{"id":23270,"date":"2024-06-08T01:57:45","date_gmt":"2024-06-07T22:57:45","guid":{"rendered":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=23270"},"modified":"2024-06-08T01:58:29","modified_gmt":"2024-06-07T22:58:29","slug":"cenaclul-alexandru-sihleanu-25-mai-2024","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=23270","title":{"rendered":"Cenaclul Alexandru Sihleanu – 25 Mai 2024"},"content":{"rendered":"

PENTRU UN CURS NORMAL AL VIE\u021aII S\u0102 NE CULTIV\u0102M FRUMOSUL DIN NOI<\/strong><\/p>\n

\tS\u00e2mb\u0103t\u0103, 25 mai, \u2020 A treia aflare a capului Sf. Proroc Ioan Botez\u0103torul, \u0219edin\u021ba Cenaclului literar-artistic Alexandru Sihleanu de la Centrul Cultural Florica Cristoforeanu din R\u00e2mnicu S\u0103rat a debutat, cu momentul in memoriam celor pleca\u021bi dintre noi: Gheorghe \u0218aramet, Grigore Radu St\u0103nescu, Costache Florea, \u0218tefan \u0218erb\u0103nescu, Mihai Voicu, Mircea. V. Homescu, Matinc\u0103 Costea, Smarandache (Manea) Aghean\u0103. Dumnezeu s\u0103-i odihneasc\u0103 \u00een pace!
\n\tA continuat lectorul de serviciu dna Aneta \u021a\u00e2ru Dumitre\u0219teanu cu o cronic\u0103 de \u00eent\u00e2mpinare Umberto Eco un mare g\u00e2nditor al timpurilor noastre din volumul Vorbe, vorbe, vorbe, Ed. Salonul literar Foc\u0219ani, 2022, autor lectorul de ast\u0103zi. V\u0103 ofer lectura:
\n\t\u201eUMBERTO ECO- UN MARE G\u00c2NDITOR ALTIMPURILOR NOASTRE
\nMOTO: \u201eAtunci c\u00e2nd oamenii \u00eenceteaz\u0103 s\u0103 cread\u0103 \u00een Dumnezeu, nu \u00eenseamn\u0103 c\u0103 ajung s\u0103 nu mai cread\u0103 \u00een nimic: ei cred \u00een orice\u201d.
\nUmberto Eco s-a n\u0103scut la 5 ianuarie 1932, \u00een Alessandria, Piemont,\u00een nordul Italiei \u015fi a murit pe 16 februarie 2016, deci \u00een luna,ianuarie, 2024 s-au \u00eemplinit 92 de ani de la na\u015fterea sa, a\u015fadar voi vorbi \u00een articolul meu despre filozoful, scriitorul \u015fi semioticianul Umberto Eco.
\nNumele lui este probabil un acronim pentru \u201eex caelis ablatus\u201d, care, \u00een latin\u0103 \u00eenseamn\u0103 – un cadou din cer-nume care i-a fost atribuit bunicului s\u0103u (un copil orfan) de un func\u0163ionar de stat.
\nA fost educat ca romano-catolic \u00een Societatea Sf. Francisc de Sales, iar \u00een operele sale \u015fi \u00een interviuri a f\u0103cut adesea referiri la acest ordin \u015fi la fondatorul s\u0103u, Francisc de Assisi, pe numele s\u0103u laic Giovanni Bernandore, care a fost diacon, patron al Italiei \u015fi al ora\u015fului San Francisco.
\nA studiat ESTETICA la Torino. Umberto Eco, prin opera sa \u015ftiin\u0163ific\u0103 este considerat (socotit) unul dintre cei mai de seam\u0103 g\u00e2nditori ai zilelor noastre, fiind DOCTOR HONORIS CAUZA de peste 40 de ori… Acesta a fost scriitor, editor, filosof, dar \u015fi un bun semiotician. A fost de asemenea pre\u015fedintele \u015eCOLII SUPERIOARE DE STUDII UMANISTICE din cadrul UNIVERSIT\u0102\u0162II din Bologna \u015fi membru onorific al colegiului KELLOGG de la Universitatea din OXFORD.
