{"id":23265,"date":"2024-06-06T23:08:36","date_gmt":"2024-06-06T20:08:36","guid":{"rendered":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=23265"},"modified":"2024-06-06T23:08:36","modified_gmt":"2024-06-06T20:08:36","slug":"spatii-culturale-nr-94-3","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=23265","title":{"rendered":"Spa\u021bii culturale nr. 94 (3)"},"content":{"rendered":"

Ion Tudor IOVIAN<\/strong>
\n\"\"

ville heureuse<\/strong><\/p>\n

singur \u00een \u201eville heureuse\u201d \u201ebrave new world\u201d
\nf\u0103r\u0103 speran\u021be \u0219i iluzii
\n\u00een fa\u021ba acestor pere\u021bi goi \u0219i reci care n-au g\u0103zduit
\nniciodat\u0103
\npe nimeni cu adev\u0103rat<\/p>\n

singur cu des\u0103v\u00e2r\u0219ire singur \u00een acest \u201eville heureuse\u201d
\nprintre ma\u0219in\u0103rii de produs via\u021b\u0103 rose-bombon
\nre\u021bete pentru sur\u00e2suri pentru ah-uri \u0219i oh-uri
\nmade in Hollywood and Buftea
\n\u0219i \u00eensingurare \u0219i pl\u00e2ns \u00een\u0103bu\u0219it<\/p>\n

singur
\nprintre privighetori mecanice \u0219i copaci de plastic \u0219i
\noameni tra\u0219i la indigo
\nde plictiseala uciga\u0219\u0103<\/p>\n

singur<\/p>\n

\u00een fa\u021ba acestui p\u0103ianjen pe care slav\u0103 Domnului nu imagina\u021bia l-a creat
\n\u00eentinz\u00e2nd p\u00e2nze tot mai dese \u0219i trainice
\npeste ville heureuse<\/p>\n


\nville heureuse<\/strong><\/p>\n

alone in \u201eville heureuse\u201d \u201ebrave new world\u201d
\nwithout hope or illusions
\nin front of these empty cold walls which never hosted
\ntruly
\nanybody<\/p>\n

alone completely alone in this \u201eville heureuse\u201d
\namong pink-life producing machines
\nsmiles ahs and ohs recipes
\nmade in Hollywood and Buftea
\nand loneliness and choking weeps<\/p>\n

alone
\namong mechanical nightingales and plastic trees and people copy pasted<\/p>\n

by the killer boredom<\/p>\n

alone<\/p>\n

in front of this spider that thank God is not a product of imagination
\nspreading his net ever stronger ever thicker
\nover ville heureuse<\/p>\n

Traducere \u00een limba englez\u0103 de
\nAlexandra Ioana Ivan Wasa<\/p>\n

ville heureuse<\/p>\n

allein in \u201eville heureuse\u201c, in \u201ethe brave new world\u201c
\nohne Hoffnung und jegliche Illusionen
\nvor diesen nackten und eiskalten W\u00e4nden
\ndie niemand noch
\nrichtig beherbergt hat allein v\u00f6llig allein in dieser \u201egl\u00fccklichen Stadt\u201d zwischen Maschinerien, die neben einem rosaroten Leben auch L\u00e4cheln-und Ach-und Oh-Rezepte
\nmade in Hollywood and in Buftea herstellen
\nund Einsamkeit und stilles Weinen<\/p>\n

allein
\nunter mechanischen Nachtigallen und Plastikb\u00e4umen und
\nKohlepapier kopierten Menschen
\naus einer riesigen Langeweile<\/p>\n

allein<\/p>\n

vor dieser Spinne die Gott sei Dank nicht nur unsere Fantasie erzeugt hat
\ndie ihre immer dichtere und belastbare Netzten
\n\u00fcber diese \u201eville heureuse\u201d
\nausdehnte<\/p>\n

Traducere \u00een limba german\u0103 de
\nC\u0103t\u0103lina B\u0103lini\u0219teanu <\/strong><\/p>\n


\nPove\u0219ti de c\u0103l\u0103torie <\/strong><\/em><\/p>\n

Doina CERNICA <\/strong>
\n\"\"

