024\/07\/441966137_460475446345999_8137126977156079765_n-768x443.jpg 768w, https:\/\/ziarulderimnic.ro\/wp-content\/uploads\/2024\/07\/441966137_460475446345999_8137126977156079765_n.jpg 1186w\" sizes=\"(max-width: 466px) 100vw, 466px\" \/><\/noscript><\/a><\/p>\n<p>Centrul Cultural \u201eFlorica Cristoforeanu\u201d, R\u00e2mnicu S\u0103rat, gazda lans\u0103rii de carte a volumului de poezie Klumea de Manuela Camelia Sava, 30 Mai 2024.<br \/>\nAu prezentat cartea Mioara Bahna, critic literar, scriitorul C\u0103lin Sorin a comentat aspecte din volum, a citit poezii, \u0219i a redat cronica de \u00eent\u00e2mpinare a scriitoarei Valeria Manta T\u0103icu\u021bu.<br \/>\nAu avut interven\u021bii legate de poezia din volum domnul Sorin Valentin C\u00eerjan, Primarul Municipiului R\u00e2mnicu S\u0103rat, P\u0103rintele Protoiereu Cristian As\u0103nache, doamna judec\u0103tor Mioara Donea, Pre\u0219edinte Asocia\u021bia Cultural\u0103 \u201eOctavian Mo\u0219escu\u201d din R\u00e2mnicu S\u0103rat.<br \/>\n\u00cen sal\u0103 s-au aflat printre invita\u021bi Doamna Inspector General Adjunct Daniela L\u0103ptoiu, Domnul Consilier Jude\u021bean Sorin Stan, consilieri locali la Consiliul Local Municipal, profesori \u0219i elevi de la gimnaziu \u0219i liceu, scriitori, oameni de cultur\u0103, prieteni ai autoarei Nina Beldie, poet\u0103, publicist\u0103, Mirele Grigore, epigramist\u0103, poet\u0103, reprezentan\u021bii Muzeului Municipal \u201eOctavian Mo\u0219escu\u201d, reprezentan\u021bii Bibliotecii Municipale \u201eCorneliu Coposu\u201d, Viorel Dodan, publicist, poet, familia poetei.<\/p>\n<p><a href=\"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/wp-content\/uploads\/2024\/07\/1.jpg\" data-rel=\"lightbox-image-2\" data-rl_title=\"\" data-rl_caption=\"\" title=\"\"><img loading=\"lazy\" decoding=\"async\" class=\"alignnone wp-image-23421 lazyload\" data-src=\"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/wp-content\/uploads\/2024\/07\/1.jpg\" alt=\"\" width=\"464\" height=\"433\" data-srcset=\"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/wp-content\/uploads\/2024\/07\/1.jpg 714w, https:\/\/ziarulderimnic.ro\/wp-content\/uploads\/2024\/07\/1-300x280.jpg 300w\" data-sizes=\"(max-width: 464px) 100vw, 464px\" src=\"data:image\/gif;base64,R0lGODlhAQABAAAAACH5BAEKAAEALAAAAAABAAEAAAICTAEAOw==\" style=\"--smush-placeholder-width: 464px; --smush-placeholder-aspect-ratio: 464\/433;\" \/><noscript><img loading=\"lazy\" decoding=\"async\" class=\"alignnone wp-image-23421\" src=\"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/wp-content\/uploads\/2024\/07\/1.jpg\" alt=\"\" width=\"464\" height=\"433\" srcset=\"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/wp-content\/uploads\/2024\/07\/1.jpg 714w, https:\/\/ziarulderimnic.ro\/wp-content\/uploads\/2024\/07\/1-300x280.jpg 300w\" sizes=\"(max-width: 464px) 100vw, 464px\" \/><\/noscript><\/a><br \/>\nM.C. Sava, M. Bahna, Sorin C\u0103lin<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Ochii lui Dumnezeu Ramona M\u00fcller Bulgaria, sora noastr\u0103 de integr\u0103ri europene \u0219i nu numai, nu exceleaz\u0103 doar prin sta\u021biunile de<\/p>\n","protected":false},"author":17,"featured_media":23365,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"colormag_page_container_layout":"default_layout","colormag_page_sidebar_layout":"default_layout","_monsterinsights_skip_tracking":false,"_uf_show_specific_survey":0,"_uf_disable_surveys":false,"ngg_post_thumbnail":0,"video_url":"","footnotes":""},"categories":[7,329],"tags":[],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/23420"}],"collection":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/17"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=23420"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/23420\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":23423,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/23420\/revisions\/23423"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/23365"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=23420"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=23420"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=23420"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}