\nDeoarece Umberto Eco a spus: \u201eCultura este rezultatul unor procese semiotice\u201d o s\u0103 vorbesc \u00een acest articol pu\u0163in, despre aceast\u0103 \u015ftiin\u0163\u0103 denumit\u0103 SEMIOTICA.
\n\u015etiind c\u0103 aceast\u0103 disciplin\u0103 cerceteaz\u0103 modul cum func\u0163ioneaz\u0103 COMUNICAREA, vorbe\u015fte despre \u00eensemn\u0103tatea ei, despre rela\u0163iile dintre factorii acesteia, deducem c\u0103 unitatea fundamental\u0103 a acestei \u015ftiin\u0163e este semnul – deci se ocup\u0103 cu studiul semnelor \u00een interpretarea mesajelor din comunicare, rela\u0163iile dintre cod \u015fi mesaj, dintre semn \u015fi discurs. Descifrarea, descoperirea, unui mesaj \u00eentr-o oper\u0103 literar\u0103 – de exemplu – poate fi f\u0103cut\u0103, doar dac\u0103, cel care recepteaz\u0103 mesajul cunoa\u015fte codul. A\u015fadar obiectul semioticii este teoria semnifica\u0163iei, ce se face pe baza semnelor \u015fi codurilor…
\nTrec\u00e2nd peste tot ce au scris despre semiotic\u0103, pionierii acesteia \u015fi anume: Ferdinand de Saussure \u015fi Charles Sandess Peirce, o s\u0103 consemnez aici, la \u00eenceputul articolului numai despre ceea ce Umberto Eco a \u00eencercat s\u0103 construiasc\u0103 \u00een teoria sa asupra semioticii, pe baza codurilor, ad\u0103ug\u00e2nd \u015fi o analiz\u0103 asupra producerii semnelor. Plec\u00e2nd de la faptul c\u0103 semnul are \u00eenc\u0103rc\u0103tur\u0103 cultural\u0103, \u00een baza c\u0103reia (adic\u0103 a acestei \u00eenc\u0103rc\u0103turi culturale) poate fi analizat, interpretat, acest lucru face parte din semiotic\u0103, o teorie general\u0103 a culturii….
\nPentru a include conota\u0163ia \u015fi denota\u0163ia \u00een procesul comunic\u0103rii vizuale, semiologul, Roland Barthes(1968) a extins conceptul de semnificant \u015fi semnificat. De ex: Semnifica\u0163iile conotative sunt folosite (explicate) \u00een comunicarea publicitar\u0103, iar semnifica\u0163iile denotative \u00een iconografie sau arta fotografic\u0103…
\nDeci SEMIOTICA se ocup\u0103 de tot ce poate fi considerat semn – de unde putem s\u0103 desprindem faptul c\u0103 semiotica este o disciplin\u0103 \u00een care ORICE poate fi folosit ca s\u0103 min\u0163im (Eco-1982-18). Una dintre misiunile Semioticii, revine Umberto Eco la subiect (ECO 2010) este, s\u0103 spun\u0103, dac\u0103 \u015fi cum anume folosim semnul scrisul de exemplu) pentru a ne referi la CEVA(real sau ireal). \u00cen TRATATUL S\u0102U DE SEMIOTIC\u0102, Umberto Eco dezbate \u00een orizonturi concentrice \u015fi vizeaz\u0103 voca\u0163ia, talentul, dar mai mult, preten\u0163ia autorilor asupra crea\u0163iilor culturale, preten\u0163ie formulat\u0103 \u015fi sus\u0163inut\u0103 de altfel \u00een diferite epoci istorice, precum c\u0103 artele reprezint\u0103 lumea \u00een care tr\u0103im-un mare adev\u0103r, – iar dac\u0103 opera literar\u0103 nu reprezint\u0103 ceva din lumea \u00een care tr\u0103im, totu\u015fi, aceasta ia ceva din lumea noastr\u0103 m\u0103car ca reper( \u00een op. sf. sau \u00een pictura abstract\u0103)…