\u00cen Fortezza, spre soare apune<\/strong><\/p>\n

Cred c\u0103 mai t\u00e2rziu am s\u0103 g\u0103sesc \u00een memorie drumul care ne-a dus aici, \u00eentr-un portal al m\u0103rii, Marea Cretei, din a c\u0103rui deschidere arcuit\u0103 privirea a cuprins farul de la R\u00e9thymno \u00eempreun\u0103 cu puntea de piatr\u0103 care \u00eel leag\u0103 de uscat. Apa avea transparen\u021be care prin mii de suprapuneri ne d\u0103ruiau culori str\u0103lucitoare, albastru, argintiu, roz, aceasta din urm\u0103 rezultat al alchimiei soarelui \u00eenaint\u00e2nd lent spre apus cu albul pietrei digului \u0219i al turnului din care pleac\u0103 lumina c\u0103l\u0103uzitor-ocrotitoare a navelor c\u0103l\u0103torind \u00een noapte. Ambarca\u021biuni u\u0219oare pe valuri, turi\u0219ti pe crestele digului, iar \u00een dreapta noastr\u0103 un pescar urm\u0103rindu-\u0219i imperturbabil mulineta d\u0103deau realitate acestui peisaj de vis. \u00cens\u0103 pa\u0219ii urm\u0103tori nu au fost de distan\u021bare, de desprindere, ci de ad\u00e2ncire \u00een materia sa aparte, \u00een care tavernele cu m\u0103su\u021bele scoase afar\u0103 p\u00e2n\u0103 aproape de atingerea valurilor, cu mirosul m\u00e2nc\u0103rurilor de pe\u0219te amestecat cu acela al undelor clipocind la atingerea cheiului \u0219i al micilor \u00eenot\u0103toare zbenguindu-se \u00een ap\u0103 sub m\u00e2nu\u021bele \u00eentinse admirativ ale copiilor, \u00eempreun\u0103 cu toate b\u0103rcile ancorate chem\u0103tor la chei p\u0103reau s\u0103 se bucure de bucuria noastr\u0103: ne aflam \u00een portul vene\u021bian, una din frumuse\u021bile ora\u0219ului, pe care R\u00e9thymno nu a obosit s\u0103 o \u00eempart\u0103 cu oamenii care vin aici vara din toate col\u021burile lumii. Spre deosebire de protestele care au \u00eenceput s\u0103 se aud\u0103 \u00een c\u00e2teva a\u0219ez\u0103ri faimoase pentru atractivitatea lor turistic\u0103, nici locuitorii s\u0103i, nici cretanii, nici grecii, \u00een general, nu dau semne, cel pu\u021bin deocamdat\u0103, c\u0103 ar fi s\u0103tui, exceda\u021bi de vizitatorii de vacan\u021b\u0103.
\nStr\u0103batem \u00eencet acest aproape cerc policolor al portului, absorbindu-l prin to\u021bi porii sufletului nostru, g\u00e2ndindu-ne la vene\u021bienii care l-au construit dup\u0103 tiparul splendorilor edificate pe meleagurile natale, la turcii care l-au impregnat cu aroma cafenelelor \u0219i narghilelelor lor, la refugia\u021bii care le-au urmat, la glasurile ceasului de-acum care \u00eempletesc limbi din patru z\u0103ri, la oamenii care pleac\u0103, la pove\u0219tile care r\u0103m\u00e2n. A\u0219a c\u0103 pliul drumului cu surpriza unui petec gospod\u0103resc de curte cu gard par\u021bial \u00een care cre\u0219te, cuib\u0103re\u0219te \u0219i vie\u021buie\u0219te nep\u0103s\u0103tor la curiozitatea trec\u0103torilor un p\u00e2lc de g\u00e2\u0219te cu labe negre, penajul negru cu alb, g\u00e2tul alb, capul \u0219i ciocul ro\u0219ii ne smulge din visare. Iubitoare a f\u0103pturilor necuv\u00e2nt\u0103toare, Maruca r\u0103m\u00e2ne s\u0103 le observe, Tandin cu Leo, Liliana \u0219i cu mine ne \u00eencumet\u0103m s\u0103 urc\u0103m pe dig \u0219i s\u0103 \u00eenaint\u0103m printre nes\u0103bui\u021bi ca noi, unii \u00eentorc\u00e2ndu-se, al\u021bii dep\u0103\u0219indu-ne, pe piatra r\u0103mas\u0103 \u00eencins\u0103 \u00eenc\u0103 de la amiaz\u0103, spre far. Nu u\u0219or pentru nimeni, pentru mine reprezint\u0103 o adev\u0103rat\u0103 \u00eencercare, astfel c\u0103 privirea \u00eentoars\u0103 spre faleza portului se confrunt\u0103 cu un uria\u0219 curcubeu de cl\u0103diri \u0219i ambarca\u021biuni dublat mi\u0219c\u0103tor pe ap\u0103. Parte din jocul undelor cu soarele, parte din cauza emo\u021biei fiec\u0103rui pas. Tandin \u0219i Leo ne salut\u0103 de pe cap\u0103tul de sus al treptelor \u00eenguste care duc la u\u0219a \u00eenchis\u0103 a turnului: singurul care are cheia sa este paznicul de far.
