\tS\u00e2mb\u0103t\u0103, 11 mai, ziua Sf. Sfin\u021bit Mochie preotul; Sf. Ier. Metodie \u0219i Sf. Cuv. Chiril, lumin\u0103torul slavilor, \u0219edin\u021ba Cenaclului literar-artistic Alexandru Sihleanu de la Centrul Cultural Florica Cristoforeanu din R\u00e2mnicu S\u0103rat a debutat, cu momentul in memoriam celor pleca\u021bi dintre noi: Gheorghe \u0218aramet, Grigore Radu St\u0103nescu, Costache Florea, \u0218tefan \u0218erb\u0103nescu, Mihai Voicu, Mircea. V. Homescu, Matinc\u0103 Costea, Smarandache (Manea) Aghean\u0103. Dumnezeu s\u0103-i odihneasc\u0103 \u00een pace!
\n\tDna Frusina Aghean\u0103 a l\u0103sat s\u0103 se aud\u0103 chitara \u0219i vocea lui Smarandache (Manea) Aghean\u0103 interpret\u00e2nd Imnul R\u00e2mnicului S\u0103rat (versuri Matinc\u0103 Costea, muzica Smarandache (Manea) Aghean\u0103.
\n\tDl Mihai Doina a lecturat: \u201ePentru o mai bun\u0103 dispozi\u021bie, v\u0103 rog s\u0103-mi permite\u021bi s\u0103 citesc la momentul in memoriam poezia Contract a poetului buzoian Nicolae Birceanu, aflat \u0219i el acum la ceruri, precum f\u0103ceau colegii no\u0219tri, maestrul Aghean\u0103 \u0219i inegalabilul Matinc\u0103: \u201eB\u0103rbatul a murit subit,\/ Dup\u0103 mul\u021bi ani de c\u0103snicie,\/ \u00cen care a fost chiar fericit,\/ Iubit fiind de scumpa sa so\u021bie,\/\/ La c\u00e2\u021biva ani dup\u0103 aceea,\/ Tr\u0103i\u021bi de ea cam f\u0103r\u0103 trai,\/ S-a dus la ceruri \u0219i femeia\/ S\u0103-\u0219i \u00eent\u00e2lneasc\u0103 so\u021bu-n Rai.\/\/ – Scumpule, ce bine-mi pare mie\/ C\u0103 a dat Domnul s\u0103 te \u00eent\u00e2lnesc,\/ Am\u00e2ndoi s\u0103 fim \u00een ve\u0219nicie,\/ Pentru c\u0103 nu te mai p\u0103r\u0103sesc!\/\/ Cum se odihnea el pe un nor,\/ A fost surprins de pledoarie;\/ S-a r\u0103sucit, s-a \u00eencruntat u\u0219or\u2026\/ \u0218i i-a amintit contractul de c\u0103s\u0103torie:\/\/ – Cucoan\u0103, gata, p\u00e2n\u0103 aici!\/ Eu am fost mort, tu ai fost vie.\/ \u201eP\u00e2n\u0103 c\u00e2nd moartea ne va desp\u0103r\u021bi\u201d\/ A spus p\u0103rintele la cununie.\u201d
\n\tA continuat lectorul de serviciu dl drd Cristi Rusin cu eseul Istoria Ou\u0103lor \u0219i a Iepura\u0219ului de Pa\u0219ti. V\u0103 ofer lectura:
\n\t\u201eStima\u021bi colegi de cenaclu, materialul pe care vi-l voi prezenta \u00een cele ce urmeaz\u0103 a fost realizat la solicitarea domnului Vasile Ghinea \u0219i vine \u00een continuarea unui alt eseu despre \u201eOriginile lui Mo\u0219 Cr\u0103ciun\u201d, expus acum c\u00e2teva luni tot \u00een cadrul cenaclului, dup\u0103 cum bine \u00ee\u0219i amintesc cei care au fost de fa\u021b\u0103 la acel moment. Mi-am propus s\u0103 discut\u0103m despre istoria a dou\u0103 mari simboluri asociate cu cea mai important\u0103 s\u0103rb\u0103toare a cre\u0219tin\u0103t\u0103\u021bii: ou\u0103le \u0219i iepura\u0219ul de Pa\u0219ti.
\n Etimologic, cuv\u00e2ntul rom\u00e2nesc \u201ePa\u0219te\u201d sau \u201ePa\u0219ti\u201d provine din greac\u0103 \u0219i se refer\u0103 la \u201etrecere\u201d, \u00een context cre\u0219tin fiind vorba de trecerea lui Hristos de la moarte la via\u021b\u0103. Cuv\u00e2ntul are \u00eens\u0103 r\u0103d\u0103cini mult mai vechi, ebraice.