\nUmberto Eco este cunoscut pe arena interna\u0163ional\u0103 a culturii, \u00een special pentru romanul IL NOME DELLA ROSA (Numele trandafirului), publicat \u00een 1980 \u015fi ecranizat \u00een 1986, \u00een regia lui Jean-Jacques Annaud, \u00een rolul principal, al protagonistului c\u0103r\u0163ii, Guglielmo de Baskerville, juc\u00e2nd actorul Sean Connery. Cartea aceasta \u201eNumele trandafirului\u201d este renumit\u0103 prin subtilele jocuri de limbaj, pentru abunden\u0163a simbolurilor, dar \u015fi pentru aluziile sale culturale. Autorul \u00een notele explicative teoretizeaz\u0103 printre primii conceptele postmodernismului, despre care a zis: \u201epostmodernismul este suficient de confuz – \u00eenc\u00e2t este un mod de a g\u00e2ndi\u201d…
\nIL NOME DELLA ROSA este un roman istoric, cu ac\u0163iunea plasat\u0103 \u00een Evul Mediu, mai exact \u00een anul 1327, \u00eentr-o m\u0103n\u0103stire benedictin\u0103 din nordul Italiei. Naratorul este \u015fi protagonist \u00een carte, pe numele lui, Adso din Melk, un t\u00e2n\u0103r novice la vremea \u00eent\u00e2mpl\u0103rilor, care, ne spune povestea \u015fi investiga\u0163iile f\u0103cute de st\u0103p\u00e2nul s\u0103u, Wiliam de Baskerville, un frate franciscan de origine englez\u0103.
\n\u00cen roman, autorul a combinat elemente de semiotic\u0103, cu o analiz\u0103 biblic\u0103, cu studii medievale \u015fi teorie literar\u0103 \u00eentr-un cadru fic\u0163ional. La baza desf\u0103\u015fur\u0103rii ac\u0163iunii st\u0103 o crim\u0103 \u00een serie. Se caut\u0103 criminalul cu ajutorul metodei scolasticii, care se bazeaz\u0103 pe silogisme, ridic\u00e2nd textul la niveluri variate, care au semnifica\u0163ii hermeneutice diferite. De ex: Activitatea de detectiv al lui William de Baskerville e grefat\u0103 pe dezbatere religioas\u0103, dar cu profunde implica\u0163ii politice (tema religioas\u0103 – dac\u0103 Hristos a avut bunuri mobile \u015fi imobile \u2013a\u015fa cum am mai spus. De\u015fi unele specula\u0163ii ale lui William de Baskerville, nu corespund cu evenimentele ulterioare, ele duc totu\u015fi la rezolvarea cazului din m\u0103n\u0103stire, descoperirea criminalului…
\nLa nivel strict elementar, \u00een roman, autorul se folose\u015fte de metoda scolasticii, a\u015fa cum am men\u0163ionat mai sus, pentru rezolvarea unei crime, metod\u0103 care se bazeaz\u0103 pe ra\u0163ionamentul logic deductiv… Guglielmo nu e de acord cu p\u0103rerea celorlal\u0163i precum c\u0103 faptele sunt demonice, ci el sus\u0163ine c\u0103 ace\u015fti criminali sunt oameni \u00een carne \u015fi oase. C\u0103lug\u0103rii tr\u0103iau sub influen\u021ba profe\u0163iilor lui Gioacchino da Fiore, care \u00eei f\u0103ceau s\u0103 cread\u0103 c\u0103 ei tr\u0103iesc ultimele zile \u00eenaintea venirii lui Antihrist (declan\u015farea apocalipsei dup\u0103 Ioan).
\nCu c\u00e2t povestirea evolueaz\u0103 al\u0163i c\u0103lug\u0103ri mor \u00eentr-un mod misterios. Cei doi William de Baskervile \u015fi Adso studiaz\u0103 o bibliotec\u0103 medieval\u0103 labirintic\u0103 \u00een care se g\u0103sea o carte foarte. veche la care nu avea acces dec\u00e2t stare\u0163ul m\u0103n\u0103stirii. Ace\u015ftia \u00een\u0163eleg for\u0163a distrug\u0103toare a r\u00e2sului \u015fi ajung fa\u0163\u0103 \u00een fa\u0163\u0103 cu Inchizi\u0163ia, pe care William o slujise \u00een trecut, dar o p\u0103r\u0103sise \u00eentre timp.
