{"id":23307,"date":"2024-06-12T12:37:57","date_gmt":"2024-06-12T09:37:57","guid":{"rendered":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=23307"},"modified":"2024-06-12T12:42:08","modified_gmt":"2024-06-12T09:42:08","slug":"spatii-culturale-nr-94-9","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=23307","title":{"rendered":"Spa\u021bii culturale nr. 94 (9)"},"content":{"rendered":"<p><strong>George D. PITE\u0218<\/strong><br \/>\n<a href=\"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/wp-content\/uploads\/2022\/10\/pites.jpg\" data-rel=\"lightbox-image-0\" data-rl_title=\"\" data-rl_caption=\"\" title=\"\"><img loading=\"lazy\" decoding=\"async\" data-src=\"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/wp-content\/uploads\/2022\/10\/pites.jpg\" alt=\"\" width=\"355\" height=\"476\" class=\"alignnone size-full wp-image-19378 lazyload\" data-srcset=\"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/wp-content\/uploads\/2022\/10\/pites.jpg 355w, https:\/\/ziarulderimnic.ro\/wp-content\/uploads\/2022\/10\/pites-224x300.jpg 224w\" data-sizes=\"(max-width: 355px) 100vw, 355px\" src=\"data:image\/gif;base64,R0lGODlhAQABAAAAACH5BAEKAAEALAAAAAABAAEAAAICTAEAOw==\" style=\"--smush-placeholder-width: 355px; --smush-placeholder-aspect-ratio: 355\/476;\" \/><noscript><img loading=\"lazy\" decoding=\"async\" src=\"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/wp-content\/uploads\/2022\/10\/pites.jpg\" alt=\"\" width=\"355\" height=\"476\" class=\"alignnone size-full wp-image-19378\" srcset=\"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/wp-content\/uploads\/2022\/10\/pites.jpg 355w, https:\/\/ziarulderimnic.ro\/wp-content\/uploads\/2022\/10\/pites-224x300.jpg 224w\" sizes=\"(max-width: 355px) 100vw, 355px\" \/><\/noscript><\/a><\/p>\n<p><strong>Sonete<\/strong><\/p>\n<p><strong>Sarea lacrimilor tale<\/strong><\/p>\n<p>C\u0103runt\u0103 sarea lacrimilor tale<br \/>\nSe zv\u00e2nt\u0103 zv\u00e2rcolindu-se-n uitare,<br \/>\nPlutim \u00een transparen\u021b\u0103 fiecare<br \/>\nCa dou\u0103 stele r\u0103t\u0103cind pe cale.<\/p>\n<p>Dintre pr\u0103p\u0103stii trupul t\u0103u mi-apare<br \/>\nCa o speran\u021b\u0103-n drumuri spa\u021biale,<br \/>\nSchimb\u0103m priviri cu ape glaciale<br \/>\nNedeschiz\u00e2nd clepsidra ce ne doare.<\/p>\n<p>Iluzii vindecate-n isp\u0103\u0219ire<br \/>\nPl\u0103tim cu tres\u0103riri ne\u00eemplinite,<br \/>\nCl\u0103dind \u00een labirint \u00eenc\u0103-o oprire<\/p>\n<p>Exorciz\u0103m finaluri insolite,<br \/>\nCa dou\u0103 flori s-ajungem la sosire<br \/>\n\u00cengem\u0103nate-n \u0219tan\u021be-ng\u0103lbenite.<\/p>\n<p><strong><br \/>\nDe-mi pa\u0219te turma<\/strong><\/p>\n<p>De-mi pa\u0219te turma pacea din p\u0103\u0219une<br \/>\n\u00centre t\u0103ceri \u0219i rou\u0103-mi e totuna,<\/p>\n<p>C\u0103ci sunt un murmur pentru totdeauna<br \/>\nDeasupra unui petec de genune.<\/p>\n<p>De-mi potope\u0219te mugurii furtuna<br \/>\nMu\u0219c\u00e2nd viclean din soarele ce-apune,<br \/>\nPe oarbe crematorii voi depune<br \/>\nCu mult mai vie, ren\u0103scut\u0103 struna.<\/p>\n<p>De-mi ostenesc cuvintele fragile<br \/>\n\u0218i fluturii se sinucid \u00een vise,<br \/>\nDe-mi leag\u0103 trilul lan\u021burile-ostile<\/p>\n<p>\u0218i-s p\u0103r\u0103sit de roiuri de narcise,<br \/>\n\u00cemi voi ascunde neamul de dactile<br \/>\n\u00cen \u021bur\u021burii pove\u0219tilor nescrise.<\/p>\n<p><strong><br \/>\n\u00cencerci s\u0103 ier\u021bi<\/strong><\/p>\n<p>Tragi pe uscat corabia r\u0103bd\u0103rii<br \/>\nCert\u00e2nd memorii care vin \u0219i pleac\u0103,<br \/>\nCu ochii goi, c\u00e2nd dorul crunt te seac\u0103<br \/>\n\u00cengenunchiat \u00een v\u0103mile tr\u0103d\u0103rii.<\/p>\n<p>\u00cencerci s\u0103 ier\u021bi cu mintea ta opac\u0103<br \/>\nStrivit de zeciuiala ruin\u0103rii,<br \/>\nMai str\u00e2ngi la piept secunda evad\u0103rii<br \/>\nOrbit de \u00eendoiala unui dac\u0103.<\/p>\n<p>Te-mpiedici \u00een acum ori niciodat\u0103<br \/>\nTe \u0219tergi cu dosul palmei de sudoare,<br \/>\nF\u0103c\u00e2nd apel la dreapta judecat\u0103<\/p>\n<p>\u00cenduri sp\u0103\u0219it edecul \u0219i \u00ee\u021bi pare,<br \/>\nC\u0103 dintr-o dat\u02bc ai inima b\u0103rbat\u0103<br \/>\n\u0218i s\u0103ri, la bra\u021b cu drumul, \u00een picioare.<\/p>\n<p><strong><br \/>\nVeghezi statornicia<\/strong><\/p>\n<p>Veghezi statornicia suprapus\u0103<br \/>\nCu pofta dezmierdat\u0103 de p\u0103cate,<br \/>\nV\u00e2sle\u0219ti cu m\u00e2inile desc\u0103tu\u0219ate<br \/>\nSt\u00e2rnind capcane-n marea indispus\u0103.<\/p>\n<p>Te-nchini la umbra ce \u00een poart\u0103-\u021bi bate<br \/>\nTr\u00e2ntind cu ur\u0103 u\u0219a interpus\u0103,<br \/>\nTe str\u00e2mbi la luna pe un nor expus\u0103<br \/>\nCa un b\u0103tr\u00e2n cu vise sf\u00e2rtecate.<\/p>\n<p>Rozi nebune\u0219te lan\u021bul ce te \u021bine<br \/>\nLegat \u00eentre schelete de potcoave,<br \/>\nDeschise racle \u00een poteci peline<\/p>\n<p>Te-aliniaz\u0103-n spartele epave,<br \/>\nDar tu alergi printre clepsidre pline<br \/>\nCu \u0219anse rotunjite \u00een etrave.