\nDin nou pe terra ferma, pe uscatul g\u00e2\u0219telor poate rude cu g\u00e2scanul lui Nils Holgersson \u0219i dac\u0103 da, poate \u0219i Maruca rud\u0103 cu b\u0103ie\u021belul c\u0103l\u0103tor, pornim pe un drum care urc\u0103, str\u0103juit de palmieri \u0219i de cl\u0103diri n\u0103p\u0103dite de flori roz-mov de buganvillia, spre Fortezza. Aerul este \u00eenmiresmat, c\u00e2te o cotitur\u0103 ne dezv\u0103luie fragmente din R\u00e9thymno \u0219i mai \u00eenc\u00e2nt\u0103tor sub poleiala luminoas\u0103 a intr\u0103rii ora\u0219ului sub cerul lui soare apune. Apoi, brusc, \u00een dreapta, zidul gros al cet\u0103\u021bii \u00eencepe s\u0103 se \u00eenal\u021be masiv, impenetrabil, \u00eenc\u00e2t \u00eei trecem pragul cu sentimentul privilegiului. Fort\u0103rea\u021ba Fortezza, cum i-au spus constructorii s\u0103i vene\u021bieni din veacul al XVI-lea, cea mai mare fortifica\u021bie edificat\u0103 vreodat\u0103 de ei, a fost ridicat\u0103 dup\u0103 planurile inginerului Sforza Pallavicini pe locul ocupat \u00een vechime, aici, \u00een v\u00e2rf de colin\u0103, colina Palaiokastro, de legendara Rithymna, din nevoia de a ap\u0103ra a\u0219ezarea, dup\u0103 masiva sa distrugere de c\u0103tre piratul Uluj Ali, de urm\u0103toarele, previzibilele atacuri ale otomanilor. Ar fi trebuit, colina odat\u0103 \u00eent\u0103rit\u0103 \u0219i Fortezza terminat\u0103 \u00een ani pu\u021bini, \u0219i datorit\u0103 celor 76 800 de zile de munc\u0103 obligatorie depus\u0103 de locuitorii zonei, s\u0103 ad\u0103posteasc\u0103 \u00eentregul ora\u0219, dar cum rethymnio\u021bii au refuzat s\u0103-\u0219i abandoneze casele, aici s-au instalat doar administra\u021bia \u0219i garnizoana vene\u021bian\u0103. Dup\u0103 ce \u00een anul 1646 otomanii au ocupat R\u00e9thymno, atac\u00e2nd-o surprinz\u0103tor de pe uscat, nu de pe mare cum se a\u0219teptau vene\u021bienii, Fortezza a mai avut parte de un r\u00e2nd de ziduri de \u00eent\u0103rire, iar pe m\u0103sura cre\u0219terii popula\u021biei a\u0219ez\u0103rii, la \u00eenceputul secolului al XX-lea, de noi construc\u021bii. \u00cen timpul Primului R\u0103zboi Mondial a fost preferat\u0103 de o nou\u0103 garnizoan\u0103, a ocupa\u021biei germane. Dup\u0103 Eliberare, rhetymnio\u021bii stabili\u021bi aici au ales s\u0103 coboare \u00een ora\u0219, iar cetatea a r\u0103mas pustie. \u00cen cele din urm\u0103, adjudecat\u0103 de Municipalitate, cur\u0103\u021bat\u0103 de ruinele de nerecuperat, cu restaur\u0103ri \u0219i exploat\u0103ri culturale salutare, Fortezza, spun ghidurile \u0219i ghizii, este considerat\u0103 ast\u0103zi emblema ora\u0219ului R\u00e9thymno.