\nStructura c\u0103r\u0163ii este tare curioas\u0103, evenimentele sunt redate exact \u00een zilele c\u00e2nd au loc, cartea fiind structurat\u0103 pe zile. \u00centr-o zi posomor\u00e2t\u0103 de noiembrie a anului 1327, cei doi protagoni\u015fti, Guglielmo (trimis \u00een misiune de c\u0103tre Ordinul franciscan pe care \u00eel reprezint\u0103 \u015fi Adso, secretarul lui, novice la m\u0103n\u0103stirea din Melk), ajung la acea Aba\u0163ie din nordul Italiei, \u00een care c\u0103lug\u0103rii erau benedictini. Aici urma s\u0103 aib\u0103 loc o reuniune \u00eentre trimi\u015fii \u00cemp\u0103ratului, c\u00e2t \u015fi trimi\u015fii Papei. Guglielmo avea de \u00eendeplinit o misiune diplomatic\u0103 grea – \u015fi anume \u201es\u0103 mediteze asupra ideilor reprezentan\u0163ilor ordinilor religioase participante la acea \u00eent\u00e2lnire \u015fi s\u0103 recompun\u0103 ruptura (fractura) dintre Imperiu \u015fi Papalitate.\u201d
\n\u00cen roman sunt de fapt dou\u0103 nara\u0163iuni. Prima este activitatea de detectiv a lui William de Baskerville, care se grefeaz\u0103 pe dezbaterea religioas\u0103, dar cu profunde implica\u0163ii politice – \u015fi anume – dac\u0103 Cristos a avut bunuri \u00een proprietate relevat\u0103 de c\u0103tre clericii ordinelor mendicante (franciscanii \u015fi dominicanii) \u00een contradic\u0163ie cu ideile sus\u0163inute de opozan\u0163ii acestora, trimi\u015fi de \u00cemp\u0103rat… Alte interpret\u0103ri \u015fi surse erau controverse \u00een cadrul dezbaterii politico – religioase – medievale, gravit\u00e2nd \u00een jurul cheii spre \u00een\u0163elegerea \u015fi adev\u0103rata interpretare a cazului din m\u0103n\u0103stire – crimele -\u2026
\n\u00cen zilele imediat urm\u0103toare sosirii acestora la Aba\u0163ie, mor r\u00e2nd pe r\u00e2nd, \u015fapte c\u0103lug\u0103ri \u00een situa\u0163ii suspecte. Evenimentele, povestea, se desf\u0103\u015foar\u0103 \u00een \u015fapte zile dup\u0103 sosirea celor doi trimi\u015fi aici. Autorul a derulat evenimentele dup\u0103 momentele zilei stabilite, dup\u0103 programul m\u0103n\u0103stirii, respectat cu stricte\u021be de c\u0103tre c\u0103lug\u0103rii de aici…. Astfel cartea, dup\u0103 PROLOG, e structurat\u0103 \u00een capitole notate : ZIUA \u00ceMT\u00c2I cu urm\u0103toarele momente: Matutini (\u00eentre 2, 30 -3 noaptea), Laudi (pe la 5 \u015fi 7 diminea\u0163a), Prima (Pe la 7,30 diminea\u0163\u0103), Ter\u0163ia (pe la 9 diminea\u0163\u0103), Sexta (ora amiezii c\u00e2nd nu se lucreaz\u0103 la c\u00e2mp, iarna ora mesei), Nona (\u00eentre2 \u015fi 3 dup\u0103 amiaz\u0103), Vesper (dup\u0103 4,30, spre amurgul serii, c\u00e2nd se lua masa de sear\u0103), Completa (\u00eentre 6 \u015fi 7 seara, c\u00e2nd c\u0103lug\u0103rii trebuie s\u0103 mearg\u0103 la culcare) , apoi ZIUA A DOUA \u015fi a\u015fa p\u00e2n\u0103 la ZIUA A \u0218APTEA .