\n Pa\u0219tele, ca s\u0103rb\u0103toare a amintirii mor\u021bii \u0219i \u00eenvierii lui Hristos, nu este men\u021bionat niciodat\u0103 \u00een Biblie. Niciodat\u0103 nu se vorbe\u0219te despre cineva care s\u0103 fi celebrat a\u0219a ceva. Niciodat\u0103 nu se descrie cum ar trebui celebrat. Niciodat\u0103 nu se descrie c\u00e2nd ar trebui celebrat. Nici m\u0103car nu este men\u021bionat. Singurul verset care ar putea face o trimitere la ideea acestei s\u0103rb\u0103tori este urm\u0103torul: \u201eCur\u0103\u0163i\u0163i aluatul cel vechi, ca s\u0103 fi\u0163i fr\u0103m\u00e2nt\u0103tur\u0103 nou\u0103, precum \u015fi sunte\u0163i f\u0103r\u0103 aluat; c\u0103ci Pa\u015ftile nostru Hristos S-a jertfit pentru noi.\u201d (1 Corinteni 5:7). Totu\u0219i, versetul din epistola apostolului Pavel, men\u021bioneaz\u0103 Pa\u0219tele \u00eentr-un sens alegoric, nefiind vorba de o s\u0103rb\u0103toare \u00een sine, ci de un titlu al lui Hristos despre care se spune c\u0103 a trecut de la moarte la via\u021b\u0103, f\u0103c\u00e2ndu-se o paralel\u0103 cu sacrificarea mieilor de c\u0103tre iudei cu ocazia Pa\u0219telui lor (care este o s\u0103rb\u0103toare mai veche cu o alt\u0103 semnifica\u021bie).
\n Cum era \u00eens\u0103 oarecum normal, cre\u0219tinii au creat o s\u0103rb\u0103toare anual\u0103 dedicat\u0103 evenimentului central al credin\u021bei lor: moartea \u0219i \u00eenvierea lui Hristos. Astfel, a ap\u0103rut Pa\u0219tele cre\u0219tin, consemnat pentru prima dat\u0103 \u00een surse \u00eencep\u00e2nd cu secolul al II-lea d.Hr.
\n Odat\u0103 cu apari\u021bia acestei s\u0103rb\u0103tori au luat na\u0219tere o serie de practici \u0219i obiceiuri pascale. Una dintre cele mai vechi este aceea a \u00eencondeierii sau vopsirii ou\u0103lor. \u00cen volumul 36 din anul 1880 al Anuarului Asocia\u021biei Arheologilor Britanici (Journal of the British Archaeological Association) exist\u0103 un articol intitulat \u201eEaster Eggs\u201d (\u201eOu\u0103le Pascale\u201d). Din acest mic studiu scris de c\u0103tre Henry Syer Cuming (1812-1902), arheolog \u0219i mare colec\u021bionar de antichit\u0103\u021bi, afl\u0103m c\u0103 unele popoare vechi din Orient obi\u0219nuiau s\u0103 vopseasc\u0103 \u0219i s\u0103 decoreze ou\u0103le cu ocazia anumitor s\u0103rb\u0103tori cu mult \u00eenainte de apari\u021bia cre\u0219tinismului. Egiptenii de exemplu, aveau obiceiul de a vopsi ou\u0103le de stru\u021b. Mai t\u00e2rziu, cre\u0219tinii din Mesopotamia (\u00een zona actual\u0103 a statului Irak) au preluat \u0219i ei aceste obiceiuri de la p\u0103g\u00e2ni \u0219i au \u00eenceput s\u0103 picteze ou\u0103le de Pa\u0219ti \u00een memoria lui Hristos. Culoarea aleas\u0103 era ro\u0219u: culoarea ce simboliza s\u00e2ngele lui Hristos. Mai t\u00e2rziu, acest obicei al cre\u0219tinilor orientali din Mesopotamia \u0219i Egipt s-a r\u0103sp\u00e2ndit \u0219i \u00een Europa, oul vopsit devenind unul dintre cele mai importante simboluri pascale.
\n Se \u0219tie c\u0103 \u00een lunga perioad\u0103 de post de dinainte de Pa\u0219ti, perioad\u0103 ce dureaz\u0103 circa 47 de zile, cre\u0219tinilor le este strict interzis s\u0103 consume alimente de origine animal\u0103: carne, lapte, br\u00e2nz\u0103 \u0219i ou\u0103. Dup\u0103 at\u00e2tea zile de interdic\u021bii, alimentele redevin permise abia \u00een ziua de Pa\u0219ti. P\u00e2n\u0103 la acel moment, cre\u0219tinii nu gust\u0103 carne, lapte, br\u00e2nz\u0103 sau ou\u0103 (cu excep\u021bia celor dou\u0103 dezleg\u0103ri la carne de pe\u0219te de Buna Vestire \u0219i de Florii). Dintre toate aceste alimente \u00eens\u0103, oul are cea mai mare \u00eenc\u0103rc\u0103tur\u0103 simbolic\u0103.