\nAlegem, \u00eentr-una din cl\u0103dirile r\u0103mase de cinci veacuri \u00een picioare \u0219i reamenajat\u0103, fost depozit pentru tunuri, armament, expozi\u021bia artistei plastice Ksenia Yarovaya, absolvent\u0103 a Academiei de Pictur\u0103, Sculptur\u0103 \u0219i Arhitectur\u0103 \u201eIlya Glazuvov\u201d din Moscova, dar membr\u0103 a Uniunii Arti\u0219tilor din Salonic \u0219i Nordul Greciei. Distins\u0103 cu medalia de aur a UNESCO pentru contribu\u021bia adus\u0103 culturii grece\u0219ti. \u00cen expozi\u021bie domin\u0103 peisajul, Grecia este c\u00e2ntat\u0103 cu sensibilitate \u00een culori vii, care au, inevitabil, \u0219i ceva din c\u0103r\u021bile po\u0219tale pe care turi\u0219tii trimiteau salut\u0103ri prietenilor din \u021b\u0103rile din care veneau. Am f\u0103cut-o \u0219i noi, Niadi cu mine, c\u00e2nd am fost prima dat\u0103 \u00een Creta, \u00een anul 2014. Se mai g\u0103sesc \u0219i acum, sfioase al\u0103turi de magne\u021bi \u0219i alte suveniruri, dar sunt tot mai pu\u021bin cei care le cer. Zecile, sutele de imagini surprinse cu telefonul \u0219i trimise, \u0219i primite cvasiinstantaneu, prin WhatsApp sunt preferate \u00eenc\u00e2nt\u0103toarelor dreptunghiuri cu mesaje scrise de m\u00e2na ta \u0219i cu timbrul po\u0219tal ca o pecete pe sentimentele pe care le exprim\u0103. \u00cen continuare, pa\u0219ii ne poart\u0103 \u00een amfiteatrul Teatrului Erofili, de c\u0103utat \u0219i \u00een absen\u021ba momentelor de spectacol. De sub umbra pinilor care o str\u0103juiesc ca ni\u0219te sub\u021biratice coloane cu umbrela r\u0103muri\u0219ului \u00een v\u00e2rf, de la \u00een\u0103l\u021bimea \u00eentregii coline, care este \u0219i a teatrului, priveli\u0219tea ora\u0219ului, a litoralului \u0219i a p\u0103r\u021bii sale de mare cu nedeslu\u0219irea marginii \u021bi se arat\u0103 \u00een deplina sa splendoare, cu ultimele raze ale soarelui focalizate asupra lor.
\nC\u00e2nd pietruit, c\u00e2nd st\u00e2rnind colbul p\u0103m\u00e2ntului ro\u0219u, drumul ne duce \u00een pia\u021ba central\u0103 a Fortezzei, cu pu\u021binele urme ale edificiilor impun\u0103toare de odinioar\u0103. Numai despre Re\u0219edin\u021ba Administrativ\u0103 se poveste\u0219te, \u0219i documentele epocii o dovedesc, c\u0103 avea dou\u0103 etaje, 49 de u\u0219i, 81 de ferestre, dou\u0103 sc\u0103ri, balcoane \u0219i un aer pregnant de palat renascentist. Dar tot documentele \u0219i deopotriv\u0103 amintirile mo\u0219tenite evoc\u0103 clipele teribile \u00een care, cele mai multe construc\u021bii vene\u021biene, cru\u021bate, chiar dac\u0103 uneori cu modific\u0103ri, de otomani, au c\u0103zut secerate, zidurile ca ni\u0219te oameni, de mitralierele nem\u021bilor. Acum pia\u021ba este plin\u0103 de scaune u\u0219oare de plastic \u0219i de lucrul organizatorilor unui eveniment la instalarea scenei \u0219i a difuzoarelor, temeinic, negr\u0103bit, ca \u0219i cum soarele nu s-ar apropia de plecare l\u0103s\u00e2nd spa\u021biul celest \u0219i terestru apropiatei c\u0103deri a serii. Nu \u00eent\u00e2rziem \u00eentreb\u00e2nd \u2013 aici, \u00eencep\u00e2nd cu deja vestitele Festival al Rena\u0219terii \u0219i Carnaval, mereu sunt manifest\u0103ri culturale, artistice -, alegem o \u00eenchinare \u00een Paraclisul Sfintei Ecaterina din cealalt\u0103 parte a pie\u021bei, \u00een care a fost preschimbat\u0103 \u00een secolul al XIX-lea cisterna de ap\u0103 de altc\u00e2ndva. Iconostasul la r\u0103s\u0103rit \u0219i pere\u021bii orbitor de albi cu c\u00e2teva icoane, dou\u0103 mese, probabil pentru pomeniri, acoperite cu p\u00e2nz\u0103 de asemenea foarte curat\u0103, alb\u0103. Prin u\u0219a deschis\u0103, lumina din urm\u0103 a soarelui se concentreaz\u0103 pe iconostas. Paradoxal, dac\u0103 este un termen care poate fi asociat amintirii \u0219i imagina\u021biei, la vederea acestor pere\u021bi albi g\u0103sesc \u00een memorie elogiul adus pictorilor de biserici de minunatul scriitor cretan Pandelis Prevelakis, fiu al