{"id":23048,"date":"2024-04-06T22:35:46","date_gmt":"2024-04-06T19:35:46","guid":{"rendered":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=23048"},"modified":"2024-04-06T22:37:35","modified_gmt":"2024-04-06T19:37:35","slug":"spatii-culturale-nr-93-6","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=23048","title":{"rendered":"Spa\u021bii culturale nr. 93 (6)"},"content":{"rendered":"

Philippe TROUV\u00c9<\/strong>
\n (1936 \u2013 2005)<\/p>\n

S-a n\u0103scut la Lisieux. Pictor \u0219i poet. Debuteaz\u0103 cu desene \u0219i picturi \u00een 1951. Peste ani, avea s\u0103-l \u00eent\u00e2lneasc\u0103 pe Marc Chagall, de unde porni o etap\u0103 decisiv\u0103 \u00een afirmarea sa. C\u0103l\u0103tore\u0219te \u00een jurul lumii, ceea ce-i consolideaz\u0103 maturitatea \u0219i viziunea artistic\u0103, \u00een dubl\u0103 ipostaz\u0103 de pictor \u0219i de poet. \u00cen 1965 i se acord\u0103 premiul \u201eEncres Vives\u201d (Cerneluri vii). De\u021bin\u0103tor al multor premii interna\u021bionale pentru pictur\u0103. Iar din cele literare amintim: Premiul \u00cent\u00e2i (Polonia, 1963), Laureat al \u00eentrunirii poe\u021bilor de la Vichy (1968), Diploma de Excelen\u021b\u0103 a Centrului Cultural European (2003). Din c\u0103r\u021bile sale de poezie re\u021binem: Marele Pa\u0219te rus (1970), Dou\u0103zeci de ani \u00een urm\u0103 (1977), 40 de secunde (1984), Mersul trenurilor (1997), Alb pe alb (2003), Adio, via\u021b\u0103! Tu \u00eemi vei scrie? (2005). <\/p>\n

Pisoiul pictorului<\/strong><\/p>\n

Nu a fost dec\u00e2t o zi gri
\n\u0218i micu\u021bul pisic albastru
\n\u00cenchise ochii aurii
\nF\u0103r\u0103 s\u0103 spun ceva. Inima lui ro\u0219ie
\nNu mai bate. \u00cen ea
\nEste negru. Limba roz
\nDe o mie de mieun\u0103turi de sute de alinturi
\n\u00cen treisprezece ani… Da\u021bi-i un ultim
\nS\u0103rut lumii celor vii
\nApoi lini\u0219te! Fiarele nu au arti\u0219ti
\nEle sunt prea m\u00e2ndre \u0219i sunt Iubire
\nIar tu pictorul… \u00eenva\u021b\u0103 pre\u021bul
\nSuflului apoi al luminii
\nVULTUR de SELANGOR… \u00eentr-o c\u0103l\u0103torie…
\nPe partea ascuns\u0103 a lunii
\nDe aceea nu o mai vedem:
\n\u021aara v\u00e2n\u0103torilor ve\u0219nice.<\/p>\n


\nPentru Leila… noaptea mea<\/strong><\/p>\n

Te rog s\u0103 nu mai pl\u00e2ngi peste bl\u0103nurile reci
\nude de saliva stelelor din nord.<\/p>\n

Nu te g\u00e2ndi dec\u00e2t la ieri zi cu soare
\n\u0219i apoi c\u0103 \u201ene-am iubit\u201d. \u00ce\u021bi spun asta \u00een aceast\u0103 sear\u0103
\npentru c\u0103 pisicu\u021bul meu doarme \u0219i tu \u0219tii de ce.<\/p>\n

Te rog s\u0103-\u021bi aminte\u0219ti de dragostea pe care \u021bi-o oferea el
\n\u0219i dac\u0103 ea a sunat la telefon… Mam\u0103!
\nNu te g\u00e2ndi dec\u00e2t la boti\u0219oarele ce se al\u0103ptau bucuroase
\n\u0219i apoi la aceast\u0103 s\u0103rb\u0103toare ce te-a f\u0103cut s\u0103 tr\u0103ie\u0219ti.
\nPentru c\u0103 a tr\u0103i e s\u0103rb\u0103toare chiar dac\u0103 tu e\u0219ti \u00eenl\u0103crimat\u0103.<\/p>\n

Nu-\u021bi lua r\u0103mas bun \u0219i s\u0103 \u0219tii c\u0103 \u00eentr-o sear\u0103… este adev\u0103rat
\n\u00een unele nop\u021bi privind luna
\nle vei vedea ochii aurii acolo unde sunt adunate
\npisicile noastre. Noi le lipsim. \u00cens\u0103 ele nu pl\u00e2ng!<\/p>\n