<\/p>\n<p><strong><br \/>\nFlorin Daniel DINC\u0102 <\/strong><br \/>\n<a href=\"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/wp-content\/uploads\/2023\/08\/f-dinca.jpg\" data-rel=\"lightbox-image-1\" data-rl_title=\"\" data-rl_caption=\"\" title=\"\"><img loading=\"lazy\" decoding=\"async\" data-src=\"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/wp-content\/uploads\/2023\/08\/f-dinca.jpg\" alt=\"\" width=\"315\" height=\"483\" class=\"alignnone size-full wp-image-21653 lazyload\" data-srcset=\"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/wp-content\/uploads\/2023\/08\/f-dinca.jpg 315w, https:\/\/ziarulderimnic.ro\/wp-content\/uploads\/2023\/08\/f-dinca-196x300.jpg 196w\" data-sizes=\"(max-width: 315px) 100vw, 315px\" src=\"data:image\/gif;base64,R0lGODlhAQABAAAAACH5BAEKAAEALAAAAAABAAEAAAICTAEAOw==\" style=\"--smush-placeholder-width: 315px; --smush-placeholder-aspect-ratio: 315\/483;\" \/><noscript><img loading=\"lazy\" decoding=\"async\" src=\"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/wp-content\/uploads\/2023\/08\/f-dinca.jpg\" alt=\"\" width=\"315\" height=\"483\" class=\"alignnone size-full wp-image-21653\" srcset=\"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/wp-content\/uploads\/2023\/08\/f-dinca.jpg 315w, https:\/\/ziarulderimnic.ro\/wp-content\/uploads\/2023\/08\/f-dinca-196x300.jpg 196w\" sizes=\"(max-width: 315px) 100vw, 315px\" \/><\/noscript><\/a><\/p>\n<p><strong>DORIN TUDORAN: \u201eINTERVIURI: \u00abSUBTEMA\u00bb AUTORULUI\u201d<\/strong><\/p>\n<p>\tOric\u0103rui cititor vigilent al interviurilor realizate de Dorin Tudoran \u2013 dup\u0103 decizia conducerii revistei Luceaf\u0103rul de a-i repartiza rubrica Biografia debuturilor, anterior de\u021binut\u0103 de S\u00e2nziana Pop \u0219i de Gabriela Melinescu \u2013 nu-i poate sc\u0103pa faptul c\u0103 \u00een unele pagini din Biografia debuturilor (Editura Junimea, 1978) \u0219i Nostalgii intacte (Editura Eminescu, 1982) apar scurte enun\u021buri trimi\u021b\u00e2nd la biografia acestui scriitor, care, privite \u00een ansamblul lor, ne traseaz\u0103 conturul extrem de sub\u021bire al \u201e\u00absubtemei\u00bb autorului\u201d.<br \/>\n\tC\u00e2nd l-a intervievat pe Ion B\u0103nu\u021b\u0103, Dorin Tudoran, dorind s\u0103 provoace evocarea copil\u0103riei arge\u0219ene a convorbitorului (D.T. \u2013 Ion B\u0103nu\u021b\u0103, \u00een Biografia debuturilor, p. 305), avea s\u0103 men\u021bioneze c\u0103 el \u00eensu\u0219i era legat ombilical de spa\u021biul arge\u0219ean, din care provenea repondentul, at\u00e2t de darnic \u00een detalii (D.T. \u2013 I. B\u0103nu\u021b\u0103, \u00een B.D., pp. 305\u2013306), spre deosebire de el, intervievatorul, ai c\u0103rui cititori, din cauza fugii sale de am\u0103nunte, aveau s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 \u00eentr-o lung\u0103 a\u0219teptare, pe care gazetarul nu se for\u021ba s\u0103 o comprime  temporal: \u2013 (&#8230;) Despre Bucure\u0219ti, ce-a\u0219 putea s\u0103-\u021bi spun, drag\u0103 Dorin Tudoran? E\u0219ti bucure\u0219tean? \/\/ \u2013 Da. La fel ca dumneavoastr\u0103. Bucure\u0219tean din Timi\u0219oara, Pite\u0219ti, \u0218tef\u0103ne\u0219ti-Arge\u0219 \u0219i Bucure\u0219ti. (D. Tudoran \u2013 Nina Cassian, \u00een B.D., p. 322)<br \/>\n\tLui D.I. Suchianu \u2013 care \u00ee\u0219i amintea cu nostalgie de via\u021ba de liceu, de internat ie\u0219ean, unde elevii profitau de existen\u021ba unei impresionante biblioteci, lectura \u201epe rupte\u201d fiind privilegiul lor, unul \u00eendulcind atmosfera cazon\u0103, f\u0103c\u00e2nd-o u\u0219or respirabil\u0103 \u2013 Dorin Tudoran nu putea s\u0103 \u00eei r\u0103spund\u0103 aidoma, fiindc\u0103 via\u021ba lui dintr-un internat bucure\u0219tean fusese completamente diferit\u0103, lipsindu-l, pe mai t\u00e2rziu, de entuziasmul \u00eentoarcerii \u00een timp, \u00eens\u0103 cauzele insatisfac\u021biei r\u0103m\u00e2neau obscure, nefiind explicitate atunci, \u00een dialogul cu D.I. Suchianu, ci peste ani: \u2013 Trebuie s\u0103 v\u0103 m\u0103rturisesc c\u0103 fostul elev al unui internat bucure\u0219tean de prin anii 1953-1959 se minuneaz\u0103 mult auzind aceste amintiri despre un internat ie\u0219ean \u0219i mai vechi cu destui ani. \u00cen alt\u0103 ordine de idei, imaginea aceasta despre perioada ie\u0219ean\u0103 a studiilor dumneavoastr\u0103 liceale mi se pare a avea prea mult \u201e\u0219taif\u201d. (D. Tudoran \u2013 D.I. Suchianu, \u00een B.D., p. 10)<br \/>\n\tC\u00e2nd i s-a ivit ocazia s\u0103 dialogheze cu Al.I. \u0218tef\u0103nescu (Alexandru Iancu \u0218tef\u0103nescu), jurnalistul Dorin Tudoran \u2013 ispitit de duhul unor compara\u021bii sentimentale \u2013 avea s\u0103 se declare \u201evecinul de periferie\u201d al fostului \u201eprocuror\u201d (Marian Popa, Istoria literaturii rom\u00e2ne de azi pe m\u00e2ine, I, Editura Semne, 2009, p. 114) realist-socialist de la Contemporanul, s\u0103 aduc\u0103 \u00een discu\u021bie toposul periferiei bucure\u0219tene, pe care o cunoscuse bine, ca locuitor al str\u0103zii C\u0103\u021belu, excelent p\u0103strat\u0103 \u00een memoria lui afectiv\u0103: \u2013 \u00cemi vin \u00een minte \u0219i acum mirosurile<br \/>\nm\u00e2nc\u0103rurilor, perdele olfactive nev\u0103zute, dar grele, pe care le \u201estr\u0103pungeam\u201d p\u00e2n\u0103 s\u0103 ajung \u00een \u201eBarier\u0103\u201d sau pe drumul \u00eentoarcerii spre cas\u0103. Pe vremea copil\u0103riei dumneavoastr\u0103 ce se m\u00e2nca prin Vergului? \/\/ \u2013 M\u0103sline, pe atunci m\u00e2ncarea s\u0103racului, magiun, halva. Vara, salat\u0103 de ro\u0219ii, cartofi&#8230; Carne nu \u0219tiu dac\u0103 m\u00e2ncam o dat\u0103 pe s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103. \/\/ \u2013 Dar pe\u0219ti\u0219orii aceia s\u0103ra\u021bi, care nu erau nici m\u0103car hamsii? \/\/ \u2013 O, ai prins vremuri bune! Pe timpul meu li se zicea \u201esardele ruse\u0219ti\u201d, se vindeau din borcan \u0219i erau cu ceap\u0103 \u0219i morcovi. Mezelurile \u0219i \u00eenc\u0103 multe altele erau un lux. (D. Tudoran \u2013 Al.I. \u0218tef\u0103nescu, \u00een B.D., p. 329)<br \/>\n\tDac\u0103 rezum\u0103m ceea ce s-a ob\u021binut p\u00e2n\u0103 aici, \u00een privin\u021ba elementelor biografice privindu-l pe D. Tudoran, constat\u0103m c\u0103 acesta s-a sustras confes\u0103rii extinse, polimorfe, l\u0103s\u00e2nd cititorii captivi \u00een zona opacit\u0103\u021bilor voluntare. Care s\u0103 fi fost explica\u021bia deficitului de generozitate \u00een devoalarea de informa\u021bii precise, necesare coordon\u0103rii curiozit\u0103\u021bii lectorilor predecembri\u0219ti \u0219i postdecembri\u0219ti? Una de natur\u0103 structural\u0103? Alta decurg\u00e2nd din economia discursului interogativ, al c\u0103rui obiectiv era de fiecare dat\u0103 altcineva, repondentul, nu intervievatorul, care trebuia s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 \u00een plan secundar?