{"id":23077,"date":"2024-04-11T00:22:10","date_gmt":"2024-04-10T21:22:10","guid":{"rendered":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=23077"},"modified":"2024-04-18T17:29:46","modified_gmt":"2024-04-18T14:29:46","slug":"spatii-culturale-nr-93-10","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=23077","title":{"rendered":"Spa\u021bii culturale nr. 93 (10)"},"content":{"rendered":"

C\u0103r\u021bi prezentate de:<\/strong><\/p>\n

Petre ISACHI<\/strong>
\n\"\"

Teatrul savinian \u2013 o posibil\u0103 alternativ\u0103 la somnambulismul existen\u021bial<\/strong><\/p>\n

R\u0103ul\/ \u201er\u0103utatea\u201d \u2013 principalul suport de existen\u021b\u0103 al dramaturgului sau \u00eenlocuirea realit\u0103\u021bii cu hiperrealitatea*<\/strong><\/p>\n

\tMotto:
\n\u201eCeea ce m\u0103 deranjeaz\u0103 enorm e c\u0103 nu ajung la adev\u0103r c\u0103ut\u00e2ndu-l.
\nFiindc\u0103 cel care-l caut\u0103 nu-l afl\u0103 \u0219i-l caut\u0103 neafl\u00e2nd \u0219i, vorbind socratico-cre\u0219tin, \u0219tie ne\u0219tiind\u201d (Petre \u021au\u021bea)<\/em>.<\/p>\n