\n La toate popoarele vechi, oul este un simbol al fertilit\u0103\u021bii, al prosperit\u0103\u021bii, al vie\u021bii \u0219i al na\u0219terii. Mitul oului primordial din care a ap\u0103rut lumea sau din care s-au n\u0103scut zeii \u0219i uria\u0219ii este foarte prezent \u00een mitologiile lumii. Cre\u0219tinii au asociat oul cu Hristos, dezvolt\u00e2nd o \u00eentreag\u0103 simbolistic\u0103. Coaja oului reprezint\u0103 morm\u00e2ntul lui Hristos sau \u00cemp\u0103r\u0103\u021bia mor\u021bilor, iar miezul din care se dezvolt\u0103 puiul este Hristos. A\u0219a cum puiul sparge oul \u0219i iese la lumin\u0103, a\u0219a \u0219i Hristos a spart por\u021bile \u00cemp\u0103r\u0103\u021biei mor\u021bilor \u0219i a ie\u0219it din morm\u00e2nt. Oul este un simbol pentru trecerea de la nefiin\u021b\u0103 la fiin\u021b\u0103 sau de la moarte la via\u021b\u0103. De asemenea, este \u0219i un simbol al Sfintei Treimi, c\u0103ci oul este compus din trei elemente: coaj\u0103, albu\u0219 \u0219i g\u0103lbenu\u0219. Oul pascal nu este alb, ci este vopsit ro\u0219u, dup\u0103 metode tradi\u021bionale (se folosesc coji de ceap\u0103 ro\u0219ie, r\u0103d\u0103cini de sfecl\u0103 ro\u0219ie etc.), amintind de s\u00e2ngele lui Hristos.
\n Sunt foarte multe legende provenite din tradi\u021bia oral\u0103 cre\u0219tin\u0103 ce vorbesc despre originea ou\u0103lor ro\u0219ii. Una dintre acestea spun\u0103 c\u0103 atunci c\u00e2nd Maria Magdalena s-a dus la morm\u00e2ntul lui Hristos \u00eempreun\u0103 cu femeile mironosi\u021be purta un co\u0219 cu ou\u0103, iar c\u00e2nd au constatat c\u0103 morm\u00e2ntul este gol ou\u0103le s-au \u00eenro\u0219it. A\u0219a ar fi ap\u0103rut ou\u0103le ro\u0219ii. O alt\u0103 legend\u0103 spune c\u0103 atunci c\u00e2nd Hristos mergea pe drumul Golgotei purt\u00e2ndu-\u0219i crucea, evreii aruncau cu pietre \u00een el, pietre ce s-au pref\u0103cut \u00een ou\u0103 \u0219i s-au \u00eenro\u0219it apoi de la s\u00e2ngele s\u0103u. O a treia legend\u0103 spune c\u0103 atunci c\u00e2nd era pe cruce, Maica Domnului a venit l\u00e2ng\u0103 fiul ei cu un co\u0219 cu ou\u0103 \u0219i l-a pus la picioarele M\u00e2ntuitorului, iar s\u00e2ngele scurs de pe picioarele sale a \u00eenro\u0219it ou\u0103le. \u00cen fine, o ultim\u0103 legend\u0103 pe care o men\u021bion\u0103m spune c\u0103 fariseii \u0219i c\u0103rturarii au f\u0103cut un mare osp\u0103\u021b dup\u0103 r\u0103stignirea lui Hristos, iar unul dintre ei s-a ridicat cu neru\u0219inare de la mas\u0103 \u0219i a zis: \u201eC\u00e2nd se vor \u00eenro\u0219i ou\u0103le de pe mas\u0103, atunci va \u00eenvia \u0219i mincinosul de Iisus din Nazaret!\u201d \u00cen acea clip\u0103, ou\u0103le s-au \u00eenro\u0219it, iar fariseii \u0219i c\u0103rturarii cei necredincio\u0219i s-au ar\u0103tat \u00eengrozi\u021bi de minune. Sunt multe alte legende de acest fel menite s\u0103 justifice obiceiul vopsirii ou\u0103lor.
\n Pe parcursul secolelor, cre\u0219tinii au \u00eenceput s\u0103 vopseasc\u0103 ou\u0103le \u0219i \u00een alte culori \u0219i nu s-au mai rezumat doar la ro\u0219u. De asemenea, au ap\u0103rut numeroase modele geometrice, cruci pictate sau chiar chipuri ale sfin\u021bilor. Regii Angliei ar fi n\u0103scocit obiceiul de a \u00eembr\u0103ca ou\u0103le \u00een foi\u021b\u0103 de aur. Mult mai t\u00e2rziu, \u00een modernitate, au ap\u0103rut ou\u0103le de ciocolat\u0103. Se crede c\u0103 inventatorul oului de ciocolat\u0103 pascal ar fi fost englezul Joseph Frey \u00een anul 1873. P\u00e2n\u0103 la acel moment, exista obiceiul de a d\u0103rui ou\u0103 copiilor, iar Frey, specul\u00e2nd acest obicei, a vrut s\u0103 comercializeze un alt tip de ou, oul de ciocolat\u0103, pentru ca p\u0103rin\u021bii s\u0103 \u00eel ofere copiilor lor. A\u0219a s-a dezvoltat uria\u0219a industrie a ou\u0103lor de ciocolata din supermarket-uri, care nu mai au nicio leg\u0103tur\u0103 direct\u0103 cu tradi\u021bia cre\u0219tin\u0103.
