{"id":23254,"date":"2024-06-04T18:03:12","date_gmt":"2024-06-04T15:03:12","guid":{"rendered":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=23254"},"modified":"2024-06-04T18:03:12","modified_gmt":"2024-06-04T15:03:12","slug":"spatii-culturale-nr-94-1","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=23254","title":{"rendered":"Spa\u021bii culturale nr. 94 (1)"},"content":{"rendered":"

Petrache PLOPEANU<\/strong>
\n\"\"

Sociologia urii colective<\/strong><\/p>\n

Motto:
\n\u201eIstoria ideilor e istoria urii \u00eensingura\u021bilor\u201d. (Cioran, Silogismele am\u0103r\u0103ciunii, Humanitas, Bucure\u0219ti, 1992, p.7)<\/em><\/p>\n

Este bine de \u0219tiut ce \u00eenseamn\u0103 cei doi termeni idee \u0219i ur\u0103. Primul: ID\u00c9E, idei, s. f. 1. Termen generic pentru diferite forme ale cunoa\u0219terii logice; no\u021biune, concept. 2. Principiu, tez\u0103 cuprinz\u0103toare, tez\u0103 fundamental\u0103, concep\u021bie, g\u00e2ndire, fel de a vedea […] Din fr. id\u00e9e, lat. idea. (sursa: DEX ’09 (2009)).
\nAl doilea: ur\u01031 sf [At: BIBLIA (1688), \/ Pl: uri \u0219i (\u00eerg) ure \/ E: drr ur\u00ee1] 1 (\u00ceoc iubire) Sentiment puternic (\u0219i statornic) care \u00eendeamn\u0103 pe cineva s\u0103-i doreasc\u0103 r\u0103ul cuiva Si: (\u00eerg) ur\u00e2ciune (2), du\u0219m\u0103nie, vr\u0103jm\u0103\u0219ie. […]
\n (sursa: MDA2 (2010))
\nNu am copiat toate notele definitorii ale acestor termeni, ci doar pe acelea care sunt \u00een concordan\u021b\u0103 cu contextul motto-ului de mai sus. Precum se poate vedea foarte u\u0219or, Cioran \u00een\u021belege aici ideea implicat\u0103 de cunoa\u0219tere, ideea filozofic\u0103, iar \u00een privin\u021ba urii, lucrurile sunt clare \u00een leg\u0103tur\u0103 cu sentimentul puternic – \u0219i statornic – care \u00eendeamn\u0103 pe cineva s\u0103 doreasc\u0103 altcuiva r\u0103ul.
\nA vorbi despre istoria ideilor \u00eenseamn\u0103 de fapt a vorbi despre istoria filozofiei, iar a vorbi despre istoria urii presupune a vorbi despre teoria \u0219i practica urii de-a lungul timpului. Unde s-ar putea \u00eent\u00e2lni cele dou\u0103 exprim\u0103ri, istoria ideilor \u2013 istoria urii, ele \u00eentre ele \u0219i apoi cu cei \u00eensingura\u021bi? Nu va fi nevoie de o multitudine de dovezi, ci doar de c\u00e2teva, luate cu titlul de exemplu din diferite epoci istorice: Antichitate, Evul Mediu, Epoca Modern\u0103 \u0219i cea Contemporan\u0103.
\nDup\u0103 Socrate, ura deriv\u0103 din ira\u021bional potrivit principiului s\u0103u c\u0103 orice r\u0103u se face datorit\u0103 ignoran\u021bei, \u00een timp ce Aristotel vorbe\u0219te despre responsabilitatea individual\u0103 atunci c\u00e2nd este vorba despre pasiuni precum ura. Din dezbaterea tezelor celor doi se ajunge la necesitatea celui de-al treilea om care poate judeca ura \u0219i pe cel care ur\u0103\u0219te, identificarea acestuia fiind deja o sanc\u021biune. Pornind de aici, R. Ogien consider\u0103 c\u0103 \u201eUra nu se resimte de c\u0103tre prima persoan\u0103, cea care ur\u0103\u0219te, ea este imputat\u0103 celei de-a treia persoane, \u00een termeni inevitabili morali\u201d. Spinoza vorbe\u0219te de asemenea despre iubire \u0219i ur\u0103. El sus\u021bine ideea c\u0103 dac\u0103 sufletul omului este afectat de o pasiune rea, precum ura, atunci se poate realiza un echilibru sau chiar o anulare a pasiunii care afecteaz\u0103 sufletul substituind-o sau ad\u0103ug\u00e2ndu-i o idee adecvat\u0103 sau mult mai larg, pun\u00e2nd \u00een locul iubirii \u0219i al urii, singur\u0103, iubirea de Dumnezeu. Omul devine activ, g\u00e2ndind, \u00een loc s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 pasiv, imagin\u00e2ndu-\u0219i. Acesta ar fi secretul unei vie\u021bi fericite (Spinoza, Etica). Pentru David Hume ura este o experien\u021b\u0103 intern\u0103 incomunicabil\u0103 unui ter\u021b care nu a tr\u0103it-o. Ura poate fi identificat\u0103 cu referire la cauzele sale \u0219i la obiectul ei. Cauzele pot deveni totuna cu obiectul urii, acestea contopindu-se la un moment dat. Pentru filozofii cognitivi\u0219ti (sau ai min\u021bii) precum Descartes, Ludwig Wittgenstein, David Braddon-Mitchell, Frank Jackson, Daniel Dennet, Gilbert Ryle, latura emo\u021bional\u0103 se estompeaz\u0103 \u00een favoarea unei leg\u0103turi de cauzalitate cu credin\u021bele: dac\u0103 eu cred c\u0103 Unul m-a jignit, \u00eel ur\u0103sc, dac\u0103 eu \u00eenv\u0103\u021b\/ajung s\u0103 cunosc c\u0103 nu exist\u0103, aceast\u0103 negare m\u0103 lini\u0219te\u0219te.
\nAm v\u0103zut dup\u0103 acest sumar c\u0103 exist\u0103 dovezi peremptorii despre istoria ideilor ca istorie a urii celor \u00eensingura\u021bi, deoarece ura este o rela\u021bie \u00eentre doi indivizi, unul ur\u00e2nd, iar cel\u0103lalt fiind ur\u00e2t, dar fiind necesar un al treilea om care s\u0103 con\u0219tientizeze din exterior rela\u021bia respectiv\u0103. Acum, \u00eencerc\u00e2nd s\u0103 nu fiu negativist \u0219i s\u0103 v\u0103d pretutindeni numai ur\u0103, voi face abstrac\u021bie de istorie, canton\u00e2ndu-m\u0103 \u00een prezent, adic\u0103 \u00een sociologie. A\u0219adar nu mai este istorie, ci sociologie, nu mai exist\u0103 idei, ci realit\u0103\u021bi, nu mai exist\u0103 ur\u0103 \u0219i \u00eensingura\u021bi, ci iubire \u0219i colectivitate. Singur\u0103tatea creeaz\u0103 ur\u0103, colectivitatea creeaz\u0103 iubire. Exprimarea cioranian\u0103 se va transforma astfel: Sociologia realit\u0103\u021bii e sociologia iubirii colective. \u0218i nu m\u0103 pot ab\u021bine s\u0103 nu m\u0103 duc cu… ideea, la filmul Parfumul: povestea unei crime (o coproduc\u021bie franco-germano-spaniolo-american\u0103 produs sub regia regizorului german Tom Tykwer), unde \u00een antepenultima scen\u0103 are loc, din iubire, dar o iubire stimulat\u0103 artificial, o acuplare general\u0103 \u0219i f\u0103r\u0103 opreli\u0219ti \u00eentre to\u021bi spectatorii aduna\u021bi s\u0103 se bucure de spectacolul unei bune execu\u021bii! Dar oare a\u0219a s\u0103 fie? Sociologia realit\u0103\u021bii noastre, cea de toate zilele, s\u0103 fie o sociologie a iubirii colective?