minunatului ora\u0219 R\u00e9thymno: \u201eA picta o biseric\u0103 sau numai o simpl\u0103 icoan\u0103 este o art\u0103 sf\u00e2nt\u0103, deosebit\u0103 de celelalte arte. Pictorul cre\u0219tin nu se deosebe\u0219te prea mult de un c\u0103lug\u0103r, chiar dac\u0103 locuie\u0219te la ora\u0219 \u0219i are o mie de leg\u0103turi cu lumea. (\u2026) Pentru artistul ortodox icoana este un dar al Domnului, pictorul nefiind dec\u00e2t instrumentul genialei sale inspira\u021bii. (\u2026) De aceea, pictorul nu-\u0219i va pune numele pe icoan\u0103 \u0219i nici nu va valorifica o glorie care nu-i apar\u021bine. \u0218i dac\u0103 \u00eent\u00e2mpl\u0103tor se abate de la aceste norme, numele s\u0103u este scris \u00eentr-un col\u021b, ca un fel de rug\u0103ciune a\u0219ternut\u0103 la picioarele Domnului\u201d. Poate pentru c\u0103 eram \u00een Creta cu doar dou\u0103 luni \u00eenainte de plecarea surorii \u0219i pictori\u021bei Dany Madlen, \u00eentreb\u00e2nd de ierburi de leac culese de pe muntele Ida, ochii inimii se \u00eentorc spre ea, o privesc cu arsura unei dureri brusc r\u0103scolite, \u0219i o v\u0103d din nou la plecarea sa pentru totdeauna din Biserica \u00cenvierea Domnului din Bac\u0103u, biseric\u0103 pictat\u0103 de colegul \u0219i prietenul familiei, Mihai Chiuaru. Apoi st\u0103ruie asupra lucr\u0103rilor lui Dany consacrate \u201eCrucii\u201d, una dintre ele valoriz\u00e2nd Biblioteca \u201ePetru Comarnescu\u201d a Sfintei M\u0103n\u0103stiri Vorone\u021b. De altminteri, \u0219colite la facultate la Bucure\u0219ti sau aici, \u00een m\u0103n\u0103stire, de cel care a fost universitarul \u0219i muralistul Mihai Dumitru, c\u00e2teva c\u0103lug\u0103ri\u021be picteaz\u0103 cu credin\u021b\u0103 \u0219i talent icoane, iconi\u021be. De aici, amintirea urc\u0103 p\u00e2n\u0103 la Biserica Sfin\u021bilor Arhangheli Mihai \u0219i Gavriil din Cornii Sucevei, la ceasul unui \u00eendep\u0103rtat an 2001, \u00een care pe o podi\u0219c\u0103 de lemn, \u00eenconjurat de schi\u021be \u0219i l\u0103di\u021ba cu vopsele, \u00een lumina unui reflector, sub niciun metru distan\u021b\u0103 de bolt\u0103, pictorul Ion Grigore o mai \u00eempodobea cu o stelu\u021b\u0103.
\nBiserica spre care mergem acum, Cattedrale di San Nicola a vene\u021bienilor, nu mai este. Otomanii au ras-o de pe fa\u021ba p\u0103m\u00e2ntului \u0219i au construit \u00een acela\u0219i loc prima moschee din R\u00e9thymno, dedicat\u0103 sultanului vremii, Ibrahim Han, ale c\u0103rei cupol\u0103 uria\u0219\u0103 \u0219i \u00eenalt minaret dominau ora\u0219ul. Dar \u0219i din moschee, a r\u0103mas numai baza, cu mihrabul delicat \u0219i bogat ornamentat continu\u00e2nd s\u0103 arate direc\u021bia spre Mecca, din interior, un interior \u00eens\u0103 destinat acum concertelor \u0219i expozi\u021biilor. Darul de care avem parte este al unor lucr\u0103ri de grafic\u0103, care redau excelent persoane surprinse \u00een ritmul r\u0103zboinic al celui mai faimos, spune afi\u0219ul, dans cretan, pentozalis, din colec\u021bia antropologului Elena Borisova de la Universitatea din Sussex.
\nPrivim marea prin ferestruicile fortifica\u021biilor, p\u00e2n\u0103 o vedem cum se deschide globului de aur al soarelui \u0219i-l absoarbe ca s\u0103-i lumineze ad\u00e2ncurile de-a lungul \u00eentregii nop\u021bi. C\u00e2nd ajungem \u00een ora\u0219, este r\u00e2ndul nostru s\u0103 fim
\nprivi\u021bi. De ochii de stele ai cerului. Sub lumina lor, \u0219i R\u00e9thymno, \u0219i Fortezza sunt mai frumoase dec\u00e2t sunt.<\/p>\n