Dac\u0103 i-ar fi citit, printr-un miracol, textul definitiv al comediei Hotel Rom\u00e2nia, genialul I. L. Caragiale mi-ar fi spus \u2013 suntem deja \u00een plin\u0103 fic\u021biune – cu onestitatea care i-a preg\u0103tit exilul \u00een Germania: Mare moftangiu Viorel Savin \u0103sta al t\u0103u! (\u00cenlocuind, desigur, numele lui V.S., cu cel al lui Kant, propozi\u021bia eliptic\u0103 de predicat i-a fost adresat\u0103 c\u00e2ndva, prietenului s\u0103u, Eminescu). De ce al meu?, a\u0219 fi vrut s\u0103-l \u00eentreb…, dar mi-am amintit brusc de \u201er\u0103utatea\u201d junimistului, comentat\u0103 inteligent-estetic \u0219i obiectiv, de criticul \u0219i istoricul literar, Garabet Ibr\u0103ileanu:
\n\u201eDesigur c\u0103 marele nostru satiric nu e un om bun. O spun aceasta f\u0103r\u0103 grij\u0103, c\u0103ci sunt convins c\u0103 pentru el aceasta nu e un blam. S\u0103 m\u0103 explic \u00een ce const\u0103 r\u0103utatea lui Caragiale. Pe Caragiale, \u00een opera sa cu caracter social, nu-l inspir\u0103 dec\u00e2t r\u0103ul. Muza sa este r\u0103utatea, vulgaritatea \u0219i prostia contemporanilor s\u0103i. \u0218i nu c\u0103 vede lucrurile mai rele dec\u00e2t sunt, dar el nu vede dec\u00e2t r\u0103ul ( … ). Oare Miticii, George\u0219tii \u0219i Protopope\u0219tii n-au nimic omenesc \u00een ei? (…) Exist\u0103 asemenea oameni, numai r\u0103i cum ni-i zugr\u0103ve\u0219te Caragiale?\u201d.
\n\tTematizarea \u201er\u0103ut\u0103\u021bii\u201d estetice \u0219i chiar suflete\u0219ti a autorului Grand Hotel \u201eVictoria Rom\u00e2n\u0103\u201d se impunea parc\u0103 de la sine. Cam to\u021bi contemporanii s\u0103i ajunseser\u0103 la concluzia c\u0103 junimistul n\u0103scut la Haimanale\/ Ploie\u0219ti, nu ar fi avut nimic \u201esf\u00e2nt\u201d \u00een el… Eminescu care avea toate motivele, dac\u0103 ne amintim de incidentul erotic, Veronica, l-a poreclit cinicul… Chiar se poate vorbi \u0219i de o filosofie cinic\u0103 la autorul dramei N\u0103pasta, dar am\u00e2n\u0103m pentru c\u00e2nd vom ajunge la o pies\u0103 ce vizualizeaz\u0103 mai bine idealismul eroic \u00eentors pe dos. Actual\u0103 mi se pare \u00een Hotel Rom\u00e2nia, opinia lui Caragiale: \u201es\u0103 nu contrazici niciodat\u0103 p\u0103rerea proast\u0103 pe care o au ceilal\u021bi despre tine\u201d. Ca \u0219i \u00een cazul genialului s\u0103u predecesor, pentru scriitorul b\u0103c\u0103uan, Viorel Savin, \u201efiin\u021b\u0103 foarte complex\u0103\u201d – cu aceea\u0219i ascu\u021bime a min\u021bii \u0219i a limbii – r\u0103ul, prostia, vulgaritatea, impostura, violen\u021ba \u0219i tic\u0103lo\u0219ia contemporanilor, lumea v\u0103zut\u0103 ca \u201eun vast b\u00e2lci\u201d l-au contaminat iremediabil de
\naceea\u0219i dispozi\u021bie rea, de aceea\u0219i \u201er\u0103utate\u201d estetic\u0103, absolut necesar\u0103 pentru a-\u0219i propune s\u0103 fac\u0103 din Conul Leonida fa\u021b\u0103 cu Reac\u021biunea, implic\u00e2nd intertextualitatea, un motiv literar ideal, ce actualizeaz\u0103 celebra \u201egre\u0219eal\u0103 de auz\u201d din adev\u0103rata\/ originala capodoper\u0103 a Teatrului caragialean, dup\u0103 opinia subsemnatului, dac\u0103 ar fi s\u0103 select\u0103m dintre comediile O noapte furtunoas\u0103, O scrisoare pierdut\u0103, D-ale Carnavalului.
\nNici \u00een lumea lui Caragiale (Zarifopol \u0219i Ralea o argumenteaz\u0103 cu rigoarea \u0219i subtilitatea care-i caracterizeaz\u0103), nici \u00een cea a lui Savin, participan\u021bii\/ actan\u021bii la eternul b\u00e2lci al de\u0219ert\u0103ciunilor nu au sentimentul complicit\u0103\u021bii sau al vinov\u0103\u021biei, \u00eenc\u00e2t nimeni nu tr\u0103ie\u0219te cu adev\u0103rat, autentic via\u021ba, iar \u00een context \u00eei lipse\u0219te total sentimentul responsabilit\u0103\u021bii. Cum nota chiar Nenea Iancu, \u201ede\u0219i \u00eemprejur\u0103rile \u00een care se ivesc \u00eent\u00e2mpl\u0103rile se deosebesc \u00eentotdeauna, \u00eent\u00e2mpl\u0103rile nu sunt de at\u00e2tea nenum\u0103rate feluri cum ni s-ar p\u0103rea nou\u0103 muritorilor.\u201d (Diploma\u021bie sub\u021bire, 1911). Dimpotriv\u0103, istoria se repet\u0103, iar revolu\u021bia – tema preferat\u0103 pe care-\u0219i construie\u0219te Viorel Savin, Romanele din B, septenat romanesc, polifonic, interogativ \u0219i tragico-absurd \u2013 \u201ee o \u00eenaintare pe loc. Nimic nu mai poate fi inventat dup\u0103 facerea lumii; doar dac\u0103 te situezi \u00een afara ei \u0219i creezi o lume nou\u0103. Revolu\u021bia nu adaug\u0103 nimic Ideilor lui Platon\u201d, comenteaz\u0103 cu sarcasmul \u0219i ironia-i cunoscute, filosoful peripatetic, Petre \u021au\u021bea, fost student al atipicului profesor Nae Ionescu, la Universitatea Bucure\u0219ti, coleg cu Cioran.
\nDac\u0103 am admirat de la bun \u00eenceput, geniala idee a lui Savin de a sugera \u201e\u00eenaintarea pe loc\u201d printr-o colaborare, estetic vorbind, cu celebrul cuplu Efimi\u021ba \u2013 Leonida juca\u021bi \u00een \u201espectacolul nostru\u201d, de Ada \u2013 Blatz, cei doi actori b\u0103tr\u00e2ni care (nu) \u00eencurc\u0103 profesional \u201e\u00eempu\u0219c\u0103turile din piesa de teatru\u201d, cu \u201ecele declan\u0219ate de asasin\u201d(Hotel Rom\u00e2nia). M\u0103 mir \u0219i m\u0103 tot mir cum de cel mai jucat dramaturg din \u201esocietatea rom\u00e2neasc\u0103 de proast\u0103 condi\u021bie\u201d, p. 14, refuz\u0103 s\u0103 \u00een\u021beleag\u0103 c\u0103 \u201etextul literar este o m\u0103rime negociabil\u0103\u201d (Florin Manolescu), \u0219i nu a folosit \u00een modul eficient al mentorului s\u0103u, Caragiale, (nu doar din aceast\u0103 comedie aparent desuet\u0103) toate structurile de apel: (extra)textuale – notorietatea autorului, coperta a IV-a, publicitatea, re\u021belele de difuzare, traducerile, critica literar-teatral\u0103, sesiunile de comunic\u0103ri, universit\u0103\u021bile specializate, dedica\u021biile, \u00eent\u00e2lnirile cu cititorii\/ spectatorii etc., dar mai ales nu a \u00eencercat la Bac\u0103u, \u00eenfiin\u021barea unui Teatru privat care s\u0103-i joace piesele, \u00een stagiuni (cvasi)permanente, pentru a crea o atmosfer\u0103 specific\u0103, de curiozitate, de senza\u021bie, de interoga\u021bie \u0219i \u00een\u021belegere de c\u0103tre publicul larg a problematicii\/ actualit\u0103\u021bii pieselor sale.