\nJacques TAURAND<\/strong>
\n (1936 \u2013 2008)<\/p>\n

Parizian prin na\u0219tere. Din 1958, militar \u00een Algeria colonial\u0103. Revenind \u00een Fran\u021ba, colaboreaz\u0103 la mai multe reviste, edituri. Scrie proz\u0103, eseuri. I se acord\u0103 Marele Premiu al Ora\u0219ului La Baule (1994). Dintre c\u0103r\u021bile-i de poezie re\u021binem: Reflexele t\u0103cerii (1980), Cuvintele apei (1989), Cinci poeme pentru un singur c\u00e2nt (1998), Scrumul orelor (2001), Aripile timpului (2006), O voce de departe (2007). <\/p>\n

B<\/strong>ariera durerii<\/strong><\/p>\n

Vocea sa e z\u0103pad\u0103
\n sub blana cuvintelor
\n T\u0103cerea sa
\n \u00een noi \u2013
\n c\u0103l\u0103torie<\/p>\n

Trebuie s\u0103 trecem de bariera durerii
\n pentru a cunoa\u0219te valurile
\n amintirilor<\/p>\n

Nu mai auzi
\n din scoicile zilelor
\n dec\u00e2t clipocitul apei limpezi
\n a unui cuv\u00e2nt lini\u0219titor<\/p>\n

***
\n Pentru S.<\/strong><\/p>\n

Ea are \u0219aizeci de ani \u0219i o
\nfiic\u0103 mic\u0103
\nPrin for\u021ba \u00eenclin\u0103rii
\ncorpul i se \u00eentoarce
\nprecum clepsidra<\/p>\n

Totu\u0219i \u00een privirea sa
\ncalea mai continu\u0103
\ntivit\u0103 cu \u00eenrourate flori de
\n nu m\u0103 uita.<\/p>\n


\nTe \u0219tiam at\u00e2t de aproape<\/strong><\/p>\n

Dintr-o dat\u0103 golul
\n mai real dec\u00e2t via\u021ba<\/p>\n

Inima \u0219chiop\u0103teaz\u0103
\n \u00ee\u0219i suport\u0103 durerea<\/p>\n

O perl\u0103 se rostogole\u0219te
\n pe obrazul clipei
\n ce voaleaz\u0103 mirosul
\n unei crizanteme<\/p>\n

Absen\u021ba imprim\u0103 \u00een noi
\n pa\u0219ii t\u0103i<\/p>\n

\u00cen orice caz
\n eu te simt at\u00e2t de aproape
\n \u00een jurul mesei
\n de unde \u021bi se aude vocea<\/p>\n

unde m\u00e2inile noastre
\n pe fa\u021ba de mas\u0103
\n r\u0103sfir\u0103 zilele
\n ce r\u00e2d \u00een hohote<\/p>\n


\n\u00cen zgomotul vie\u021bii<\/strong><\/p>\n

Soarele pe mas\u0103 \u00een aceast\u0103 clip\u0103.
\nEu contez pe discre\u021bia prezen\u021bei tale
\npe care o flatez \u00een rotunjimea luminoas\u0103
\na acestei zile de var\u0103.<\/p>\n

\u00cen traducerea lui Leo BUTNARU<\/strong><\/p>\n


\nValeria MANTA T\u0102ICU\u021aU<\/strong>
\n\"\"

*
\npere\u0163i cu solzi alba\u015ftri de h\u00e2rtie
\nnoian de praf, ocean nevertebrat
\nduzini de \u00eengeri scoase la mezat
\n\u015fi timp t\u0103iat felii de sonerie
\nabsen\u0163e, teme, lec\u0163ii nepredate
\ntr\u0103darea plantei din ghiveci s\u0103rac
\ncocori ademeni\u0163i cu flori de mac
\nkarate kids \u015fi c\u0103r\u0163i ultragiate
\nprofesori tri\u015fti, elevi cu celulare
\nma\u015fini de lux ce izb\u0103vesc din jug
\nciorchinii beznei grei de nep\u0103sare
\nora\u015ful \u00ee\u015fi \u00eembrac\u0103 \u00een sc\u00e2ntei
\nc\u00e2nd \u00eenv\u0103\u0163a\u0163ii lui se sting pe rug
\ntichia de nebun cu clopo\u0163ei<\/p>\n

*
\nb\u0103tr\u00e2nii pun z\u0103brele ferestrelor spre lume
\nr\u0103coarea amintirii s-o \u0163in\u0103 ferecat\u0103
\npitit\u0103 \u00een unghere c\u00e2nd timpul face spume
\n\u00een umeda cetate la poarta ei zim\u0163at\u0103
\nsub teascul vorbei crude se-ndeas\u0103 tulburate
\ncontrarieri \u015fi-o surd\u0103 \u00eenchidere-n ruine
\nc\u0103ci mustul greu al sfadei l\u0103untric-necurmate
\n\u00eembat\u0103 \u015fi adoarme voin\u0163a ce-l sus\u0163ine
\nn-ai cum s\u0103 pleci, de teama pedepsei ce se-ntoarce
\ndintru-nceput, spre tine, \u00eentr-un mileniu gol
\nt\u00e2njind dup\u0103 hlamida cu ascu\u0163iri de parce
\nr\u0103m\u00e2i \u00een prag. Ora\u015ful, ca lupul \u00een ocol
\nchiar ame\u0163it de rana ce s\u00e2nger\u0103 \u015fi coace
\nsugrum\u0103 oaia milei \u00een disperat viol<\/p>\n