\n \u00cen paralel cu apari\u021bia ou\u0103lor de ciocolat\u0103 \u00een Marea Britanie \u0219i r\u0103sp\u00e2ndirea lor \u00een Germania \u0219i Statele Unite ale Americii, apoi \u00een \u00eentreaga lume, apare al doilea simbol pascal renumit: iepura\u0219ul. Iepurele este un animal asociat cu ideea de fertilitate \u0219i un simbol important \u00een unele tradi\u021bii precre\u0219tine din Europa. Folclori\u0219tii germani \u0219i englezi de secol XIX au scos \u00een eviden\u021b\u0103 faptul c\u0103 iepurele era unul dintre animalele sacre ale zei\u021bei Ostara sau Eostre, zei\u021b\u0103 a vegeta\u021biei \u0219i prim\u0103verii. Acestei divinit\u0103\u021bi germanice \u00eei era dedicat\u0103 \u00eentreaga lun\u0103 aprilie numit\u0103 \u201eEosturmonath\u201d. Inevitabil, Pa\u0219tile avea s\u0103 pice de regul\u0103 \u00een luna aprilie, luna zei\u021bei Eostre\/Ostara. Din acest motiv, se pare c\u0103 s\u0103rb\u0103toarea Pa\u0219telui a asimilat tradi\u021bia p\u0103g\u00e2n\u0103 a zei\u021bei Eostre \u00een spa\u021biul anglo-saxon \u0219i Ostara \u00een spa\u021biul german. Cea mai bun\u0103 dovad\u0103 pentru acest lucru este faptul c\u0103 numele din limba englez\u0103 a Pa\u0219telui este \u201eEaster\u201d, iar \u00een german\u0103 este \u201eOstern\u201d, ambele derivate de la numele zei\u021bei Ostara\/Eostre, c\u0103ci Pa\u0219tele pica \u00een luna zei\u021bei. (vezi Claude Lecouteux, \u201eDic\u021bionar de Mitologie Germanic\u0103\u201d, trad. \u0218erban Velescu, Editura Univers Enciclopedic, Bucure\u0219ti, 2010, p.144). Astfel de asimil\u0103ri \u00eentre s\u0103rb\u0103tori cre\u0219tine \u0219i p\u0103g\u00e2ne nu sunt specifice doar spa\u021biului anglo-saxon sau germanic, ci se \u00eent\u00e2lnesc \u00een toata Europa \u0219i nu numai. Specialistul \u00een domeniul mitologiei, Victor Kernbach (1923-1995), afirm\u0103 \u00een acest sens urm\u0103toarele cu privire la Pa\u0219tele iudeilor \u0219i cel al cre\u0219tinilor: \u201eAmbele s\u0103rb\u0103tori con\u021bin ecouri \u00eendep\u0103rtate din cultul arhaic al prim\u0103verii.\u201d (Victor Kernbach, \u201eDic\u021bionar de mitologie general\u0103\u201d, Bucure\u0219ti, Editura \u0218tiin\u021bific\u0103 \u0219i Enciclopedic\u0103, 1989, p.461). Mai mult de at\u00e2t, \u00een aceia\u0219i lucrare, Kernabch eviden\u021biaz\u0103 \u0219i el leg\u0103turile dintre zei\u021ba Ostara\/Eostre \u0219i s\u0103rb\u0103toarea pascal\u0103.
\n Revenind la iepura\u0219, asocierea dintre acesta \u0219i zei\u021ba Eostre\/Ostara a prim\u0103verii este eviden\u021biat\u0103 de c\u0103tre Jacob Grimm (1785-1863) \u00een anul 1835 \u00een volumul \u201eDeutsche Mythologie\u201d (\u201eMitologia german\u0103\u201d), precum \u0219i de c\u0103tre filologul Adolf Holtzmann (1810-1870) \u0219i folclorista Christina Hole (1896-1985). Aceste informa\u021bii sunt \u00eent\u0103rite \u0219i de lucrarea lui Manfred Lurker, \u201eLexiconul de Zei \u0219i Demoni\u201d, tradus de Adela Motoc \u00een anul 1999 la Editura Enciclopedic\u0103 din Bucure\u0219ti. Iepura\u0219ul este un element precre\u0219tin introdus ca simbol al s\u0103rb\u0103torii pascale, dar care nu a fost at\u00e2t de u\u0219or cre\u0219tinat precum ou\u0103le despre care avem mai multe legende ce le pun \u00een leg\u0103tur\u0103 cu Hristos. Iepurele de cas\u0103 \u0219i cel de c\u00e2mp sunt men\u021biona\u021bi doar \u00een dou\u0103 locuri din Vechiul Testament ca animale impure pe care evreii nu aveau voie s\u0103 le m\u0103n\u00e2nce, asemenea porcului. Nu exist\u0103 nicio leg\u0103tur\u0103 \u00eentre iepure \u0219i Hristos. Ciudat este c\u0103 s-a p\u0103strat o legend\u0103 precre\u0219tin\u0103 a zei\u021bei Eostre ce face leg\u0103tura \u00eentre ou\u0103 \u0219i iepure. Se spune c\u0103 \u00eentr-o diminea\u021b\u0103 zei\u021ba ar fi preschimbat o pas\u0103re \u00eentr-un iepure, iar iepurele ce avea s\u0103 o \u00eenso\u021beasc\u0103 \u00een c\u0103l\u0103toriile sale poseda capacitatea de a face ou\u0103. De aici deriv\u0103 bizara leg\u0103tur\u0103 \u00eentre iepure \u0219i ou\u0103. De asemenea, trebuie spus c\u0103 unii autori antici socoteau c\u0103 iepurele este un animal hermafrodit ce posed\u0103 ambele sexe \u0219i se poate \u00eenmul\u021bi singur, f\u0103r\u0103 partener.