\nRog cititorul s\u0103-\u0219i imagineze \u0219i s\u0103 judece efectul dedica\u021biilor lui Caragiale, nu doar la momentul istoric respectiv, ci \u0219i ast\u0103zi, \u00eenc\u00e2t ele r\u0103m\u00e2n adev\u0103rate ierarhii anticipative \u00een istoria culturii rom\u00e2ne, dac\u0103 sunt raportate la un public ierarhizat mai larg: \u201eO noapte furtunoas\u0103 este dedicat\u0103 d-lui Titu Maiorescu, Conu Leonida fa\u021b\u0103 cu Reac\u021biunea, d-lui Iacob Negruzzi, O scrisoare pierdut\u0103, d-lui Petru Th. Missir, N\u0103pasta, d-nei Ana T. Maiorescu, schi\u021ba Norocul culeg\u0103torului, unor ucenici tipografi, O inven\u021bie mare, amicului Iosif Gobl, C\u0103nu\u021b\u0103, om sucit, lui Delavrancea, Dou\u0103 loturi, lui Gherea, volumul Momente, din 1901, \u201estr\u0103lucitului maestru N. Grigorescu\u201d, \u0219i Schi\u021bele nou\u0103 (1910), prietenului Al. Vlahu\u021b\u0103\u201d.
\nIacob Negruzzi, secretarul Junimii, trebuie s\u0103 fi fost \u00eenc\u00e2ntat la culme de intriga\/ inven\u021bia lui Nenea Iancu, dar \u0219i de faptul c\u0103 \u00eempu\u0219c\u0103turile lui Ipingescu sunt luate de Efimi\u021ba – \u00een cele din urm\u0103 \u0219i de Leonida, drept manifest\u0103ri ale unei \u201erevolu\u021bii\u201d, care-i transform\u0103 pe cei doi eroi \u00een victime, \u00eenc\u00e2t \u00eenfrico\u0219ate vor s\u0103 sar\u0103 pe fereastr\u0103, pentru a ajunge \u00een fieful republicanilor la Ploie\u0219ti. Desigur, personajul actant al evenimentelor din decembrie 1989, Viorel Savin, \u2013 de rev\u0103zut Romanele din B., volumul 2, Via\u021ba ca o sc\u00e2rb\u0103 \u2013 s-a \u00eentrebat cum este oare posibil ca acest qui-pro-quo auditiv, provincial, gaetkeeper\/ lider de opinie, exemplu tipic de manipulare, poate s\u0103 capete propor\u021bii na\u021bionale\/ interna\u021bionale. Se \u0219tie, \u00een farsa lui Caragiale, Leonida cite\u0219te cu regularitate ziarul:
\n\u201eA\u0219a cum \u00ee\u021bi spusei, m\u0103 scol \u00eentr-o diminea\u021b\u0103, \u0219i \u0219tii obiceiul meu, pui m\u00e2na \u00eent\u00eei \u0219i-nt\u00eei pe \u201eAurora Democratic\u0103\u201d, s\u0103 v\u0103z cum mai merge \u021bara. O deschiz… \u0219i ce citesc? Uite \u021bin minte ca acuma: \u201e11\/23 F\u0103urar… a c\u0103zut tirania! Vivat Republica!\u201d.
\nDac\u0103 Leonida este victima ziarelor, manipul\u0103rii prin liderii de opinie \u2013 amintirea revolu\u021biei de la 11 februarie 1866 \u00eel \u00eempinge pe spiritul teoretic al familiei, spre scrisoarea de \u201epatru vorbe\u201d, dar \u0219i spre utopica Republic\u0103, unde to\u021bi au lefuri bune, egale, ba\u0219ca pensii, dar \u0219i dreptul de-a nu-\u0219i pl\u0103ti datoriile etc. -, Efimi\u021ba, spiritul practic al casei, este victima lui Leonida \u00een care crede necondi\u021bionat (\u201eEi! Cum le spui dumneata s\u0103 tot stai s-ascul\u021bi; ca dumneata, bobocule, mai rar cineva.\u201d) \u0219i care r\u0103m\u00e2ne pentru ea un erou, \u00eenc\u00e2t imediat obiceiul mitoc\u0103nesc de a trage cu pu\u0219ca este luat drept \u201erevolu\u021bie\u201d. Comic este din acest moment, cum Efimi\u021ba \u00ee\u0219i convinge so\u021bul, iar Ada, pe Blaz, \u00een ac\u021biunea din teatrul \u00een teatru, de la Hotel Rom\u00e2nia (de ce \u201eRom\u00e2nia\u201d: pentru c\u0103 aici to\u021bi sunt surzi \u0219i niciodat\u0103 nu se aud unul pe altul\u201d, ne spune spiritul practic, Ada, din comedia lui Viorel Savin), de corectitudinea interpret\u0103rilor lor.
\nBlaz\/ Leonida sunt construi\u021bi cu \u201er\u0103utatea\u201d necesar\u0103, care le confer\u0103 autenticitate \u0219i personalitate, pe \u00eent\u00e2lnirea dintre teoria politic\u0103 (mass-media, \u0219tiri false, manipulare) \u0219i practic\u0103 (revolu\u021bia, etern\u0103 \u2013 \u201e\u00eenaintare pe loc\u201d), dintre spa\u021biul domestic \u00eenchis, pretins autonom, \u0219i spa\u021biul larg\/ infinit al existen\u021bei sociale \u0219i pe dialectica rela\u021biilor dintre victim\u0103 \u0219i erou, tot o victim\u0103 care tr\u0103ie\u0219te existen\u021bial lumea. Pentru a fi realmente conving\u0103tor pentru cititori\/ spectatori, dramaturgul Viorel Savin care intuie\u0219te \u00een Leonida cel mai complex \u0219i mai autentic personaj al Comediilor lui Caragiale, implic\u0103 \u0219i vizualizeaz\u0103 direct procedeul intertextual al teatrului \u00een teatru:
\n(\u201e\u00cen camera lor, Ada \u0219i Blaz joac\u0103 \u201e\u00een oglind\u0103\u201d ceea ce se petrece pe ecran \u2013 Asist\u0103m la o aproape tragic\u0103 interpretare simultan\u0103 a \u201erealit\u0103\u021bii textului caragialean\u201d, pe ecran, \u0219i la cea a \u201erealit\u0103\u021bii triste a celor doi actori\u201d profund implica\u021bi \u00een destinul textului):
\nADA (EFIMI\u021aA): Leonido! Scoal-c\u0103-i foc, Leonido!
\nBLAZ (LEONIDA): Unde-i foc?
\nADA: Scoal-c\u0103-i revulu\u021bie, b\u0103t\u0103lie mare afar\u0103!…\u201d
\nBLAZ: A\u0219! Vorb\u0103 s\u0103 fie! Ce te pomene\u0219ti vorbind, domnule?
\nADA: B\u0103t\u0103lie la toart\u0103, soro: pistoale, pu\u0219ti, tunuri, Leonido, \u021bipete, chiote, lucru mare, de am s\u0103rit din somn!\u201d.