\nFapte culturale<\/strong>
\n\"\"

Prim\u0103ria ora\u0219ului One\u0219ti, Consiliul local One\u0219ti, Societatea cultural-\u0219tiin\u021bific\u0103 \u201eVasile Alecsandri\u201d Bac\u0103u, Uniunea Scriitorilor din Rom\u00e2nia, filiala Bac\u0103u \u0219i Biblioteca municipal\u0103 \u201eRadu Rosetti\u201d One\u0219ti au organizat, \u00een perioada 16-18 mai 2024 Reuniunile culturale \u201eAlecsandriada\u201d, edi\u021bia a VIII-a. Au avut loc simpozioane, comunic\u0103ri \u0219tiin\u021bifice, vizite la m\u0103n\u0103stiri, slujbe de pomenire pentru scriitorii pleca\u021bi la cer, programe artistice sus\u021binute de elevii \u0219i, la final, o festivitate de decernare a premiilor edi\u021biei.<\/p>\n

Alecsandri \u2013 actualitate tematic\u0103<\/strong><\/p>\n

Pe 9 aprilie 2024, s-au \u00eemplinit 174 de ani (9 aprilie 1850), de c\u00e2nd, la Teatrul Na\u021bional din Ia\u0219i, se juca \u00een premier\u0103 absolut\u0103 Chiri\u021ba \u00een Ia\u0219i sau Dou\u0103 fete \u0219-o neneac\u0103 de Vasile Alecsandri. \u00cen rolul Chiri\u021bei, actorul Matei Millo.
\n\u00cen zilele noastre \u0219i judec\u00e2nd piesa dup\u0103 canoanele corectitudinii politice, confruntarea din scena \u00eent\u00e2i a primului act, construit\u0103 pe comicul de etnie, cu Ioana \u021biganca \u0219i slujitorul de la vama P\u0103curari \u00eencerc\u00e2nd s\u0103 se pun\u0103 de acord \u00een privin\u021ba numelui Chiri\u021bei, ar trebui cenzurat\u0103 ca ofens\u0103 adus\u0103 unei minorit\u0103\u021bi etnice. Chiar m\u0103 mir c\u0103 \u00eenc\u0103 nu s-a intervenit asupra textului, oricum scos din toate manualele de literatur\u0103 \u0219i prezent mai mult \u00een bro\u0219urici \u0219i \u00een tomuri de istorie literar\u0103 pe care nimeni nu le mai consult\u0103. Nici teatrele nu par a se \u00eenghesui s\u0103 mai p\u0103streze piesa \u00een repertoriu, nemaifiind ea de actualitate.
\nDe fapt, temele abordate de Alecsandri sunt o constant\u0103 a vie\u021bii noastre, mai ales tema luptei dintre vechi \u0219i nou: adoptarea formelor f\u0103r\u0103 fond, maimu\u021b\u0103reala (\u00een parte amuzant\u0103) a unor obiceiuri occidentale \u2013 ve\u0219mintele se croiau dup\u0103 moda parizian\u0103, ca \u0219i limbajul, tot mai \u00eemp\u0103nat cu fran\u021buzisme \u2013 se petrec \u00een continuare dup\u0103 acela\u0219i tipar, persiflat de poetul de la Mirce\u0219ti. Dup\u0103 Revolu\u021bia de la 1848, grecismele \u0219i turcismele pierdeau teren \u00een fa\u021ba noului, adic\u0103 a importului de fran\u021buzisme, tot astfel cum, de ceva vreme, lupt\u0103m pentru transformarea limbii noastre \u00een romglez\u0103; lumea se emancipa, credea c\u0103 se modernizeaz\u0103, \u00een primul r\u00e2nd la suprafa\u021b\u0103, renun\u021b\u00e2nd, nu f\u0103r\u0103 scandal, la costisitoarele \u0219i incomodele piese de \u00eembr\u0103c\u0103minte orientale, ca \u0219i la b\u0103rbile falnice ale boierilor. B\u0103rbierii \u0219i croitoresele aveau mult de lucru, exact ca \u00een zilele noastre, deosebirea fiind c\u0103, \u00eentre timp, au devenit hair stili\u0219ti \u0219i fashion stili\u0219ti, num\u0103rul saloanelor de \u00eenfrumuse\u021bare \u0219i al caselor de mod\u0103 fiind dep\u0103\u0219it doar de num\u0103rul de s\u0103li de joc pe cap de locuitor.