<br \/>\n\tPentru ca noi s\u0103 ne sporim \u0219ansele de a \u00een\u021belege substan\u021ba formul\u0103rilor de felul: \u201eBucure\u0219tean din Timi\u0219oara, Pite\u0219ti, \u0218tef\u0103ne\u0219ti-Arge\u0219 \u0219i Bucure\u0219ti\u201d (D. Tudoran \u2013 Nina Cassian, \u00een B.D., p. 322), \u201efostul elev al unui internat bucure\u0219tean de prin anii 1953-1959\u201d (D. Tudoran \u2013 D.I. Suchianu, \u00een B.D., p. 10) \u0219i \u201eAm copil\u0103rit o vreme \u00abpe C\u0103\u021belu\u00bb\u201e (D. Tudoran \u2013 Al.I. \u0218tef\u0103nescu, \u00een B.D., p. 329), este nevoie s\u0103 extragem informa\u021bii din afara interviurilor din Biografia debuturilor \u0219i din Nostalgii intacte. Ceea ce serve\u0219te cel mai conving\u0103tor scopului nostru este unul dintre interviurile de dup\u0103 anul 1990, mai precis cel din 2011, pe care Dorin Tudoran i l-a acordat Diei Radu pentru Formula As, \u00eentruc\u00e2t jurnalista a avut inspira\u021bia s\u0103 \u00ee\u0219i deschid\u0103 convorbirea cu invitatul ei prin orientarea celei dint\u00e2i \u00eentreb\u0103ri spre anii rom\u00e2ne\u0219ti ai convorbitorului, \u00eencep\u00e2nd cu \u00eens\u0103\u0219i copil\u0103ria ex-disidentului Tudoran, dup\u0103 cum procedase chiar el cu reponden\u021bii din volumele Biografia debuturilor \u0219i Nostalgii intacte: \u2013 (&#8230;) V-a\u0219 propune s\u0103 facem \u00eempreun\u0103 o recapitulare a anilor rom\u00e2ne\u0219ti, plec\u00e2nd de la v\u00e2rsta copil\u0103riei. C\u00e2t a contat ea \u00een ceea ce a\u021bi devenit ulterior? (D. Tudoran, \u00een M-am sim\u021bit toat\u0103 via\u021ba rom\u00e2n. Acum m\u0103 simt \u0219i american, \u00een Formula As, nr. 974, 2011)<br \/>\n     Dorin Tudoran avea s\u0103 \u00eei dea reporterei Dia Radu un r\u0103spuns memorabil prin sinceritatea lui frust\u0103, dar mai ales prin detaliile transbordate, pre\u021bioase prin exhibarea unor adev\u0103ruri al c\u0103ror cod de acces \u00eel de\u021binea, de vreme ce o v\u00e2rst\u0103 biologic\u0103 \u00eel descoperise \u00een epicentrul unor evenimente c\u00e2nd nea\u0219teptate, c\u00e2nd de ne\u00een\u021beles, al c\u0103ror liant comun era dramaticul generator de traume de neuitat. \u00cen arborescen\u021ba r\u0103spunsului construit de cel intervievat se decamufleaz\u0103 c\u00e2teva \u0219ocuri ale \u00eenceputului traumatizant de via\u021b\u0103 (divor\u021bul p\u0103rin\u021bilor Gheorghe \u0219i Maria, asistarea la arestarea unui unchi, revenit \u00een \u0218tef\u0103ne\u0219tii-de-Arge\u0219, dup\u0103 ce fusese eliberat de la Canalul Dun\u0103re \u2013 Marea Neagr\u0103, existen\u021ba cazon\u0103 din internatul Liceului \u201eMihai Viteazul\u201d din Bucure\u0219ti, unde fusese \u00eenscris \u00een 1953, st\u00e2nd aici p\u00e2n\u0103 \u00een 1959, unde avea s\u0103 fie martor la arestarea lui Imre Nagy, \u00een 1956, pe vremea Revolu\u021biei din Ungaria), finalul confesiunii pun\u00e2nd accentul pe \u201eAvantajul\u201d \u0219i \u201eDezavantajul\u201d pozi\u021biei \u0219i de agent, \u0219i de martor: \u2013 Fac parte dintre persoanele u\u0219or traumatizate \u00een copil\u0103rie. P\u0103rin\u021bii mei s-au desp\u0103r\u021bit c\u00e2nd aveam \u0219apte ani. Eram prea mic s\u0103-mi dau seama ce se \u00eent\u00e2mpla, a fost un \u0219oc s\u0103 aflu, de la fiecare \u00een parte, c\u0103 se despart. M-am n\u0103scut la Timi\u0219oara, dar p\u0103rin\u021bii mei s-au mutat cur\u00e2nd la Pite\u0219ti, iar, dup\u0103 desp\u0103r\u021birea lor, am stat doi ani de zile cu bunicii dinspre partea mamei, la \u0218tef\u0103ne\u0219ti-Arge\u0219, l\u00e2ng\u0103 Pite\u0219ti. Un sat foarte frumos, desprins parc\u0103 din Morome\u021bii, dar aflat \u00een Muscel. Am fost trimis la bunici ca s\u0103 fiu protejat, ferit de anumite lucruri, dar n-am fost. Iat\u0103, unul din fra\u021bii mamei mele, care de abia fusese eliberat de la Canal, a venit s\u0103 stea o vreme cu noi. \u0218i, \u00eentr-o sear\u0103, au n\u0103v\u0103lit peste noi ni\u0219te tovar\u0103\u0219i \u0219i l-au arestat din nou. Iar eu am fost martor. Mama mea era \u00een Bucure\u0219ti, dar, c\u00e2nd a reu\u0219it s\u0103 m\u0103 aduc\u0103 \u0219i pe mine la ea, nu avea locuin\u021b\u0103, a\u0219a c\u0103 a trebuit s\u0103 stau c\u00e2\u021biva ani de zile la internat, la Liceul \u201eMihai Viteazul\u201d. Eu aveam doar nou\u0103 ani, fusesem acceptat cu dispens\u0103, ceilal\u021bi copii aveau to\u021bi de la 14 ani \u00een sus. Mai era doar un caz similar, \u00eenc\u0103 un pu\u0219ti de v\u00e2rsta mea. Eram cei mai mici de acolo, trebuia s\u0103 facem patul pentru cei mari. V\u0103 da\u021bi seama, eram un fel de b\u0103ie\u021bi de mingi. Tot acolo m-a prins \u0219i Revolu\u021bia din Ungaria. Aveam un pedagog pe care \u00eel chema tocmai Imre Nagy, exact ca pe \u0219eful maghiar arestat \u0219i omor\u00e2t. Au venit \u0219i l-au arestat \u0219i iar n-am priceput nimic din ce se \u00eent\u00e2mpla. Ca s\u0103 revin, am avut de la o v\u00e2rst\u0103 foarte fraged\u0103 ni\u0219te experien\u021be greu de \u00een\u021beles de un copil, \u00eent\u00e2mpl\u0103ri care, pentru o vreme, au r\u0103mas ca ni\u0219te g\u0103uri negre \u00een mintea \u0219i \u00een sufletul meu. Avantajul ar fi c\u0103 m-am ales cu o \u00een\u021belegere mai rapid\u0103 a unor lucruri, dec\u00e2t al\u021bi oameni care \u0219i-au tr\u0103it copil\u0103ria feri\u021bi de rele. Dezavantajul este c\u0103 reac\u021bionez prea violent la nedreptate \u0219i injusti\u021bie. (D. Tudoran, \u00een M-am sim\u021bit toat\u0103 via\u021ba rom\u00e2n&#8230;, \u00een Formula As, nr. 974, 2011)<br \/>\n Despre \u0219ederea copilului Dorin Tudoran \u00een casa bunicilor, Tache Ana Badea, c\u0103ruia mult mai t\u00e2rziu \u00eei va fi dedicat poemul C\u00e2teva episoade