\n\u00cen fragmentul citat, dramaturgul b\u0103c\u0103uan ofer\u0103 spectatorului o posibil\u0103 cheie de lectur\u0103. Cum vom vedea, dac\u0103 citim \u201eaproape tragica interpretare simultan\u0103\u201d, Blaz\/ Leonida, liderul de opinie se opune nevricoasei Mi\u021bu \u0219i totu\u0219i, atunci c\u00e2nd cedeaz\u0103, lucrul acesta nu se \u00eent\u00e2mpl\u0103 dec\u00e2t tot cu ajutorul ziarului: \u201eUnde mi-e gazeta? (nervos) c\u0103 dac\u0103 o fi s\u0103 fie revulu\u021bie, trebuie s\u0103 spuie la Ultime \u0219tiri\u201d.\t\u201e\u00cempu\u0219c\u0103turile\u201d din Conu Leonida fa\u021b\u0103 cu Reac\u021biunea vs. cele din Hotel Rom\u00e2nia \u2013 text definitiv, octombrie 2023, Luncani – configureaz\u0103, \u00een mod paradoxal, aceea\u0219i poveste a unei Revolu\u021bii fictive, aceea\u0219i art\u0103 transistoric\u0103 a manipul\u0103rii prin mass-media. Nu \u00eent\u00e2mpl\u0103tor, omul de afaceri, Virgil Hrescu \u00eel confund\u0103 pe Garibaldi cu Gorbaciov. \u201eAlte m\u0103\u0219ti, aceea\u0219i pies\u0103\u201d, ar spune, probabil, Eminescu invidios, poate, \u00een sinea lui, nu pentru arta lui Nenea Iancu\/ Viorel Savin de a folosi parodia ca teorie \u0219i practic\u0103 a discredit\u0103rii, ci pentru ambi\u021bia \u0219i geniul de a face concuren\u021b\u0103 st\u0103rii civile \u0219i realit\u0103\u021bii politizate excesiv. Nu povestea unei societ\u0103\u021bi rom\u00e2ne\u0219ti \u201ede proast\u0103 condi\u021bie\u201d, ci povestea comico-tragico-absurd\u0103 a fiec\u0103rui personaj \u00een parte individualizeaz\u0103 \u0219i actualizeaz\u0103 farsa existen\u021bial\u0103: \u201eDa, sunt un actor b\u0103tr\u00e2n! \u00censo\u021bit de o actri\u021b\u0103 b\u0103tr\u00e2n\u0103, dar \u00eenc\u0103 cea mai frumoas\u0103 femeie din lume!… (Fr\u00e2n\u0103 strident\u0103. Spectatorului de al\u0103turi): De ce ai oprit?… Da, \u00eencerc\u0103m s\u0103 trecem strada, dar nu reu\u0219im. Pentru noi, trecerea asta a devenit o aventur\u0103 periculoas\u0103, dar trebuie totu\u0219i s\u0103 trecem. De ce? Pentru c\u0103 mergem s\u0103 revedem spectacolul Conu Leonida fa\u021b\u0103 cu reac\u021biunea: Culmea carierei noastre, domnule! Mergem s\u0103-l revedem \u00eentr-o camer\u0103 \u00eempu\u021bit\u0103 de hotel, fiindc\u0103… noi suntem actori pensionari \u0219i a\u021bi auzit: suntem prea s\u0103raci ca s\u0103 ne putem procura un televizor ca lumea!…\u201d \u2013 povestea lui Blaz Corneanu, actor, Conu Leonida \u00een spectacolul tv; Televiziunea na\u021bional\u0103.
\nToate personajele din \u201ecapitala unui Jude\u021b, \u00een zilele noastre\u201d se povestesc \u0219i sunt povestite de un narator sa\u0219iu. Se \u0219tie alegoria omului sa\u0219iu: una arat\u0103 cu m\u00e2na, \u00een alt\u0103 parte se uit\u0103 cu ochii \u0219i altceva vorbe\u0219te\/ g\u00e2nde\u0219te, \u00eenc\u00e2t noi, cei ce revedem \u201espectacolul\u201d suntem obliga\u021bi s\u0103 alegem, s\u0103 d\u0103m bac\u0219i\u0219, s\u0103 nu ne zg\u00e2rcim cu judec\u0103\u021bile de circumstan\u021b\u0103. Nara\u021biunea fiec\u0103rui personaj corupt \u00eentr-un
\nfel, de o anume \u201erevolu\u021bie\u201d, de ieri, de azi, de m\u00e2ine – aminte\u0219te de principiul lui Boileau: c\u00e2nd scria \u0219tergea trei din patru cuvinte – este inconfundabil\u0103, are ceva unic, are o intrig\u0103 interioar\u0103 conjugat\u0103 cu pluralitatea conflictelor Lumii. Nou\u0103 personaje-tip transfigurate \u00een nou\u0103 scene incluse caragialean-genial \u00eentr-un act al unei revolu\u021bii \u00een revolu\u021bie care reconfirm\u0103 \u00eenaintarea noastr\u0103 pe loc \u2013 opinia lui \u021au\u021bea. Personal cred, dimpotriv\u0103, c\u0103 poten\u021beaz\u0103 c\u0103derea \u00een istorie, disolu\u021bia mentalului colectiv nu doar al neamului rom\u00e2nesc. Povestea \u0219i limbajul omului de afaceri, Virgil Hrescu, justific\u0103 \u201er\u0103utatea\u201d \u0219i resentimentele autorului \u00eempotriva prostocra\u021biei contemporane.
\nCu inteligen\u021b\u0103 estetic-artistic\u0103, dramaturgul din Luncanii Bac\u0103ului configureaz\u0103 arhitectura noii lumi post-1989, folosind procedeele ploie\u0219teanului junimist: ironia, satira, umorul, supralicitarea, oximoronul, comicul de situa\u021bie, de limbaj, de moravuri, paradoxul, tipologia (infra)realist\u0103, efectele tragice ale ignoran\u021bei, criza comunic\u0103rii, pluriperspectivismul subiectiv, moftul, analogul istoric, conformismul specific rom\u00e2nesc, indistinc\u021bia adev\u0103r \u2013 minciun\u0103, trecut \u2013 prezent, demagogia etc. Revelatoare \u00een sensul continu\u0103rii originale, postmoderne a esteticii, poeticii \u0219i poieticii caragialene este \u00een Hotel Rom\u00e2nia folosirea oximoronului. Cititorul va fi observat deja cum Leonida \u00eei spune Efimi\u021bei domnule, iar ea \u00eei r\u0103spunde cu soro.
\nDac\u0103 Cocu, recep\u021bionera hotelului, crede c\u0103 \u201e\u00eempu\u0219c\u0103tura vine din televizor: doar vezi ce-i pe ecran…!\u201d, Adalina Sfert, Coana Efimi\u021ba \u00een spectacolul televizat\/ \u201edomnule\u201d, este singura care nu se \u00een\u0219eal\u0103: \u201eBlaz! S-a tras \u00een camera de vizavi…!\u201d. Spre deosebire de ea, Bodi, poli\u021bist comunitar deta\u0219at la hotel \u201eRom\u00e2nia\u201d, \u00eei spune lui Cocu, \u201eMi s-a p\u0103rut c\u0103 aud un pistol de 9 milimetri. \u00cei cunosc plesnitura…!\u201d. Paradoxal, dar Efimi\u021ba\/ Adalina Sfert r\u0103m\u00e2ne singurul personaj lucid al piesei, care nu ezit\u0103 s\u0103 fluture tigaia \u201eca pe o unealt\u0103 de lupt\u0103\u201d \u2013 Savin Moftangiul a intuit, dep\u0103\u0219indu-\u0219i maestrul, c\u0103 \u00een orice moment al unei revolu\u021bii, nu exist\u0103 o arm\u0103 de lupt\u0103 mai eficient\u0103 dec\u00e2t o tigaie goal\u0103 \u2013 cite\u0219te o posibil\u0103 foamete. Comicul de situa\u021bie este poten\u021bat prin simultaneitatea ac\u021biunilor: Scenele 6 – \u201e\u00cen Bucure\u0219ti, la Leonida\u201d \u0219i 7 \u2013 Asasinul: La recep\u021bie, \u00cen camera lui Hrescu etc. sunt modele de intertextualitate. Dar s\u0103 ne \u00eentoarcem la unchiul Hrescu \u0219i la nepotul Victor s\u0103 vedem cum \u201elupt\u0103\u201d, soro, Blaz \u0219i domnul Ada. Autorul omniprezent, omniscient \u0219i ubicuu, frate de cruce cu Nenea Iancu, \u00een demistificarea revolu\u021biilor, prezentific\u0103 Istoria, noile \u201em\u0103\u0219ti\u201d surprinse \u00een absoluta lor banalitate:
\n\t\t\u201e\u00cen camera lui Hrescu:
\n\tHRESCU (arat\u0103 spre televizor): Uite ce ai f\u0103cut! Acum, cine pl\u0103te\u0219te…?
\n\tVICTOR (eliberat, \u00eel love\u0219te puternic \u00een cap. Hrescu se pr\u0103bu\u0219e\u0219te. Victor \u021bintindu-l cu pistolul): Tu <\/p>\n