\n\u201eMangosi\u021bi\u201d avem \u0219i acum, dar se numesc cocalari \u0219i pi\u021bipoance, iar \u201efuck\u201d l-a \u00eenlocuit cu succes pe \u201ecarnacs\u00ee!\u201d, c\u0103 nu mai suntem la por\u021bile Orientului, ci \u00een UE \u0219i NATO. Voluminoas\u0103, zgomotoas\u0103 \u0219i iute la m\u00e2nie, cu \u201eistericale grece\u0219ti\u201d \u0219i cu un debit verbal de invidiat, Chiri\u021ba are urma\u0219e pe care numai cine a renun\u021bat s\u0103 se uite la oricare canal Tv \u0219i nu are cont pe duzina de re\u021bele sociale virtuale nu le (re)cunoa\u0219te. Ca \u0219i ele, viitoarea ispr\u0103vniceas\u0103 are ceva statut social, nu ca mojicii \u2013 pardon, \u201esarakiile\u201d \u2013 \u0219i e m\u00e2ndr\u0103 de el, e pa\u0219aportul ei spre \u00eenalta societate p\u0103zit\u0103 tot de \u201egulera\u021bi cu s\u0103biu\u021be\u201d, respectiv de masca\u021bi cu pistoale automate, spray lacrimogen, c\u0103tu\u0219e, camere de filmat \u0219i alte dot\u0103ri cu mare priz\u0103 la public.
\nCa \u0219i pe vremea \u201eneneac\u0103i\u201d, institu\u021biile publice func\u021bioneaz\u0103 prost, transportul dintr-un loc \u00eentr-altul se face rudimentar, plus c\u0103 prima z\u0103pad\u0103 le ia mereu pe autorit\u0103\u021bi prin surprindere; ca \u0219i pe atunci, mijloacele de transport e\u0219ueaz\u0103 \u00een n\u0103me\u021bi, \u0219oferii au r\u0103mas cu mentalitate, limbaj \u0219i atitudine de birjari, preferin\u021ba pentru alcooluri tari a fost transmis\u0103 din genera\u021bie \u00een genera\u021bie, \u00een ciuda succesiunii de coduri rutiere, iar beizadelele, tot alintate, nu mai c\u00e2nt\u0103 la minavet \u0219i nu se mai dau pe ghea\u021b\u0103, copil\u0103re\u0219te, ci merg \u00een cluburi de noapte ca s\u0103 trag\u0103 z\u0103pad\u0103 \u0219i liniu\u021be pe nas, c\u0103ci de la Guli\u021b\u0103 la Jack, James ori m\u0103car Alex au trecut aproape dou\u0103 secole. \u0218i tot ca pe atunci, blocarea \u00een trafic genereaz\u0103 crize de nervi, \u00eenjur\u0103tori \u0219i alte manifest\u0103ri de violen\u021b\u0103 ca expresie a unei nemuritoare st\u0103ri de \u201enormalitate\u201d social\u0103. Profitori apar peste tot, c\u0103ci Bondici (co\u021bcar ie\u0219ean) \u0219i Pungescu (co\u021bcar bucure\u0219tean) au l\u0103sat urma\u0219i nu numai literari.
