{"id":23062,"date":"2024-04-08T15:24:37","date_gmt":"2024-04-08T12:24:37","guid":{"rendered":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=23062"},"modified":"2024-04-18T17:29:54","modified_gmt":"2024-04-18T14:29:54","slug":"spatii-culturale-nr-93-8","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=23062","title":{"rendered":"Spa\u021bii culturale nr. 93 (8)"},"content":{"rendered":"

Lumini\u021ba ZAHARIA <\/strong>
\n\"\"

\u00eengr\u0103\u0219\u0103minte chimice pentru stima de sine<\/strong><\/p>\n

greu mai cresc
\np\u0103rul tuns la zero
\ncotele Dun\u0103rii \u00een Sahara
\n\u0219i stima de sine<\/p>\n

de aceea stau \u00een ploaie arid\u0103 cum sunt
\np\u00een\u0103 mi se face ru\u0219ine
\nprietenii \u00eemi dau br\u00eenci \u00eenspre scen\u0103 dar vai
\nscena se transform\u0103-n balaur
\ncu cel mai f\u0103t-ur\u00eet \u0219i cu sfoara de g\u00eet
\na\u0219 fugi pe coclaur<\/p>\n

nu \u0219i nu le r\u0103spund c\u00eend zic da
\n\u0219i m-aplaud\u0103 bis \u0219i iar bis
\ndin centrifug\u0103 am ie\u0219it nu vede\u021bi
\n\u00eemi sunt mie proscris<\/p>\n

nani pui \u00eemi c\u00eent seara dar, vai
\nsomnul nu vrea s\u0103 vin\u0103
\nprietenii ies din tort \u0219i \u00eemi c\u00eent\u0103 la nai
\n\u0219i m\u0103 strig\u0103 lumin\u0103<\/p>\n

caz pierdut! spune domnul psinu\u0219tiucum
\n\u0219i parafa nervos \u00ee\u0219i aplic\u0103
\nla orice \u00eent\u00eelnire cu oameni eu, pe cuv\u00eent, amu\u021besc
\n\u0219i m\u0103 fac tot mai mic\u0103<\/p>\n

a\u0219tept solu\u021bia din viitorul apropiat
\nsau \u00eendep\u0103rtat \u2013 \u0219i mai bine!
\ns\u0103 se inventeze \u00eengr\u0103\u0219\u0103m\u00eentul perfect
\npentru stima de mine!<\/p>\n


\nr\u0103u platnic \u00een iubire<\/strong><\/p>\n

r\u0103u platnic \u00een iubire
\nsufletul t\u0103u
\na fugit pe coclauri
\neu nu \u0219tiam c\u0103 abandonul<\/p>\n


\npe p\u0103m\u00eent se pedepse\u0219te cu lauri<\/strong><\/p>\n

eu nu \u0219tiam c\u0103 cine fuge scap\u0103
\nc\u0103 uleiul nu e miscibil cu ap\u0103
\nc\u0103 iubirea e o groap\u0103
\ncare tot cre\u0219te c\u00eend carne smulgi din ea
\nc\u0103 nu to\u021bi oamenii au stea logostea
\n\u0219i tot a\u0219a
\n\u0219i tot
\na\u0219a…<\/p>\n

\u00een fiecare zi aplic formula
\ndob\u00eenzii accelerate<\/p>\n

\u0219i mi-e o team\u0103 de moarte
\nc\u0103 zerourile cur\u00eend vor umple universul
\nc\u0103 din cea mai albastr\u0103 carte
\nse va \u0219terge f\u0103r\u0103 regrete versul<\/p>\n

muza \u00eemi strig\u0103 iar\u0103\u0219i, ofensat\u0103:
\nmai poet ca poezia ta
\nnu vei fi niciodat\u0103!…<\/p>\n


\nhomo euforicus<\/strong><\/p>\n

eu sunt homo euforicus
\nmerg pe strad\u0103 gur\u0103 casc\u0103 pe la vitrine
\nsalut manechinele de plastic
\nuna chiar mi-a z\u00eembit
\njoc \u0219otron m\u00eeng\u00eei c\u0103\u021beii
\n\u0219i alerg f\u0103r\u0103 s\u0103 disper dup\u0103 vr\u0103bii<\/p>\n

\u00eemi \u00eentorc buzunarele pe dos \u0219i r\u00eed cu lacrimi
\nfotografiez o g\u0103rg\u0103ri\u021b\u0103 ri\u021b\u0103
\na stat cuminte la pozat
\n\u00een\u021belegea desigur c\u0103 nu e de glumit cu vis\u0103torii<\/p>\n

vorbesc cu aerul flirtez cu norii
\n\u0219i-mi bat joc de disonan\u021be \u0219i pleonasm
\naltfel cum m-a\u0219 mai putea intitula
\nhomo euforicus fericit<\/p>\n

nu recunosc c\u0103 am murit
\nde en\u0219pe mii de ori pe minut<\/p>\n

rimele mele \u00eent\u00eempl\u0103toare
\nvin direeect de la soare<\/p>\n

mai am doar o c\u0103r\u0103mid\u0103 de pus
\niubirii-mausoleu<\/p>\n

sunt sigur\u0103 c\u0103 deja v-am corupt
\ndoar sunt homo euforicus
\nce Dumnezeu!<\/p>\n

(din noul volum, \u201eC\u0103l\u0103torie de pl\u0103cere\u201d)<\/p>\n


\nLiteratura ad\u00e2ncurilor<\/strong><\/p>\n

Marius MANTA<\/strong>
\n\"\"