pl\u0103te\u0219ti! Cu via\u021ba! (Blaz love\u0219te u\u0219a cu piciorul, Victor tresare speriat.)
\n\tADA (n\u0103v\u0103le\u0219te \u00een camer\u0103. Vede pistolul \u00een m\u00e2na lui Victor \u2013 i-a auzit amenin\u021barea macabr\u0103 – \u0219i \u00eel love\u0219te cu tigaia, din toate puterile, \u00een cre\u0219tet: Azi nu moare nimeni, domnule! (Victor scap\u0103 arma se pr\u0103bu\u0219e\u0219te f\u0103r\u0103 cuno\u0219tin\u021b\u0103.)\u201d.
\nColaborarea dintre cei doi dramaturgi este str\u0103lucit\u0103. \u00cen acest sens, scena \u201e\u00cen Bucure\u0219ti, la Leonida\u201d este o capodoper\u0103. Personajele prezente sau absente implicate \u00een dialog: Hrescu, Leonida, republicana Mi\u021bu, Bodi, Cocu, Gorbaciov, Garibaldi, Comitetul Jude\u021bean de Partid, poporul (desigur, furios), \u201elume, lume\u201d, spectacolul de la televizor privit de Bodi, Cocu, de Hrescu, dar \u0219i de cei doi protagoni\u0219ti, Efimi\u021ba – Leonida, \u00eel determin\u0103 pe omul de afaceri, \u201eadev\u0103ratul revolu\u021bionar\u201d, s\u0103 fie convins c\u0103 ceea ce se transmitea la Televiziunea Na\u021bional\u0103, \u201eEra-n decembrie 89…\u201d. Este transfigurat\u0103 aceea\u0219i \u201elume, lume\u201d atemporal\u0103 asemenea celei sintetizat\u0103 c\u00e2ndva de I. L. Caragiale \u00een Politic\u0103 \u0219i cultur\u0103 (1896):
\n\u201eLumea aceasta se aseam\u0103n\u0103 cu un vast b\u00e2lci, \u00een care totul e improvizat, totul trec\u0103tor, nimic \u00eenfiin\u021bat de-a binelea, nimic durabil. \u00cen b\u00e2lciuri se ridic\u0103 barace \u0219ubrede, pentru timp foarte m\u0103rginit, nu monumente durabile, care s\u0103 mai r\u0103m\u00e2n\u0103 \u0219i s\u0103 foloseasc\u0103 \u0219i altora dec\u00e2t acelora ce le-au ridicat. Art\u0103, literatur\u0103, filosofie \u2013 astea sunt monumente pe care nici nu poate, aici n-ar avea de ce s\u0103 le ridice o lume cum e cea de ast\u0103zi la noi\u201d.
\nPersonajul savinian se caracterizeaz\u0103 \u00een adev\u0103rata lui esen\u021b\u0103 nu doar prin comportament, ci \u0219i prin limbaj. Despre originalitatea limbajului din Teatrul dramaturgului b\u0103c\u0103uan se pot scrie volume \u00eentregi. Scriitorul st\u0103p\u00e2ne\u0219te cu deosebire lexicul specific profesiunilor tradi\u021bionale \u0219i al grupurilor sociale. \u00cen cadrul limbajului (dialogic, propriu, figurat, ideologic, filosofic, poetic, artistic, literar, gazet\u0103resc, familiar, standard, tehnic-profesional) disociaz\u0103 sau interfereaz\u0103 \u00een comunicare, func\u021biile limbajului: func\u021bia metalingvistic\u0103 \u2013 orienteaz\u0103 limbajul asupra lui \u00eensu\u0219i; func\u021bia fatic\u0103 \u2013 verific\u0103 stabilirea comunic\u0103rii, prelungirea sau \u00eentreruperea ei; func\u021bia conativ\u0103: orienteaz\u0103 mesajul spre destinatar \u00een vederea descifr\u0103rii lui de c\u0103tre acesta; func\u021bia emotiv\u0103\/ expresiv\u0103: exprim\u0103 atitudinea fa\u021b\u0103 de con\u021binutul mesajului transmis; func\u021bia referen\u021bial\u0103\/ denotativ\u0103\/ cognitiv\u0103: orienteaz\u0103 limbajul spre context, spre semnificat. Voi cita un fragment, pentru a v\u0103 convinge de limbajul folosit de Virgil Hrescu, om de afaceri, \u00een rolul de Don Juan. Cine este fericita? V\u0103 las s\u0103 descoperi\u021bi singuri…:
\n\u201eHRESCU: … (Sie\u0219i cu dispre\u021b): R\u00e2me de oameni. Zdren\u021be…! (Trage o du\u0219c\u0103 zdrav\u0103n\u0103 direct din sticla cu \u0219ampanie. Formeaz\u0103 un num\u0103r pe mobil): Alouuu!… Alo! Domni\u0219oara Eleonora?… Bun\u0103 drag\u0103!… Ce mai face\u021bi, frumoaso?… Eu, ce s\u0103 fac? A\u0219tept cu dor \u00een piept!… Cum s\u0103 fiu? Sunt \u201ebuenos dispuso siniora\u201d, pentru c\u0103 am \u00eencredere \u00een \u201ecuv\u00e2ntul doamnelor\u201d. \u021ai-a pl\u0103cut colierul? … Da? … Ei, pentru asta te-am invitat aici: s\u0103 v\u0103d cum \u00ee\u021bi st\u0103!… Nu, nu, pe cuv\u00e2nt de onoare: numai \u0219i numai pentru asta! Dar \u021bi-am preg\u0103tit \u0219i altceva!… Nici nu visezi dumneavoastr\u0103 minune mic\u0103, ce surpriz\u0103 \u021bi-am preg\u0103tit! … N\u021b, asta se spune \u00een direct \u0219i… contra!… Ei, contra ce? Contra unui pupic neimportant…Te asigur, prin\u021bes\u0103: totul e de mare discre\u021bie! Victor nu are cum, \u0219i nici nu trebuie s\u0103 afle, fiindc\u0103 … este numai treaba noastr\u0103! … Ei, \u0219i ce? \u00cemi este interzis s\u0103 fiu \u201edomn\u201d cu logodnica nepotului meu? (…) Vine, Vine, Vine! … Doar e femeie, ce dracu!? (Sughite. C\u0103tre televizor): De ce m\u0103 bruia\u021bi, b\u0103, cu chestii de Caragiale, tocmai c\u00e2nd am probleme de suflet?\u201d.
\nPrezentatoarea de pe ecranul Televiziunii na\u021bionale se caracterizeaz\u0103 prin func\u021biile limbajului nu doar pe ea, ci \u00eens\u0103\u0219i institu\u021bia statului, surprins\u0103 \u00een plin\u0103 ac\u021biune, \u00eensu\u0219i prezentul. Acela\u0219i delir verbal, aceea\u0219i superficialitate \u0219i ignoran\u021b\u0103 agresiv\u0103:
\n\u201ePREZENTATOAREA (pe ecran): … De fapt, c\u00e2nd r\u00e2dem la un spectacol Caragiale, r\u00e2dem de incapacitatea eroilor lui de a tr\u0103i tragic. Eroii lui au pierdut sau nu au avut niciodat\u0103 limpede dimensiunea istoriei. Sentimentele profunde le lipsesc, contingentul le guverneaz\u0103 reac\u021biile, g\u00e2ndurile \u0219i sentimentele – nu exist\u0103 nimic demn, totul este maculat \u0219i nesigur. Este aproape imposibil\u0103 o ierarhizare moral\u0103 a personajelor din aceast\u0103 lume de compar\u0219i \u00een care importan\u021ba lor este propus\u0103, fatal, de cantitatea textului debitat. C\u00e2t despre personaje pozitive sau negative, nici vorb\u0103, c\u0103ci paradoxal, Caragiale… le iube\u0219te pe toate, cu o triste\u021be cu at\u00e2t mai terifiant\u0103 cu c\u00e2t se oblig\u0103 s\u0103 se prefac\u0103 bine dispus. Caragiale arde pe scen\u0103 sau \u00een foaia tip\u0103rit\u0103, tragedii existen\u021biale. O scrisoare pierdut\u0103 este, de fapt, o dram\u0103 cu happy end; la fel \u0219i Conu Leonida fa\u021b\u0103 cu reac\u021biunea. (…).
\nCOCU: Prezentatoarea tocmai a \u00eencheiat \u201eslujba de pomenire\u201d. Pro\u0219tii \u0103ia de la TV nici m\u0103car nu \u0219tiau dac\u0103 doamna \u0219i domnul sunt \u00een via\u021b\u0103 \u0219i c\u0103 se afl\u0103 caza\u021bi la noi. \u0218ezi!\u201d.