\nforme f\u0103r\u0103 fond<\/strong><\/p>\n

pe\u0219tele din zori cu inel \u00een burt\u0103
\ne mai mare ca lini\u0219tea, cenu\u0219iu \u0219i rece la pip\u0103it
\nca o rochie de m\u0103tase
\nc\u00e2nd trece prin oglind\u0103, las\u0103 valuri r\u0103ut\u0103cioase \u00een urma lui, peste chipul meu oglindit,
\npeste povestea scris\u0103 de el
\n\u00een cur\u00e2nd, acest chip va fi \u00eenghi\u021bit odat\u0103 cu lumina \u00eenceputului de zi, cu frigul ei
\nvoi r\u0103m\u00e2ne doar un contur, o form\u0103 desenat\u0103 st\u00e2ngaci
\n\u0219i atunci m\u0103 voi l\u0103sa purtat\u0103 de aerul rece, cu miros de sare \u0219i alge \u00een el, p\u00e2n\u0103 \u00een fotoliul de la fereastr\u0103
\nc\u00e2ndva, \u00eengerul p\u0103zitor \u00ee\u0219i va aminti de cutia lui cu acuarele \u0219i pensule din fire de nori, \u00ee\u0219i va aminti c\u0103 formele trebuie umplute, altfel
\nbriza \u0219i valul le vor duce-n ad\u00e2nc
\nf\u0103r\u0103 \u00eentoarcere<\/p>\n


\nSorin BURLACU <\/strong>
\n\"\"

SEGMENTE DE ADEV\u0102R \u0218I DATORII DE LA DATORNICI<\/strong><\/p>\n

Cu c\u00e2teva zile \u00een urm\u0103, un post de televiziune anun\u021ba c\u0103 \u00een Rom\u00e2nia, anual, dispar sau se depopuleaz\u0103 nou\u0103 sate. Nu \u0219tiu c\u00e2t\u0103 exactitate cuprinde formularea, dar se vede cu ochiul liber cum ,,calitatea vremurilor\u201d ne \u00eempu\u021bineaz\u0103. Ritmul este extrem de alarmant \u0219i cei care trebuie s\u0103 sesizeze \u0219i apoi s\u0103 ia m\u0103suri alearg\u0103 spre ziua ce urmeaz\u0103 pentru a-\u0219i maximiza doar propriul c\u00e2\u0219tig.
\nA\u0219a se face c\u0103 am ajuns \u0219i \u00een aceast\u0103 perioad\u0103, dup\u0103 1990, s\u0103 avem cumva acela\u0219i trend, \u00een ceea ce prive\u0219te nivelul nostru de trai. Dac\u0103 \u00een 1938, dup\u0103 dou\u0103 decenii de lupt\u0103 cu greut\u0103\u021bile integr\u0103rii noilor provincii \u00een Rom\u00e2nia Mare, cu criza economic\u0103 major\u0103 \u0219i reconstruc\u021bia dup\u0103 distrugerile cumplite ale Primului R\u0103zboi Mondial, \u021bara noastr\u0103 avea un PIB pe locuitor de 51% din media Europei, dup\u0103 45 de ani de pace \u0219i ,,progres\u201d, Rom\u00e2nia, \u00een 1990, avea un PIB pe locuitor de 32% din media Europei.
\nParadoxul nostru apare atunci c\u00e2nd, vorbind de PIB-ul Rom\u00e2niei din ultimii ani, se spune c\u0103 este \u00een cre\u0219tere. Se spunea chiar c\u0103 Rom\u00e2nia este\/era un ,,tigru economic\u201d al Europei. Cu toate acestea, tot speciali\u0219tii atrag aten\u021bia c\u0103, \u00een ciuda cre\u0219terii PIB-ului, s\u0103r\u0103cia oamenilor este la un nivel \u00eenalt, iar surplusul de avere na\u021bional\u0103 nu se distribuie echitabil nici \u00eentre rom\u00e2ni, nici \u00eentre regiuni.
\n\u00cen concluzie, cei mai s\u0103raci devin \u0219i mai s\u0103raci, decalajul \u00eentre cei boga\u021bi \u0219i cei s\u0103raci este extrem de mare. L\u00e2ng\u0103 toate acestea trebuie s\u0103 ad\u0103ug\u0103m \u00eenc\u0103 un lucru r\u0103u pentru economia rom\u00e2neasc\u0103: de unde vine cre\u0219terea economic\u0103 la noi!
\nProfesorul de economie, Cristian P\u0103un, ne aduce cu picioarele pe p\u0103m\u00e2nt \u0219i ne spune c\u0103 ,,aceast\u0103 cre\u0219tere economic\u0103 vine din contracte cu statul \u0219i dintr-o economie privat\u0103 substan\u021bial\u0103\u201d. ,,\u00cen momentul \u00een care PIB-ul cre\u0219te mai degrab\u0103 prin expandarea statului, consum \u0219i salarii \u00een sectorul bugetar, nu ai cum s\u0103 nu ai s\u0103r\u0103cirea societ\u0103\u021bii. Nu ai cum s\u0103 nu ai situa\u021bia pe care o vedem \u00een Rom\u00e2nia; cre\u0219terea economic\u0103 care nu se reg\u0103se\u0219te \u00een bun\u0103stare, \u00een calitatea vie\u021bii\u201d, conchide acela\u0219i profesor.<\/p>\n