Yann Martel \u2013 \u201eVia\u021ba lui Pi\u201d<\/strong><\/p>\n

Sunt absolut convins c\u0103 nu sunt singurul care a
\np\u0103\u021bit a\u0219a ceva. Mai \u00eent\u00e2i filmul, apoi cartea, de\u0219i, evident, lucrurile ar fi trebuit s\u0103 \u201e\u0219ad\u0103\u201d invers. Asta e, bulin\u0103 neagr\u0103! Sper s\u0103 \u00eemi sp\u0103l o mic\u0103 parte din p\u0103cat odat\u0103 cu prezenta invita\u021bie de a lectura o carte pe care o consider cu adev\u0103rat important\u0103, o carte care utilizeaz\u0103 c\u00e2teva din imaginile \u201estandard\u201d pentru literatura de aventur\u0103, dar care, \u00een acela\u0219i timp, deschide perspective c\u00e2t se poate de generoase pentru viitoare discu\u021bii filosofice. Da, e pentru cei mici, e pentru cei mari \u2013 iar aici nu m\u0103 refer neap\u0103rat la v\u00e2rst\u0103!
\nDe\u0219i perceput ca scriitor canadian, Yann Martel s-a n\u0103scut \u00een Spania, \u00een anul 1963. A studiat filosofia la Trent University iar mai apoi s-a dedicat \u00eentru totul literaturii. Este autorul a dou\u0103 volume de proz\u0103 scurt\u0103 (\u201eSeven Stories\u201d, 1993 \u0219i \u201eThe Facts behind the Helsinki Roccamations\u201d, 1993) \u0219i al romanelor \u201eSelf\u201d (1996), \u201eLife of Pi\u201d (tradus \u00een mai multe variante \u00een literatura rom\u00e2n\u0103), \u201eBeatrice and Virgil\u201d (2010). Consult\u00e2nd anumite recenzii pe site-urile de specialitate, am observat \u0219i o important\u0103 activitate de eseist literar, care a fost \u201eprins\u0103\u201d \u00een titluri precum \u201eTeaching Yann Martel\u2019s Life of Pi from Multiple Critical Perspectives\u201d (2007), \u201eWhat is Stephen Harper Reading?\u201d (2009) \u0219i \u201e101 Letters to a Prime Minister: The Complete Letters to Stephen Harper\u201d (2012). Cu siguran\u021b\u0103, un scriitor de succes a c\u0103rui oper\u0103 merit\u0103 a fi reconsiderat\u0103 \u00een \u00eentregul ei. Dar s\u0103 ne \u00eentoarcem: romanul \u201eViata lui Pi\u201d \u2013 a\u021bi intuit bine, asupra acestei apari\u021bii m-am orientat pentru articolul de fa\u021b\u0103 – a primit prestigiosul Man Booker Prize for Fiction, devenind prin urmare bestseller interna\u021bional; publicat \u00een peste cincizeci de \u021b\u0103ri, realitate care spune multe. Ecranizat \u00een 2012 \u00een regia lui Ang Lee, av\u00e2ndu-i \u00een rolurile principale pe Suraj Sharma, Irrfan Khan, Adil Hussain, filmul omonim a fost distins cu patru premii Oscar iar \u201eVia\u021ba lui Pi\u201d a atins un num\u0103r cu adev\u0103rat impresionant de… vizualiz\u0103ri. La r\u00e2ndul meu, \u00een felul acesta am luat aminte de minunata poveste a lui Pi. De\u0219i ini\u021bial destul de sceptic, ulterior, dup\u0103 ce am citit propriu-zis romanul, am \u0219tiut c\u0103 trebuie a\u0219ezat l\u00e2ng\u0103 o serie de alte titluri ce ar avea drept cap de list\u0103 \u201eMicul prin\u021b\u201d. Drept parantez\u0103, Yann Martel pare s\u0103 locuiasc\u0103 \u0219i \u00een prezent \u00een Saskatoon, provincia Saskatchewan, Canada, \u00eempreun\u0103 cu scriitoarea Alice Kuipers \u0219i cei patru copii ai lor.
\nPersonajul principal, Pi Patel, este fiul unui director de gr\u0103din\u0103 zoologic\u0103 \u00een Pondicherry (India) \u0219i cel pu\u021bin la \u00eenceputul romanului manifest\u0103 dou\u0103 atrac\u021bii cumva neobi\u0219nuite \u00een raport cu mediul \u00een care a fost format: mai \u00eent\u00e2i, o curiozitate deloc trucat\u0103 fa\u021b\u0103 de religie, p\u0103\u0219ind \u00een numeroase ocazii, pe r\u00e2nd, \u0219i \u00een biserica, dar \u0219i \u00een spa\u021biul sinagogii ori al moscheii; apoi, un ata\u0219ament manifest fa\u021b\u0103 de animale. Din pricina problemelor financiare, tat\u0103l lui Pi hot\u0103r\u0103\u0219te c\u0103 afacerea trebuie v\u00e2ndut\u0103 \u0219i c\u0103 familia va trebui s\u0103 emigreze \u00een Canada, adolescentul politeist neb\u0103nuind aventura care \u00eel va a\u0219tepta. Nava cu care familia lui Pi \u00ee\u0219i \u00eencepe c\u0103l\u0103toria peste ocean se scufund\u0103. \u00cen doar c\u00e2teva r\u00e2nduri, ne trezim cu Pi \u00eentr-o barc\u0103, \u00een mijlocul oceanului, av\u00e2nd drept tovar\u0103\u0219i c\u00e2teva animale, printre care o zebr\u0103, o hien\u0103, un urangutan, dar mai ales pe Richard Parker (parc\u0103 \u00eel aud pe Eugen Ionescu: \u201eun Richard at\u00e2t de englez, un Parker at\u00e2t de englez!\u201d) \u2013 e de fapt, aproape neverosimil, un tigru bengalez! Condi\u021biile precare \u00een care se afl\u0103 cei din barc\u0103 sunt dublate, evident, de pericole mai mult dec\u00e2t evidente pentru o asemenea \u201ecamaraderie\u201d. Nu sunt ocolite scenele destul de brutale, cu comportamente \u00een prealabil \u0219i par\u021bial justificate. Exist\u0103 linii metaforice-simbolice care str\u0103bat paginile c\u0103r\u021bii dinspre prima parte, c\u00e2nd micul Pi afl\u0103 plin de curiozitate tot felul de r\u0103spunsuri cu privire la via\u021ba animalelor, \u0219i p\u00e2n\u0103 la sf\u00e2r\u0219it, c\u00e2nd finalul e cu totul inedit, oferind cititorului surpriza de a pune sub semnul \u00eentreb\u0103rii tot ce a aflat p\u00e2n\u0103 \u00een acel punct. Desf\u0103\u0219urarea propriu-zis\u0103 a evenimentelor pare simpl\u0103: dup\u0103 227 de zile petrecute pe ocean, Pi \u0219i Richard Parker ajung pe \u021b\u0103rm, acolo unde tigrul dispare f\u0103r\u0103 urm\u0103 iar Pi e nevoit s\u0103 \u00eenf\u0103\u021bi\u0219eze evenimentele \u00een fa\u021ba autorit\u0103\u021bilor. Ce vor auzi ace\u0219tia, ce va \u00een\u021belege cititorul? F\u0103r\u0103 doar \u0219i poate, avem de-a face cu un final deschis, care \u201emul\u021bume\u0219te\u201d toate gusturile.
\nPractic, naratorul, sub aparenta impresie a discursului extrem de ra\u021bional, ne \u00eenf\u0103\u021bi\u0219eaz\u0103 dou\u0103 pove\u0219ti, una \u201ecu animale\u201d, cealalt\u0103 doar \u201ecu oameni\u201d, suger\u00e2nd poate faptul c\u0103 atunci c\u00e2nd ne pierdem reperele autentice totul poate s\u0103 fie r\u0103sturnat, perceput esen\u021bial diferit, dac\u0103 asta se \u00eent\u00e2mpl\u0103 din perspective multiple, \u00een contexte ce presupun \u201eculturi\u201d lipsite de dialog. \u201eVia\u021ba lui Pi\u201d este un discurs multistrat \u0219i \u00een varii r\u00e2nduri afirma\u021biile ce compun textura se pot lega de domenii complementare: filozofie, teologie, sociologie, politic\u0103. Eventualele sugestii de lectur\u0103 te vor duce \u00eenspre romanul detectivistic, realist, dar \u0219i la Ernest Hemingway, Robert Louis Stevenson ori Herman Melville; dar \u0219i la mul\u021bi al\u021bii!…
\nE genul de scriere care dezvolt\u0103 sensuri \u201e\u00een progresie geometric\u0103\u201d, \u00eentr-un final poate prea liber\u0103 pentru un \u201eclasic moralist\u201d. Afl\u0103m c\u0103 \u201efrica este singurul inamic al vie\u021bii\u201d \u0219i c\u0103, p\u00e2n\u0103 la urm\u0103, tot ce pare s\u0103 fie de nezdruncinat, dimpreun\u0103 cu proiec\u021biile, visele, idealurile, pot s\u0103 dispar\u0103 \u00eentr-o clip\u0103, vanitas vanitatum omnia vanitas: \u201eUltima urm\u0103 a navei a fost o pat\u0103 de ulei str\u0103lucind pe suprafa\u021ba apei\u201d.<\/p>\n