\nIntr\u00e2nd pe t\u0103r\u00e2mul logicii cioraniene vom reface silogismul ales ca motto \u0219i-i vom ad\u0103uga silogismul \u00een oglind\u0103 derivat din primul. Astfel:
\n\u201eIstoria ideilor\u201d [este filozofia]
\n[filozofia este o crea\u021bie a] \u201e\u00eensingura\u021bilor\u201d;
\n[\u00eensingura\u021bii] ur\u0103sc;
\n[filozofia este un rezultat al \u201eurii\u201d].
\n\u0218i silogismul \u00een oglind\u0103:
\nIstoria realit\u0103\u021bii actuale este sociologia;
\nsociologia este o crea\u021bie a existen\u021bei colectivit\u0103\u021bilor;
\ncolectivit\u0103\u021bile iubesc;
\nsociologia este un rezultat al \u201eiubirii\u201d.
\nPentru c\u0103 accept\u0103m premisa lui Cioran c\u0103 \u00eensingura\u021bii ur\u0103sc, accept\u0103m \u0219i inversa, colectivit\u0103\u021bile iubesc, cu acela\u0219i grad de relativitate. Care s\u0103 fie acei factori care i-ar lega pe singuratici de ur\u0103 \u0219i colectivit\u0103\u021bile de iubire? Socializarea: fie lipsa socializ\u0103rii, fie existen\u021ba socializ\u0103rii determin\u0103 caracterul individului, \u00een sensul izol\u0103rii de ceilal\u021bi \u0219i al apari\u021biei unor sentimente de respingere sau dimpotriv\u0103 a apropierii de ceilal\u021bi \u0219i accept\u0103rii lor. \u0218i atunci cum se explic\u0103 marile revolu\u021bii din secolele al XVII-lea – al XIX-lea, cele dou\u0103 din Anglia, revolu\u021bia american\u0103 \u0219i cea francez\u0103, revolu\u021bia european\u0103 de la 1848 etc.? Dac\u0103 ar fi existat aceast\u0103 sociologie a iubirii de care vorbim aici, ar mai fi fost posibile aceste revolu\u021bii? Sau a fost vorba mai degrab\u0103 de o sociologie a urii unor colectivit\u0103\u021bi (clase sociale) \u00eendreptate \u00eempotriva celorlalte? Mai degrab\u0103 a\u0219a au stat lucrurile atunci \u0219i se pare c\u0103 a\u0219a stau \u0219i acum \u00een multe dintre locurile de pe planet\u0103!
\n\u0218i, desigur, \u0219i \u00een Rom\u00e2nia. Schimbarea de regim din Rom\u00e2nia din 1989 a fost numit\u0103 revolu\u021bie. \u00cen analiza unei revolu\u021bii pe l\u00e2ng\u0103 pretext, cauze, obiective, realiz\u0103ri trebuie identificate \u0219i colectivit\u0103\u021bile participante \u0219i liderii revolu\u021biei. \u00cen cazul Rom\u00e2niei se pare c\u0103 exist\u0103 doar lideri, colectivit\u0103\u021bile participante dizolv\u00e2ndu-se \u00een noaptea conspira\u021biei. C\u0103 este a\u0219a, o dovedesc ac\u021biunile din justi\u021bie \u00eendreptate de atunci \u00eencoace \u00eempotriva majorit\u0103\u021bii liderilor ridica\u021bi la sf\u00e2r\u0219itul lui decembrie 1989 \u00een fotoliile puterii. Unde sunt acele colectivit\u0103\u021bi care au \u00eenl\u0103turat regimul comunist? Unde sunt acele colectivit\u0103\u021bi afectate de c\u0103tre revolu\u021bie? Se pare c\u0103 \u00een Rom\u00e2nia a existat doar un grup de lideri conspiratori sprijini\u021bi din afar\u0103 de sovietici\/americani, colectivit\u0103\u021bile angrenate \u00een eveniment fiind doar una, masa uria\u0219\u0103 a poporului rom\u00e2n, care a fost situat\u0103 \u00een mod deliberat \u00een tab\u0103ra advers\u0103 liderilor, de orice culoare politic\u0103 au fost ei.
\n\u00cen acest context, a existat \u00een Rom\u00e2nia o colectivitate care iubea vechiul\/noul regim? Regimurile politice din Rom\u00e2nia, de c\u00e2nd s-a constituit statul na\u021bional rom\u00e2n la 1859 \u0219i p\u00e2n\u0103 \u00een zilele noastre, nu sunt iubite de c\u0103tre colectivitatea poporului rom\u00e2n. Ceea ce au creat ele de-a lungul timpului a fost \u00een cel mai bun caz, indiferen\u021b\u0103 \u0219i \u00een cel mai r\u0103u caz, ur\u0103. Iar regimul actual, la fel. Indiferent c\u0103 la putere se g\u0103se\u0219te un partid sau altul, un partid considerat mare sau unul de buzunar. \u00cen Rom\u00e2nia nu a existat niciodat\u0103 o sociologie a iubirii, colectivit\u0103\u021bile nu \u0219i-au iubit conduc\u0103torii, poate cu excep\u021bia lui Cuza \u0219i nu-\u0219i iubesc conduc\u0103torii nici \u00een zilele noastre. Sondajele care se fac se feresc s\u0103 introduc\u0103 \u00eentre \u00eentreb\u0103rile puse celor chestiona\u021bi, subiecte care ar dezv\u0103lui sentimentele rom\u00e2nilor fa\u021b\u0103 de unul sau altul dintre partide, sub forma: \u201eCare este sentimentul cel mai puternic pe care \u00eel ave\u021bi fa\u021b\u0103 de partidul x? Sau y? Sau fa\u021b\u0103 de personalit\u0103\u021bile a, b, c…
\n\u0218i alegerea urii ca sentimentul cel mai potrivit pentru a-\u0219i exprima atitudinea este foarte probabil\u0103. Vorbim aici de o sociologie a urii \u0219i nu a iubirii pentru c\u0103 niciodat\u0103 conduc\u0103torii Rom\u00e2niei, mai mult sau mai pu\u021bin autoritare\/totalitare, mai mult sau mai pu\u021bin democratice, nu au f\u0103cut ceva pentru acest popor pentru a fi iubi\u021bi. Filozofii antici se raportau prin al treilea om la ideea moral\u0103. La ur\u0103, de asemenea. Aici avem liderii \u0219i poporul. Dar \u0219i o situa\u021bie paradoxal\u0103: \u0219i cei dint\u00e2i, \u0219i cei de pe urm\u0103 ur\u0103sc partea cealalt\u0103. Cine ar fi acel al treilea om capabil s\u0103 observe acest sentiment care macin\u0103 Rom\u00e2nia, dintotdeauna? Nu cred c\u0103 exist\u0103. \u0218i pentru c\u0103 nu exist\u0103, aceast\u0103 sociologie a urii continu\u0103 s\u0103 fac\u0103 ravagii \u00een societatea rom\u00e2neasc\u0103 \u0219i probabil va continua \u00eenc\u0103 mult\u0103 vreme de acum \u00eencolo.
\n\u0218i ca \u00eentotdeauna la rom\u00e2ni, alegerile politice sunt \u00eenc\u0103 un prilej pentru ca ura s\u0103 devin\u0103 evident\u0103 cu orice ocazie \u0219i pe toate canalele de comunicare. Sociologia urii se transform\u0103 \u00eentr-o politic\u0103 a urii, \u00eentr-o mass-media a urii, \u00eentr-o economie a urii, \u00eentr-o iubire a urii.
\nAceasta este esen\u021ba actual\u0103 a poporului rom\u00e2n: iubim ura!<\/p>\n