neroman\u021bate din via\u021ba bunicului meu (\u00een Pasaj de pietoni, Editura Cartea Rom\u00e2neasc\u0103, 1979, pp. 58\u201365), \u0219i Lisandra, din \u0218tef\u0103ne\u0219tii-de-Arge\u0219, autorul Adapt\u0103rii la realitate (Editura Dacia, 1982) scrisese \u00een Timp reg\u0103sit, cam parabolic, este adev\u0103rat, mai ales \u00een episodul cu trenul, cu \u201efeti\u021ba\u201d, adic\u0103 bunica Lisandra, \u0219i cu lupii, cu \u201e\u0102l B\u0103tr\u00e2n\u201d, adic\u0103 Tache Ana Badea, cu v\u0103rul Constantin \u0219i cu b\u0103ie\u021belul Dorin Tudoran, un episod marcat de aerul misterios al vorbelor sapientului \u201e\u0102l B\u0103tr\u00e2n\u201d, care \u00eei p\u0103reau impenetrabile nepotului \u00eenv\u0103luit \u00een candoarea pu\u021binilor s\u0103i ani: \u201eDou\u0103 lucruri nu \u00een\u021belegeam. De ce-i spune femeii aceleia deja b\u0103tr\u00e2ne \u00abfeti\u021ba\u00bb (a\u0219a i-a spus p\u00e2n\u0103 a \u00eenchis ochii \u2013 \u00abFeti\u021b\u0103 \u2013 era miezul nop\u021bii, tot \u00eentr-o iarn\u0103 \u2013 eu m\u0103 duc. \u00cencolo, spre diminea\u021b\u0103\u00bb. A\u0219a a fost. \u0102l B\u0103tr\u00e2n n-a min\u021bit niciodat\u0103) \u0219i cum de nu e \u00eengrijorat. \u00abVine ea feti\u021ba, m\u0103. Da cum s\u0103-n\u021belege\u021bi voi asta? R\u0103bdarea e lucru mare\u00bb. A \u0219asea zi am aflat \u0219i noi c\u0103 trenurile chiar sunt \u00eenz\u0103pezite. C\u00e2nd ne-am \u00eentors seara, rebegi\u021bi de frig \u0219i foame, bunica t\u0103if\u0103suia cu \u0102l B\u0103tr\u00e2n. Rezemat\u0103 de sob\u0103, bea \u021buic\u0103 fiart\u0103 \u0219i povestea. Cic\u0103 cei de-au \u00eencercat \u0219i-au reu\u0219it s\u0103 ias\u0103 din vagoane au fost m\u00e2nca\u021bi de lupi. \u00abDe, r\u0103bdarea, domne\u2019. Lucru mare, lucru dracului\u00bb. Atunci hop \u0219i noi, c\u0103 tot venise vorba de lupi: \u00ab(&#8230;) P\u0103i, pe la pluta lui Vladimirescu, am v\u0103zut lupii\u00bb. \u00ab\u0218i, zise \u0102l B\u0103tr\u00e2n, s-a \u00eent\u00e2mplat ceva carecumva\u0219ilea?\u00bb \u00abNu.\u00bb \u00abP\u0103i v\u0103zur\u0103\u021bi, m\u0103 tat\u0103? Ce credea\u021bi voi? C\u0103 a\u0219a, \u021bac-pac, v\u0103 m\u0103n\u00e2nc\u0103 lupii? R\u0103bdare, m\u0103, r\u0103bdarea e lucru mare. Nu acu\u00bb. \u00abCum adic\u0103, nu acu, bre?\u00bb \u00abNu acu, m\u0103. Acu sunte\u021bi prea pro\u0219ti s\u0103 v\u0103 m\u0103n\u00e2nce lupii. R\u0103bdare. Mai cre\u0219te\u021bi voi oleac\u0103.\u00bb\u201e (D. Tudoran, Timp reg\u0103sit, \u00een A.L.R., 1982, p. 252)<br \/>\n\tUrmele \u201eprimului mare seism ce mi-a marcat existen\u021ba\u201d (\u00een A.L.R., p. 251), adic\u0103 al divor\u021bului p\u0103rin\u021bilor s\u0103i, Gheorghe \u0219i Maria, aveau s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 decelabile \u0219i \u00een osatura poeziei lui D. Tudoran, fie c\u0103 ne g\u00e2ndim la C\u00e2ntec de trecut Akheronul (Editura Cartea Rom\u00e2neasc\u0103, 1975), \u00een care auzim, t\u00e2nguindu-se, vocea \u201ec\u00e2nt\u0103re\u021bului f\u0103r\u0103 de fric\u0103 \u0219i f\u0103r\u0103 prihan\u0103\u201d (\u201edeparte fiul meu pl\u00e2nge: \/ \u00abmam\u0103, numai m\u00e2inile s\u0103-mi fi fost \/ arbori de chihlimbar \/ \u0219i nu p\u0103m\u00e2nt, mam\u0103, \/ nu p\u0103m\u00e2nt din p\u0103m\u00e2ntul m\u00e2hnitului meu tat\u0103\u00bb \/ (&#8230;) \/ \u00abmam\u0103, \u00eentind m\u00e2na spre locul \/ de unde tat\u0103l meu \u021bi-a cules prima floare \/ \u0219i m\u00e2na-mi se usuc\u0103, mam\u0103, ating\u00e2ndu-l; \/ iart\u0103-m\u0103 c\u0103 pl\u00e2ng, \/ iart\u0103-m\u0103 c\u0103 nu m-ai iubit destul, \/ mam\u0103, \/ m\u0103car sufletul s\u0103 nu-mi fi fost \/ p\u0103m\u00e2nt din p\u0103m\u00e2ntul m\u00e2hnitului meu tat\u0103, \/ numai sufletul, mam\u0103, numai el, sufletul\u00bb\u201e \u2013 D. Tudoran, Numai sufletul, mam\u0103, pp. 30\u201331), fie c\u0103 z\u0103bovim asupra vol. De bun\u0103voie, autobiografia mea (Editura Amphion, 2020), dornici s\u0103 reascult\u0103m spovedania cu muchiile de rechizitoriu a celui ce lovea \u00een nebunia dictaturii ceau\u0219iste, \u00een versurile din Dou\u0103 canine figur\u00e2nd imaginea profesorului Gheorghe Tudoran, tat\u0103l mort \u00eentr-o magherni\u021b\u0103 (\u201e\u0219i geamul e \/ at\u00e2t de transparent, domnilor, \/ c\u0103 v\u0103d prin el chipul tat\u0103lui meu \/ ce-ar fi putut muri \u00eentr-o min\u0103 de plumb \/ sau la Canal \/ \u0219i nu \u00eentr-o magherni\u021b\u0103 \/ pu\u021bind a gaz \/ \u00een plin r\u0103zboi al petrolului \/ \u0219i nu \u00eentr-o magherni\u021b\u0103 \/ tapetat\u0103 cu umbrele celor treizeci \/ \u0219i cinci de promo\u021bii \/ pe care acest tat\u0103 al meu \/ le-a \u00eenv\u0103\u021bat \/ limba rom\u00e2n\u0103\u201d \u2013 D. Tudoran, Dou\u0103 canine, p. 13), pe c\u00e2nd citea o carte, fapt care avea s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 \u00een memoria fiului, c\u0103ruia devo\u021biunea slujirii literaturii i-a adus exilul: \u2013 Dac\u0103 este ceva pentru care-l invidiez pe tat\u0103l meu este faptul c\u0103 a murit cum \u0219i-a dorit \u2013 citind o carte. (&#8230;) C\u00e2nd l-am g\u0103sit, p\u0103rea mul\u021bumit \u0219i cu cartea c\u0103zut\u0103 pe piept. (D. Tudoran, \u00een Lumea se a\u0219az\u0103 din nou cu susul \u00een jos, \u00een Luceaf\u0103rul de diminea\u021b\u0103, nr. 8, 2010; Andra Rotaru: intervievator)<br \/>\n\t\u00cendat\u0103 ce Ta\u0219cu Gheorghiu avea s\u0103 evoce, la solicitarea lui D. Tudoran, figura omului Mateiu I. Caragiale, autorul Biografiei debuturilor avea s\u0103 se declare dezam\u0103git, cer\u00e2ndu-i celui dint\u00e2i s\u0103 extind\u0103 sfera evoc\u0103rii, poate astfel curiozitatea intervievatorului \u00ee\u0219i primea darul meritat, de aceea \u00een jocul convorbirii s-a inserat \u0219i Marele Iancovescu, prieten al creatorului Crailor de Curtea