{"id":23081,"date":"2024-04-13T02:12:42","date_gmt":"2024-04-12T23:12:42","guid":{"rendered":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=23081"},"modified":"2024-04-13T02:11:58","modified_gmt":"2024-04-12T23:11:58","slug":"faradelegea-lui-calin-cinul-civil","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=23081","title":{"rendered":"F\u0103r\u0103delegea lui C\u0103lin &#8211; Cinul civil"},"content":{"rendered":"<p>            Pe ne\u00een\u021belesele c\u0103i ale legii. Astfel suntem retrimi\u0219i la origini.<br \/>\n        Nu la izvoare&#8230;. Dar undeva de unde \u00eencep \u00een civilie toate necazurile vie\u021bii. Ceea ce pare tuturor debutul unui secol de fericire \u0219i ajunge de cele mai multe ori s\u0103 strice orice urm\u0103 de umanism: \u00eentemeierea familiei prin actul juridic cel mai firesc (de\u0219i s-a ajuns la uniuni&#8230;), c\u0103s\u0103toria. \u00cens\u0103, discu\u021biile minimalizate din acest punct, Art. 2585, au ca fond legile specifice. Specifice p\u00e2n\u0103 la a nu li se da un num\u0103r, un an, un titlu definitiv. \u0218i, luat prin \u00eenv\u0103luire, cel ce parcurge Codul Civil are parte \u00een continuare de formul\u0103ri neconforme. Nu de genul \u201eLegea aplicabil\u0103 la \u00eencheierea unei promisiuni de c\u0103s\u0103torie, este legea na\u021bional\u0103 a fiec\u0103ruia dintre viitorii so\u021bi.\u201d. Nu m\u0103 lua, domnule, cu \u201eCondi\u021biile de fond cerute&#8230;\u201d, c\u0103 m\u0103 derutezi. Cum era? A! Oc\u00e2rmuite! Am ajuns la guvernarea&#8230;. N-am fi \u0219tiut (!) c\u0103 \u0219i efectele, \u0219i consecin\u021bele logodnei se supun legisla\u021biei \u201e&#8230; re\u0219edin\u021bei obi\u0219nuite comune&#8230;\u201d, a legii na\u021bionale comune viitorilor \u00eensur\u0103\u021bei, dar f\u0103r\u0103 o re\u0219edin\u021b\u0103 \u201e&#8230;obi\u0219nuit\u0103 \u00een acela\u0219i stat.\u201d, a legii rom\u00e2ne, c\u00e2nd nu exist\u0103 una de pus la comun.<br \/>\n          Ceea ce pentru unii este cium\u0103, pentru al\u021bii este mum\u0103. Cu acelea\u0219i condi\u021bii de fond, Art. 2586, se trece la c\u0103s\u0103torie, \u00een acela\u0219i sector propriu na\u021bional viitorilor parteneri la momentul \u00eencheierii (celebr\u0103rii) mariajului. Acilea st\u0103m s\u0103 ne z\u0103bovim matematic. Ipotez\u0103: \u201e&#8230; impediment la c\u0103s\u0103torie&#8230;\u201d la str\u0103ini; incompatibilitate \u201e&#8230; cu libertatea de a \u00eencheia o c\u0103s\u0103torie\u201d a impedimentului. Efect \u0219i rezolvare juridic\u0103: \u00eenl\u0103turarea acestuia, dac\u0103 un so\u021b este rom\u00e2n \u0219i c\u0103s\u0103toria se \u00eencheie pe teritoriul Rom\u00e2niei.<br \/>\n           Ap\u0103i&#8230;. E lege, e aleas\u0103 \u0219i stabilit\u0103? \u00cencheierea c\u0103s\u0103toriei nu era normal s\u0103 se realizeze prin mijloacele \u0219i dup\u0103 tipicul juridic al statului unde se celebreaz\u0103? Adic\u0103, se putea trece la articolul din urm\u0103 sau se subordona con\u021binutului legal aferent sau sub\u00een\u021belegerii&#8230;. Tot a\u0219a, dac\u0103 procesul de \u201eactivare\u201d a uniunii familiale se face \u00eentr-o ambasad\u0103 sau \u00eentr-un consulat de c\u0103tre persoanele avizate, ale noastre fiind, declarate ca teritoriu rom\u00e2nesc, automat se aplic\u0103 legea rom\u00e2n\u0103. (Art. 2587)<br \/>\n          Uita\u021bi dovad\u0103 de inechivoc la Art. 2588, cum trebuie s\u0103 fie formulat\u0103 o astfel de trimitere: \u201eLegea care reglementeaz\u0103 cerin\u021bele legale pentru \u00eencheierea c\u0103s\u0103toriei se aplic\u0103 nulit\u0103\u021bii c\u0103s\u0103toriei \u0219i efectelor acestei nulit\u0103\u021bi.