Dup\u0103 fapte seculare, spre ,,victoria\u201d fatal\u0103<\/strong><\/p>\n

Explica\u021biile acestei st\u0103ri de fapt le extragem \u00eenc\u0103 din \u00eenceputurile perioadei de instaurare a comunismului. Din acel interval de timp, 1944-1948, Rom\u00e2nia a fost \u0219i se pare c\u0103 r\u0103m\u00e2ne o \u021bint\u0103 predilect\u0103 a Moscovei, care a avut o politic\u0103 de jaf devastator \u00eempotriva noastr\u0103 \u0219i de blocare deliberat\u0103 a relans\u0103rii \u021b\u0103rii din punct de vedere economic.
\nConven\u021bia Sovieto-Rom\u00e2n\u0103 de la Bucure\u0219ti, din 16 ianuarie 1945, prevedea toate m\u0103rfurile rom\u00e2ne\u0219ti care trebuiau date Uniunii Sovietice \u00een contul desp\u0103gubirilor de r\u0103zboi. Toate acestea erau deja fixate de ru\u0219i, \u00eenc\u0103 din 12 septembrie 1944, la 300 de milioane de dolari. Ru\u0219ii au impus dolarul ca moned\u0103 de referin\u021b\u0103 la cursul din 1938 \u0219i nu de la momentul conven\u021biei. Astfel, dolarul s-a devalorizat \u00eenc\u00e2t, la pre\u021burile din 1945, nu mai era vorba de 300 de milioane, ci de 384 de milioane. \u0218i, ca s\u0103 fie \u0219i mai bine, toate m\u0103rfurile au fost masiv subevaluate \u0219i ele.
\n\u00cen 10 februarie 1948, la Paris, Gheorghe T\u0103t\u0103r\u0103scu semneaz\u0103 Tratatul de Pace cu puterile \u00eenving\u0103toare \u00een Al Doilea R\u0103zboi Mondial. Documentul pune Rom\u00e2nia la desp\u0103gubiri \u00eenrobitoare \u0219i cu clauze ascunse care ne-au m\u0103rit cu de patru ori datoria trecut\u0103 \u00een acte.
\nIat\u0103 lista m\u0103rfurilor pl\u0103tite c\u0103tre URSS, publicat\u0103 de istoricul Petre Opri\u0219 \u00een cartea ,,Armat\u0103, spionaj \u0219i economie \u00een Rom\u00e2nia (1945-1991)\u201d:
\n–\t1,7 milioane de tone petrol \u00een anul 1945,
\n–\t1,6 milioane de tone \u00een 1946,
\n–\t277.000 tone de porumb la pre\u021bul de 22 dolari\/tona,
\n–\t370.000 tone de gr\u00e2u la pre\u021bul de 24,75 dolari\/tona,
\n–\t35.000 tone de orz la 21 dolari\/tona,
\n–\t100.000 de porci la 138 dolari\/tona,
\n–\t500.000 de oi la 62 dolari\/tona,
\n–\t200.000 de boi la 83 dolari\/tona,
\n–\t190.000 de cai la 157 dolari\/bucata, dup\u0103 cum urmeaz\u0103: 20.000 de cai \u00een anul 1945, 30.000 de cai \u00een 1946 \u0219i 140.000 de cai \u00een perioada 1947-1950,
\n–\t1.967.000 metri cubi de lemn (pre\u021bul lemnului rotund era 5 dolari\/metru cub, iar al celui r\u0103\u0219inos 11 dolari\/metru cub),
\n–\t490 locomotive la 0,45 dolari\/kg,
\n–\t6.000 vagoane la 0,1775 dolari\/kg,
\n–\t1.200 vagoane cistern\u0103 la 0,1775 dolari\/kg,
\n–\tvasul de linie de pasageri ,,Basarabia\u201d la pre\u021bul de 1,462 milioane de dolari,
\n–\tnava mixt\u0103 de pasageri \u0219i marf\u0103 ,,Alba Iulia\u201d la pre\u021bul de 255.000 dolari,
\n–\tdou\u0103 remorchere evaluate \u00een total la 120.000 dolari,
\n–\tun doc plutitor evaluat la 850.000 dolari,
\n–\t160 vase fluviale uzate evaluate \u00een total la 5,5 milioane de dolari,
\n–\t167 nave fluviale noi evaluate \u00een total la 11 milioane de dolari,<\/p>\n