Veche, drept care fluxul amintirilor celor doi s-a amplificat, protagoni\u0219tii fiind at\u00e2t repondentul (Ta\u0219cu Gheorghiu), c\u00e2t \u0219i realizatorul de interviuri (D. Tudoran): \u2013 Bine. Uite, c\u00e2nd am scos traducerea Ghepardului, neput\u00e2nd s\u0103 i-l dau lui Mateiu (\u0219i c\u00e2t a\u0219 fi dorit, c\u0103ci tot ce e izbutit aici, dac\u0103 este, i-o datorez lui \u0219i prin aceasta lui Ion Barbu), i-am dat-o lui Ion Iancovescu, ca un gest simbolic, \u0219tiind c\u0103 marele actor fusese unul dintre prietenii intimi ai lui Mateiu. Marele Iancovescu a fost cum nu se poate mai \u00eenc\u00e2ntat. (&#8230;) \/\/ \u2013 V\u0103 m\u0103rturisesc c\u0103 Ion Iancovescu a fost unul dintre actorii pe care eu i-am divinizat. Mi-amintesc cum \u00eentr-o sear\u0103, \u00eempreun\u0103 cu un coleg de \u0219coal\u0103, am a\u0219teptat la ie\u0219irea din teatru \u2013 cred c\u0103 se jucase \u201eFurtuna\u201d \u2013 \u0219i, ne\u00eendr\u0103znind s\u0103 i ne adres\u0103m, l-am urm\u0103rit p\u00e2n\u0103 \u00een dreptul casei unde a intrat. Era destul de t\u00e2rziu, el avea un palton lung, foarte lung ni se p\u0103rea nou\u0103, la dou\u0103 r\u00e2nduri, era, da, era un ger cumplit. Mi s-a p\u0103rut, \u0219i nu numai atunci, o \u00eenchipuire. Venea chiar din Craii lui Mateiu Caragiale. (D. Tudoran \u2013 Ta\u0219cu Gheorghiu, \u00een B.D., p. 189)<br \/>\nVia\u021ba unui scriitor \u2013 gra\u021bie reflect\u0103rii \u00een varii oglinzi \u2013 alunec\u0103 din rama realit\u0103\u021bii \u00een legend\u0103, astfel c\u0103 de cele mai multe ori \u00ee\u021bi este aproape imposibil s\u0103 tragi o linie de separare a ceea ce a fost de ceea ce p\u0103rea s\u0103 fie, a ceea ce s-a dorit s\u0103 fie de ceea ce ar fi trebuit \u0219i ar fi putut s\u0103 fie, prin urmare procesul deform\u0103rii a fost \u0219i va fi \u00een toi, c\u00e2t timp ne \u00eenchin\u0103m \u00een fa\u021ba literei scrise. Pornind de aici, Dorin Tudoran scria: \u2013 N-a\u0219 putea s\u0103 \u00eenchei acest interviu f\u0103r\u0103 a v\u0103 ruga s\u0103 vorbim despre Miron Radu Paraschivescu, pe care, \u00een repetate r\u00e2nduri, l-a\u021bi recunoscut drept cel mai bun prieten al dumneavoastr\u0103. (&#8230;) Dar, pentru c\u0103 despre Miron Radu Paraschivescu povestesc ast\u0103zi foarte mul\u021bi, \u0219i chema\u021bi \u0219i nechema\u021bi, pentru c\u0103 el tinde s\u0103 devin\u0103 o legend\u0103, pentru c\u0103, iat\u0103, sunt foarte multe adev\u0103ruri legate de el, v-a\u0219 ruga, stimate Ta\u0219cu Gheorghiu, s\u0103-mi spune\u021bi adev\u0103rul dumneavoastr\u0103 despre Miron Radu Paraschivescu. (D. Tudoran \u2013 Ta\u0219cu Gheorghiu, \u00een B.D., pp. 191\u2013192)<br \/>\n\tDup\u0103 r\u0103spunsurile lui Ta\u0219cu Gheorghiu, dintre care \u00eel re\u021binem pe cel de-al doilea (\u2013 Z\u0103u? Ia te uit\u0103! Drag\u0103 Dorine, nu cumva ui\u021bi tu c\u0103r\u021bile, da, da, c\u0103r\u021bile pe care le-a scris el \u00een afara c\u0103r\u021bilor pe care le \u0219tim cu to\u021bii? P\u0103i miile de scrisori pe care le-a trimis el drept r\u0103spuns celor care-l asaltau cu produc\u021biunile lor literare, ce erau? Ce sunt?  Ce pot constitui m\u00e2ine? (&#8230;) Le r\u0103spundea TUTUROR cu grij\u0103 \u0219i cu mare aplecare. (&#8230;) \u0218i, vezi tu, ceea ce mi se pare mie extraordinar, \u00een ceea ce a f\u0103cut el \u00een acest sens, este faptul c\u0103 el nu s-a vrut niciodat\u0103 un mentor, adic\u0103 nu \u0219i-a impus, nu a impus acelor tineri credin\u021bele sale estetice. El a fost un sus\u021bin\u0103tor al talentelor tinerilor.), fiindc\u0103 acesta ne apropie de punctul \u00een care ne-am propus s\u0103 ajungem, Dorin Tudoran avea s\u0103 \u00eei fac\u0103 interlocutorului o propunere, singular\u0103 la nivelul Biografiei debuturilor, acceptat\u0103 de Ta\u0219cu Gheorghiu din curiozitate \u0219i din complicitate de breasl\u0103: \u2013 Dec\u00e2t s\u0103 v\u0103 spun c\u0103 sunt de-a dreptul emo\u021bionat de conciziunea \u0219i exactitatea adev\u0103rului dumneavoastr\u0103 despre felul \u00een care a \u00een\u021beles Miron Radu Paraschivescu s\u0103-i iubeasc\u0103 \u0219i s\u0103-i \u00eendrume pe tinerii ori pe foarte tinerii aspiran\u021bi la \u201egloria literar\u0103\u201d, mai bine v\u0103 reproduc, aproape mot \u00e0 mot, o astfel de scrisoare. Vre\u021bi? \/\/ \u2013 Da. Ia s\u0103 vedem. Chiar \u00eemi place ideea. (D. Tudoran \u2013 Ta\u0219cu Gheorghiu, \u00een B.D., p. 192)<br \/>\n     Obiectul aprecierilor \u0219i al recomand\u0103rilor paterne ale lui M. R. Paraschivescu era caietul cu versuri ale unui b\u0103ietan de 12 ani, a c\u0103rui mam\u0103 apelase la judecata celui ce \u00ee\u0219i asumase corvoada rezolv\u0103rii coresponden\u021bei de la revista Contemporanul: \u2013 \u201eStimat\u0103 Doamn\u0103, V\u0103 restitui la cerere caietul cu versuri al feciorului Dvs. \u00cel felicit din inim\u0103 pentru talentul lui care&#8230; \/\/ din p\u0103cate n-am avut eu prilejul s\u0103-l prezint lumii; de mai bine de trei luni, am \u00eencetat s\u0103 fac \u201ecoresponden\u021ba\u201d la \u201eContemporanul\u201d, fiindc\u0103 a trebuit s\u0103 m\u0103 ocup de alte treburi mai urgente \u0219i care nu puteau fi f\u0103cute dec\u00e2t de mine. Dar sunt sigur c\u0103 t\u00e2n\u0103rul nostru poet se va afirma f\u0103r\u0103 ajutorul nim\u0103nuia dec\u00e2t al talentului s\u0103u. Important e numai s\u0103 citeasc\u0103 mult, c\u00e2t mai mult, tot (subliniat de trei ori!) ce-i face pl\u0103cere (\u00een afara cursurilor obligatorii de la \u0219coal\u0103, bine\u00een\u021beles) \u0219i \u2013 dac\u0103-mi permite\u021bi un sfat \u2013 s\u0103-l \u00eendemna\u021bi s\u0103 citeasc\u0103, pe c\u00e2t cu putin\u021b\u0103 mai de fraged, \u0219i-n alt\u0103 limb\u0103 dec\u00e2t rom\u00e2neasc\u0103. \u00cen felul acesta, \u00ee\u0219i va croi de mic o perspectiv\u0103 \u0219i