\nCon\u0219tient sau nu, \u201ePrezentatoarea\u201d \u2013 personaj absent ca \u0219i Neagu sau Domni\u0219oara Eleonora \u2013 sus\u021bine c\u0103 I. L. C. \u201earde tragedii existen\u021biale\u201d…; \u00een fapt, vedem o tragedie absurd\u0103 a supunerii. Ne intereseaz\u0103 dac\u0103 Viorel Savin \u00eel continu\u0103 pe autorul dramei N\u0103pasta? Continuitatea \u0219i discontinuitatea teatrului savinian este evident\u0103 Cum \u0219i unde vede el o posibil\u0103 \u201etrezire\u201d din somnambulismul existen\u021bial predominant \u00eentr-o Rom\u00e2nia aflat\u0103 \u00een c\u0103dere liber\u0103? Am \u00een vedere existen\u021bialismul topit \u00een Teatrul savinian \u2013 Bustul \u2013 politic\u0103 \u0219i mahala; C\u0103derea; Ginere de import; Funia sau Comedia supunerii; Gre\u0219eala; Poarta sau Ini\u021bierea; \u0218tefan dup\u0103-amiaza; Doamne, f\u0103 ca Schnauzer s\u0103 c\u00e2\u0219tige!; Tu nu e\u0219ti trupul t\u0103u; Cifrocomedia; B\u0103tr\u00e2na \u0219i ho\u021bul; Insola\u021bia; Lucruri \u0219i fiin\u021be; \u00cenchisoarea de sunete (Clopotul); Despre Eustina \u0219i Frangopol (Colegii); Bucuria de a fi \u00eendurerat la Tomis \u2013 care ne propune, spre deosebire de antecesorii s\u0103i, o abordare personal\u0103, direct\u0103 \u0219i fiin\u021bial\u0103. Caragial\u00e2cul savinian \u2013 evident din Hotel Rom\u00e2nia; \u201econtamin\u0103ri\u201d mai exist\u0103 \u0219i \u00een alte piese ale dramaturgului din Luncanii Bac\u0103ului \u2013 propune oare \u201eo reabilitare a na\u021biei noastre care, \u00een cele din urm\u0103 \u00ee\u0219i cap\u0103t\u0103 demnitatea, protagoni\u0219tii rivali
\nnu se mai pup\u0103 \u00een Pia\u021ba Independen\u021bei, femeia refuz\u0103 tenta\u021bia amantl\u00e2cului, justi\u021bia \u00ee\u0219i \u00eendepline\u0219te menirea?\u201d (Rodica L\u0103z\u0103rescu).
\nDesigur, prea frumos s\u0103 poat\u0103 fi adev\u0103rat \u00eentr-o Rom\u00e2nie locuit\u0103 de \u201eextratere\u0219tri\u201d precum Ada \u0219i Blaz, \u201edou\u0103 juc\u0103rii stricate\u201d, convin\u0219i c\u0103 \u201enu se mai poate face nimic\u201d… sau de un Hrescu, \u201eomul recent\u201d, cameleonic, ipocrit \u0219i la\u0219, care se\/ ne \u00eentreab\u0103 \u201ePentru ce au murit tinerii la revolu\u021bie? \u0219i protesteaz\u0103 ca \u00eentr-un caragial\u00e2c autentic: \u201eJos dictatura!… Oameni buni, nu mai e de tr\u0103it \u00een \u201eRom\u00e2nia\u201d! Eu emigrez \u00een Sicilia! Jos Comuni\u0219tii!… Jos!\u201d. Doar Adelina Sfert r\u0103m\u00e2ne ea \u00eens\u0103\u0219i \u0219i constat\u0103 \u201eprea mult\u0103 necinste sau ur\u0103…\u201d. Cui prodest? A fost oare vreodat\u0103 altfel?
\n\u0218i totu\u0219i dramaturgul Viorel Savin ne vorbe\u0219te\/ transfigureaz\u0103 \u00een Hotel Rom\u00e2nia un fapt de via\u021b\u0103 real, tr\u0103it de unii dintre noi, Revolu\u021bia din decembrie 1989. Scriitura ne sugereaz\u0103 universul teoretizat de Baudeillard \u00een Simulacre \u0219i simulare, pentru care un lucru este real, doar dac\u0103 poate fi reprodus la nesf\u00e2r\u0219it, iar lucrurile unice nu exist\u0103 practic. Sugestia dramaturgului este c\u0103 nu mai tr\u0103im \u00eentr-o lume a dualit\u0103\u021bii de tip fiin\u021b\u0103 \u0219i aparen\u021b\u0103 sau real \u0219i concept, ci \u00eentr-o lume a semnelor \u0219i simbolurilor ce sunt identificate cu \u201eadev\u0103rul\u201d. \u00cen lumea hipereal\u0103 din Hotel Rom\u00e2nia, autorul elimin\u0103 cu inten\u021bionalitate nevoia de imaginar, tocmai pentru c\u0103 nu mai exist\u0103 nicio distinc\u021bie \u00eentre realitate \u0219i ceea ce este imaginat. Cele nou\u0103 personaje saviniene tr\u0103iesc \u00eentr-un simulacru generalizat pe care nu-l dau niciodat\u0103 la schimb pentru real, ci \u00eel schimb\u0103 pe un alt simulacru, \u00eentr-un circuit ne\u00eentrerupt, f\u0103r\u0103 referin\u021be sau circumferin\u021b\u0103. Dramaturgul reitereaz\u0103 ideea c\u0103 \u00eentr-o cultur\u0103 bazat\u0103 pe simulacre \u0219i simulare, televiziunea este adev\u0103rat\u0103 regin\u0103, iar televizorul arat\u0103 adev\u0103rul dorit de spectatori. Fiecare vede \u0219i \u00een\u021belege ce poate si ce vrea. Spectacolul lumii ne oglinde\u0219te \u00een realitate figura spiritului nostru. Oriunde s-ar uita Cocu nu-\u0219i vede\/ simte dec\u00e2t genunchii insuficient \u00eenc\u0103lzi\u021bi de Domnul Bodi.
\nOmul configurat de V.S. \u00een \u201eHotel …\u201d nu mai este un produs al propriei personalit\u0103\u021bi, a\u0219a cum ne-au \u00eenv\u0103\u021bat tradi\u021bia filosofic\u0103 \u0219i teologic\u0103, ci un cyborg care consum\u0103 \u0219i reproduce idei \u0219i imagini, din media, din publicitate \u0219i din politic\u0103. \u00cenlocuirea realit\u0103\u021bii cu hiperrealitatea \u2013 \u201ecrima perfect\u0103\u201d, cum o nume\u0219te Baudrillard \u2013 este cu adev\u0103rat performan\u021ba estetic\u0103 a dramaturgului Viorel Savin.
\nCea mai mare calitate a scriitorului b\u0103c\u0103uan sunt \u201ep\u0103rerile lui libere\u201d, cum ar spune Nenea Iancu, pe care le exprim\u0103 f\u0103r\u0103 complexe, oferindu-le drept leac \u00eempotriva \u201emutismului nostru\u201d \u0219i a prostiilor ce ne b\u00e2ntuie atunci c\u00e2nd nu vorbim, cum se exprim\u0103 Blaz Cornescu, \u201edespre \u201e\u00eempu\u0219c\u0103turile\u201d din piesa de teatru! Ne referim la cele declan\u0219ate de asasin!\u201d (p. 80). Citind \u0219i recitind \u201etextul definitiv\u201d al caragial\u00e2cului Hotel Rom\u00e2nia i-am auzit pe cei doi dramaturgi convin\u0219i de func\u021biile cognitiv-educativ-estetice ale Teatrului \u0219i uni\u021bi \u00eentr-o g\u00e2ndire dimpotriv\u0103, \u00e2prefigurat satiric\u0103, acuz\u00e2ndu-ne, parc\u0103 pentru eternitate, de fric\u0103, indiferen\u021b\u0103, supunere de sclav, resemnare, prostie,
\nla\u0219itate: \u201eTrecem pe l\u00e2ng\u0103 absurditate, \u0219i nu ridic\u0103m m\u0103car o spr\u00e2ncean\u0103 revoltat\u0103; auzim neghiobia, \u0219i nu zb\u00e2rcim m\u0103car dintr-o nar\u0103 dezgustat\u0103; vedem impostura \u0219i tic\u0103lo\u0219ia \u0219i z\u00e2mbim frumos, ca la \u00eent\u00e2lnirea celor mai bune cuno\u0219tin\u021be\u201d (P\u0103reri libere, 1900).<\/p>\n