\n Paul SPIRESCU<\/strong>
\n\"\"

Marginea mea dinspre tine<\/strong><\/p>\n

Ard putregaiuri divine \u00een s\u00e2ngele meu
\nstelele-s pl\u00e2nse de ierburi \u00een noapte departe
\ndac\u0103 ridic o lumin\u0103 fand\u00e2nd printre fluturi
\nmarginea mea dinspre tine se zbate a moarte<\/p>\n

dac\u0103 t\u0103cerea din noi z\u0103misle\u015fte nepo\u0163i
\ncu chipuri de sfin\u0163i monstruo\u015fi delir\u00e2nd prin altare
\nmarginea mea dinspre tine ne-nghite pe to\u0163i
\napoi se-ntunec\u0103 \u015fi moare<\/p>\n

dac\u0103-mi atingi r\u0103t\u0103cirea c-un deget ori dac\u0103
\ns\u00e2ngele meu \u00een s\u00e2ngele t\u0103u se \u00eeneac\u0103…<\/p>\n


\n\u00cent\u00e2iul c\u00e2ntec de adormirea fluturilor<\/strong><\/p>\n

Nimic nu scap\u0103 \u00eencr\u00e2ncen\u0103rilor, iubito.
\nVocalele t\u0103cerii auzul ni-l v\u00e2neaz\u0103.
\nPe bulevardele \u00eenz\u0103pezite ale somnului
\nse plimb\u0103 o stafie cu privirea treaz\u0103.<\/p>\n