un sim\u021b universal \u00een \u00een\u021belegerea \u0219i elaborarea artei \u2013 va \u00eenv\u0103\u021ba s\u0103 vad\u0103 p\u0103durea \u0219i nu numai copacii. Cu foarte bune sentimente \u0219i salut\u0103ri, Miron Radu Paraschivescu. V\u0103leni, 29.10.958\u201d \/\/ \u2013 Da, da, e m\u00e2na lui Miron! \u00cel cuno\u0219ti bine pe b\u0103iatul cu pricina? C\u00e2\u021bi ani avea pe-atunci? Dac\u0103 l-a ascultat pe Miron, se \u201edescurc\u0103\u201d. Ce zici? \/\/ \u2013 B\u0103iatul avea 12 ani. C\u00e2teodat\u0103 parc\u0103 se \u201edescurc\u0103\u201d. Doamna c\u0103reia \u00eei era adresat\u0103 scrisoarea mi-a d\u0103ruit-o. \u021ain la ea, ca \u0219i cum eu am fost c\u00e2ndva b\u0103iatul acela. (D. Tudoran \u2013 Ta\u0219cu Gheorghiu, \u00een B.D., pp. 192\u2013193)<br \/>\nAcum \u0219i aici, fire\u0219te, nu ne r\u0103m\u00e2ne altceva de f\u0103cut dec\u00e2t s\u0103 rostim pe \u0219leau ceea ce Dorin Tudoran \u2013 parc\u0103 r\u0103sf\u0103\u021b\u00e2ndu-se sub privirea de complice a lui Ta\u0219cu Gheorghiu \u2013 ne zicea pe ocolite, dintr-o pudoare a m\u0103rturisirii \u0219i din discre\u021bia recuno\u0219tin\u021bei filiale, c\u0103, de-a lungul drumului hurduc\u0103it al afirm\u0103rii lui literare, Maria, fost\u0103 Tudoran, i-a stat al\u0103turi, bucur\u00e2ndu-se de izb\u00e2nzile fiului, lu\u00e2ndu-le drept succese personale, dup\u0103 cum avea s\u0103 constate Dorin Tudoran odat\u0103 cu debutul editorial (Mic tratat de glorie, 1973):  \u2013 (&#8230;) Tat\u0103l meu a primit t\u00e2rziu acel volum. Ne aflam \u00eentr-o lung\u0103 \u0219i contorsionat\u0103 etap\u0103 de reconciliere. Mama, care toat\u0103 via\u021ba m-a dorit scriitor, a primit volumul ca pe o victorie personal\u0103. (D. Tudoran, M\u0103 consider deja mort, fiindc\u0103 nu mai sunt gata s\u0103 mor pentru credin\u021bele \u0219i idealurile mele, \u00een Daniel Cristea-Enache, Sertarul Scriitorului Rom\u00e2n. Dialoguri pe h\u00e2rtie, Editura Polirom, 2005, p. 222)<br \/>\n     Dup\u0103 ce a ob\u021binut, din partea lui Alexandru Balaci, acordul interviev\u0103rii, Dorin Tudoran \u2013 sosit \u201epe M\u00e2ntuleasa 42, parter, apartamentul 1\u201d \u2013 avea s\u0103 i se confieze amfitrionului, pun\u00e2nd \u00een centrul vie\u021bii studen\u021be\u0219ti, de candid peripatetician bucure\u0219tean, singurul obiect important al admira\u021biei sale necondi\u021bionate \u0219i al invidiei preacurate, o \u201ebibliotec\u0103 de vis\u201d, una care \u00eentregea t\u0103cerea \u00een jurul proprietarului ei, mut\u00e2nd accentul de la om la cuv\u00e2ntul scris, f\u0103r\u0103 de care vremurile ma\u0219tere nu ar fi respirat nici pre\u021b de o biat\u0103 secund\u0103. F\u0103c\u00e2nd elogiul Bibliotecii: \u2013 Peripatetic fiind, multe din miracolele copil\u0103riei \u0219i adolescen\u021bei mele se leag\u0103 de str\u0103zi, cartiere mai mult sau mai pu\u021bin cunoscute, cl\u0103diri sau parcuri. Unul dintre mirajele anilor mei de studen\u021bie l-a constituit o camer\u0103, totdeauna generos luminat\u0103, aflat\u0103 la parterul unui bloc, \u00eenc\u0103pere prin ale c\u0103rei ferestre admiram o bibliotec\u0103 de vis. A\u0219 fi putut intra oric\u00e2nd \u00een holul blocului spre a afla, citind cartea de vizit\u0103 inserat\u0103 \u00een dreptunghiul de ebonit\u0103 al soneriei, numele celui pe care-l invidiam at\u00e2t de mult. N-am f\u0103cut-o tocmai pentru ca invidia mea s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 curat\u0103, adic\u0103 s\u0103 se \u00eendrepte mai mult spre rafturile unei biblioteci \u0219i mai pu\u021bin asupra unui nume. (D. Tudoran \u2013 Alexandru Balaci, \u00een B.D., p. 147), sub\u00een\u021beles fiind elogiul c\u0103rturarului \u00eentors cu fa\u021ba de la comenzile stringente ale clipei abjecte, Dorin Tudoran \u00eennoda veacurile \u00eentre ele \u2013 dup\u0103 cum zisese altcineva: \u201eC-un fir pe care-l trag din stele \/ Poe\u021bii leag\u0103 vremile-ntre ele\u201d (Alexandru Philippide, Ausonius) \u2013 \u0219i b\u0103ga sub obroc dictatura (institu\u021biile ei \u0219i pe agen\u021bii lor), c\u00e2nd kitsch-ul, desolidarizarea, defetismul, colabora\u021bionismul \u00eente\u021beau v\u00e2ntul din velele totalitarismului monstruos, ale c\u0103rui semne de \u0219ubrezire deveneau mai \u00eencurajatoare, chit c\u0103 speciali\u0219tii \u00een h\u0103m\u0103itul de partid vorbeau cu totul \u0219i cu totul despre altceva.<br \/>\n     \u00cen vreme ce pentru tat\u0103, Gheorghe Tudoran, chemarea Bibliotecii fusese expresia acelui modus vivendi centripet, voluptuos \u021bintit, pentru fiu, Dorin Tudoran, strigarea de \u00eenceput a c\u0103r\u021bii a fost un mister, c\u0103ruia de urgen\u021b\u0103 nu i se potrivea nicio cheie de citire: \u2013 Care sunt primele amintiri legate de poezie? V\u0103 citeau p\u0103rin\u021bii poezii \u00een copil\u0103rie, a\u021bi descoperit-o singur? \/\/ \u2013 Tot ce-mi amintesc este c\u0103, \u00eentr-o bun\u0103 zi, tat\u0103l meu m-a g\u0103sit aproape \u00eengropat sub un mald\u0103r de c\u0103r\u021bi \u2013 avea o bibliotec\u0103 splendid\u0103. Problema lui era ce caut eu acolo, c\u0103ci nu \u0219tiam \u00eenc\u0103 s\u0103 citesc. Acum, ca s\u0103 sublimez o \u00eent\u00e2mplare probabil banal\u0103, pot zice c\u0103 \u00eencepusem s\u0103 adulmec cartea. (D. Tudoran, Lumea se a\u0219az\u0103 din nou cu susul \u00een jos, \u00een Luceaf\u0103rul de diminea\u021b\u0103, nr. 8, 2010), c\u0103ruia viitorul avea s\u0103-i aduc\u0103 o dezlegare plauzibil\u0103, ambivalent\u0103, care \u00eensemna deopotriv\u0103 \u00eentemeiere \u0219i distrugere, nu doar de sine, prin poezia contestatar\u0103 de-o inflexibilitate civic\u0103 f\u0103r\u0103 de precedent: \u201eIntrase \u00een aren\u0103 s\u0103 ucid\u0103 m\u0103celul \/ era tot o carne vie \/ din cap p\u00e2n\u0103-n picioare \/ nu mai sim\u021bea care este \/ propria-i carne \u0219i care \/ carnea celor pe care-i \u00eenvinsese \/ prinsese gustul s\u00e2ngelui \/\/ ciop\u00e2r\u021bit de uralele mul\u021bimii \/ \u00eempu\u021binat de huiduielile ei \/ s-a uitat o clip\u0103 spre cer: \/ desine: tridens tibi nimium placet \u2013 \/ nu mai lupta; \u00ee\u021bi place prea mult tridentul t\u0103u \/\/ \u00eenainte de a se arunca \/ \u00een col\u021bii propriei arme n\u0103cl\u0103ite de s\u00e2nge \/ a mai apucat s\u0103 \u0219opteasc\u0103 \/ \u00abAm \u00eenvins!