*Viorel SAVIN, HOTEL ROM\u00c2NIA (un caragial\u00e2c) \u2013 teatru \u2013 ( 1 ), text definitiv, Rotipo \u2013 2023<\/p>\n


\nMihai VINTIL\u0102<\/strong>
\n\"\"

Cimitirul nevaccina\u021bilor. Pove\u0219tile Br\u0103ilei spuse la un col\u021b de timp<\/strong><\/p>\n

Pove\u0219tile Br\u0103ilei au fost spuse de-a lungul timpului de nume mari ale literaturii rom\u00e2ne precum Panait Istrati, Mihail Sebastian sau F\u0103nu\u0219 Neagu. Din acest motiv ele par multora cunoscute, par a fi intrat cumva \u00een cadrul pove\u0219tilor na\u021bionale rom\u00e2ne\u0219ti.
\n\u00cen ultimul timp mai mul\u021bi scriitori din Br\u0103ila au abordat \u0219i ei pove\u0219tile ora\u0219ului a\u0219a cum au fost ele, contur\u00e2nd o imagine, credeam eu, aproape complet\u0103. Au ap\u0103rut c\u0103r\u021bi semnate de Ioan Munteanu, Ghinea Mitrea, Lucia P\u0103tra\u0219cu, C\u0103t\u0103lin Lungu, Doina Popescu \u2013 Br\u0103ila, Dan Moldoveanu, Laz\u0103r Bobi pentru a da doar c\u00e2teva nume literare ale Br\u0103ilei contemporane. Ora\u0219ul Br\u0103ila, evenimentele, cartierele, oamenii ei au fost descrise. S-a conturat astfel o istorie a ora\u0219ului. Nu credeam c\u0103 ar mai putea exista un alt unghi din care s\u0103 po\u021bi privi locul \u0219i \u00eent\u00e2mpl\u0103rile care au br\u0103zdat fa\u021ba Br\u0103ilei. Sorin Ovidiu B\u0103lan g\u0103se\u0219te \u00een romanul s\u0103u Cimitirul nevaccina\u021bilor un astfel de unghi, absolut inedit \u0219i totodat\u0103 surprinz\u0103tor.
\nFiu al Br\u0103ilei, fiu al unui om de litere premiat cu marele premiu al Uniunii Scriitorilor din Rom\u00e2nia \u0219i m\u0103 refer aici la regretatul scriitor \u0219i om de teatru Ion B\u0103lan, Sorin Ovidiu B\u0103lan s-a l\u0103sat ani de zile purtat de barca jurnalismului \u0219i nu a g\u0103sit lini\u0219tea necesar\u0103 literaturii de\u0219i a fost mereu aproape de ea \u0219i de multe ori chiar implicat \u00een fenomen. Absolvent al unei facult\u0103\u021bi de ziaristic\u0103, profesor universitar de jurnalism, ziarist cu vechi state \u00een pres\u0103 \u0219i televiziune, Sorin Ovidiu B\u0103lan se \u00eentoarce acum la origini, precum fiul risipitor, \u00eencerc\u00e2nd s\u0103 ni le explice, s\u0103 ni le spun\u0103 din punctul s\u0103u de vedere. Romanul Cimitirul nevaccina\u021bilor este un roman paradoxal, un roman la grani\u021ba dintre real \u0219i ireal, dintre poveste \u0219i fabulos.
\nAutorul construie\u0219te o lume aparte, o decup\u0103tur\u0103 de via\u021b\u0103, iar tot ora\u0219ul se \u00eenv\u00e2rte \u0219i se prive\u0219te din acest punct, din aceast\u0103 decup\u0103tur\u0103. Personajele principale sunt groparii unui cimitir central al ora\u0219ului \u00een care, br\u0103ilenii, vor recunoa\u0219te u\u0219or cimitirul Sf\u00e2ntul Constantin. Aici este locul unde teoretic via\u021ba se \u00eencheie. Ei bine, pentru autorul nostru, nu este a\u0219a. Aici via\u021ba continu\u0103 dup\u0103 via\u021b\u0103, timpul merge \u00eenainte \u0219i \u00eenapoi, pentru a ne ajuta pe noi s\u0103 afl\u0103m pove\u0219tile locului, pove\u0219tile ora\u0219ului \u0219i mai ales ale oamenilor. Personajele sunt conturate asemenea unui zgraffito, pe care cititorul \u00eel desface, foaie cu foaie, strat cu strat. Povestea nu este spus\u0103 ci livrat\u0103 cu por\u021bia pentru ca farmecul s\u0103 fie mai gustos iar dezv\u0103luirile mai ad\u00e2nci.
\nCunosc\u00e2nd ora\u0219ul \u0219i istoriile sale, autorul nostru ni le reinterpreteaz\u0103. Avem astfel, fapte \u0219i pove\u0219ti cunoscute, precum celebrul pelerinaj al cortegiului unui mare actor sau \u00eent\u00e2mplarea uimitoare a unui OZN care a aterizat l\u00e2ng\u0103 o biseric\u0103! Numele care au dus faima locului sunt \u0219i ele prezente. Toate momentele \u0219i figurile apar \u00een roman reinterpretate, remodelate \u00eentr-un fel care le d\u0103 autenticitate. Acesta este unul din marile atuuri ale autorului \u2013 puterea de a face credibile pove\u0219tile, de a le purta prin timp pentru a contura ideile pe care vrea s\u0103 ni le transmit\u0103 sau doar s\u0103 ni le induc\u0103 subtil pentru a ne preg\u0103ti de alte lucruri la fel de fantastice.
\nStructurat \u00een dou\u0103 zeci \u0219i trei de \u00eent\u00e2mpl\u0103ri, care dau forma capitolelor, romanul este unul aparent u\u0219or de citit. Stilul autorului se hr\u0103ne\u0219te din u\u0219urin\u021ba de a scrie \u0219i de a povesti a jurnalistului iar lectura este agreabil\u0103 \u0219i bine gradat\u0103 pentru al face pe cititor s\u0103 fie incitat, s\u0103 caute mai departe firul povestirii. Este aici Sorin Ovidiu B\u0103lan un fel de variant\u0103 feminin\u0103 a Seherezadei care poveste\u0219te, nu pentru a-\u0219i salva via\u021ba ci pentru a putea continua o poveste cu o alta, de a zidi dac\u0103 vre\u021bi varianta sa de istorie a locului.
\nTitlul este el \u00eensu\u0219i o poveste. Cimitirul este locul unde timpul nu mai este timp, unde vremurile au r\u0103bdare cu oamenii din interiorul lui, unde negrul este alb \u0219i r\u0103ul ia forma binelui. Nimic nu este cum ar trebui s\u0103 fie de\u0219i, aparent, toate sunt la locul lor. Ideea nevaccina\u021bilor cred c\u0103 vine din suferin\u021ba pandemic\u0103 a autorului care s-a sim\u021bit obligat a o descrie. Cimitirul nevaccina\u021bilor este conturat a fi singurul loc al libert\u0103\u021bii de expresie, al libert\u0103\u021bii de ac\u021biune \u0219i mai ales a libert\u0103\u021bii de a spune nu. Ajunge \u00eentr-un final locul rezisten\u021bei \u0219i locul de unde porne\u0219te rena\u0219terea vie\u021bii.
\nA\u0219a cum poate a\u021bi \u00een\u021beles p\u00e2n\u0103 aici, nu voi face referire la evenimentele din roman, de\u0219i a\u0219 putea-o face. Vreau s\u0103 las cititorul s\u0103 descopere singur pove\u0219tile, s\u0103 intre \u00een labirintul \u00eent\u00e2mpl\u0103rilor \u0219i s\u0103 p\u0103\u0219easc\u0103 \u00een aceast\u0103 adev\u0103rat\u0103 zon\u0103 crepuscular\u0103 a Br\u0103ilei. Pot \u00eens\u0103 s\u0103 spun c\u0103 ve\u021bi g\u0103si bun\u0103tate, crim\u0103, milostivenie, tupeu, \u00eencredere, iubire, poezie, conducere, supunere dar mai ales credin\u021b\u0103. Este un roman al credin\u021bei \u00een oameni \u0219i \u00een bine.
\nSorin Ovidiu B\u0103lan intr\u0103 \u00een galeria scriitorilor br\u0103ileni, la \u00eengem\u0103narea realului cu fantasticul, a\u0219a cum le st\u0103 bine condeierilor locului. Se simte \u00een el ADN-ul de br\u0103ilean, pe care-l propov\u0103duia distinsul s\u0103u p\u0103rinte. Prin citate, expresii \u0219i aluzii fine se poate descoperi o \u00eentreag\u0103 literatur\u0103 na\u021bional\u0103 \u0219i universal\u0103 pe care \u00eens\u0103 autorul nostru o ascunde sub forma aparent banal\u0103 a limbajului colocvial. Aceast\u0103 carte a fost scris\u0103 nu de ziaristul, nu de profesorul Sorin Ovidiu B\u0103lan, ci de sufletul s\u0103u de br\u0103ilean revoltat. Mai a\u0219tept astfel de revolte benefice literaturii!<\/p>\n

*Sorin Ovidiu B\u0103lan, Cimitirul nevaccina\u021bilor, Bucure\u0219ti, editura Evenimentul \u0219i capital, 2023, 352 pagini.<\/p>\n


