{"id":23010,"date":"2024-04-03T22:37:35","date_gmt":"2024-04-03T19:37:35","guid":{"rendered":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=23010"},"modified":"2024-04-03T22:39:05","modified_gmt":"2024-04-03T19:39:05","slug":"ora-de-muzica-2-musync","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=23010","title":{"rendered":"Ora de muzic\u0103 2 &#8211; Musync"},"content":{"rendered":"<p>        Am ales acest cuv\u00e2nt compus tocmai fiindc\u0103 nu e nici rar ast\u0103zi, nici nu exprim\u0103 \u00een toate cazurile ceea ce pe timpul lui Copeland era.<br \/>\n        C\u00e2nd semnele \u00ee\u021bi arat\u0103 calea \u0219i nu le vezi&#8230;. Un mic patru, a\u0219ezat ca \u0219i coeficientul de multiplicare la puteri (matematice), neb\u0103gat \u00een seam\u0103, la finalul unei fraze \u00een care lui Stewart i se atribuie muzica peliculei Rumble Fish, produc\u021bie a lui Francis Ford Coppola, de avangard\u0103 (filmul), cu aluzii la curentul new wave francez \u0219i la expresionismul german, alb-negru&#8230;. De\u0219i nu voi intra deocamdat\u0103 \u00een detaliile filmului (actori, subtilit\u0103\u021bi, impresii), nu pot l\u0103sa la voia \u00eent\u00e2mpl\u0103rii conexiunea ecraniz\u0103rii de muzica, autorul \u0219i elaborarea ei. Legat de sc\u0103parea mea, care oricum nu m\u0103 ajuta cu nimic: trimiterea la bibliografie nu duce nic\u0103ieri, arhiva Rock World Magazine este corupt\u0103. Prin urmare r\u0103m\u00e2nem la Musync, un aparat nou \u00een acele vremuri, 1983, care i-a u\u0219urat munca lui Copeland \u0219i l-a ajutat s\u0103 nu piard\u0103 nici ideile prea repede \u0219i nici calitatea materialului muzical la \u00eenregistrare. Stru\u021bo-c\u0103mila lingvistic\u0103 leag\u0103 muzica \u0219i sincronizarea ei.<br \/>\n        Aproape tot despre implicarea sa \u00een construirea coloanei sonore este cuprins \u00eentr-un interviu acordat lui Ian Gilby, pe patru pagini \u00een revista \u201eHome Studio Recordings\u201d. Acas\u0103 au avut loc \u0219i \u00eenregistr\u0103rile lui Stewart pentru film, pe considerentul costurilor ridicate \u00een orice alt\u0103 parte \u0219i posibilit\u0103\u021bii de a lucra la orice or\u0103. Studioul s\u0103u avea aproape tot ce era necesar \u00een acele vremuri, lipsea \u00eens\u0103 un aparat care s\u0103 faciliteze la un pre\u021b onorabil o calitate superioar\u0103. Alegerea unui Sony PCM 1 la doar 800 de lire \u00een locul unui Ampex tape machine a fost prima etap\u0103 pentru a rezolva problemele inerente la \u00eenregistr\u0103ri, modul digital de lucru facilit\u00e2nd o produc\u021bie mai rapid\u0103. Ajutat \u0219i de un recorder video, unde c\u0103utarea era la fel de u\u0219oar\u0103 \u0219i precis\u0103, renun\u021b\u00e2nd la benzile clasice, materialul muzical s-a lipit perfect de imaginile propuse de regizor \u0219i transferul datelor din Anglia \u00een Statele Unite, de la aparaturile lui Stewart pe aparaturile americanilor. Chiar cu mici probleme, avantajul produs de aparatura digital\u0103 era evident, num\u0103rul de copii infinite puteau servi la revenirea asupra sunetului, cu aceea\u0219i calitate. Cine n-a \u00eencercat pe aparate cu benzi re-\u00eenregistr\u0103ri, nu \u0219tie c\u00e2t de mult se schimb\u0103 materialul audio de la o tragere la alta. Timpurile \u0219i tehnica le-au ameliorat \u00eens\u0103 pe toate. Ca orice alt posesor de magnetofon sau casetofon, \u00een dorin\u021ba de a \u00eenregistra, Copeland dezv\u0103luie c\u0103 aceasta a fost anterioar\u0103 dorin\u021bei de a \u00eenv\u0103\u021ba un instrument muzical. \u00cenainte de tobe a fost chitara, apoi au venit instrumentele de suflat, banjo, claviaturile, toate trecute \u00eent\u00e2i prin filtrul \u00eenregistr\u0103rilor. \u00cenregistr\u0103ri care \u00een mare parte, \u00een cariera sa, sunt cheia \u00eentregii tevaturi sonore. G\u0103sesc aici c\u00e2teva puncte comune, fragmentele nu mai mari de 30 de secunde, \u201emilioane de riffuri, motive, sunete de atmosfer\u0103, groove-uri \u0219i chestii\u201d pe care Stewart le \u00eenchipuise p\u00e2n\u0103 s\u0103 ajung\u0103 la Curved Air \u0219i \u00een perioada c\u00e2t a activat \u00een trup\u0103, multe neimortalizate pe band\u0103, uitate, buc\u0103\u021bi de melodie pe care nu trebuie s\u0103 le dezvol\u021bi atunci, la momentul conceperii, dar pe care le po\u021bi ulterior utiliza \u00een varii combina\u021bii cu altele. \u00cen privin\u021ba aportului&#8230;. Povestea este urm\u0103toarea. S-a pl\u0103tit \u00een avans la Island Publishing pentru a se semna \u00een dreptul compozitorului ca grup piesele. Sim\u021bindu-se dezavantajat, Copeland a declinat \u00een\u021belegerea, iar cei de la Island i-au propus s\u0103 scrie un c\u00e2ntec \u0219i s\u0103 i se recunoasc\u0103 doar lui drepturile de autor pe urm\u0103torul album, \u00een\u021belegere parafat\u0103 \u0219i realizat\u0103 pentru suma de 750 de lire sterline. S-a angajat deci, suplimentar, s\u0103 \u00eenchipuie acordurile \u0219i s\u0103 arate chitaristului cum s\u0103-\u0219i c\u00e2nte p\u0103r\u021bile. \u00centreb\u00e2ndu-l despre ce reprezint\u0103 studioul pentru el, Stewart, ca mul\u021bi al\u021bii, au tr\u0103it cu impresia c\u0103 acesta este un instrument \u00eenlesnitor compunerii de melodii. A constatat \u00eens\u0103 c\u0103 el con\u021bine totu\u0219i, \u00een ciuda aparen\u021belor, un set de lucruri bune pentru distrac\u021bii. Pentru compozi\u021bie ai nevoie doar de o chitar\u0103 sau un pian, o voce cu care s\u0103 transpui melodia care este deja \u00een cap. Corect! De fapt \u0219i urm\u0103toarea propunere din partea lui Ian este s\u0103 capete un r\u0103spuns la o problem\u0103 care \u00een cotidian apare frecvent (e cumva fals\u0103 \u0219i voi explica de ce) \u0219i se leag\u0103 de uzul studioului pentru a crea muzic\u0103, aceea c\u0103 multe trupe au crescut cu tehnica multitrack \u0219i c\u0103 g\u0103sesc greu idei \u0219i se chinuie efectiv s\u0103 scoat\u0103 un c\u00e2ntec cap coad\u0103, c\u0103 pornesc de la un vers dup\u0103 care se blocheaz\u0103. Riposta copelandian\u0103 a venit imediat. Rezolvare simpl\u0103 \u0219i rapid\u0103 \u00een doi pa\u0219i (aici propuneam explica\u021bia): scrierea (c\u0103utarea \u00een definitiv \u00een bazele nelimitate) unui ritm, ad\u0103ugarea unor versuri peste el. Lec\u021bie primit\u0103 din timpurile Police de la Sting. Revine \u00eens\u0103 la eviden\u021bierea punctului personal forte, de\u0219i poate \u0219i el s\u0103 compun\u0103 ca al\u021bii: metodele, tehnicile de lucru la \u00eenregistr\u0103ri, faptul c\u0103 acestea \u00eei confer\u0103 acea libertate de a crea o anume atmosfer\u0103, precum