\u00bb \/\/ apoi a venit ploaia.\u201d (D. Tudoran, \u00cenving\u0103torul \u2013 povestind un vechi poem, \u00een vol. Pisicu\u021b. Somnografii, Editura Paralela 45, 2010, p. 30)<br \/>\n\tNu lui D. Tudoran timpul predecembrist \u0219i postdecembrist i-a hot\u0103r\u00e2t obliga\u021bia s\u0103 apere Biblioteca \u00eempotriva celor ce o dispre\u021buiau, o c\u0103lcau \u00een picioare \u0219i o b\u0103gau la zdup, f\u0103r\u0103 s\u0103 \u00eenceteze s\u0103 fac\u0103 apologia libert\u0103\u021bilor individuale \u0219i colective? Dac\u0103 Istoria le-a dat foc Bibliotecilor din Alexandriile lumii, atunci, r\u0103zvr\u0103tindu-se \u0219i chiar unindu-se, C\u0103r\u021bile au incendiat Istoria, astfel inaugur\u00e2ndu-se pribegiile spiritului protestatar: \u201eErau doi. \/\/ N-a fost nevoie s\u0103 ne-o spun\u0103 \u2013 \/ am \u0219tiut din prima clip\u0103 \/ c\u0103 sunt c\u0103rturari. \/\/ P\u0103r\u0103siser\u0103 Alexandria \/ dup\u0103 ce-\u0219i sf\u00e2\u0219iaser\u0103 hainele \/ de pe ei, \/ v\u0103z\u00e2nd cum se mistuie-n foc Biblioteca, \/ \u00een vreme ce \/ \u0219tiin\u021ba niciunuia din marii \u00eenv\u0103\u021ba\u021bi \/ ai cet\u0103\u021bii \/ nu putea face nimic. \/\/ C\u00e2nd ne-au spus c\u0103 e timpul s\u0103 plece \/ am regretat; ne obi\u0219nuiser\u0103m cu ei. \/\/ \u00cen semn de mul\u021bumire, \/ spuneau, \/ pentru g\u0103zduirea ce le-o dasem \/ n-aveau altceva s\u0103 ne d\u0103ruiasc\u0103 \/ dec\u00e2t un s\u0103cule\u021b plin cu cenu\u0219\u0103 \/ din ceea ce fusese \/ marea minune a lumii. \/\/ L-au pus cu umilin\u021b\u0103 \/ pe un raft al bibliotecii noastre. \/\/ La pu\u021bin\u0103 vreme dup\u0103 plecarea str\u0103inilor \/ casa noastr\u0103 arse din temelii \u2013 \/ focul, pare-se, a izbucnit \/ dinspre c\u0103r\u021bi. \/\/ A\u0219a a \u00eenceput \/ nesf\u00e2r\u0219ita noastr\u0103 pribegie. \/ N-am luat cu noi \/ dec\u00e2t o m\u00e2n\u0103 din cenu\u0219a \/ \u00eenc\u0103 fierbinte \u2013 \/ o purt\u0103m la g\u00e2t \/ \u00een s\u0103cule\u021be de piele. \/ Ne rug\u0103m de g\u0103zduire.\u201d (D. Tudoran, Nesf\u00e2r\u0219ita pribegie, \u00een De bun\u0103voie, autobiografia mea, Editura Amphion, 2020, pp. 150\u2013151)<br \/>\n\tCel ce \u00eentr-o inegalabil\u0103 \u0219arj\u0103 epistolar\u0103 (D. Tudoran, Scrisoare adresat\u0103 lui Nicolae Ceau\u0219escu, \u00een Eu, fiul lor. Dosar de securitate, pp. 524\u2013528) avusese cutezan\u021ba s\u0103 pun\u0103 sub un mare semn de \u00eentrebare privilegiile absurde, \u0219i chiar dreptul la existen\u021b\u0103, ale dictaturii, acela s-a sim\u021bit pe deplin responsabil s\u0103 reintre \u00een aren\u0103, \u00een 2002, nu pentru sine, ci pentru ceea ce fusese chemat \u00een lume din voin\u021ba unui tragic destin: s\u0103 fie meterez de ap\u0103rare al Bibliotecii, al C\u0103r\u021bii oropsite de-o Istorie care era dispus\u0103 prea pu\u021bin s\u0103 \u00ee\u0219i primeneasc\u0103 s\u00e2ngele, care se d\u0103dea peste cap s\u0103 procure farduri sclipicioase pentru adoratorii prostirii na\u021bionale. Ceea ce conteaz\u0103 \u00een rechizitoriul lui D. Tudoran, elaborat \u00eentru salvarea C\u0103r\u021bii, nu sunt nici personajele politice, nici \u021belurile mefitice, nici machiaverl\u00e2curile, ci glasul de bronz al con\u0219tiin\u021bei insomniace, una p\u0103lmuit\u0103 de voca\u021bia Rom\u00e2niei de azi de a se t\u0103v\u0103li \u00een toate bolile Rom\u00e2niei de ieri, pe care ne-am iluzionat c\u0103 am r\u0103t\u0103cit-o prin ungherele scorojite ale recent defunctei Istorii: \u201eExcelen\u021b\u0103, \/\/ Am am\u00e2nat scrierea acestor r\u00e2nduri sper\u00e2nd c\u0103 agresiunea \u00eempotriva Bibliotecii Na\u021bionale se va dovedi un simplu puseu de tembelism. Am a\u0219teptat s\u0103-l determina\u021bi pe dl Adrian N\u0103stase s\u0103 revin\u0103 asupra unei decizii dezonorante. Dac\u0103 Biblioteca Na\u021bional\u0103 ar fi populat\u0103 doar de opera unor autori precum Radu Vasile, Nicolae Ple\u0219i\u021b\u0103, Caius Dragomir, Valter Roman, Pavel Coru\u021b, Iosif Constantin Dr\u0103gan, Silviu Brucan, Viorel Roman, Paul Niculescu-Mizil, Cornel Burtic\u0103 ori chiar Ulf Spineanu, mai treac\u0103-mearg\u0103, dar pe rafturile \u0219i \u00een depozitele ei exist\u0103 \u0219i altfel de carte. Nimeni nu a c\u00e2\u0219tigat vreun r\u0103zboi \u00eempotriva C\u0103r\u021bii. Dac\u0103 a f\u0103cut-o, victoria a fost vremelnic\u0103, dup\u0103 care a pl\u0103tit crunt. P\u00e2n\u0103 \u0219i Inchizi\u021bia a pierdut aceast\u0103 partid\u0103. Cine ridic\u0103 m\u00e2na \u00eempotriva C\u0103r\u021bii, de Carte piere. Nu exist\u0103 ghilotin\u0103 mai ascu\u021bit\u0103 dec\u00e2t fila de carte c\u0103z\u00e2nd pe g\u00e2tul agresorului \u2013 fie el \u00een via\u021b\u0103, fie deja trecut \u00een lumea umbrelor. (&#8230;) Nicolae \u0219i Elena Ceau\u0219escu nu au pierit de m\u00e2na plutonului de \u00abjusti\u021biari\u00bb condus de dl Gelu Voican-Voiculescu. Au murit de carte. De cartea pe care nu au \u00eenv\u0103\u021bat-o, de cartea pe care au ur\u00e2t-o, de cartea pe care au prigonit-o, de m\u00e2na \u00eenlocuitorilor de carte sub c\u0103lc\u00e2iul c\u0103rora au pus \u021bara \u0219i Cartea.