–\tnave de dragaj \u0219i nave elevator,
\n–\tlaminorul ultramodern de 14 \u021boli de la uzina ,,Malaxa\u201d evaluat la 2,46 milioane dolari,
\n–\tutilaje pentru industria petrolier\u0103 evaluate la 20 milioane de dolari (pompe de foraj, sape, mufe etc.),
\n–\tma\u0219ini-unelte \u00een valoare de 4 milioane de dolari,
\n–\tun turbogenerator luat de la uzine din Fieni,
\n–\tpatru ma\u0219ini Fourcault,
\n–\tbare de fier \u0219i \u021bigle \u00een valoare de 524.000 dolari.
\n\u0218i pentru c\u0103 nu a fost de ajuns, Rom\u00e2nia a fost obligat\u0103 s\u0103 renun\u021be la banii pe care-i avea de recuperat \u0219i ea de la Germania. A fost silit\u0103 de ru\u0219i s\u0103 le dea lor datoria. Astfel, s-au mai ad\u0103ugat la desp\u0103gubiri \u00eenc\u0103 1,25 miliarde de m\u0103rci.
\n\u00cen 1948, c\u00e2nd Rom\u00e2nia pl\u0103tise aproximativ jum\u0103tate din desp\u0103gubirile de r\u0103zboi, Uniunea Sovietic\u0103 a anun\u021bat c\u0103 reduce cu 50% suma de achitat. Nu a fost un cadou, istoricul Petre Opri\u0219 ne explic\u0103 motivele pentru care s-a f\u0103cut reducerea: ,,Rom\u00e2nia a semnat, \u00een februarie 1948, un protocol privind linia de frontier\u0103 cu URSS \u0219i atunci ceda sovieticilor 4 insule de pe bra\u021bul Chilia \u0219i Insula \u0218erpilor. Pe 10 iunie, ru\u0219ii au anun\u021bat c\u0103 reduc datoria de r\u0103zboi r\u0103mas\u0103 la jum\u0103tate\u201d.
\nAr mai trebui ad\u0103ugate multe enormit\u0103\u021bi suportate de Rom\u00e2nia din partea URSS, \u00eens\u0103 din istorie, oric\u00e2t de dur\u0103 ar revendica-o unii, ceilal\u021bi nu \u00eenva\u021b\u0103 nimic \u0219i \u00eei repet\u0103 pe cei cu care nu au fost de acord.
\n\u00cen ultimele zile, s-a reluat \u00een pres\u0103 subiectul tezaurului, pe care \u021bara noastr\u0103 \u00eel revendic\u0103 aceluia\u0219i ,,prieten\u201d, care s-a \u00eenv\u0103\u021bat doar la a lua. Nimic nou din partea vecinilor, tot noi suntem de vin\u0103, tot noi avem datorii. <\/p>\n


\nSilvia Ioana SOFINETI<\/strong>
\n\"\"

ivire<\/strong><\/p>\n

din podul palmei cresc ramuri
\nse \u00eempletesc \u00een aer
\nnasc frunze \u0219i idei
\nascult\u0103 glasul v\u00e2ntului
\nsepar\u0103 sunetele p\u0103s\u0103rilor
\nde g\u00e2ndurile oamenilor pe care le
\ncombin\u0103 cu nem\u0103rginirea
\nisc\u00e2nd poeme nu mai lungi
\nde o palm\u0103.<\/p>\n

sisif<\/strong><\/p>\n

te lup\u021bi s\u0103 vezi ce e frumos \u00een oameni
\n\u00eenchizi ochii atunci c\u00e2nd r\u00e2d
\n\u00eei deschizi la suferin\u021ba lor
\nabsorbi r\u0103ul din ei
\n\u00eenlocuie\u0219ti cu z\u00e2mbet, cu soare
\ncu p\u0103s\u0103ri \u0219i zbor
\ndevii negru, una cu p\u0103m\u00e2ntul
\nte descompui sub privirea lor nep\u0103s\u0103toare
\n\u00ee\u021bi ies din suflet r\u0103d\u0103cini \u0219i tulpin\u0103 \u0219i frunze
\nte \u00eenal\u021bi albastru spre uitare
\nredevii tu \u0219i o iei de la cap\u0103t
\nsisif al durerii
\n\u00eencununat de \u00eengeri.<\/p>\n