Azi-noapte ne-a visat un \u00eenger. Cerul
\n\u00ee\u015fi vars\u0103 constela\u0163iile \u00een p\u0103m\u00e2nt.
\nSe preg\u0103te\u015fte furtul f\u0103r\u0103 seam\u0103n
\nal unor p\u0103s\u0103ri care nu mai sunt.<\/p>\n

Hangiul doarme c-un pumnal \u00een t\u00e2mpl\u0103.
\nNoi st\u0103m la mese cenu\u015fii \u015fi bem
\nt\u0103m\u00e2ie. Dar e frig \u015fi ne cresc aripi
\nca de-un blestem, ca de-un blestem, ca de-un blestem…<\/p>\n

***<\/p>\n

Aceast\u0103 ploaie de stele c\u0103zut\u0103
\npeste cre\u015ftetul meu;
\naceast\u0103 agonie care vine
\ntocmai din miezul lucrurilor.
\nAceast\u0103 dumnezeiasc\u0103 neputin\u0163\u0103
\nde a fi
\naceast\u0103 \u00eenvolburare
\na Lacrimei!<\/p>\n


\nSorin BURLACU <\/strong>
\n\"\"

DESPRE OAMENII IUBITORI DE LIBERTATE.
\nO ETNIE PE CARE TREBUIE S\u0102 O CUNO\u0218TI \u00ceNAINTE DE A O JUDECA<\/strong><\/p>\n