\nStan BREBENEL<\/strong>
\n\"\"

TABLETE<\/strong><\/p>\n

O.N.G.<\/strong><\/p>\n

\u00cen ultimii an a explodat \u00eenfiin\u021barea de O.N.G.-uri care mai de care mai puse \u201e\u00een slujba cet\u0103\u021beanului\u201d, adic\u0103 al celui care le \u00eenfiin\u021beaz\u0103. Iar Guvernul, \u00een marea sa m\u0103rinimie, le aloc\u0103 bani serio\u0219i, chiar dac\u0103 unele sunt v\u0103dit antina\u021bionale. Date fiind cele spuse \u0219i \u0219tiute, m-am g\u00e2ndit s\u0103 \u00eenfiin\u021bez \u0219i eu c\u00e2teva O.N.G.-uri, c\u0103 poate m\u0103car unul va suge de la aceast\u0103 vac\u0103 bun\u0103 de muls care este bugetul \u021b\u0103rii. Iat\u0103 c\u00e2teva dintre scopurile pe care mi le-am propus cu fiecare Oenge \u00een parte. Am studiat pia\u021ba \u0219i a\u0219a ceva nu exist\u0103. Unul va fi cu siguran\u021b\u0103 pentru transplantul cozilor la c\u00e2inii berci pentru celebrii covrigi de Buz\u0103u. Un altul va fi pentru implementarea programului privind t\u0103iatul frunzelor la c\u00e2ini. La to\u021bi. \u00cens\u0103 cel de care sunt cel mai ata\u0219at este cel din domeniul educa\u021biei. C\u00e2teva idei sunt absolut geniale. Dup\u0103 p\u0103rerea mea. A\u0219 ac\u021biona pentru meditarea profesorilor care nu au luat examenul de titularizare de c\u0103tre elevii care nu au luat bacalaureatul. \u00cen acest mod s-ar l\u0103rgi baza de selec\u021bie pentru diferite institu\u021bii. Dintre ace\u0219tia numim ministrul Educa\u021biei, ministrul Culturii sau directorii I.C.R.-urilor. \u00cen acest fel s-ar elimina pilele partinice \u0219i de orice alt fel. Iar societatea noastr\u0103 va prospera. \u00cens\u0103 constat c\u0103 aria de selec\u021bie se l\u0103rge\u0219te \u0219i va fi \u00eenghesuial\u0103 mare. Anul acesta, elevii de clasa a VIII-a, la evaluarea na\u021bional\u0103 la mate au f\u0103cut-o de oaie. Aproape 60 % au luat note sub cinci. Ce ne facem fetelor? \u00cemi \u00eencurca\u021bi socotelile. Probabil au aflat \u0219i ei c\u0103 sunt func\u021bii destule pentru incompeten\u021bi. Mai am \u0219i altele pe \u021beav\u0103, le voi da drumul dac\u0103 astea nu vor avea succes. Nu le spun c\u0103 este concuren\u021b\u0103 mare \u0219i nu vreau s\u0103 mi se ia ciolanul din fasole.<\/p>\n