\n Prima men\u021biune cert\u0103 a iepura\u0219ului pus\u0103 \u00een leg\u0103tur\u0103 cu s\u0103rb\u0103toarea pascal\u0103 provine din anul 1682 c\u00e2nd Georg Franck von Franckenau (1643-1704) a publicat o lucrare \u00een limba latin\u0103 despre ou\u0103le de Pa\u0219ti. Se pare c\u0103 el este primul ce ar fi popularizat iepura\u0219ul care face ou\u0103 al zei\u021bei Ostara din folclorul germanic. \u00cen c\u00e2teva decenii, tema este preluat\u0103 \u00een literatura german\u0103 \u0219i \u00een cea englez\u0103, iar datorit\u0103 coloni\u0219tilor de origine german\u0103 ajun\u0219i \u00een Statele Unite ale Americii simbolul iepura\u0219ului cap\u0103t\u0103 un renume interna\u021bional. \u00cen contextul invent\u0103rii ou\u0103lor de ciocolat\u0103, iepura\u0219ul este asociat cu acestea ca simbol comercial al s\u0103rb\u0103torii pascale. Iepura\u0219ul este cel care le aduce copiilor dulciuri \u0219i cadouri, \u00een special ou\u0103 de ciocolat\u0103. Figura iepura\u0219ului a fost introdus\u0103 \u00een literatur\u0103, \u00een cinematografie \u0219i televiziune, devenind un simbol pascal universal, r\u0103sp\u00e2ndit din America \u00een \u00eentreaga lume. U\u0219or, u\u0219or, la fel ca \u00een cazul Cr\u0103ciunului, imaginea lui Hristos este eclipsat\u0103, mai ales \u00een Occident, iar Pa\u0219tele este asociat aproape exclusiv cu iepura\u0219ul \u0219i cu ou\u0103le de ciocolat\u0103. \u00cen statele din Vest, secularizate \u0219i decre\u0219tinate, Hristos pare s\u0103 nu mai conteze, suprema\u021bia fiind de\u021binut\u0103 de alte simboluri ce nu au leg\u0103tur\u0103 direct\u0103 cu religia. \u00cen \u021b\u0103rile de tradi\u021bie r\u0103s\u0103ritean\u0103 cre\u0219tin-ortodox\u0103 cum este Rom\u00e2nia, Pa\u0219tele mai p\u0103streaz\u0103 \u00eenc\u0103 acea \u00eenc\u0103rc\u0103tur\u0103 religioas\u0103, dar pare s\u0103 fie din ce \u00een ce mai slab\u0103 \u0219i este posibil ca peste c\u00e2teva decenii Hristos s\u0103 fie complet \u00eenlocuit cu \u201eIepura\u0219ul Urechil\u0103\u201d mult a\u0219teptat de copii s\u0103 le aduc\u0103 fel \u0219i fel de cadouri, dulciuri \u0219i ou\u0103 de ciocolat\u0103. \u00centre figura unui M\u00e2ntuitor r\u0103stignit \u0219i un simpatic iepura\u0219 ce aduce dulciuri, fiin\u021ba uman\u0103, tinde s\u0103 o prefere pe a doua, a\u0219a cum a preferat s\u0103 guste din pomul oprit din Paradis la \u00eenceputul timpului. Asist\u0103m la o posibil\u0103 transformare \u0219i la o lupt\u0103 cr\u00e2ncen\u0103 \u00eentre tradi\u021bie \u0219i modernitate.\u201d
\n\t\u201eUn eseu reu\u0219it, \u00een adev\u0103ratul sens al cuv\u00e2ntului, de un t\u00e2n\u0103r cu disponibilit\u0103\u021bi \u0219i care pare s\u0103 mearg\u0103 pe un drum al cercet\u0103rii, ceea ce \u00eei va aduce stim\u0103 \u0219i mult respect, iar localitatea din care se trage se va m\u00e2ndri cu numele lui. Mult succes pe drumul \u00eemplinirii visurilor \u0219i o via\u021b\u0103 frumoas\u0103! Domnule Cristi Rusin s\u0103 te ajute Dumnezeu!\u201d
\n\t\u201eAcest eseu m-a impresionat profund deoarece t\u00e2n\u0103rul doctorand aduce \u00een lumin\u0103 obiceiuri \u0219i tradi\u021bii de Pa\u0219ti, nu numai de la noi din \u021bar\u0103, ci din toat\u0103 lumea. Poate c\u0103 ar trebui s\u0103 mai insist\u0103m, s\u0103 vedem geneza cuv\u00e2ntului Pa\u0219te. Cristi a precizat c\u0103 \u00eenseamn\u0103 \u201etrecere\u201d. Eu cred c\u0103 este vorba de \u00eenceperea anului calendaristic, care se \u00eent\u00e2mpla prim\u0103vara. At\u00e2t de documentat\u0103 este lucrarea, \u00eenc\u00e2t autorul ne-a purtat prin diferite \u021b\u0103ri, amintind autorii care au scris despre tradi\u021biile \u0219i iepura\u0219ul de Pa\u0219te. Este regretabil c\u0103 aceste s\u0103rb\u0103tori religioase nu mai \u021bin de spiritualitate, de rena\u0219terea sufletului, de