Istoria social\u0103 se pare c\u0103, de c\u00e2teva decenii, a c\u0103p\u0103tat o dezvoltare. La motivele acestei cre\u0219teri de interes, de natur\u0103 intern\u0103, se adaug\u0103 \u0219i unele determina\u021bii, cel pu\u021bin \u00een \u021bara noastr\u0103, mai cu seam\u0103 din sfera politicului. Tot politicul, cum a fost \u00een perioada totalitar\u0103, a omis de cele mai multe ori sau chiar a ocultat, distorsion\u00e2nd unele teme de istorie social\u0103, tem\u00e2ndu-se de lipsa unor solu\u021bii \u00een rezolvarea unor cazuri cum sunt, \u00eenc\u0103, minorit\u0103\u021bile.
\nDin aceast\u0103 categorie fac parte, \u00een mod evident, \u021biganii\/rromii. Interesul pentru istoria, situa\u021bia \u0219i destinul lor nu a \u00eencetat s\u0103 se manifeste \u00een sec. XX, chiar \u0219i \u00een prezent. Pornind cu Kog\u0103lniceanu (1837) p\u00e2n\u0103 la George Potra (1939) \u0219i ad\u0103ug\u00e2ndu-l \u0219i pe Viorel Achim (1998), istoria rromilor a fost explorat\u0103 secven\u021bial sau ca ansamblu aparte, cu apel la lingvistic\u0103, etnografie, folclor, antropologie, domenii necesare pentru o bun\u0103 definire a acestui complex etnocultural \u0219i \u00eenc\u0103 insuficiente.
\nUnul din elementele pe care majoritarii l-au respins, \u00een orice zon\u0103 a \u021b\u0103rii \u0219i cu care rromii au fost cataloga\u021bi de-a lungul timpului, a fost nomadismul care s-a diminuat mult \u00een ultimii ani. A ap\u0103rut chiar o modernizare \u00een via\u021ba \u0219i grupurile acestora \u0219i, cu toate acestea, tr\u0103ind \u00eendelung la marginea societ\u0103\u021bii, dispre\u021bui\u021bi \u0219i oprima\u021bi, \u021biganii au ajuns s\u0103 aib\u0103 o psihologie specific\u0103, de minoritari.
\nDin nefericire, \u00een afara unor studii mai cur\u00e2nd de lingvistic\u0103 \u0219i etnologie \u0219i a c\u00e2torva articole sau lucr\u0103ri de popularizare, lucr\u0103ri despre trecutul popula\u021biei \u021big\u0103ne\u0219ti nu prea au existat p\u00e2n\u0103 \u00een preajma celui de-al Doilea R\u0103zboi Mondial.
\nPrima sintez\u0103 \u0219tiin\u021bific\u0103 apare \u00een 1939 sub semn\u0103tura unui cunoscut al mi\u0219c\u0103rii de emancipare a acestei etnii \u00een perioada interbelic\u0103, George Potra: ,,Contribu\u021bii la istoricul \u021biganilor din Rom\u00e2nia\u201d, ap\u0103rut\u0103 la Bucure\u0219ti, la Funda\u021bia Regele Carol I, 1939. Lucrarea a adunat \u00een paginile sale o anchet\u0103 sistematic\u0103 asupra trecutului \u021biganilor de la noi, folosind tot ce se scrisese p\u00e2n\u0103 atunci, ad\u0103ug\u00e2nd o serie de documente inedite ale acelor vremuri.
\nGeorge Potra, \u00een volumul amintit, \u00ee\u0219i bazeaz\u0103 \u0219i \u00ee\u0219i motiveaz\u0103 interesul pentru istoria \u021biganilor din trei perspective: ponderea numeric\u0103 \u00een spa\u021biul rom\u00e2nesc, cantitatea de documente scoase la lumin\u0103 despre etnie \u0219i inexisten\u021ba altor studii de calitate despre rromi. Lucrarea astfel construit\u0103 aduce argumente legate de originea \u0219i numele acestora, prezen\u021ba \u00een \u021b\u0103rile rom\u00e2ne prin documente, onomastic\u0103 \u0219i toponime.
\nDup\u0103 1989, istoricii au reluat eforturile de reconstruc\u021bie a trecutului popula\u021biei rrome. Prima \u0219i una dintre cele mai importante sinteze asupra trecutului acestei etnii ap\u0103rute \u00een aceast\u0103 perioad\u0103, pe care o de\u021bine \u0219i Biblioteca Jude\u021bean\u0103 ,,V. Voiculescu\u201d Buz\u0103u este: ,,\u021aiganii \u00een istoria Rom\u00e2niei\u201d, de Viorel Achim, ap\u0103rut\u0103 la Editura Enciclopedic\u0103, Bucure\u0219ti, 1998.
\nLucrarea aduce o cantitate extrem de important\u0103 de informa\u021bii din trecutul \u00eendep\u0103rtat, dar aduce \u0219i reconstituiri din istoria mai recent\u0103, legate de mi\u0219carea de emancipare din perioada interbelic\u0103, din vremea regimului Antonescu, dar \u0219i din comunism.
\nDe la autorii Lucian Nastas\u0103 \u0219i Andreea Varga din studiul ,,\u021aiganii din Rom\u00e2nia\u201d (1919-1944) realizat \u00een 2001 la Cluj, am aflat c\u0103 lucr\u0103ri importante \u00een domeniu au mai realizat C. Zamfir (,,\u021aiganii \u00eentre ignorare \u0219i \u00eengrijorare\u201d, Bucure\u0219ti, Editura Alternative, 1993), Filip Etve\u0219 (,,Rromii, un neam indian\u201d, Deva, Editura Destin, 2000), Viorel Cosma (,,L\u0103utarii de ieri \u0219i de azi\u201d, ed. a II-a, Bucure\u0219ti, Editura Style, 1996), I. Bolovan (,,Considera\u021bii demografice asupra \u021biganilor din Transilvania la sf\u00e2r\u0219itul veacului XIX\u201d) \u0219i alte c\u00e2teva lucr\u0103ri care au cuprins abord\u0103ri despre istoria \u021biganilor de la noi.
\nNu \u00een ultimul r\u00e2nd, ca personalitate a zonei noastre, ca istoric cu o important\u0103 activitate dedicat\u0103 Buz\u0103ului \u00eel amintesc pe Alexandru Gai\u021b\u0103, cu un studiu important \u00een domeniu cu titlul: ,,\u021aiganii. Cinci secole de istorie la Rm. S\u0103rat, Buz\u0103u \u0219i Mizil\u201d, ap\u0103rut \u00een ,,Arhivele Prahovei\u201d, 1999.
\nMulte din lucr\u0103rile amintite se \u00eencadreaz\u0103 interesului tot mai accentuat fa\u021b\u0103 de comunitatea rrom\u0103, at\u00e2t prin racordarea la preocup\u0103rile europene, c\u00e2t \u0219i datorit\u0103 faptului c\u0103 emanciparea lor, care a pornit spre sf\u00e2r\u0219itul sec. XIX, a dus la prea mici progrese. Chiar dac\u0103, \u00eenc\u0103 din prima jum\u0103tate a sec. XX, s-au implicat \u00een progresul etniei nume sonore de intelectuali rom\u00e2ni (Gala Galaction, F. Brunea-Fox, Dimitrie Anghel), \u021biganii au r\u0103mas \u00een societatea rom\u00e2neasc\u0103, ca un element extrem de deta\u0219at, la periferia urbanului. \u021aiganii nomazi, rezolvarea acestei probleme prin integrarea lor social\u0103, au constituit o problem\u0103 pentru orice stat modern, dar mai ales pentru noi, l\u00e2ng\u0103 care s-au ad\u0103ugat problemele etnicilor evrei \u0219i maghiari.
\n\u00cen studiul ,,\u021aiganii din Rom\u00e2nia (1919-1944)\u201d, realizat de Lucian Nastas\u0103 se amintea de F. Brunea-Fox, unul din marii condeieri ai perioadei, care remarc\u0103 \u00een ,,Memoria reportajului\u201d \u00een 1985: ,,paradoxul acestui veac saturat de progres \u0219i de cultur\u0103\u201d, care las\u0103 \u00een umbr\u0103, \u00een barbarie, primitivitate \u0219i promiscuitate, o \u00eentreag\u0103 categorie uman\u0103, \u021biganii\u201d. Acesta mai nota: ,,Pentru niscai metafore poetice, \u021biganii diblei \u0219i ai baladelor trebuie p\u0103stra\u021bi de dragul contrastului, de dragul imaginilor turistice\u201d.
\nCei care au \u00eencercat, \u00een mod real, o rezolvare a situa\u021biei lor au fost chiar \u021biganii. \u00cen aprilie 1933, un important personaj al etniei, Calinic I. Popp \u0218erb\u0103noiu a pus bazele ,,Asocia\u021biei Generale a \u021aiganilor din Rom\u00e2nia\u201d, care, prin ,,Apel c\u0103tre to\u021bi \u021biganii din Rom\u00e2nia\u201d, \u00ee\u0219i propunea dou\u0103 direc\u021bii de solu\u021bionat pentru etnie. Prima era de ordin cultural \u0219i f\u0103cea referire la \u00eenfiin\u021barea de gr\u0103dini\u021be pentru copii, acces la educa\u021bie, preg\u0103tire profesional\u0103 calificat\u0103, fondarea unei Universit\u0103\u021bi populare \u021big\u0103ne\u0219ti, editarea unui periodic propriu, cultivarea tradi\u021biilor. A doua direc\u021bie de solu\u021bionat era de natur\u0103 social\u0103 \u0219i f\u0103cea referire la \u00eenfiin\u021barea de cantine populare, a unui spital, a unor c\u0103mine pentru cei f\u0103r\u0103 locuin\u021b\u0103, \u00eenfiin\u021barea de organisme financiare de ajutor financiar, asisten\u021b\u0103 medical\u0103 \u0219i juridic\u0103 gratuite, interven\u021bia pe l\u00e2ng\u0103 autorit\u0103\u021bi pentru sedentarizarea \u021biganilor nomazi prin \u00eempropriet\u0103rirea cu loturi de p\u0103m\u00e2nt.
\nDup\u0103 nici \u0219ase luni, \u00eentre principalii lideri apar disensiuni \u0219i \u00een septembrie 1933 apare ,,Uniunea General\u0103 a Romilor din Rom\u00e2nia\u201d, nou \u00eenfiin\u021bat\u0103 sub conducerea lui A. L\u0103z\u0103rescu-L\u0103zuric\u0103 \u0219i \u00eei ia locul celeilalte asocia\u021bii. Despre L\u0103zuric\u0103 se spune c\u0103 era \u021bigan de origine \u0219i prosper om de afaceri bucure\u0219tean \u0219i care a semnat c\u00e2teva articole \u00een acea perioad\u0103 \u00een \u201eUniversul\u201d \u0219i \u201eAdev\u0103rul literar\u201d. Acesta a fost primul care a reu\u0219it s\u0103 convoace, la 8 octombrie 1933, primul congres al \u021biganilor din Rom\u00e2nia \u0219i s\u0103 fie ales \u201evoievod\u201d al acestora. Imediat dup\u0103 constituire Uniunea a fost sus\u021binut\u0103 de Biserica Ortodox\u0103 Rom\u00e2n\u0103 prin patriarhul ei de atunci, Miron Cristea. \u00cen acela\u0219i congres, ca pre\u0219edinte de onoare a fost numit Grigora\u0219 Dinicu, descendentul unei importante familii de virtuo\u0219i l\u0103utari, care era \u0219i absolvent al Conservatorului din Bucure\u0219ti.
\nCa un ultim am\u0103nunt trebuie amintit c\u0103 \u00een acea perioad\u0103 L\u0103z\u0103rescu-L\u0103zuric\u0103 s-a impus pentru prima dat\u0103 utilizarea no\u021biunii de rrom \u00een locul celei de \u021bigan, care \u00een limba etniei \u00eensemna \u201eom\u201d, \u201eb\u0103rbat\u201d \u0219i a c\u0103rei semnifica\u021bie a fost extins\u0103 la \u201eom iubitor de libertate\u201d.<\/p>\n