\nInvita\u021bie<\/strong><\/p>\n

Un vechi coleg de \u0219coal\u0103, cu care nu mai \u021binusem leg\u0103tura de mult, m-a sunat \u00eentr-o zi. Nu \u0219tiu de unde a f\u0103cut rost de num\u0103rul meu, important c\u0103 ne-am reg\u0103sit. Din una \u00eentr-alta, spre final, m\u0103 invit\u0103 s\u0103 vizitez dulcele t\u00e2rg al Ie\u0219ilor, acolo unde se stabilise de mai mult\u0103 vreme. M\u0103 ispitea o asemenea invita\u021bie. Nu mai fusesem \u00een ora\u0219ul celor \u0219apte coline de ani buni. Mi-a mai spus c\u0103 un bun prieten de-al s\u0103u are un local \u00een zona central\u0103 pietonal\u0103, l\u00e2ng\u0103 biserica Trei Ierarhi, cu bucate \u0219i b\u0103uturi foarte bune. L-am rugat s\u0103-mi trimit\u0103 \u0219i mie fotografii cu meniul localului, pe WhatsApp. La c\u00e2teva zile primesc ceea ce i-am cerut. V\u0103 st\u00e2rnesc curiozitatea \u0219i, de ce nu, poftele.
\nIat\u0103 ce am citit.
\nSt\u00e2rnituri di p\u00e2ntici:
\nAlint\u0103turi di cu zori;
\nScrobu\u02bc chiaburului;
\n\u00cendestul\u0103tur\u0103 di cu zori;
\nB\u0103tu\u0219ial\u0103 di vinet\u00e2ci;
\nTraista drume\u021bului.
\nToc\u0103turi di pin gr\u0103din\u0103:
\nAmestec\u0103tur\u0103 di pi bulevard;
\nToc\u0103tur\u0103 cu m\u0103iu\u021bi;
\nP\u0103s\u0103ric\u0103-n b\u0103t\u0103tur\u0103;
\nP\u0103tl\u0103gele cu t\u0103f\u0103rag\u0103.
\nDe pin blidili cu z\u0103muri:
\nCi\u02bco r\u0103mas di pin ciauni;
\nAcritur\u0103 di gobaie;
\nP\u0103s\u0103rici\u02bcn sc\u0103ld\u0103toare;
\nZam\u0103 di piutici;
\nZdrob\u0219\u0103tur\u0103 di hrib\u0103l\u0103i.
\nDi pi l\u00e2ng\u0103 z\u0103muri:
\nTurta n\u0103c\u0103j\u00e2t\u0103;
\nPita bordeiului;
\nFocuri la pup\u0103toari;
\nDeli\u0219iu m\u00e2\u021bilor;
\nCiepu\u021b\u0103 di g\u00e2rl\u0103;
\nChip\u0103ru\u0219 focos.
\nMaglavaisurile casei:
\nP\u0103tl\u0103gele zdrob\u0219\u00e2ti;
\nChis\u0103tur\u0103 di ai;
\nFrec\u0103tur\u0103 di ou\u0103;
\nScul\u0103u;
\nP\u0103tl\u0103gelei \u00eenfl\u0103c\u0103rati;
\nFl\u0103c\u0103ri la poponea\u021b\u0103.<\/p>\n

Nu \u0219tiu ce a\u021bi \u00een\u021beles din acest meniu, c\u0103 eu nu am \u00een\u021beles nimic. Am stat mult timp \u00een dubiu \u0219i dup\u0103 ce, la telefon, amicul meu mi-a tradus lista de bucate, m-am hot\u0103r\u00e2t s\u0103 merg. At\u00e2t v\u0103 spun: nu am regretat deplasarea. Totul a fost excelent.<\/p>\n


\nIstorie literar\u0103<\/strong><\/p>\n

Nina-Elena PLOPEANU <\/strong>
\n\"\"

Grigore Alexandrescu \u0219i Dimitrie D\u0103sc\u0103lescu: dou\u0103 destine poetice tragice \u00een peisajul literar al Foc\u0219anilor de la mijlocul secolului al XIX-lea<\/strong><\/p>\n