\nSchimbat\u0103 \u2013 \u0219i nu neap\u0103rat \u00een bine \u2013 este rela\u021bia dintre p\u0103rin\u021bi \u0219i copii: mamele nu mai sunt at\u00e2t de amatoare s\u0103-\u0219i m\u0103rite bine fetele, adic\u0103 s\u0103 scape de pietrele din cas\u0103, opera\u021biunea simplific\u00e2ndu-se prin exodul odraslelor \u00een alte \u021b\u0103ri ori pe \u201efocusarea\u201d pe carier\u0103; cu alte cuvinte, \u00een epoca a\u0219a-zis modern\u0103, condi\u021bia femeii a suferit transform\u0103ri drastice. Dac\u0103 ad\u0103ug\u0103m procesul de efeminare a b\u0103rba\u021bilor \u0219i dependen\u021ba lor de banii p\u0103rin\u021bilor, p\u00e2n\u0103 dincolo de v\u00e2rsta acceptabil\u0103, putem constata disolu\u021bia paradigmelor tradi\u021bionale. \u00cen timp ce fetele \u00ee\u0219i clameaz\u0103 independen\u021ba, b\u0103ie\u021bii dob\u00e2ndesc statut de pietre \u00een cas\u0103, ceea ce banul Grigore B\u00e2rzoi \u0219i consoarta dumisale n-ar fi acceptat niciodat\u0103.
\n\u00cemp\u0103nat\u0103 cu c\u00e2ntecele comice oricum mai valoroase dec\u00e2t manelele zilelor noastre, comedia lui Alecsandri sanc\u021bioneaz\u0103 (aparent vesel\u0103) lumea artificial\u0103 care lua locul unei lumi obi\u0219nuite cu ignoran\u021ba, bezna, regimul concentra\u021bionar, obedien\u021ba \u00een fa\u021ba puterii de orice fel ar fi fost ea \u0219i, mai cu seam\u0103, bazat\u0103 orbe\u0219te pe credin\u021ba \u00een noroc. Lumea de atunci, \u00een care totul se petrecea sub semnul \u00eent\u00e2mpl\u0103rii, f\u0103r\u0103 urm\u0103 de plan (omenesc sau divin), \u00een care r\u0103ul era suportat foarte bine \u0219i binele foarte r\u0103u \u0219i absolut totul, \u00eencep\u00e2nd cu lucrurile grave, nu merita s\u0103 fie luat \u00een serios, seam\u0103n\u0103 izbitor cu lumea \u00een care tr\u0103im. Vorba c\u00e2ntecului: \u201eNeneo, m\u0103 crede, via\u021ba-i un stos,\/ Lumea o mas\u0103 cu postav verde.\/ Tot me\u0219te\u0219ugu-i de-a juca gros;\/ De-a punta bine \u0219i\u2026 de-a nu pierde!\u201d.<\/p>\n

Valeria MANTA T\u0102ICU\u021aU<\/strong><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Ion Tudor IOVIAN ville heureuse singur \u00een \u201eville heureuse\u201d \u201ebrave new world\u201d f\u0103r\u0103 speran\u021be \u0219i iluzii \u00een fa\u021ba acestor pere\u021bi<\/p>\n","protected":false},"author":18,"featured_media":18831,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"colormag_page_container_layout":"default_layout","colormag_page_sidebar_layout":"default_layout","_monsterinsights_skip_tracking":false,"_uf_show_specific_survey":0,"_uf_disable_surveys":false,"ngg_post_thumbnail":0,"video_url":"","footnotes":""},"categories":[7,328],"tags":[],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/23265"}],"collection":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/18"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=23265"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/23265\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":23267,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/23265\/revisions\/23267"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/18831"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=23265"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=23265"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=23265"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}