\n\u00cen leg\u0103tur\u0103 cu titlul c\u0103r\u0163ii, care a declan\u015fat numeroase dispute \u00een r\u00e2ndul cronicarilor, voi men\u0163iona doar c\u00e2teva cuvinte desprinse din chiar explica\u0163iile autorului. C\u00e2nd a ales acest nume Umberto Eco a dorit ca s\u0103-l scuteasc\u0103 pe cititor de a se chinui s\u0103-l interpreteze, deoarece trandafirul este un trop cu nenum\u0103rate semnifica\u0163ii, \u00eenc\u00e2t, la un moment dat nu mai are nici o semnifica\u0163ie. El a explicat: din frumuse\u0163ea trecutului a r\u0103mas doar numele. Trandafirul pierdut \u00een acest roman poate fi considerat volumul POETICA lui Aristotel (acum pierdut\u0103 pentru totdeauna), deoarece splendida bibliotec\u0103 a fost distrus\u0103, iar frumoasa fat\u0103 din carte este acum moart\u0103… \u015etiu aceste lucruri din descrierea lui Adso.
\nNUMELE TRANDAFIRULUI, care l-a impus pe semioticianul Eco ca romancier, este o carte c\u00e2t o \u00eentreag\u0103 bibliotec\u0103, c\u00e2t biblioteca descris\u0103 \u00een roman, la fel de labirintic\u0103 \u015fi plin\u0103 de sensuri ascunse.
\nEco recunoa\u015fte c\u0103 a scris cartea \u00een lumina r\u0103pirii \u015fi asasin\u0103rii politicianului Aldo Moro din Italia, \u00een 1978 \u015fi c\u0103 \u00een viziunea lui, Evul Mediu de\u0163ine cheia tuturor fr\u0103m\u00e2nt\u0103rilor actuale.
\nC\u0103utarea lui Dumnezeu \u00een opera lui Umberto Eco este problematizat\u0103 prin leg\u0103tura interesant\u0103 dintre Dumnezeu, bibliotec\u0103, bibliotecarul orb, cunoa\u015ftere \u015fi c\u0103utare\u201d.
\n\tEste, trebuie s\u0103 recunoa\u0219tem, o doz\u0103 de curaj s\u0103 scrii despre un scriitor de talia lui Umberto Eco \u0219i una dintre c\u0103r\u021bile sale, celebrul roman Numele trandafirului, \u021bin\u00e2nd cont de complexitatea acestei c\u0103r\u021bi. \u00cei mul\u021bumim dnei Aneta \u021a\u00e2ru Dumitre\u0219teanu pentru materialul lecturat. O a\u0219tept\u0103m la o nou\u0103 lectur\u0103 de acest gen.
\n\t\u201eLectorul de ast\u0103zi ne-a prezentat o cronic\u0103 a celebrului roman Numele trandafirului de Umberto Eco. Ac\u021biunea romanului, c\u00e2t \u0219i structura sa sunt extrem de complexe. Face trimitere la fr\u0103m\u00e2nt\u0103rile sociale \u0219i religioase ale Italiei sec. XIV. Sunt trei planuri ce se suprapun \u0219i sunt prezentate cu succes de c\u0103tre Umberto Eco: conflictul dintre guelfi \u0219i ghibelini ap\u0103rut dup\u0103 controversa investiturii episcopilor germani, controversa privind posibilitatea preo\u021bilor \u0219i monahilor de a de\u021bine averi, o controvers\u0103 ce \u00ee\u0219i are originea \u00een interpret\u0103rile diferite ale Evangheliei, a\u0219tept\u0103rile fanatice \u0219i apocaliptice ale epocii bazate pe profe\u021biile c\u0103lug\u0103rului Gioacchino da Fiore. \u00centorc\u00e2ndu-m\u0103 la cronic\u0103, consider c\u0103 lectorul de ast\u0103zi s-a str\u0103duit s\u0103 surprind\u0103 aspectele de suprafa\u021b\u0103. Nu poate fi o interpretare exhaustiv\u0103, exist\u00e2nd la nivel mondial \u0219i alte interpret\u0103ri. Din punctul meu de vedere, o \u00een\u021belegere complet\u0103 a romanului necesit\u0103 cuno\u0219tin\u021be vaste de istorie, teologie, semiotic\u0103 \u0219i simbolism. Semnul \u0219i simbolul nu sunt acela\u0219i lucru. Pentru a \u00een\u021belege acest aspect recomand studiul lucr\u0103rilor lui Ananda Coomaraswamy. O felicit pe dna prof. Aneta pentru demersul ei curajos \u0219i a\u0219tept\u0103m \u0219i alte cronici.\u201d (Cristi Rusin)