(continuarea \u00een num\u0103rul urm\u0103tor) <\/em> <\/p>\n


\n Lucian M\u0102N\u0102ILESCU<\/strong>
\n\"\"

T\u00c2NGUIREA LUI IOSIF<\/strong><\/p>\n

\u00ce\u0163i mul\u0163umesc, Doamne,
\npentru robie, pentru nop\u0163ile albe
\n\u015fi pentru zilele negre!<\/p>\n

Acum, c\u00e2nd fra\u0163ii mei m\u0103 p\u00e2ndesc
\nf\u0103r\u0103 s\u0103 m\u0103 vad\u0103,
\nfiecare deget al meu
\ne sarcofagul unui faraon.<\/p>\n

Dar copilul din mine pl\u00e2nge
\n\u00een f\u00e2nt\u00e2na secetoas\u0103…<\/p>\n

Iat\u0103, fra\u0163ii mei \u00eencarc\u0103
\nv\u00e2ntul pe c\u0103mile
\n\u015fi pleac\u0103 spre Canaan.<\/p>\n

Acolo unde b\u0103tr\u00e2nul meu tat\u0103
\nascult\u0103 turma de capre
\nrumeg\u00e2nd \u00eentunericul…<\/p>\n

PLANETA MAIMU\u0162ELOR<\/p>\n

M-am \u00eentors din marea
\nc\u0103l\u0103torie prin Univers…<\/p>\n

C\u00e2t s\u0103 fi trecut de la
\nplecarea spre paji\u015ftea verde
\n\u015fi spre r\u00e2ul \u015ferpuind
\nprintre stele ?
\n Ceasul relativit\u0103\u0163ii
\nindic\u0103 erori astronomice,
\ncine s\u0103 poat\u0103 r\u0103spunde?<\/p>\n

Privesc prin hublou
\nPlaneta din inima mea
\n\u015fi aterizez, \u00een cele din urm\u0103
\n\u00een ruinele viitorului
\nprintre maimu\u0163e \u015fi gesturi ostile.<\/p>\n

OAMENII ARBORI<\/p>\n

Ora\u015ful e aproape pustiu, au r\u0103mas
\nnumai b\u0103tr\u00e2nii arbori
\ncare \u00ee\u015fi beau cinzeaca
\nde frunze, \u00eenchin\u00e2nd pentru
\nmilostivenia noilor zei…<\/p>\n

\u015ei \u00een cur\u00e2nd vine iarna
\n\u015fi z\u0103pezile \u00eei \u00eengroap\u0103
\n\u00een cerul albit de spaim\u0103
\nal frun\u021bii.<\/p>\n


\nIn memoriam <\/em><\/p>\n

Ion BELDEANU <\/strong>
\n\"\"

S\u0103 vezi cuvintele cum<\/strong><\/p>\n

\u00cencerc s\u0103 accept ceea ce se \u00eent\u00e2mpl\u0103
\nca \u0219i cum nu despre mine
\nar fi vorba
\nneputin\u021ba, t\u0103cerea \u0219i celelalte compromisuri
\no pendulare \u00eentre ironie \u0219i aversiune<\/p>\n