schimb\u0103ri radicale \u00een fiin\u021ba uman\u0103, de obiceiuri care s\u0103 \u00eent\u0103reasc\u0103 credin\u021ba \u00een Dumnezeu, ci au c\u0103p\u0103tat o importan\u021b\u0103 comercial\u0103. Mul\u021bi s-au servit de aceste simboluri pentru a-\u0219i vinde produsele \u0219i a face c\u00e2\u0219tiguri, \u00eenc\u00e2t oul de Pa\u0219te a devenit un obiect de lux, de mare valoare, cum sunt ou\u0103le realizate \u00een foi\u021be de aur cu bijuterii, cum aveau casele imperiale. Apreciez spiritul acesta inovativ a lui Cristi Rusin, el nu se pierde \u00een dizerta\u021bii inutile, ci ne ofer\u0103 informa\u021bii concrete, foarte utile. \u00cel felicit \u0219i \u00eel a\u0219tept cu alte eseuri.\u201d (Ecaterina Chifu)
\n\t\u201eAm audiat ast\u0103zi \u00een cadrul \u0219edin\u021bei de cenaclu un eseu intitulat Istoria ou\u0103lor \u0219i a Iepura\u0219ului de Pa\u0219ti, specie literar\u0103 postmodern\u0103, care o \u00eent\u00e2lnim pretutindeni \u00een zilele noastre. Este de remarcat faptul c\u0103 acest fel de literatur\u0103 este \u00een aten\u021bia profesorilor, care \u00eenc\u0103 din gimnaziu, \u00eei familiarizeaz\u0103 pe elevi \u0219i \u00eei \u00eenva\u021b\u0103 s\u0103 compun\u0103 asemenea lucr\u0103ri literare. Eseul prezentat este bine structurat \u0219i cuprinde informa\u021bii deosebite pentru a ne face s\u0103 \u00een\u021belegem mai bine sensul cuv\u00e2ntului Pa\u0219te \u0219i rostul tradi\u021biilor rom\u00e2ne\u0219ti \u0219i nu numai, legate de marea s\u0103rb\u0103toare a cre\u0219tin\u0103t\u0103\u021bii. Primul sens al cuv\u00e2ntului Pa\u0219te ne duce la Hristos care \u00eenseamn\u0103 trecerea de la moarte la via\u021b\u0103, cu toate c\u0103 termenul Pa\u0219te este folosit mult \u00eenainte de \u00cenvierea lui Hristos, de c\u0103tre evrei. Autorul eseului de ast\u0103zi a lecturat mai multe c\u0103r\u021bi ale unor scriitori care au scris despre tradi\u021bia ou\u0103lor \u0219i a iepura\u0219ului de Pa\u0219te. Din acest eseu afl\u0103m c\u0103 unele popoare din Orient aveau obiceiul de a vopsi ou\u0103le cu ocazia unor s\u0103rb\u0103tori, cu mult \u00eenainte de apari\u021bia cre\u0219tinismului: egiptenii \u0219i apoi cre\u0219tinii din Mesopotamia. A\u0219a cum \u0219tim din istoria limbii rom\u00e2ne, foarte multe cuvinte de-a lungul vremurilor \u0219i-au ad\u0103ugat la sensul de baz\u0103 \u0219i alte sensuri. A\u0219a se \u00eent\u00e2mpl\u0103 \u0219i cu termenul ou. Cre\u0219tinii au asociat oul cu Hristos \u0219i este un simbol al Sfintei Treimi, datorit\u0103 celor trei elemente ale compozi\u021biei sale, iar culoarea ro\u0219ie simbolizeaz\u0103 s\u00e2ngele v\u0103rsat de Iisus Hristos \u00een timpul surghiunului s\u0103u. A\u0219a cum reiese \u0219i din una dintre legendele pe care le red\u0103 autorul din eseul de ast\u0103zi, iepura\u0219ul apare mult mai t\u00e2rziu \u00een tradi\u021biile cre\u0219tine pascale. Despre iepura\u0219 se men\u021bioneaz\u0103 \u00een Vechiul Testament ca animale impure pentru evrei, asemenea porcului. Felicit\u0103ri lectorului de ast\u0103zi!\u201d (Aneta \u021a\u00e2ru Dumitre\u0219teanu)
\n\t\u201eHRISTOS A \u00ceNVIAT! \u00cemi permit s\u0103 \u00eencep interven\u021bia \u00een acest mod, fiind convins c\u0103 to\u021bi suntem rom\u00e2ni, iar poporul rom\u00e2n este preponderent cre\u0219tin – ortodox. Referitor la tema lucr\u0103rii lecturii de ast\u0103zi felicit \u0219i lectorul\u2026 dar \u0219i persoana care a propus-o: dl Ghinea! \u00cen domeniul teologiei am citit mult, dar nu suficient! Tata avea acas\u0103 o mic\u0103 bibliotec\u0103 cu c\u0103r\u021bi tematice, dorind s\u0103 devin\u0103 preot, dar numele\u2026 \u0219i mai ales prenumele\u2026 i-au jucat o fars\u0103. O \u00eentreag\u0103 poveste. Din biblioteca tat\u0103lui am citit \u201eVie\u021bile Sfin\u021bilor\u201d, \u201eMinunile lui Iisus \u0219i