\n\t\u201eAm ascultat o cronic\u0103 a uneia dintre marile c\u0103r\u021bi ale lui Umberto Eco, cronic\u0103 conceput\u0103, dup\u0103 p\u0103rerea mea, \u00eentr-o manier\u0103 normal\u0103, acceptat\u0103 de c\u0103tre \u00eentreaga critic\u0103 literar\u0103. Este mai u\u0219or a face cronica unui autor str\u0103in aici \u00een Rom\u00e2nia, dec\u00e2t a face critica unui autor autohton. Cu at\u00e2t mai mult trebuie men\u021bionat curajul autoarei de a face cronic\u0103 pentru un scriitor de talia Eco, autor al, printre altele, Estetica frumosului, Estetica ur\u00e2tului, Cimitirul din Praga, \u0219i mai ales Pendulul lui Foucault. Numele trandafirului este o carte dificil\u0103, fiind comparat\u0103 de unii critici cu o varz\u0103. Cu c\u00e2t dai foile la o parte, descoperi alt\u0103 foaie. Astfel cartea are multe trimiteri c\u0103tre latura istoric\u0103, cea teologic\u0103, cea politic\u0103, cea medical\u0103, cea a descoperirilor ajunse \u00een epoc\u0103. A face o cronic\u0103 referitoare la o astfel de carte, consider a fi un act de curaj pe care dna Aneta l-a dus la cap\u0103t, de\u0219i ansamblul c\u0103r\u021bii este foarte complex. a\u0219a cum a afirmat \u0219i d\u00e2nsa, nu exist\u0103 preten\u021bia unei cronici cu preten\u021bie exhaustiv\u0103. A\u0219tept \u00een continuare noi lucr\u0103ri \u0219i m-ar interesa \u00een special aceea pe tema descris\u0103 de Erich Maria Remarque \u0219i anume Pe frontul de vest nimic nou.\u201d (Mircea Mocanu)
\n\t\u201eM\u0103 bucur c\u0103 am fost ast\u0103zi la cenaclu \u0219i am ascultat un subiect interesant prezentat de dna prof. Aneta, d\u00e2nd dovad\u0103 de curaj, atac\u00e2nd o carte grea, numit\u0103 Numele trandafirului de Umberto Eco. Este pl\u0103cut\u0103, interesant\u0103. Un sfat pe care-l pot da: s\u0103 specifice \u00een bibliografie \u0219i sursele din care s-a inspirat. \u00cei mul\u021bumesc pentru materialul prezentat.\u201d (Dan Zanfirescu)
\n\t\u201eCronica prezentat\u0103 este interesant\u0103 \u0219i inspirat\u0103 \u00een tema aleas\u0103. \u00cei dorim, \u00een continuare, s\u0103 revin\u0103 cu astfel de cronici, pentru a ne familiariza cu acest stil, deoarece nu prea este abordat de membrii cenaclului. Felicit\u0103ri!\u201d (Adrian C\u00e2mpeanu)
\n\tS\u00e2mb\u0103t\u0103 01 iunie, \u00eencep\u00e2nd cu ora 11:00, lectorul de serviciu al \u0219edin\u021bei Cenaclului Alexandru Sihleanu va fi dna Corina Preda Perianu. V\u0103 a\u0219tept\u0103m, cu drag!<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

PENTRU UN CURS NORMAL AL VIE\u021aII S\u0102 NE CULTIV\u0102M FRUMOSUL DIN NOI S\u00e2mb\u0103t\u0103, 25 mai, \u2020 A treia aflare a<\/p>\n","protected":false},"author":15,"featured_media":4784,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"colormag_page_container_layout":"default_layout","colormag_page_sidebar_layout":"default_layout","_monsterinsights_skip_tracking":false,"_uf_show_specific_survey":0,"_uf_disable_surveys":false,"ngg_post_thumbnail":0,"video_url":"","footnotes":""},"categories":[307,7],"tags":[],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/23270"}],"collection":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/15"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=23270"}],"version-history":[{"count":2,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/23270\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":23272,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/23270\/revisions\/23272"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/4784"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=23270"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=23270"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=23270"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}