dereticare<\/strong><\/p>\n

azi \u00eemi fac cur\u0103\u021benie \u00een suflet
\npun deoparte g\u00e2ndurile bune
\npoate \u00eemi vor mai folosi c\u00e2ndva
\narunc la co\u0219 toate dezam\u0103girile
\nfrustr\u0103rile, oamenii r\u0103i
\npun \u00een cump\u0103n\u0103 sentimentele
\nm\u0103 \u00eentreb care \u00een ce sertar ar trebui puse.
\nunele sunt de expus pe raftul ochilor
\naltele sunt de uitat \u00eentr-un col\u021b
\ndar nu de azv\u00e2rlit
\ncine \u0219tie, voi mai \u00eent\u00e2lni pe cineva
\npentru care s\u0103-mi trebuiasc\u0103.
\npun \u00een m\u0103nunchi \u00eentr-o vaz\u0103 visele
\ns\u0103 se \u00eemplineasc\u0103 sub lumina lunii
\niau c\u00e2ntecele \u0219i le pun \u00een cutia de \u0219erve\u021bele
\ns\u0103 scot pe r\u00e2nd, c\u00e2te unul pentru fiecare stare
\niau cuvintele \u0219i le separ \u00een plicuri
\npe litere \u0219i pe domenii
\np\u0103strez la \u00eendem\u00e2n\u0103 doar sunete
\nsunt suficiente pentru un suflet liber.<\/p>\n


\nStan BREBENEL <\/strong>
\n\"\"

\u00ceN \u021aARA SEMILUNII
\n (SULTANILOR)<\/strong><\/p>\n

Biserica Vlaherne<\/strong><\/p>\n

\u00cent\u00e2iul obiectiv al primei zile petrecute \u00een marea metropol\u0103 de pe Bosfor este Biserica Vlaherne. Str\u0103zile str\u0103b\u0103tute p\u00e2n\u0103 acolo sunt cu mult mai animate dec\u00e2t seara trecut\u0103, c\u00e2nd am intrat \u00een Istanbul. Trotuarele sunt pline de oameni, iar pe \u0219osele curgeau r\u00e2uri-r\u00e2uri de autovehicule. Cu toate acestea, circula\u021bia este fluent\u0103. Ajungem la biseric\u0103 \u00een timpul pe care ni l-am propus. Aceast\u0103 biseric\u0103 are o istorie de peste un mileniu \u0219i jum\u0103tate \u0219i mai este denumit\u0103 Sf\u00e2nta Maria Maica lui Dumnezeu. A fost sanctuarul cel mai sf\u00e2nt din Constantinopol. F\u0103cea parte din suburbia Blachemae \u0219i era situat\u0103 \u00een nordul capitalei, fiind situat\u0103 \u00eentre M\u0103n\u0103stirea Chora, poarta Adrianopole \u0219i Cornul de Aur. \u00cent\u00e2ia biseric\u0103 a fost construit\u0103 \u00eencep\u00e2nd cu anul 450 \u0219i a fost distrus\u0103 de diferitele seisme \u0219i incendii ce s-au produs de-a lungul anilor. De fiecare dat\u0103 a fost reconstruit\u0103, ultima fiind realizat\u0103 \u00een anul 1960. Aici exist\u0103 o f\u00e2nt\u00e2n\u0103 considerat\u0103 sacr\u0103 ce constituie un loc de pelerinaj at\u00e2t pentru cre\u0219tinii ortodoc\u0219i, c\u00e2t \u021bi pentru musulmani.
\nPatriarhul Daniel al BOR, consider\u0103 c\u0103 Biserica Vlaherne \u201ea fost la origine a p\u0103storilor vlahi, care mergeau \u00een diferitele p\u0103r\u021bi ale Balcanilor cu turmele de oi\u201d. Din acest motiv, Patriarhul Bartolomeu a hot\u0103r\u00e2t de c\u00e2\u021biva ani ca s\u0103 se s\u0103v\u00e2r\u0219easc\u0103 Sf\u00e2nta Liturghie \u00een limba rom\u00e2n\u0103 la Biserica Vlaherne la data de 1 octombrie. \u00cen aceast\u0103 biseric\u0103, \u00een timpul \u00eemp\u0103ratului Leon cel \u00een\u021belept (a domnit \u00eentre anii 886 \u0219i 912), \u00eentr-o s\u00e2mb\u0103t\u0103 spre duminic\u0103 s-a f\u0103cut rug\u0103ciunea de priveghere. \u00cen timpul slujbei, Sf. Andrei \u0219i ucenicul s\u0103u, Epifanie, au v\u0103zut-o pe Maica Domnului st\u00e2nd deasupra credincio\u0219ilor, \u00eenso\u021bit\u0103 de o mul\u021bime de \u00eengeri \u0219i sfin\u021bi. Cei mai apropia\u021bi de ea erau Sf. Ioan Botez\u0103torul \u0219i Sf. Ioan Teologul sau Evanghelistul. \u201eMaica Domnului se ruga pentru to\u021bi cei care erau \u00een biseric\u0103 \u0219i pentru \u00eentreaga lume. \u00cen sinaxar se spune c\u0103 din m\u00e2ini avea peste popor \u00eentins un acoper\u0103m\u00e2nt luminos, anume acoper\u0103m\u00e2ntul protector al tuturor celor care se roag\u0103 lui Dumnezeu\u201d, a mai spus Patriarhul Daniel. Biserica nu are dimensiuni impresionate, este realizat\u0103 \u00een stilul arhitectonic bizantin, f\u0103r\u0103 s\u0103 tr\u0103deze opulen\u021ba catedralelor de alt\u0103 confesiune. Particip\u0103m la slujba aflat\u0103 \u00een plin\u0103 desf\u0103\u0219urare \u0219i fiecare dintre noi \u00eenal\u021b\u0103 rug\u0103ciunile pe care simte c\u0103 trebuie s\u0103 le fac\u0103. \u00cen aceea\u0219i t\u0103cere cu care am intrat, dup\u0103 ce am vizitat tot ceea ce puteam vizita, cu o impresie profund\u0103, p\u0103r\u0103sim acest sacru l\u0103ca\u0219 spre a ne \u00eendrepta spre un alt obiectiv al zilei.<\/p>\n