\nDorina STOICA<\/strong><\/p>\n

Cel care simte inima c\u0103r\u021bilor* <\/strong><\/p>\n

Scriitorul \u0219i jurnalistul Cornel Simion Galben este o personalitate, distinct\u0103 \u0219i distins\u0103, a literaturii contemporane. Este cunoscut \u0219i apreciat, \u00een mod deosebit de condeierii de prin zona Moldovei \u0219i nu numai, datorit\u0103 mai ales aten\u021biei cu care s-a aplecat timp de patru decenii asupra c\u0103r\u021bilor multor autori, c\u0103r\u021bi pe care nu doar le-a citit, ci le-a \u0219i recenzat. Nu \u0219tiu dac\u0103 a num\u0103rat vreodat\u0103 c\u0103r\u021bile despre care a scris cu aten\u021bie, pasiune, spirit critic dar \u0219i cu admira\u021bie pe alocuri! Sunt multe!
\nStabilit \u00een Bac\u0103u, implicat \u00een via\u021ba cultural\u0103, o prezen\u021b\u0103 activ\u0103 la majoritatea evenimentelor, pasionat de art\u0103, de citit \u0219i de scris, de literatur\u0103, om al timpului pe care l-a parcurs, dar \u0219i al timpului prezent, interesat de tot ce \u00eenseamn\u0103 manifestare concret\u0103 \u0219i creativ\u0103 a inteligen\u021bei umane, av\u00e2nd o vast\u0103 experien\u021b\u0103 \u00een domeniul presei, putem spune despre Cornel Galben c\u0103 s-a impus definitiv \u0219i onorant \u00eentre oamenii valoro\u0219i ai Bac\u0103ului \u0219i nu numai.
\n\u201eCartea de fa\u021b\u0103, \u201eLecturi aleatorii\u201d nr 6, publicat\u0103 la Editura \u201eStudion\u201d Bac\u0103u (2023), cuprinde recenzii doar ale unor c\u0103r\u021bi de poezie \u0219i se a\u0219az\u0103 onorant, la pozi\u021bia 36 \u00een palmaresul scriitoricesc al celui ce este scriitorul Cornel Galben. Mare iubitor \u0219i cititor de poezie (\u0219i chiar creator) \u00eendr\u0103znesc s\u0103 afirm, f\u0103r\u0103 preten\u021bia de a emite o p\u0103rere avizat\u0103, ci doar una empatic\u0103, scriitorul Cornel Galben are capacitatea \u0219i intui\u021bia de a recunoa\u0219te \u0219i eviden\u021bia valoarea, talentul acolo unde acestea exist\u0103. P\u0103rerile \u0219i evalu\u0103rile sale exprimate \u00een recenziile publicate mai \u00eent\u00e2i \u00een presa literar\u0103, apoi \u00een c\u0103r\u021bile din ciclul \u201eLecturi aleatorii\u201d s-au dovedit \u00een timp juste.
\nA\u0219 pune cele ce voi afirma \u00een continuare pe seama faptului c\u0103, pe l\u00e2ng\u0103 marea dragoste pentru cuv\u00e2ntul scris, dumnealui e o persoan\u0103 credincioas\u0103, drept pentru care ani la r\u00e2nd (mul\u021bi, vreo 40), a scris \u0219i a tot scris, a publicat \u00een reviste \u0219i a promovat scriitori despre care nu \u0219tia aproape nimeni, unii dintre ace\u0219tia fiind \u00een prezent valida\u021bi de critica literar\u0103 \u0219i de cititori, recunoscu\u021bi pe plan na\u021bional \u0219i nu numai. A f\u0103cut aceast\u0103 f\u0103r\u0103 vreun interes, apreciind doar prin prisma con\u021binutului c\u0103r\u021bii, cu pasiune, cu sinceritate, ca un adev\u0103rat samaritean, trudind cu multele sale ore de scris, de citit \u0219i de eviden\u021biat nu personalitatea proprie, ci a celorlal\u021bi.
\nAm beneficiat de prin 2016 de aten\u021bia acestui cronicar cu suflet mare, Cornel Galben, c\u00e2nd nu \u0219tiu \u00een ce fel a ajuns la domnia sa o carte de poezie semnat\u0103 de mine despre care a scris \u0219i a publicat cronica \u00eentr-o revist\u0103 cu egida Uniunii Scriitorilor, de\u0219i nu m\u0103 cuno\u0219tea \u0219i nu-l cuno\u0219team. De atunci a scris despre c\u0103r\u021bile mele ni\u0219te cronici deosebite, pe care citindu-le mi-am v\u0103zut sufletul oglindit ca o salcie \u00eentr-o ap\u0103 curg\u0103toare \u0219i pentru aceasta \u00eei mul\u021bumesc \u0219i \u00eei port recuno\u0219tin\u021b\u0103.
\nAm colaborat pentru \u00eentocmirea fi\u0219ei de autor \u0219i includerea mea \u00een dic\u021bionare de personalit\u0103\u021bi (2020, 2021) din zona Bac\u0103ului, a scris f\u0103r\u0103 s\u0103 a\u0219tepte nici m\u0103car un cuv\u00e2nt de mul\u021bumire, surprinz\u00e2ndu-m\u0103 de fiecare dat\u0103 prin trimiterea linkului spre revista unde ap\u0103rea publicat\u0103 cronic\u0103 despre vreo carte de-a mea \u0219i pentru aceasta aduc mul\u021bumire lui Dumnezeu c\u0103, \u00een evolu\u021bia mea de scriitor, am avut parte de astfel de oameni speciali (nu este singurul, dar este unic!).
\nScriu aceste cuvinte, nu propriu-zis despre cartea pe care tocmai am primit-o \u0219i despre care mi-a spus autorul c\u0103 va fi ultima de acest gen, datorit\u0103 multelor preocup\u0103ri ce-l \u00eempiedic\u0103 s\u0103 se concentreze asupra cititului, marea sa pasiune, ci ca un mic gest de recuno\u0219tin\u021b\u0103 pentru aplecarea constant\u0103 asupra scrisului meu \u0219i recenzarea mai multor c\u0103r\u021bi pe care le-am publicat de-a lungul timpului, \u00een special de poezie.
\n\u0218i \u00een acest volum de \u201eLecturi aleatorii\u201d sunt dou\u0103 cronici, prima intitulat\u0103 \u201eCea ce se face Lumin\u0103\u201d (la cartea \u201eTimpul ce \u00eemb\u0103tr\u00e2ne\u0219te \u00een mine\u201d, Editura \u201eGrinta\u201d, Cluj Napoca, 2018, p. 137-140), cea de a doua – \u201ePoezia, ca o salvare de pre\u021b\u201d (despre \u201eSentimente sub form\u0103 de acatist\u201d – Editura PapiruS Media, Roman, 1921, p. 141-143), ce figureaz\u0103 al\u0103turi de alte 48 de volume de poezie semnate de poe\u021bi ale c\u0103ror nume \u00eemi sunt familiare \u0219i anume (citez selectiv \u0219i aleatoriu): Cristina \u0218tefan, Mihaela B\u0103bu\u0219anu, Florin Dochia, Valeria Manta T\u0103icu\u021bu, Mihai Merticaru, Marcel Miron, Petrache Plopeanu, Nicolae Labi\u0219, Mihaela Gudan\u0103, Ion Fercu, Ioan Enache, Ionica Bandrabur \u0219i al\u021bii despre care pute\u021bi citi \u00een carte.
\n\u00cemi plac titlurile inspirate pe care cronicarul le d\u0103 acestor cronici, titluri ce st\u00e2rnesc interesul cititorului (nu numai al celor recenza\u021bi) pentru lectur\u0103, dar \u0219i pentru volumul prezentat, acesta fiind un scop dar \u0219i o metod\u0103 avantajoas\u0103 autorului lecturilor de a aduce \u00een aten\u021bie con\u021binutul acestuia, chiar de a-l face vandabil \u00een condi\u021biile \u00een care cartea tip\u0103rit\u0103 nu este o marf\u0103 foarte c\u0103utat\u0103 datorit\u0103 afluxului permanent \u0219i rapid al domeniului IT.
\nNu cred c\u0103 voi g\u0103si prea u\u0219or un titlul potrivit la acest eseu, ce se refer\u0103 mai mult la autor dec\u00e2t la cartea propriu-zis\u0103, dar \u00eemi exprim, iar \u0219i iar, spre sf\u00e2r\u0219itul acestor
\nr\u00e2nduri pre\u021buirea, recuno\u0219tin\u021ba, admira\u021bia \u0219i m\u0103 \u00eenclin \u00een fa\u021ba unui truditor \u00een ale cuv\u00e2ntului, scriitorul Cornel Galben, care a ales s\u0103-\u0219i cheltuiasc\u0103 timpul manifest\u0103rii domniei sale ca autor scriind despre al\u021bii, de\u0219i cu talentul \u0219i h\u0103rnicia ce i-au fost h\u0103r\u0103zite de la Dumnezeu ar fi putut scrie c\u0103r\u021bi de poezie, romane, proz\u0103 scurt\u0103 (\u00eentr-un cuv\u00e2nt literatur\u0103), poate pentru c\u0103 \u0219i-a iubit at\u00e2t de mult profesia de jurnalist, \u00eenc\u00e2t a cuv\u00e2ntul cu scopul de a sluji semenilor a devenit un mod de via\u021b\u0103. Pot afirma c\u0103 prin aceste scrieri \u0219i-a rev\u0103rsat asupra semenilor acea dragoste despre care scrie Sf\u00e2ntul Apostol Pavel \u00een Epistola c\u0103tre Corinteni (13-1,8).
\nEu a\u0219tept de la Cornel Simion Galben o carte de poezie despre care s\u0103 scriu nu la fel de frumos cum a scris dumnealui despre c\u0103r\u021bile noastre, dar m\u0103car a\u0219a, cu priceperea pe care am ob\u021binut-o de-a lungul anilor \u0219i cu nes\u0103buita mea \u00eendr\u0103zneal\u0103 de a p\u0103trunde m\u0103car pu\u021bin, dincolo de cuvinte. <\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

C\u0103r\u021bi prezentate de: Petre ISACHI Teatrul savinian \u2013 o posibil\u0103 alternativ\u0103 la somnambulismul existen\u021bial R\u0103ul\/ \u201er\u0103utatea\u201d \u2013 principalul suport de<\/p>\n","protected":false},"author":18,"featured_media":18831,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"colormag_page_container_layout":"default_layout","colormag_page_sidebar_layout":"default_layout","_monsterinsights_skip_tracking":false,"_uf_show_specific_survey":0,"_uf_disable_surveys":false,"ngg_post_thumbnail":0,"video_url":"","footnotes":""},"categories":[7,328],"tags":[],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/23077"}],"collection":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/18"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=23077"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/23077\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":23078,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/23077\/revisions\/23078"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/18831"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=23077"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=23077"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=23077"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}