cea de pe coloanele sonore ale filmelor. Diferen\u021ba dintre cele dou\u0103 tipuri de muzic\u0103? Unul are ingrediente precise: armonie, melodie, ritm \u0219i versuri. Cel\u0103lalt pun intriga, subiectul, ac\u021biunea, imaginile pe prim plan, chestiuni ce implic\u0103 muzical o palet\u0103 larg\u0103 de posibilit\u0103\u021bi, de la un simplu sunet p\u00e2n\u0103 la o multitudine, de la previzibil la imprevizibil. Cum a ajuns s\u0103 scrie muzic\u0103 de film? Se poate chema \u00eent\u00e2mplare sau nu racolarea \u00een septembrie 1981 de c\u0103tre Coppola, dar pentru a se consulta despre c\u00e2teva ritmuri din parcursul peliculei, motiv pentru care a fost contactat \u0219i i s-a propus s\u0103 se deplaseze \u00een State. De specificat c\u0103 Francis dorea pentru sine \u0219i compunerea coloanei sonore. Dar, din discu\u021bie \u00een discu\u021bie, Stewart a fost din ce \u00een ce mai implicat, ajung\u00e2nd s\u0103 compun\u0103, s\u0103 performeze \u0219i s\u0103 produc\u0103 muzica pentru Rumble Fish. Ideea de baz\u0103 a lui Coppola: transpunerea pe muzic\u0103 a conceptului c\u0103 timpul se scurge implacabil. Desigur, Copeland a folosit tic\u0103ielile ceasurilor \u0219i ritmuri \u0219i sunete industriale, peste care a suprapus muzica propriu-zis\u0103. Tot el s-a ocupat de sincronizarea materialului sonor cu imaginile, \u00eentr-un proces ce implica caseta video \u0219i banda de 2 inch audio cu un aparat ce implic\u0103 formatul SMPTE, opineaz\u0103 el, cel mai r\u0103u lucru posibile. Cumva \u00een afara interviului, Ian ini\u021biaz\u0103 ca pentru sine, dar \u0219i retoric, diferite teme. Precum \u201eBanjo la fel de bine! Nu exist\u0103 o limit\u0103 a talentului acestui om?\u201d. Bine\u00een\u021beles, de-ar fi \u00een\u021beles c\u0103 nu de talent are nevoie un om, ci de determinare \u0219i munc\u0103, \u00eentrebarea n-ar fi fost emis\u0103 \u00een eter. Despre cum se decurge compunerea unei secven\u021be, Stewart explic\u0103 plec\u00e2nd de la o scen\u0103 des \u00eent\u00e2lnit\u0103 \u00een filme, c\u00e2nd ea, iubita, logodnica, so\u021bia spune so\u021bului \u201eSunt \u00eens\u0103rcinat\u0103!\u201d, iar el \u201eBine, drag\u0103, este minunat!\u201d. \u00centre cele dou\u0103 dialoguri exist\u0103 \u201epoate 38 de secunde\u201d \u00een care so\u021bul se plimb\u0103 prin camer\u0103 \u0219i \u00ee\u0219i pune \u00een pahar o b\u0103utur\u0103, timp ideal pentru a ad\u0103uga tensiune prin diferite mijloace muzicale, iar la final s\u0103 o rezolvi. Totul \u021bine de emo\u021bia pe care muzica o poate transmite \u00een diferite tipuri joc actoricesc, pe care autorul o poate determina. Dup\u0103 mai bine de dou\u0103 pagini de articol, am g\u0103sit \u00een sf\u00e2r\u0219it Musync-ul \u0219i ceea ce \u0219tie s\u0103 fac\u0103 punctual. Aparatul este un computer, sugerat pentru uz de Coppola, inventat de cineva de prin State &#8211; nu i se d\u0103 numele -, care localizeaz\u0103 fiecare fragment (frame) din film \u0219i \u00eel introduce \u00een datele sale, la care ulterior ai acces facil, prin alocarea unui num\u0103r pentru un punct de start &#8211; oricare &#8211; \u0219i celui ales ca final. O alt\u0103 comand\u0103 \u00eemparte, dup\u0103 dorin\u021b\u0103, timpul alocat zonei \u00een c\u00e2te m\u0103suri muzicale se dore\u0219te. \u00cen