\u00cenf\u0103\u021bi\u0219area mea aminte\u0219te
\namprentele asfaltului peste care
\nse perind\u0103 nenorocita de realitate
\nce nu mai capteaz\u0103
\nnici interesul marinarilor mahmuri<\/p>\n

Altfel zis, via\u021b\u0103 pe o margine de scen\u0103
\nc\u00e2nd trebuie s\u0103 visezi \u0219i vei visa
\nun ora\u0219 debusolat
\npentru ca deschiz\u00e2nd cartea
\ns\u0103 observi cum cuvintele se clatin\u0103
\nasemeni s\u00e2ngelui t\u0103u nedumerit.<\/p>\n


\nCont la speran\u021b\u0103<\/strong><\/p>\n

Po\u021bi chema noaptea
\nea \u00eemi poart\u0103 sur\u00e2sul decapitat
\nnici nu \u0219tiu de ce ar trebui s\u0103-\u021bi povestesc
\ndespre aceste calendare
\nprin care colc\u0103ie neputin\u021ba<\/p>\n

Acum stau suspendat \u00eentre firul de iarb\u0103
\n\u0219i cuv\u00e2ntul ce \u00ee\u0219i leag\u0103n\u0103 la\u021bul \u00een v\u00e2nt
\n\u0219i \u00eentreb, mereu m\u0103 \u00eentreb:
\n\u201eEram eu cel care fluiera
\npeste c\u00e2mpiile speran\u021bei?\u201d<\/p>\n

Doar exerci\u021bii, sunt simple exerci\u021bii
\nde ame\u021bire a caprifoiului<\/p>\n

e ca \u0219i cum a\u0219 asculta pianele acestei
\ndimine\u021bi\/ p\u00e2n\u0103 mi s-ar face dor de mine.<\/p>\n


\nIarba urc\u00e2nd<\/strong><\/p>\n

Dar nimic nu mai e de v\u0103zut
\n\u00een s\u0103lile muzeului de flori
\nnumai meri sau poate c\u0103ma\u0219a de noapte
\ndin care c\u00e2nt\u0103 cele \u0219apte coroane
\npentru ispitele noastre uitate<\/p>\n

Am s\u0103 sar \u00een coama unui cal
\nca \u0219i cum a\u0219 evada din moartea
\nminu\u021bios preg\u0103tit\u0103
\npoveste\u0219te \u0219i spune-mi dac\u0103
\n\u00eemi st\u0103 bine c\u00e2nd zbor
\ndintr-o \u00eent\u00e2mplare \u00een alta<\/p>\n

Ce frumos se aude iarba cum urc\u0103
\ndin nou va ploua peste zile \u0219i clipe<\/p>\n

Acum, iat\u0103, se face sear\u0103 \u0219i \u00eencep \u00eentreb\u0103rile
\neu am s\u0103 ies s\u0103 le aud venind<\/p>\n

Dar dac\u0103 n-am s\u0103 \u0219tiu s\u0103 r\u0103spund?<\/p>\n


\nDintr-o diminea\u021b\u0103 \u00een cealalt\u0103<\/strong><\/p>\n

Veneam s\u0103-mi recunosc urmele
\nce taie ora\u0219ul \u00een dou\u0103
\nvreme \u00een care auzeam pot\u00e2rnichile
\nmasc\u00e2nd \u00eentr-un fel \u00eentreb\u0103rile<\/p>\n

Acolo e dang\u0103tul amiezii
\nziceam \u0219i alergam peste clopotele albe
\nale bisericii neadormite
\n\u00een vreme ce calul ie\u0219ea
\nspre a-\u0219i recunoa\u0219te pietrele<\/p>\n

Ce bine-i c\u00e2nd nu te cunoa\u0219te nimeni
\nam ad\u0103ugat z\u0103ng\u0103nind silabele
\ndup\u0103 care iar c\u0103l\u0103ream
\ndintr-o diminea\u021b\u0103 \u00een cealalt\u0103.<\/p>\n


\nVoal pentru sp\u0103lat privirea<\/strong><\/p>\n

n-am nimic pentru mine, nici o m\u0103rturisire
\npo\u021bi a\u0219adar asculta
\nori chiar po\u021bi \u00eencerca s\u0103 le prinzi<\/p>\n

Adev\u0103rul e c\u0103 nu-mi mai amintesc nimic
\nnici de iarba de ieri
\nnici de nostalgia lui octombrie
\nc\u00e2nd degetele bat depe\u0219e<\/p>\n

pentru cei pleca\u021bi<\/p>\n

Nu mai r\u0103m\u00e2ne dec\u00e2t culoarea porumbelului
\naltfel zis aripile lui z\u0103natice
\nnu-i a\u0219a?<\/p>\n


\nDespre singur\u0103tate<\/strong><\/p>\n

Levita\u021bie \u00een marginea ferestrei
\n\u00eentr-acolo unde privirile mele \u00eent\u00e2rzie
\naltfel zis somnolen\u021ba \u00ee\u0219i men\u021bine
\nprelungirea<\/p>\n

Nimic nu mai aminte\u0219te de ieri
\nDar tu de ce trebuie s\u0103 te miri?<\/p>\n

Iat\u0103-m\u0103 \u00eenvelit \u00een c\u0103ma\u0219a copacului
\nce miroase \u00eenc\u0103 a frunz\u0103 \u0219i a t\u0103cere<\/p>\n

M\u0103 \u00eentorc \u0219i strig: sunt aici
\ndac\u0103 dore\u0219ti vei g\u0103si
\no mas\u0103 albastr\u0103
\npe care \u00ee\u021bi voi descifra revenirea<\/p>\n