ale Maicii Domnului\u201d. Ca elev am purtat \u0219i stihar (ve\u0219m\u00e2nt diaconesc pentru copiii care ies cu c\u0103delni\u021ba \u0219i lum\u00e2narea \u00een fa\u021ba preotului). \u00cen preajma unui \u201eaproape\u201d doctor \u00een istorie \u0219i viitor savant, \u00eemi este greu s\u0103 critic lectorul Cristi Rusin. Ar fi \u0219i imoral din partea mea\u2026 \u0219i m-a\u0219 face \u0219i de ru\u0219ine prin cuno\u0219tin\u021bele mele comparabile cu ale doctorandului. Tema lecturii m-a bucurat. Sincer, v\u0103 declar c\u0103 am \u00eencercat, de mai mult timp, s\u0103 aflu care este leg\u0103tura \u00cenvierii Domnului cu iepura\u0219ul. Cunosc c\u0103 religia este reprezentat\u0103 prin simboluri \u0219i pe majoritatea acestora le \u00een\u021beleg, dar eram nedumerit cu simbolul iepura\u0219ului. Azi m-am l\u0103murit! \u0218i mul\u021bumesc, dl Cristi! Lectura de azi este interesant\u0103, complet\u0103 \u0219i l\u0103muritoare, a\u0219a cum ne-a obi\u0219nuit lectorul cu fiecare conferin\u021b\u0103 sau crea\u021bie literar\u0103 prezentate p\u00e2n\u0103 azi. Sunt convins c\u0103 vor urma \u0219i alte ocazii prin care dl Rusin va aduce l\u0103muriri \u00een universul cunoa\u0219terii, nu numai al istoriei, ci \u0219i al altor domenii. Invoc Divinitatea s\u0103 v\u0103 fie mereu aproape, s\u0103 v\u0103 apere, ajute \u0219i \u00eendrume! \u0218i mai ales, s\u0103 v\u0103 rezerve o via\u021b\u0103 frumoas\u0103 \u0219i lung\u0103 pentru viitorul str\u0103lucit spre care a\u021bi pornit! Felicit\u0103ri pentru lectura de azi! \u00cenchei ost\u0103\u0219e\u0219te: S\u0103 ne tr\u0103i\u021bi!\u201d (Mihai Doina)
\n\t\u201eMisterul care a planat asupra mea de o lun\u0103 \u0219i jum\u0103tate, s-a risipit. A\u0219a precum \u00een pove\u0219ti buzduganul era trimis \u00eenaintea sa anun\u021b\u00e2nd venirea unui personaj important, a\u0219a dl Ghinea m-a anun\u021bat c\u0103 voi cunoa\u0219te o persoan\u0103 deosebit\u0103 \u0219i a avut dreptate. \u201eSutor, ne supra crepidam!\u201d (adic\u0103, cizmare nu te ridica deasupra sandalei!) \u021ain\u00e2nd cont de cele spuse, \u00eencerc s\u0103 fac un comentariu. Tema este deosebit\u0103 \u0219i se pliaz\u0103 perfect pe timpul de ast\u0103zi, c\u00e2nd Pa\u0219tele este \u00een jurul nostru. Am \u00eenv\u0103\u021bat multe nout\u0103\u021bi \u0219i voi studia acas\u0103 materialul cu aten\u021bie. M\u0103 \u00eenc\u00e2nt\u0103, lucru rar, c\u0103 dl drd. Cristi Rusin are bunul sim\u021b de a men\u021biona bibliografia, al\u021bii nu \u0219tiu s\u0103 fac\u0103 acest lucru, ca \u0219i cum tot ar veni de la ei. Sper, a\u0219 dori s\u0103 fiu prezent \u0219i la alte materiale prezentate de distinsul domn, indiferent unde ar avea loc. Felicit\u0103rile de rigoare \u0219i str\u00e2ngeri de m\u00e2n\u0103 b\u0103rb\u0103te\u0219ti!\u201d (Dan Zanfirescu)
\n\t\u201eEseul prezentat ast\u0103zi de dl Cristi Rusin este o lucrare documentat\u0103, care prezint\u0103 mult interes ast\u0103zi, c\u00e2nd interesul despre partea religioas\u0103 este \u00een c\u0103dere. Informa\u021biile sunt importante pentru to\u021bi aceea care r\u0103m\u00e2n \u00een continuare deschi\u0219i c\u0103tre descifrarea tainelor. Pe de alt\u0103 parte, nu am putut s\u0103 nu remarc c\u0103 autorul eseului a men\u021bionat tendin\u021ba consumerist\u0103 a zilelor de ast\u0103zi. Nu \u00eemi amintesc c\u0103 atunci c\u00e2nd aveam zece ani, cineva s\u0103 pomeneasc\u0103 de iepura\u0219. O consider \u0219i un semnal de alarm\u0103, cu rol de avertizare asupra necesit\u0103\u021bii p\u0103str\u0103rii tradi\u021biilor.\u201d (Mircea Mocanu)