Cartierul Fanar<\/strong><\/p>\n

La o distan\u021b\u0103 nu prea mare, ne deplas\u0103m cu autocarul, ajungem \u00een cartierul Fanar (sau Fener) pentru a vizita Patriarhia Greac\u0103 sau Patriarhia Ecumenic\u0103 de Constantinopol. Aceasta constituie, \u00een mod simbolic, cea mai \u00eenalt\u0103 autoritate canonic\u0103 a lumii cre\u0219tin-ortodoxe. Bartolomeu I este din anul 1991 Patriarh de Constantinopol \u0219i este considerat \u201eprimus inter pares\u201d (primul \u00eentre egali) \u00een raport cu ceilal\u021bi patriarhi cre\u0219tin-ortodoc\u0219i. Din p\u0103cate sediul care ad\u0103poste\u0219te Patriarhia este \u00eenchis pentru lucr\u0103ri curente, a\u0219a c\u0103 suntem v\u0103duvi\u021bi de vizitarea acestui important obiectiv religios. Ca s\u0103 nu r\u0103m\u00e2nem cu un gust amar, ghida Loredana, ne conduce prin labirintul str\u0103zilor \u00eenguste din aceast\u0103 parte a cartierului Fanar spre un loc tulbur\u0103tor pentru noi.
\nAjungem \u00een locul \u00een care a existat casa \u00een care a vie\u021buit 11 ani marele savant rom\u00e2n Dimitrie Cantemir. Pe un zid al incintei, casa nu mai exist\u0103, se afl\u0103 o plac\u0103 din marmur\u0103 care aminte\u0219te acest lucru. Pe plac\u0103 se poate citi, at\u00e2t \u00een rom\u00e2n\u0103 c\u00e2t \u0219i \u00een turc\u0103: \u201ePe aceste locuri s-a aflat palatul rezidit \u0219i \u00eenfrumuse\u021bat de principele moldovean Dimitrie Cantemir savant enciclopedist de renume european, autor al unei monumentale istorii a Imperiului Otoman, care a tr\u0103it la Istanbul \u00eentre 1688 \u2013 1710\u201d. Suntem emo\u021biona\u021bi mai ales c\u0103 acest an (2023) a fost declarat anul Dimitrie Cantemir. Ne \u00eemprosp\u0103t\u0103m for\u021bele cu o cafea turceasc\u0103 \u0219i pornim spre urm\u0103torul obiectiv, nu \u00eenainte de a ne aminti c\u0103 de aici au venit domniile fanariote \u00een \u021aara Rom\u00e2neasc\u0103.<\/p>\n

Basilica cistern\u0103<\/strong><\/p>\n

Ca s\u0103 ajungem la urm\u0103toarele obiective, autocarul ne las\u0103 acolo unde a avut acces. Pornim pe jos pe impun\u0103torul bulevard care ne duce la cele mai importante destina\u021bii din Istanbul: Basilica cistern\u0103, Moscheea Albastr\u0103, Catedrala Sf\u00e2nta Sofia \u0219i Palatul Topkapi. Dup\u0103 ce trecem de Marele Bazar ajungem la Basilica cistern\u0103 sau Palatul scufundat. Nimic din afar\u0103 nu preveste\u0219te spectacolul din subteran. Ea a fost construit\u0103 \u00een perioada \u00eemp\u0103ratului Justinian I, prin secolul VI d. H. \u0219i reprezint\u0103 o sec\u021biune a unei re\u021bele impresionante de bazine pentru a alimenta ora\u0219ul cu ap\u0103, \u00een principal palatul imperial \u0219i cl\u0103dirile din apropiere. Basilica are nu mai pu\u021bin de 336 de coloane construite \u00een stilul corintic \u0219i doric ce au 9 metri \u00een\u0103l\u021bime. Acestea sunt dispuse pe 28 de r\u00e2nduri. Basilica are o form\u0103 dreptunghiular\u0103 de 140 de metri lungime \u0219i 70 de metru l\u0103\u021bime. Ea a fost restaurat\u0103 de mai multe ori. Una dintre cele mai recente dateaz\u0103 din anii 1985 \u2013 1987, ocazie cu care au fost adu\u0219i pe\u0219ti pentru a impresiona \u0219i mai mult turi\u0219tii. Dup\u0103 ce am p\u0103truns \u00een Basilic\u0103, luminile difuze ne creeaz\u0103 impresia unei lumi de basm. Minunat nu este un cuv\u00e2nt exagerat care s\u0103 redea senza\u021bia tr\u0103it\u0103 \u00een parte din subsolurile Istanbulului. Ne reamintim faptul c\u0103 aici au fost g\u00e2ndite \u0219i filmate scenele finale din filmul \u201eInfernul\u201d, cu Tom Hanks, dup\u0103 celebrul roman, cu acela\u0219i titlu, a lui Dan Brown. Revigora\u021bi de r\u0103coarea din subteran pornim cu
\n\u00eencredere spre a descoperi noi frumuse\u021bi. Pentru c\u0103 \u00een Moscheea Albastr\u0103 \u00eenc\u0103 nu se terminase slujba avem posibilitatea s\u0103 admir\u0103m imensul spa\u021biu \u00eenconjur\u0103tor, cu obeliscuri, ce odinioar\u0103 era destinat Hipodromului.<\/p>\n