\u201d (D. Tudoran, Excelen\u021b\u0103, \u00een Absurdistan. O tragedie cu ie\u0219ire la mare, Editura Polirom, 2006, pp. 173\u2013175)<\/p>\n<p><strong><br \/>\nAny DR\u0102GOIANU<\/strong><br \/>\n<a href=\"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/wp-content\/uploads\/2024\/06\/dragoianu.jpg\" data-rel=\"lightbox-image-2\" data-rl_title=\"\" data-rl_caption=\"\" title=\"\"><img loading=\"lazy\" decoding=\"async\" data-src=\"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/wp-content\/uploads\/2024\/06\/dragoianu.jpg\" alt=\"\" width=\"421\" height=\"484\" class=\"alignnone size-full wp-image-23308 lazyload\" data-srcset=\"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/wp-content\/uploads\/2024\/06\/dragoianu.jpg 421w, https:\/\/ziarulderimnic.ro\/wp-content\/uploads\/2024\/06\/dragoianu-261x300.jpg 261w\" data-sizes=\"(max-width: 421px) 100vw, 421px\" src=\"data:image\/gif;base64,R0lGODlhAQABAAAAACH5BAEKAAEALAAAAAABAAEAAAICTAEAOw==\" style=\"--smush-placeholder-width: 421px; --smush-placeholder-aspect-ratio: 421\/484;\" \/><noscript><img loading=\"lazy\" decoding=\"async\" src=\"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/wp-content\/uploads\/2024\/06\/dragoianu.jpg\" alt=\"\" width=\"421\" height=\"484\" class=\"alignnone size-full wp-image-23308\" srcset=\"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/wp-content\/uploads\/2024\/06\/dragoianu.jpg 421w, https:\/\/ziarulderimnic.ro\/wp-content\/uploads\/2024\/06\/dragoianu-261x300.jpg 261w\" sizes=\"(max-width: 421px) 100vw, 421px\" \/><\/noscript><\/a><\/p>\n<p><strong>Alegeri gre\u0219ite<\/strong><\/p>\n<p>puteam alege s\u0103 r\u0103m\u00e2n acolo sus\/<br \/>\n o lic\u0103rire\/ f\u0103r\u0103 s\u0103 cunosc \u00eenceputul sau sf\u00e2r\u0219itul\/<br \/>\ndar am venit pe lume<br \/>\nca un \u021bip\u0103t strident<br \/>\nce a tulburat zarea<br \/>\nvecinii se uit\u0103 chior\u00e2\u0219<br \/>\nai mei \u00ee\u0219i v\u0103d de vie\u021bile lor<\/p>\n<p>\u0219i puteam alege\/ totu\u0219i\/<br \/>\ns\u0103 fiu lumina care \u00eenc\u0103lze\u0219te prim\u0103vara\/<br \/>\ndar am vrut s\u0103 gust \u021b\u0103r\u00e2na amar\u0103<br \/>\ncrez\u00e2nd c\u0103 voi r\u0103sturna p\u0103m\u00e2ntul <\/p>\n<p>cu optimismul meu<br \/>\ns\u0103 mi se ofere un trofeu<br \/>\npentru cea mai proast\u0103 alegere<br \/>\ncel mai prost rol<br \/>\n\u0219i cea mai slab\u0103 interpretare<br \/>\ndin pl\u00e2ns \u00een pl\u00e2ns<br \/>\n\u00eembr\u0103cat\u0103 de dezn\u0103dejde<br \/>\nnici cu Dumnezeu nici cu necuratul<br \/>\nmereu \u00eenclin\u00e2nd spre \u0219an\u021bul plin cu noroi<\/p>\n<p>acum parc\u0103 asist la r\u0103stignirea mea<br \/>\nm-a\u0219 \u00eentoarce \u00een timp\/ s\u0103-mi \u0219terg p\u0103catele\/<br \/>\nrenun\u021b\u0103rile\/ neiubirile\/<\/p>\n<p>dar existen\u021ba noastr\u0103 nu e un joc pe tablet\u0103<br \/>\nunde \u021bi se dau mai multe vie\u021bi<br \/>\nunde glon\u021bul a perforat \u0219tergem cu o tast\u0103<br \/>\nexisten\u021ba noastr\u0103 at\u00e2rn\u0103 de bun\u0103voin\u021ba Lui<br \/>\n\u0219i nimic altceva<\/p>\n<p><strong><br \/>\nTu mi-ai ar\u0103tat un model de via\u021b\u0103 p\u0103m\u00e2ntean\u0103<\/strong><\/p>\n<p>eu am fost cea care l-a acceptat<br \/>\niar c\u00e2nd am ajuns \u00een lume am \u00eenceput<br \/>\ns\u0103 te \u00eenvinov\u0103\u021besc tot pe Tine<br \/>\niart\u0103-m\u0103 c\u0103 nu g\u0103seam ie\u0219irea<br \/>\n\u0219i m\u0103 sim\u021beam ca \u00eentr-o pu\u0219c\u0103rie<br \/>\nunde \u00een fiecare secund\u0103 eram torturat\u0103<br \/>\nde tot ceea ce vedeam \u00een jurul meu<br \/>\nmi-am aruncat plasa \u00een mare ca Petru<br \/>\n\/dar tot cu pu\u021bin\u0103 credin\u021b\u0103\/<br \/>\nc\u00e2nd am v\u0103zut d\u0103rnicia Ta<br \/>\nam sperat c\u0103 durerile vor r\u0103m\u00e2ne \u00een urm\u0103<\/p>\n<p>Tu vedeai \u00een ansamblu\/<br \/>\neu doar segmentele mici \u0219i s\u00e2nger\u00e2nde<br \/>\n\u00eenva\u021b\u0103-m\u0103 s\u0103 \u00eemi schimb inima<br \/>\n\/strigam din toate puterile\/<br \/>\ndar nu auzeam nimic altceva<br \/>\ndec\u00e2t discursul poticnit al unui b\u0103rbat<br \/>\npe care \u00eel cunoscusem trecutul \u00eendep\u0103rtat <\/p>\n<p>mi-a\u0219 fi dorit un ceai acum<br \/>\nnu mai am dec\u00e2t o gur\u0103 de ap\u0103<br \/>\n\u0219i zac \u00een aeroportul \u0103sta de ore \u00eentregi<br \/>\nregiz\u00e2ndu-mi plecarea<\/p>\n<p>nu-i nimic\/ din ziua c\u00e2nd am \u00eenv\u0103\u021bat s\u0103 postesc<br \/>\nam \u00een\u021beles ce \u00eenseamn\u0103 transformarea<br \/>\ndisciplina\/ supunerea\/<br \/>\nprietenii m-au acuzat c\u0103 am c\u0103zut \u00een bigotism\/<br \/>\ndar eu nu \u00eei mai ascult de mult\u0103 vreme\/<br \/>\ndoar m\u0103 rog s\u0103 ai mil\u0103 \u0219i de sufletele lor\/<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>George D. PITE\u0218 Sonete Sarea lacrimilor tale C\u0103runt\u0103 sarea lacrimilor tale Se zv\u00e2nt\u0103 zv\u00e2rcolindu-se-n uitare, Plutim \u00een transparen\u021b\u0103 fiecare Ca<\/p>\n","protected":false},"author":18,"featured_media":18831,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"colormag_page_container_layout":"default_layout","colormag_page_sidebar_layout":"default_layout","_monsterinsights_skip_tracking":false,"_uf_show_specific_survey":0,"_uf_disable_surveys":false,"ngg_post_thumbnail":0,"video_url":"","footnotes":""},"categories":[7,328],"tags":[],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/23307"}],"collection":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/18"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=23307"}],"version-history":[{"count":3,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/23307\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":23311,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/23307\/revisions\/23311"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/18831"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=23307"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=23307"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=23307"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}