\n\t\u201eDl. Cristi Rusin m\u0103 uime\u0219te de fiecare data c\u00e2nd prezint\u0103 c\u00e2te un material. Azi, fiind lector de serviciu la Cenaclul literar – artistic Alexandru Sihleanu, d\u00e2nsul a fost foarte bine preg\u0103tit, tema sa fiind bine venit\u0103 \u00een s\u0103pt\u0103m\u00e2na luminat\u0103, despre moartea \u0219i \u00eenvierea lui Iisus Hristos, despre oul vopsit \u0219i iepura\u0219. Colegii mei de cenaclu deja au comentat asupra temei, deci nu-mi r\u0103m\u00e2ne dec\u00e2t s\u0103-l felicit pe dl Rusin, s\u0103-i mul\u021bumesc pentru frumoasa tem\u0103 \u0219i felul s\u0103u de a explica pe \u00een\u021belesul tuturor. Felicit\u0103ri, dle Cristi Rusin \u0219i mult succes \u00een continuare, felicit\u0103ri \u0219i dlui Ghinea Vasile pentru \u00eencurajarea tineretului spre cultur\u0103.\u201d (Frusina Aghean\u0103)
\n\tEseul, prezentat de dl drd. Cristi Rusin Istoria Ou\u0103lor \u0219i a Iepura\u0219ului de Pa\u0219te, simbolul Sf. S\u0103rb\u0103tori de Pa\u0219te \u0219i \u00cenvierea M\u00e2ntuitorului Iisus Hristos, \u0219i patimile jertfirii pentru noi p\u0103m\u00e2ntenii. \u201ePa\u0219tele ca s\u0103rb\u0103toare a amintirii mor\u021bii \u0219i \u00eenvierii lui Hristos nu este men\u021bionat niciodat\u0103 in Biblie\u2026 Totu\u0219i, versetul din epistola apostolului Pavel, men\u021bioneaz\u0103 Pa\u0219tele, \u00eentr-un sens alegoric,nefiind vorba de o s\u0103rb\u0103toare in sine, ci de un titlu a lui Hristos despre care se spune c\u0103 a trecut de la moarte la via\u021b\u0103. Odat\u0103 cu apari\u021bia acestei s\u0103rb\u0103tori au luat na\u0219tere o serie de obiceiuri pascale. Una din cele mai vechi este aceea a \u00eencondeierii sau vopsirii ou\u0103lor.\u201d \u00cen sprijinul celor afirmate de lector, permite\u021bi-mi s\u0103 vin cu c\u00e2teva versuri proprii: Hai vino, Iisuse cel Sf\u00e2nt,\/ C\u0103 tu te-ai jertfit pentru noi pe p\u0103m\u00e2nt,\/ Cu bra\u021bele \u00eentinse te chem,\/ A\u0219tept s\u0103 cobori lumin\u0103 s\u0103-\u021bi cer,\/ Vino s\u0103 pl\u00e2ngem pe trupul cel sf\u00e2nt,\/ Ce te-ai jertfit pentru noi pe p\u0103m\u00e2nt.\/ Prin chinuri cumplite Iisus ai trecut, \u0218i Iuda, dintre noi f\u0103r\u0103 mil\u0103 te-a v\u00e2ndut\u2026 Felicit\u0103ri, dle drd. Cristi Rusin!\u201d (Floarea Fr\u0103\u021bil\u0103)
\n\t\u00cen \u00eencheierea \u0219edin\u021bei dna Frusina Aghean\u0103 a l\u0103sat, din nou, s\u0103 se aud\u0103 chitara \u0219i vocea lui Smarandache (Manea) Aghean\u0103 interpret\u00e2nd melodia Iubire, bibelou de por\u021belan din repertoriul forma\u021biei Mondial.
\n\tS\u00e2mb\u0103t\u0103 18 mai, \u00eencep\u00e2nd cu ora 11:00, lectorul de serviciu al \u0219edin\u021bei Cenaclului Alexandru Sihleanu va fi dl Mircea Mocanu. V\u0103 a\u0219tept\u0103m, cu drag!<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
S\u00e2mb\u0103t\u0103, 11 mai, ziua Sf. Sfin\u021bit Mochie preotul; Sf. Ier. Metodie \u0219i Sf. Cuv. Chiril, lumin\u0103torul slavilor, \u0219edin\u021ba Cenaclului literar-artistic<\/p>\n","protected":false},"author":7,"featured_media":4784,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"colormag_page_container_layout":"default_layout","colormag_page_sidebar_layout":"default_layout","_monsterinsights_skip_tracking":false,"_uf_show_specific_survey":0,"_uf_disable_surveys":false,"ngg_post_thumbnail":0,"video_url":"","footnotes":""},"categories":[307,7],"tags":[],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/23244"}],"collection":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/7"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=23244"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/23244\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":23245,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/23244\/revisions\/23245"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/4784"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=23244"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=23244"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=23244"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}