\u00cen definitiv fiecare \u00ee\u0219i am\u0103ge\u0219te
\n\u00een felul s\u0103u singur\u0103tatea.<\/p>\n


\nImagina\u021bi-v\u0103<\/strong><\/p>\n

Nu \u0219tiu de va fi s\u0103 schimbe mi\u0219carea
\nea \u00eel poart\u0103 \u0219i-l nimere\u0219te
\nm\u0103 mir \u0219i n-am cum s\u0103 strig
\nimagina\u021bi-v\u0103 o diminea\u021b\u0103 de var\u0103
\npeste care dintr-odat\u0103
\nse las\u0103 \u00eentunericul
\nmai exact o catedral\u0103
\niar dincolo de ea
\ncuv\u00e2ntul a\u0219adar cuv\u00e2ntul
\n\u0219i nimic altceva<\/p>\n

Voi scrie acum
\ndespre vremea cea clar\u0103 deci
\npo\u021bi adormi \u0219i atunci
\n\u00eencepe lec\u021bia de catehism
\ncu diversele ei istorii
\ndin care bla bla bla
\nnimic nu se va alege.<\/p>\n


\nDiminea\u021ba trandafirului<\/strong><\/p>\n

Poetul se treze\u0219te \u0219i \u00ee\u0219i aprinde \u021bigara
\nabia ating\u00e2ndu-l via\u021ba trece
\n\u00eentr-o rela\u021bie disfunc\u021bional\u0103<\/p>\n

\u201eM\u0103 vei pierde, morm\u0103ie el. m\u0103 vei pierde
\ninconfundabilo\u201d<\/p>\n

Paginile se resfir\u0103, iat\u0103 dovada
\nc\u0103 nu e nimic de v\u0103zut<\/p>\n

doar dansul orelor
\np\u00e2n\u0103 la cap\u0103tul penibilei \u00eent\u00e2mpl\u0103ri<\/p>\n

Ce solemnitate totu\u0219i
\ns\u0103 a\u0219tep\u021bi clipa
\nc\u00e2nd \u00eenflore\u0219te trandafirul.<\/p>\n


\nAceast\u0103 dup\u0103-amiaz\u0103<\/strong><\/p>\n

Aceast\u0103 dup\u0103-amiaz\u0103 nu-mi produce
\nnicio \u00eenc\u00e2ntare
\naceast\u0103 dup\u0103-amiaz\u0103 \u00eemparte fluturi
\npentru casele f\u0103r\u0103 ie\u0219ire la mare
\n\u0219i bate potcoave \u00een mai toate pragurile<\/p>\n

Dar nu voi exclama, privi\u021bi-m\u0103 cum ard
\nmistuit de cuvinte de\u0219i mi-e sete
\n\u0219i cei care trebuie s\u0103 aud\u0103
\nabia se mai v\u0103d din p\u0103durea lor de sticl\u0103<\/p>\n

\u0218i gloria? Ce culoare are gloria?
\nDintr-odat\u0103 via\u021ba adie vals\u00e2nd un vis colorat
\nun vis f\u0103r\u0103 margini
\nde-\u021bi vine s-o iei agale
\nde-a lungul florilor de coada coco\u0219ului
\n\u0219i s\u0103 nu te mai \u00eentrebi
\ndac\u0103 nu cumva e mar\u021bi \u0219i dac\u0103 \u00eentr-adev\u0103r
\ne\u0219ti ceea ce vrei s\u0103 pari.<\/p>\n


\nSemn de \u00eentrebare<\/strong><\/p>\n

Iar nesuferita zv\u00e2rcolire a ploii
\n\u0219i s\u00e2c\u00e2itoarele uimiri izbindu-m\u0103<\/p>\n

A fost o vreme. Oare a fost o vreme?
\nC\u0103l\u0103re\u021bul f\u0103r\u0103 cap \u0219i azi mai alearg\u0103
\nnimerind f\u0103r\u0103 gre\u0219 c\u00e2rciuma
\ncea gale\u0219\u0103 unde netezit-am \u0219i noi
\ncarele Paradisului<\/p>\n

Aud c\u00e2ntecul t\u0103u venind cl\u0103tinat ca un miel
\no c\u00e2mpie de speran\u021be, un spectacol fragil
\na\u0219ezat noaptea sub pern\u0103<\/p>\n

Frigul devine emo\u021bie \u0219i caprifoi
\n\u00cen asemenea ape am privit \u0219i \u00eenc\u0103 privesc
\nnedeslu\u0219ind
\ndec\u00e2t susurul cuvintelor<\/p>\n

\u0218i apoi?<\/p>\n

(Din volumul \u201eDimine\u021bi f\u0103r\u0103 glorie<\/em>\u201d, Ed. Opera Magna, Ia\u0219i, 2011)<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Petrache PLOPEANU Sociologia urii colective Motto: \u201eIstoria ideilor e istoria urii \u00eensingura\u021bilor\u201d. (Cioran, Silogismele am\u0103r\u0103ciunii, Humanitas, Bucure\u0219ti, 1992, p.7) Este<\/p>\n","protected":false},"author":18,"featured_media":18831,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"colormag_page_container_layout":"default_layout","colormag_page_sidebar_layout":"default_layout","_monsterinsights_skip_tracking":false,"_uf_show_specific_survey":0,"_uf_disable_surveys":false,"ngg_post_thumbnail":0,"video_url":"","footnotes":""},"categories":[7,328],"tags":[],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/23254"}],"collection":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/18"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=23254"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/23254\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":23255,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/23254\/revisions\/23255"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/18831"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=23254"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=23254"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=23254"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}