\u201d. Aceea\u0219i mum\u0103, aceea\u0219i cium\u0103 \u0219i la Al. 2. C\u00e2nd la baza nulit\u0103\u021bii c\u0103s\u0103toriei st\u0103 \u00eenc\u0103lcarea condi\u021biilor de fond, de declarat \u00een str\u0103in\u0103tate, lipsa sanc\u021biunii din legisla\u021bia rom\u00e2n\u0103 determin\u0103 inadmisibilitatea nulit\u0103\u021bii \u00een Rom\u00e2nia.<br \/>\n         \u00cen general, propunerea de a g\u0103si \u0219i aplica efectele c\u0103s\u0103toriei, are o ordine \u201efireasc\u0103\u201d: legea re\u0219edin\u021bei comune; legea cet\u0103\u021beniei comune a so\u021bilor; legea statului unde s-a celebrat. Legea stabilit\u0103 dicteaz\u0103 \u0219i asupra efectelor personale, c\u00e2t \u0219i patrimoniale ale c\u0103s\u0103toriei, cu excep\u021bia regimului locuin\u021bei familiei, pentru care se folose\u0219te doar \u201e&#8230; legea locului unde este situat\u0103\u201d. M\u0103 prind c\u0103 nu m-am prins ce caut\u0103 \u201e&#8230; de care so\u021bii nu se pot deroga&#8230;\u201d. Ar putea avea fiecare statut special din cauza mariajului? Sigur nu. Prin urmare: de ce o astfel de stipulare? (Art. 2589)<br \/>\n           St\u0103tea scris \u0219i-un \u201e&#8230; indiferent de regimul matrimonial ales.\u201d dup\u0103 derogarea so\u021bilor de la articolul tocmai p\u0103r\u0103sit, \u00eens\u0103 nu avea nici precizarea anexat\u0103 niciun folos. Uite c\u0103 nu mai \u0219tiu c\u00e2nd se alege regimul matrimonial, cum nu-mi amintesc referin\u021bele anterioare la acesta, dac\u0103 \u00eenainte sau dup\u0103 celebrare. Am c\u0103utat \u0219i am g\u0103sit. Regimul \u00eenainte, fiindc\u0103 va sta scris pe actul de c\u0103s\u0103torie. M-am documentat fiindc\u0103 la Al. 2, lit. c), spune c\u0103 alegerea legii pentru regimul matrimonial este aleas\u0103 dup\u0103 \u00eencheierea c\u0103s\u0103toriei, ceea ce contravine anterioarei alegeri. \u0218i pentru c\u0103 celelalte legi de unde pot alege sunt legile statului de p\u00e2n\u0103 la definirea regimului, ale cet\u0103\u021beniei fiec\u0103ruia sau ale re\u0219edin\u021bei obi\u0219nuite avute unuia dintre ei. Plus c\u0103 alegerea legii este comun\u0103. (Art. 2590)<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Pe ne\u00een\u021belesele c\u0103i ale legii. Astfel suntem retrimi\u0219i la origini. Nu la izvoare&#8230;. Dar undeva de unde \u00eencep \u00een civilie<\/p>\n","protected":false},"author":7,"featured_media":15838,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"colormag_page_container_layout":"default_layout","colormag_page_sidebar_layout":"default_layout","_monsterinsights_skip_tracking":false,"_uf_show_specific_survey":0,"_uf_disable_surveys":false,"ngg_post_thumbnail":0,"video_url":"","footnotes":""},"categories":[2,315],"tags":[],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/23081"}],"collection":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/7"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=23081"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/23081\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":23082,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/23081\/revisions\/23082"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/15838"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=23081"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=23081"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=23081"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}