{"id":23257,"date":"2024-06-06T00:24:09","date_gmt":"2024-06-05T21:24:09","guid":{"rendered":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=23257"},"modified":"2024-06-06T00:24:09","modified_gmt":"2024-06-05T21:24:09","slug":"propozitii-pretentioase-apsidal","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=23257","title":{"rendered":"Propozi\u021bii preten\u021bioase &#8211; Apsidal"},"content":{"rendered":"<p>           \u0218i dac\u0103 arunci un ochi de pe strad\u0103&#8230;.<br \/>\n         &#8230; se vede truda muncitorilor de diferite meserii \u0219i preg\u0103tire profesional\u0103. Pere\u021bii decapa\u021bi \u0219i-au reg\u0103sit \u021binuta de cas\u0103 cu statut de monument istoric, interiorul a devenit din sumbru, cu iz de secol 19, unul luminos, marcat pe alocuri de mici puseuri de opulen\u021b\u0103 &#8211; oglinda doamnei Sofia, Chircu, \u00een urma <strong>ardorii<\/strong> fiului de a-i oferi str\u0103lucirea de alt\u0103dat\u0103, a primit pe marginile ramei foi\u021b\u0103 de aur \u0219i un me\u0219ter tinerel care a restaurat-o excelent. \u0218i dup\u0103 terminarea \u00eentregii resistematiz\u0103ri <strong>arg\u0103\u021bei<\/strong>, in\u0219i care \u00een schimbul unor sume frumu\u0219ele i-au stat mamei lui Cornelic\u0103 \u00een preajm\u0103 p\u00e2n\u0103 la ultima suflare. Nicio r\u0103utate, nicio exagerare. <strong>Arg\u0103\u021bia<\/strong> nu e ceva r\u0103u, a\u0219a cum era privit\u0103 mai acum 35 de ani, dar nici ceva foarte demn. Cel ce st\u0103 la discre\u021bia altcuiva pentru a face nimicuri \u0219i a primi o plat\u0103 divers\u0103, la aprecierea beneficiarului, n-are cum s\u0103 se simt\u0103 confortabil. Hii colo, hii dincoace, vino, pleac\u0103, adu-mi, las\u0103-le p-alea \u0219i adu-le p-alelalte&#8230;. Frecu\u0219 dintr-acela dup\u0103 care \u00ee\u021bi vine s\u0103 nu-\u021bi mai spui om, ci animal. Iar la finalul zilei sau \u00een urm\u0103toarea persoana s\u0103 uite s\u0103-\u021bi pl\u0103teasc\u0103, s\u0103 uite c\u0103, adunate, serviciile sunt c\u00e2teva zeci bune \u0219i nu tocmai u\u0219oare. Sau s\u0103 ceri s\u0103 ai acolo, de-un pachet de \u021big\u0103ri, de-o p\u00e2ine, o bere sau dou\u0103&#8230;. Sorin, prietenul lui tata, era a\u0219a, g\u0103sindu-\u0219i un \u201est\u0103p\u00e2n\u201d precum Stelic\u0103 &#8211; alt infiltrat pe sub pielea \u00eeng\u0103duitoare a p\u0103rintelui meu -, cer\u00e2ndu-i cele de mai sus, iar \u0103la, \u0219tiind sl\u0103biciunea robului s\u0103u, am\u00e2n\u00e2nd s\u0103-l remunereze sau d\u00e2ndu-i a zecea parte din c\u00e2t merita. Mai mereu. Nici Sorin nu era poam\u0103 bun\u0103, viciile sale aduc\u00e2ndu-l la stadiul de sclav pe planta\u021bia unui&#8230; nimeni, \u00een fapt.<br \/>\n         Cornelic\u0103 era opusul. Nu pot s\u0103 indic precis dac\u0103 era din fire bonom sau dac\u0103 \u00eel <strong>ap\u0103sar\u0103<\/strong> excluderile familiilor de pe ceea ce a devenit, \u00een parte nemeritat, proprietatea lui, ale noastre \u0219i ale Haritonilor. Cert este c\u0103 ocazional mai r\u0103scump\u0103ra gre\u0219elile. Nu \u00een privin\u021ba-ne. Deoarece pentru noi episoadele ce au precedat nepunerea noastr\u0103 \u00een posesie de imobil na\u021bionalizat, a\u0219a cum am fi meritat, \u0219i nedesp\u0103gubirea sau recompensarea noastr\u0103, pentru c\u0103 petrecusem \u00een acel loc cel pu\u021bin 20 \u0219i un pic eu, iar ceilal\u021bi, mama, tata, fra\u021bii, \u0219i mai mult de at\u00e2t, c\u0103 schimbasem \u00een mai bun\u0103 casa de cum fusese, c\u0103 ne f\u0103cusem speran\u021be