Secolul al XIX-lea, unul dintre secolele cele mai fertile ale literaturii rom\u00e2ne at\u00e2t din punctul de vedere al acumul\u0103rilor calitative c\u00e2t \u0219i cantitative, se caracterizeaz\u0103 prin apari\u021bia \u0219i dezvoltarea unor curente literare europene precum romantismul, realismul, simbolismul, dar \u0219i a unor curente autohtone ca latinismul \u0219i junimismul. Etapa cuprins\u0103 \u00eentre anii 1830-1860, \u00een mijlocul c\u0103reia s-a desf\u0103\u0219urat cea mai larg\u0103 mi\u0219care popular\u0103 de emancipare social\u0103 \u0219i na\u021bional\u0103 \u2013 revolu\u021bia de la 1848 \u2013 este cunoscut\u0103 \u00een literatur\u0103 sub denumirea de perioada pa\u0219optist\u0103. \u00cencep s\u0103 scrie, influen\u021ba\u021bi de romantism, de programul Daciei literare, de ideile novatoare ale epocii, Vasile C\u00e2rlova, Dimitrie Bolintineanu, Andrei Mure\u0219anu, Alecu Russo, Costache Negruzzi, Grigore Alexandrescu, Alexandru Donici, Ion Ghica, Dimitrie D\u0103sc\u0103lescu etc.
\nGrigore Alexandrescu s-a n\u0103scut la 22 februarie 1810 la T\u00e2rgovi\u0219te, \u00een mahalaua Lemnului \u00eentr-o familie de mici boieri sc\u0103p\u0103ta\u021bi. De mic a dat dovad\u0103 de inteligen\u021b\u0103 \u0219i o memorie de invidiat. Reproducea scene din Sofocle \u0219i Euripide, iar pe Anacreon \u00eel \u0219tia pe din afar\u0103. \u00cempreun\u0103 cu un alt poet t\u00e2rgovi\u0219tean, Vasile C\u00e2rlova, a \u00eenv\u0103\u021bat la dasc\u0103lul Rafail greaca modern\u0103. R\u0103mas orfan, a fost luat de o rud\u0103, preotul Ieremia, la Bucure\u0219ti, unde a devenit elev la Colegiul Sf\u00e2ntul Sava. Aici i-a cunoscut pe Ion Ghica, de care va fi legat printr-o frumoas\u0103 \u0219i trainic\u0103 prietenie, \u0219i pe Ion Heliade R\u0103dulescu, care, mai t\u00e2rziu, \u00eei va publica prima poezie, \u201eMiezul nop\u021bii\u201d \u00een Curierul Rom\u00e2nesc \u0219i primul volum de versuri Eliezer \u0219i Naftali. Sub influen\u021ba poetului francez Lamartine, Grigore Alexandrescu a scris elegii, epistole, satire \u0219i medita\u021bii. A compus , de asemenea, fabule, fiind unul dintre cei mai de seam\u0103 fabuli\u0219ti rom\u00e2ni. A f\u0103cut \u0219i studii militare \u0219i, cu sprijinul lui Ion C\u00e2mpineanu, a fost angajat \u00een armat\u0103 cu gradul de cadet de cavalerie. Apoi, a fost praporgic, prin 1835, supraveghea la Foc\u0219ani vama dintre cele dou\u0103 principate, \u00eentreba trec\u0103torii de R\u0103va\u0219ul de drum (pa\u0219aport). \u0218tia foarte bine limba francez\u0103 \u0219i a f\u0103cut traduceri at\u00e2t din Lamartine c\u00e2t \u0219i din Byron. \u00cen 1837 a demisionat din armat\u0103. Datorit\u0103 poemului Anul 1840 \u0219i fabulei Leb\u0103da \u0219i puii corbului a fost \u00eenchis trei luni de zile, de\u0219i nu participase la complotul \u00eempotriva domnitorului Alexandru Dimitrie Ghica. \u00cen 1842, la Ia\u0219i, fabulistul Alexandru Donici s-a ocupat de apari\u021bia volumului s\u0103u Poezii. \u00cen 1845, domnitorul Gheorghe Bibescu s-a c\u0103s\u0103torit la Foc\u0219ani cu Maria V\u0103c\u0103rescu. Na\u0219ii mirilor au fost Mihail Sturdza domnul Moldovei \u0219i so\u021bia sa Smaranda, care au fost g\u0103zdui\u021bi \u00een casele D\u0103sc\u0103le\u0219tilor. Cam \u00een vremea aceasta, se pare c\u0103 l-a cunoscut pe t\u00e2n\u0103rul Dimitrie D\u0103sc\u0103lescu, fiul lui Scarlat \u0218tefan D\u0103sc\u0103lescu. Prietenia dintre cei doi poe\u021bi s-a \u00eenfiripat mai t\u00e2rziu, dup\u0103 unirea Moldovei cu \u021aara Rom\u00e2neasc\u0103 din 1859. Ceea ce i-a apropiat au fost preocup\u0103rile comune literare, dar \u0219i op\u021biunile politice.
\nIat\u0103 ce povestea poetul Grigore Alexandrescu despre nunta domnitorului Gheorghe Bibescu \u0219i a Mari\u021bic\u0103i V\u0103c\u0103rescu, considerat\u0103 una dintre cele mai frumoase rom\u00e2nce din vremea aceea: \u201eseara fu petrecere \u00een casele lui Costache D\u0103sc\u0103lescu, zidire elegant\u0103, alb\u0103, gospod\u0103reasc\u0103 cu un peristil de patru coloane zvelte, a\u0219ezate \u00een semicerc \u0219i care ar fi avut \u00een interior o capel\u0103 \u00een stil gotic, saloane luxos mobilate \u0219i oglinzi vene\u021biene. Nu se poate \u00eenchipui c\u00e2t alai putea s\u0103 intre \u00eentr-o astfel de locuin\u021b\u0103 care, de altfel, se afla \u00eentr-o mare ograd\u0103 \u00eenconjurat\u0103 cu ziduri groase \u0219i avea alte numeroase acareturi \u00een fund. Mul\u021bi invita\u021bi vor fi stat \u00een curte. Sub privirile fermecate ale spectatorilor, se ridicau baloane de care erau at\u00e2rnate cununi formate din candele aprinse cu lumini colorate, iar din baloane se coborau porumbi\u021be, depun\u00e2nd la picioarele mirilor versuri \u0219i flori\u201d. Poetul i-a \u00eenm\u00e2nat viitoarei doamne Bibescu un c\u00e2ntec de nunt\u0103 ce con\u021binea un mesaj cu idei unioniste. Consider\u00e2ndu-l om cult, capabil \u0219i de \u00eencredere, Domnitorul Gheorghe Bibescu \u00eel nume\u0219te secretar al Statului \u0219i apoi serdar \u0219i paharnic. \u00cen 1850, a fost numit de c\u0103tre Barbu Dimitrie \u0218tirbei director la Arhivele Statului, iar patru ani mai t\u00e2rziu a devenit Director al Eforiei Spitalelor Civile. \u00cen 1859, domnitorul Alexandru Ioan Cuza, l-a numit director \u0219i ministru ad interim la Departamentul Cultelor \u0219i \u00cenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2ntului, iar \u00een 1860, este membru \u00een Comisia Central\u0103 de la Foc\u0219ani. \u00cen acela\u0219i an s-a c\u0103s\u0103torit cu Raluca Stamatin. Poetul avea 45 de ani, iar so\u021bia sa doar 18, fapt destul de obi\u0219nuit \u00een secolul al XIX-lea, c\u00e2nd b\u0103rbatul trebuia s\u0103 de\u021bin\u0103 o stare material\u0103 care s\u0103-i permit\u0103 s\u0103-\u0219i \u00eentre\u021bin\u0103 familia. O cunoscuse pe Raluca Stamatin prin intermediul amicului s\u0103u, poetul Dimitrie D\u0103sc\u0103lescu, rud\u0103 prin alian\u021b\u0103 cu familia stamatine\u0219tilor, sora sa fiind c\u0103s\u0103torit\u0103 cu Costin Stamatin. Grigore Alecsandrescu \u00eel caracteriza astfel pe poetul foc\u0219\u0103nean \u201eera un t\u00e2n\u0103r cu barba ca a lui B\u0103lcescu, \u00een portretul ce i-l f\u0103cuse fratele s\u0103u, Iorgu D\u0103sc\u0103lescu, \u0219i cu aceia\u0219i ochi arz\u0103tori de felin\u0103, sub o frunte lat\u0103 \u0219i palid\u0103\u201d.
\nGrigore Alexandrescu era mai \u00een v\u00e2rst\u0103 dec\u00e2t Dimitrie D\u0103sc\u0103lescu cu vreo \u0219aptesprezece ani. A\u0219a cum era moda vremii, de\u0219i ap\u0103ruser\u0103 \u0219coli publice \u0219i particulare, copilul Dimitrie a \u00eenceput s\u0103 studieze acas\u0103 cu dasc\u0103li greci. Cum influen\u021ba greceasc\u0103, manifestat\u0103 \u0219i prin limb\u0103, era \u00een sc\u0103dere, la insisten\u021bele tat\u0103lui, deosebit de preocupat de educa\u021bia fiilor s\u0103i, \u00eenc\u0103 de la v\u00e2rsta de cinci ani, a\u0219a cum m\u0103rturise\u0219te \u00een poezia Mijloacele, a \u00eenceput s\u0103 \u00eenve\u021be limba lui Moliere, dup\u0103 care, \u00een condi\u021biile cre\u0219terii domina\u021biei ruse\u0219ti dup\u0103 r\u0103zboiul din 1828-1829, \u00een timpul guvernatorului Pavel Kiseleff \u0219i a Regulamentului Organic, a studiat limba vecinilor dinspre r\u0103s\u0103rit. C\u00e2nd a sosit vremea, a\u0219a cum procedau mai to\u021bi tinerii \u00eenst\u0103ri\u021bi, pe vremea aceea, a plecat s\u0103 studieze la Berlin \u0219i la Paris, de unde s-a \u00eentors dezam\u0103git \u00een \u021bar\u0103, sper\u00e2nd s\u0103 capete o slujb\u0103 pe m\u0103sura str\u0103duin\u021belor sale intelectuale. \u00cen 1850, Dimitrie D\u0103sc\u0103lescu colabora la revistele vremii, la Gazeta de Moldavia a lui Asachi, \u00een casele c\u0103ruia se desf\u0103\u0219urau seratele literare, la Steaua Dun\u0103rii \u0219i mai t\u00e2rziu la Rom\u00e2nia literar\u0103 \u00eenfiin\u021bat\u0103 de Vasile Alecsandri. De altfel, \u00een aceast\u0103 Foaie periodic\u0103 ce ap\u0103rea s\u0103pt\u0103m\u00e2nal la tipografia Franceso-Rom\u00e2n\u0103 \u0219i avea 12 pagini, publicau cei mai vesti\u021bi condeieri ai vremii: Al. Odobescu, Alecu Russo, Gr. Alecsandrescu, D. Bolintineanu, N. Beldiman, Radu Ionescu sau N. Istrati. \u00cen primul num\u0103r al Revistei literare, D\u0103sc\u0103lescu a publicat poezia Zorile ce a dat numele primului s\u0103u volum de versuri, volum dedicat m\u0103icu\u021bei sale \u00een semn de recuno\u0219tin\u021b\u0103, ap\u0103rut \u00een 1854. \u00cen alte numere ale aceleia\u0219i reviste au fost publicate poeziile Credin\u021ba \u0219i Mijloacele ce f\u0103ceau parte din al doilea volum al s\u0103u ap\u0103rut \u00een 1856 intitulat Skrisori din \u021aara \u021a\u00e2n\u021b\u0103reask\u0103 \u0219i Poesii noue, publicat la tipografia Buciumul Rom\u00e2n din Ia\u0219i. Poeziile din al doilea volum reflect\u0103 nostalgia dup\u0103 trecut, dar \u0219i idealurile de egalitate \u0219i dreptate social\u0103. De fapt, mai toate poeziile lui Dimitrie D\u0103sc\u0103lescu, fie ele epistole, satire, poeme, cuplete sau poezii de dragoste cuprindeau elemente autobiografice. Poeziile vorbeau despre c\u0103l\u0103toriile \u00een str\u0103in\u0103tate, la Paris \u0219i Berlin, dar \u0219i despre iubirea fa\u021b\u0103 de frumoasa Lis, Elisa Robescu pe care a luat-o de so\u021bie \u00een 1855. Ca unionist \u00eenfl\u0103c\u0103rat, poetul Dimitrie D\u0103sc\u0103lescu a surprins \u00een lirica sa \u0219i atmosfera \u00een\u0103l\u021b\u0103toare din perioada premerg\u0103toare unirii din 1859. Edificatoare \u00een acest sens este poezia Refrenul musei: \u201eEu v\u0103 rog s\u0103 pre\u021bui\u021bi\/ Ist refren al muzei mele\/ Dragi rom\u00e2ni s\u0103 fim uni\u021bi… Jertfesc tot… tot… afar\u0103 de Unirea \u021b\u0103rii mele.\u201d. Dou\u0103 s\u0103pt\u0103m\u00e2ni mai t\u00e2rziu, printr-un decret semnat de domnitorul Alexandru Ioan Cuza, Dimitrie D\u0103sc\u0103lescu este numit prefect al jude\u021bului Putna. Trecerea lui Cuza prin Foc\u0219ani la 5 februarie 1859, c\u00e2nd a fost g\u0103zduit de familia D\u0103sc\u0103lescu, nu a r\u0103mas f\u0103r\u0103 ecou.