Moscheea Albastr\u0103<\/strong><\/p>\n

Este unul dintre cele mai renumite obiective religioase ale islamului din Istanbul, dar \u0219i unul turistic. Privit\u0103 din afar\u0103 este impresionant\u0103, nu numai din cauza dimensiunilor ci \u0219i a renumelui. Este cunoscut\u0103 \u0219i ca Moscheea Sultanului Ahmed. Ea a fost construit\u0103 \u00eentre anii 1609 \u0219i 1616 \u00een timpul domniei sultanului Ahmed I, de c\u0103tre arhitectul Mehmet Aga. Dorin\u021ba sultanului a fost aceea de a construi o moschee care s\u0103 dep\u0103\u0219easc\u0103 \u00een m\u0103re\u021bie Agia Sofia. I se spune albastr\u0103 pentru c\u0103 \u00een interiorul ei exist\u0103 21 000 de panouri de faian\u021b\u0103 importate din China, majoritate de culoare bleu. Tot \u00een interior se g\u0103sesc o varietate de elemente decorative: candelabre deosebite, covoare \u0219i tapiserii. Covorul ro\u0219u regal acoper\u0103 tot spa\u021biul. Caligrafia are versete coranice \u0219i ies \u00een eviden\u021b\u0103 destul de u\u0219or. Stilul arhitectonic este unul tradi\u021bional: islamic, clasic otoman. Ea poate ad\u0103posti 10.000 de credincio\u0219i, \u00eentr-un spa\u021biu de 72 de metri lungime, 64 metri l\u0103\u021bime \u0219i o \u00een\u0103l\u021bime maxim\u0103 de 43 de metri. Ca totul s\u0103 fie conform islamului au fost ridicate 6 minarete la o \u00een\u0103l\u021bime de 64 de metri. Dup\u0103 ce trecem printr-un filtru, ca la aeroport, p\u0103trundem \u00een interior nu \u00eenainte de a ne desc\u0103l\u021ba. Nu \u0219tim ce s\u0103 admir\u0103m mai \u00eent\u00e2i: cupola, ferestrele, pl\u0103cile de faian\u021b\u0103 bleu care creau impresia c\u0103 vedem cerul senin, grosimea covorului care parc\u0103 ne spunea s\u0103 ne sim\u021bim bine, forma \u0219i frumuse\u021bea candelabrelor, modul \u00een care ultimii credincio\u0219i musulmani \u00ee\u0219i terminau rug\u0103ciunile, totul era fabulos. \u00cens\u0103 lini\u0219tea, \u00een pofida num\u0103rului mare de credincio\u0219i \u0219i vizitatori, este \u0219i ea impresionant\u0103. \u0218i ca orice bun cre\u0219tin ne rug\u0103m, at\u00e2t lui Allah c\u00e2t \u0219i lui Dumnezeu, pentru s\u0103n\u0103tate, lini\u0219te sufleteasc\u0103, pace \u00een lume \u0219i realiz\u0103ri. Ie\u0219im prin partea opus\u0103, de\u0219i nu ne l\u0103sam du\u0219i. Un alt obiectiv ne a\u0219teapt\u0103.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Philippe TROUV\u00c9 (1936 \u2013 2005) S-a n\u0103scut la Lisieux. Pictor \u0219i poet. Debuteaz\u0103 cu desene \u0219i picturi \u00een 1951. Peste<\/p>\n","protected":false},"author":18,"featured_media":18831,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"colormag_page_container_layout":"default_layout","colormag_page_sidebar_layout":"default_layout","_monsterinsights_skip_tracking":false,"_uf_show_specific_survey":0,"_uf_disable_surveys":false,"ngg_post_thumbnail":0,"video_url":"","footnotes":""},"categories":[7,328],"tags":[],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/23048"}],"collection":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/18"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=23048"}],"version-history":[{"count":3,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/23048\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":23051,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/23048\/revisions\/23051"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/18831"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=23048"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=23048"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=23048"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}