rest, nu-\u021bi r\u0103m\u00e2ne dec\u00e2t s\u0103 serve\u0219ti micul dejun, precum Copeland, al\u0103turi de mini keyboard-ul Yamaha \u0219i s\u0103 compui acordurile, care se pot \u00eentinde pe toate cele \u201e16\u201d m\u0103suri sau se pot termina mai repede l\u0103s\u00e2nd loc \u0219i de suspans. Toate cele expuse sunt \u00eenv\u0103\u021bate din mers \u0219i f\u0103r\u0103 niciun ajutor, \u201efurate\u201d de prin studiourile de \u00eenregistrare, f\u0103r\u0103 s\u0103 fi fost vreodat\u0103 \u00een crearea vreunui film, sub influen\u021ba nest\u0103vilitului \u0219i impresionantului Hollywood, unde a \u0219i exclamat \u201eDoamne, de unde \u00ee\u021bi vin ideile astea\u201d, \u0219i c\u0103ruia nu i-a l\u0103sat niciun moment de superficialitate. Tobo\u0219ar totu\u0219i de meserie, \u0219i-a creat propriul setup pentru ob\u021binerea unui sunet natural, pentru a reda fidel c\u00e2ntatul live. \u00cen rest a uzat de aparate \u00een care erau stocate sunete de tobe sau ob\u021binute electronic, precum Oberheim DMX, unde toba mare \u0219i premierul sunau bine, celelalte oribil, construia patru m\u0103suri, le sincroniza, urm\u00e2nd ca fus, cinele \u0219i alte elemente s\u0103 le adauge prin \u00eenregistrare direct\u0103&#8230;.<br \/>\n         Ne oprim deocamdat\u0103 aici, de\u0219i articolul continu\u0103 pe \u00eenc\u0103 trei patru coordonate tehnice, Ian iscodindu-l de c\u00e2teva alte tehnologii de lucru, ast\u0103zi oale \u0219i ulcele, perimate cu totul, de la \u00eenceputurile digitaliz\u0103rii, \u00een fapt, \u00een acele timpuri (interviul este luat \u00een decembrie 1983), nu mai mult de o automatizare a mijloacelor muzicale. Cele c\u00e2teva imagini \u00eencorporate textului surprind interiorul studioului de acas\u0103 a lui Copeland \u0219i pe el \u00een c\u00e2teva ipostaze, printre care \u0219i c\u00e2nt\u00e2nd la contrabas electronic, cu form\u0103 stilizat\u0103, motiv pentru jurnalist de a se \u00eentreba dac\u0103 \u00eel are \u00een fa\u021b\u0103 pe Stewart sau pe Sting. <\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Am ales acest cuv\u00e2nt compus tocmai fiindc\u0103 nu e nici rar ast\u0103zi, nici nu exprim\u0103 \u00een toate cazurile ceea ce<\/p>\n","protected":false},"author":7,"featured_media":10495,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"colormag_page_container_layout":"default_layout","colormag_page_sidebar_layout":"default_layout","_monsterinsights_skip_tracking":false,"_uf_show_specific_survey":0,"_uf_disable_surveys":false,"ngg_post_thumbnail":0,"video_url":"","footnotes":""},"categories":[7,116],"tags":[],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/23010"}],"collection":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/7"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=23010"}],"version-history":[{"count":2,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/23010\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":23012,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/23010\/revisions\/23012"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/10495"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=23010"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=23010"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=23010"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}