\n\u00cent\u00e2ia \u0219edin\u021b\u0103 a Comisiei Centrale, \u00een sesiunea a doua (21 aprilie 1860-18 martie 1861), care func\u021biona \u00een casele c\u0103minarului Scarlat Bonta\u0219, s-a deschis la 21 aprilie 1860, la orele 12. \u201e\u00cen mijlocul \u00eenc\u0103perii, se afla o mas\u0103 lung\u0103 \u00eenvelit\u0103 cu postav verde, \u00eenconjurat\u0103 de 16 jil\u021buri \u00eenvelite cu damasc de l\u00e2n\u0103 \u00een dou\u0103 culori. La ferestre erau draperii din acela\u0219i damasc \u0219i perdele de tulpan alb. Fiecare comisar avea dinainte c\u0103lim\u0103ri. Pe mas\u0103 tronau urne pentru balotaj. Dimitrie D\u0103sc\u0103lescu lucra \u00een Comisia Central\u0103 al\u0103turi de comisarii moldoveni Alexandru Teriachiu, Nicolae Catargiu, Ludovic Steege, Vasile M\u0103linescu, Al. Moruzi, Ion Docan, \u0219i de comisarii munteni Grigore Alexandrescu, Apostol Arsachi, Constantin Br\u0103iloiu, Ioan Cantacuzino, Teodor Br\u0103tianu, \u0218tefan Golescu, Manoil Angelescu, Evghenie Predescu.
\nIat\u0103 ce \u0219tia poetul foc\u0219\u0103nean despre prietenul s\u0103u \u201eSe n\u0103scuse, ca \u0219i tat\u0103l meu, la T\u00e2rgovi\u0219te. A urmat \u0219i clasa de literatur\u0103 de la \u0219coala fran\u021buzeasc\u0103 \u00eenfiin\u021bat\u0103 de I.A. Vaillant. A locuit o vreme \u0219i la Ion Heliade R\u0103dulescu. A f\u0103cut \u0219i studii militare \u0219i ca maior a intrat \u00een armat\u0103 \u00een timpul lui Alexandru Dimitrie Ghica, ca \u0219i cadet de cavalerie sub comanda lui Ion C\u00e2mpineanu. S-a aflat printre invita\u021bii la nunta lui Gheorghe Bibescu cu Mari\u021bica V\u0103c\u0103rescu. \u00cen anul unirii, a devenit ministru ad-interim al Cultelor \u0219i Instruc\u021biunii Publice. La \u0219edin\u021bele Comisiei Centrale venea destul de rar \u0219i lua cuv\u00e2ntul \u0219i mai rar. Prin intermediul meu, care eram rud\u0103 prin alian\u021b\u0103 cu Stamatine\u0219tii, sora mea Ruxandra fiind c\u0103s\u0103torit\u0103 cu comisul Costin Stamatin, Grigore Alexandrescu a cunoscut-o pe Raluca Stamatin, cea care \u00eei va deveni so\u021bie \u00een 1860. Cununia a avut loc \u00een Biserica Stamatine\u0219ti la 29 mai 1860, na\u0219 de cununie fiind \u0218tefan Golescu pre\u0219edintele Comisiei Centrale. Familia stamatine\u0219tilor este una dintre cele mai \u00eensemnate \u0219i mai vechi din Foc\u0219ani. Comisul Gavril \u0219i slugerul Alexandru s-au numit Stamatin dup\u0103 numele tat\u0103lui lor vornicul Stamatin. Comisul Gavril a avut trei b\u0103ie\u021bi \u0219i dou\u0103 fete. Ace\u0219ti stamatine\u0219ti au mo\u0219tenit numeroase mo\u0219ii \u00een Moldova, \u00een Basarabia \u0219i Bucovina. Slugerul Alexandru, banul Toma \u0219i slugerul Ion au slujit \u00een o\u0219tile ruse\u0219ti mult\u0103 vreme \u0219i p\u00e2n\u0103 la urm\u0103, de\u0219i aveau acte, au pierdut mare parte din mo\u0219ii\u201d.
\nDin p\u0103cate, patru zile dup\u0103 nunt\u0103, poetul Grigore Alexandrescu a dat semne de nebunie \u0219i, cu p\u0103rere de r\u0103u, a fost scos din institu\u021bia legislativ\u0103 a \u021b\u0103rii. Opera lui poetic\u0103 nu a mai fost \u00eembog\u0103\u021bit\u0103 dup\u0103 aceast\u0103 dat\u0103 \u0219i dup\u0103 aceast\u0103 tragedie. Grigore Alexandrescu a murit \u00een s\u0103r\u0103cie \u0219i uitare \u00een 1885 la Bucure\u0219ti. Dimitrie D\u0103sc\u0103lescu s-a stins \u00een 1863, \u00een urma teribilei boli f\u0103r\u0103 leac a secolului \u00een care a tr\u0103it. Spiritul s\u0103u a continuat s\u0103 d\u0103inuie prin fiica sa Eliza D\u0103sc\u0103lescu, devenit\u0103 Mincu prin c\u0103s\u0103toria cu vestitul arhitect foc\u0219\u0103nean.
\nAt\u00e2t Dimitrie D\u0103sc\u0103lescu c\u00e2t \u0219i Grigore Alexandrescu au f\u0103cut parte din pleiada de poe\u021bi \u0219i scriitori tipici perioadei pa\u0219optiste (1830-1860), reprezentativi pentru romantismul secolului al XIX-lea \u00een \u021a\u0103rile Rom\u00e2ne, Vasile Alecsandri, Gheorghe Sion, Dimitrie Bolintineanu, Alecu Russo, Andrei Mure\u0219anu, Vasile C\u00e2rlova sau Ion Heliade R\u0103dulescu, care au c\u0103utat s\u0103 se ralieze literaturii europene, dar \u0219i s\u0103 p\u0103streze spiritul tradi\u021bional.<\/p>\n