c\u0103 vom avea \u0219i noi \u00een sf\u00e2r\u0219it ceva al nostru, trecuser\u0103 f\u0103r\u0103 resentimente, ci numai cu un of, omenesc, pentru ce nu mai era. Se sim\u021bea obligat c\u00e2nd o vedea pe Mi\u021ba, pe Mitic\u0103, cred c\u0103 \u0219i pe Tudori\u021ba, pe Zamfiric\u0103, s\u0103 le dea bani sau ceva de munc\u0103, tocmai ca s\u0103 nu se simt\u0103 jigni\u021bi. La ei, totu\u0219i, nu conta c\u00e2tu\u0219i de pu\u021bin. Obi\u0219nui\u021bi de mici cu serviciile prin vecini, ba la un cules, ba la ceva de mutat prin curte, de s\u0103pat prin gr\u0103dini, la c\u0103rat saco\u0219e cu cump\u0103r\u0103turi, la ce-i mai trece omului prin minte c\u00e2nd e vorba de b\u0103t\u0103tura proprie, la orice or\u0103 din zi \u0219i din noapte, nu se sim\u021beau defel dezumaniza\u021bi, ba chiar aveau un soi de m\u00e2ndrie c\u0103-\u0219i serveau semenii. Cu toate c\u0103&#8230; la b\u0103utur\u0103 Mi\u021ba braftorea, \u00een a sa locuin\u021b\u0103 \u0219i pe b\u0103t\u0103tur\u0103, pe to\u021bi cei c\u0103rora le h\u0103m\u0103lise. \u0218i cum n-ar fi r\u0103bufnit? Muncea \u0219i ca femeie de serviciu la Speciala, \u0219i acas\u0103 la sp\u0103lat covoarele boierilor, la f\u0103cut m\u00e2ncare. \u0218i c\u0103ra \u0219i lemne de prim\u0103vara p\u00e2n\u0103 toamna, mai cu c\u0103ru\u021bul, mai cu bra\u021bul, mai ca ajutor la doamna Mo\u0219escu, la doamna Chircu nu mai spun, la doamna Arghir&#8230;. Multe. Enorm de multe. De aceea Cornelic\u0103 le-a mai <strong>aruncat<\/strong>, Haritonilor, nu de pu\u021bine ori, c\u00e2te o mic\u0103 sum\u0103. Iar dup\u0103 ce Mitic\u0103 a murit, probabil c\u0103 \u0219i cu mai mult\u0103 vinov\u0103\u021bie. Bietul. \u00cei g\u0103sise de lucru la \u0219ters sau la me\u0219terit nu \u0219tiu ce copertin\u0103 pe sc\u0103rile intr\u0103rii din spate. \u00cei \u0219tia trecutul oropsit, de copil \u00eenchis de Mi\u021ba \u00een magazia de lemne, ca un animal, f\u0103r\u0103 lumin\u0103, f\u0103r\u0103 m\u00e2ncare \u0219i ap\u0103, de t\u00e2n\u0103r prins \u00een compania altor doi, de\u0219i nu avusese niciun rol, la t\u00e2lh\u0103rit, <strong>arestat<\/strong> \u0219i condamnat la vreo \u0219apte ani de \u00eenchisoare, intrat \u00eentr-o familie de fl\u0103m\u00e2nzeni&#8230;.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>\u0218i dac\u0103 arunci un ochi de pe strad\u0103&#8230;. &#8230; se vede truda muncitorilor de diferite meserii \u0219i preg\u0103tire profesional\u0103. Pere\u021bii<\/p>\n","protected":false},"author":7,"featured_media":6924,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"colormag_page_container_layout":"default_layout","colormag_page_sidebar_layout":"default_layout","_monsterinsights_skip_tracking":false,"_uf_show_specific_survey":0,"_uf_disable_surveys":false,"ngg_post_thumbnail":0,"video_url":"","footnotes":""},"categories":[7,318],"tags":[],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/23257"}],"collection":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/7"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=23257"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/23257\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":23258,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/23257\/revisions\/23258"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/6924"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=23257"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=23257"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=23257"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}