Bibliografie selectiv\u0103
\n– Foc\u0219anii de alt\u0103dat\u0103, Dimitrie F. Caian, Istoricul ora\u0219ului Foc\u0219ani, I.M. Dimitrescu, \u00censemn\u0103ri cu privire la ora\u0219ul Foc\u0219ani, Editura Terra, Foc\u0219ani, 2013.
\n– Cezar Cherciu, Vrancea \u0219i \u021ainutul Putnei, Un secol de istorie, 1820-120, Editura neuron, Foc\u0219ani, 1995.
\n– Nina-Elena Plopeanu, Personalit\u0103\u021bi vr\u00e2ncene de ieri \u0219i de azi, Editura Olimpus, R\u00e2mnicu-S\u0103rat, 2010.
\n– Nina-Elena Plopeanu, Dimitrie D\u0103sc\u0103lescu. Poet al Foc\u0219anilor de alt\u0103dat\u0103, Editura Pim, Ia\u0219i, 2024<\/em><\/p>\n


\nAura CREI\u021aARU<\/strong>
\n\"\"

\u00ceNL\u0102UNTRUL OCHULUI PINEAL <\/strong><\/p>\n

C\u00e2teva silabe \u0219tiu de soarta altora
\nc\u00e2nd \u00eencep s\u0103 se caute \u00eentre ele,
\ns\u0103 se adune s\u0103 compun\u0103 vocabule,
\nca prin miracol se a\u0219az\u0103
\n\u00een\u0219irate cumin\u021bi pe spa\u021biul lor
\npredestinat din tabula rasa,
\ncopii de suflet \u0219coli\u021bi \u0219i fideli
\nai familiei de cuvinte<\/p>\n

Ele pot genera picturi rupestre,
\npersonaje din filme,
\ncastele de nisip din viitor
\n\u0219i multe alte compozi\u021bii cu semnifican\u021bi
\nr\u0103ma\u0219i \u00eenl\u0103untrul pe\u0219terii ochiului meu<\/p>\n

Apoi, dezgrop\u0103m memoria umed\u0103,
\ndescifr\u00e2ndu-i misterul \u00een rota\u021bia luminii cristaline<\/p>\n

VINE O ZI<\/p>\n

Fiorul v\u0103zului plimb\u0103 porumbei \u00een exil, \u2013
\nmesageri vestind c\u0103derea stelelor,
\nuna dup\u0103 alta, \u00eentr-un \u00een\u021beles subtil<\/p>\n

\u00cemp\u0103rt\u0103\u0219im suferin\u021be prea ad\u00e2ncite
\n\u00een foamea p\u0103m\u00e2ntului aprig cer\u0219ind
\nobolul de trupuri cerului de suflete<\/p>\n

Proiectul obosit \u00een siderale curse –
\ncheam\u0103 ziua emo\u021biei \u00een care-\u0219i
\nia por\u021bia cu propria cutremurare\u2026<\/p>\n

Trecutu-i n\u0103pustit \u00een tihna prezentului
\nC\u00e2nd planeta \u00een\u021bepenit\u0103-n ax\u0103,
\nne sugereaz\u0103 restartul viitorului<\/p>\n

E iarn\u0103 \u00eenc\u0103, gugu\u0219tiucul c\u00e2nt\u0103 peste nea
\na prim\u0103var\u0103 timpurie, la festin \u2013<\/p>\n

ciugulind fl\u0103m\u00e2nd boabe de gr\u00e2u din palma mea.<\/p>\n


\nPEISAJ PRINTRE GENE <\/strong><\/p>\n

Picur\u0103 printre genele dimine\u021bii
\namintirile zilei trecute,
\nfranjuri taie \u00een felii sub\u021biri
\naburii ce\u021bii de deasupra m\u0103rii
\nAmbarca\u021biuni de toate calibrele
\n\u00eempart tangaje \u00eentre ele<\/p>\n

Memoria lui Publius Ovidius Naso
\n\u00ee\u0219i descarc\u0103 undele \u00een poeme
\npurt\u0103toare de emo\u021bii seculare,<\/p>\n

\u00een zarea unde marea \u0219i plaja
\nprimesc trupuri aproape nude<\/p>\n

Soarele desfat\u0103 darnic voio\u0219ia de toate v\u00e2rstele
\nBriza \u00eemi v\u00e2ntur\u0103 filele cu poeme neterminate\u2026
\n\u2026<\/p>\n

M\u0103 treze\u0219te din visare un elicopter
\ndefil\u00e2nd reclame
\n\u00cen stabilopozi lovesc din nou talazuri
\nmim\u00e2nd un fel de ecou al tunurilor din zare,
\nnu departe de orizonturi, e r\u0103zboiul \u00een toi<\/p>\n

\u00cenc\u0103 ademenitoare azi, marea e
\nleg\u0103narea ad\u00e2ncului p\u00e2n\u0103 deasupra valurilor –
\nla geamandura-metronom
\na inimilor P\u0103m\u00e2ntului<\/p>\n


\nDIFERIT DE INFINIT <\/strong><\/p>\n

Un resort interior ne ridic\u0103 la datorie
\nmergem pe bioritm,
\nnu se \u0219tie dac\u0103 e magie continu\u0103 \u00een
\nbucla vie…<\/p>\n

Din c\u00e2nd \u00een c\u00e2nd, amonte sau aval –
\nprin borne d\u00e9j\u00e0 vu pe fundal
\nsfid\u0103m temporal \u00eenserarea,
\nfilm\u0103m voalat trecerea<\/p>\n

Cu acela\u0219i os sudat con\u0219tiincios
\n\u00een r\u0103d\u0103cini e ca \u0219i cum
\nam fi ancora\u021bi prin fire perpetuum
\nalerg\u00e2nd pe banda M\u00f6bius \u2013 mo\u0219tenire<\/p>\n

… p\u00e2n\u0103 c\u00e2nd,
\ncontempl\u00e2nd printre gene graba timpului
\ndincolo de infinit
\ntrecem pe panta Toboganului \u2013
\ncifrele carteziene a\u0219tept\u00e2ndu-ne<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Lumini\u021ba ZAHARIA \u00eengr\u0103\u0219\u0103minte chimice pentru stima de sine greu mai cresc p\u0103rul tuns la zero cotele Dun\u0103rii \u00een Sahara \u0219i<\/p>\n","protected":false},"author":18,"featured_media":18831,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"colormag_page_container_layout":"default_layout","colormag_page_sidebar_layout":"default_layout","_monsterinsights_skip_tracking":false,"_uf_show_specific_survey":0,"_uf_disable_surveys":false,"ngg_post_thumbnail":0,"video_url":"","footnotes":""},"categories":[7,328],"tags":[],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/23062"}],"collection":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/18"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=23062"}],"version-history":[{"count":3,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/23062\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":23065,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/23062\/revisions\/23065"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/18831"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=23062"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=23062"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=23062"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}