{"id":23004,"date":"2024-04-01T13:41:56","date_gmt":"2024-04-01T10:41:56","guid":{"rendered":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=23004"},"modified":"2024-04-18T17:30:02","modified_gmt":"2024-04-18T14:30:02","slug":"spatii-culturale-nr-93-1","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=23004","title":{"rendered":"Spa\u021bii culturale nr. 93 (1)"},"content":{"rendered":"

Valeria MANTA T\u0102ICU\u021aU<\/strong>
\n\"\"

Fa\u021ba ur\u00e2t\u0103 a dezastrului<\/strong><\/p>\n

C\u00e2nd un popor, abia ie\u0219it dintr-un regim concentra\u021bionar care i-a fragilizat valorile morale, se afl\u0103 la o r\u0103scruce, e greu de crezut c\u0103 o va apuca, de capul lui, pe un drum corect. Entuziasmul eliber\u0103rii, inocen\u021ba politic\u0103 \u0219i ignoran\u021ba total\u0103 \u00een privin\u021ba mecanismelor dup\u0103 care func\u021bioneaz\u0103 societ\u0103\u021bile de consum a\u0219a-zis liberale\/ democratice vor determina r\u0103t\u0103cirea. De multe ori \u00een istorie noi, ca popor, am apucat-o pe un drum gre\u0219it, dar parc\u0103 niciodat\u0103 efectele nu au fost at\u00e2t de dramatice ca acum, c\u00e2nd vedem rezultatele nesf\u00e2r\u0219itei epoci de tranzi\u021bie: n-am construit nimic din punctul de vedere al civiliza\u021biei moderne, ci am copiat doar o cantitate imens\u0103 de forme f\u0103r\u0103 fond, care \u00een niciun caz nu configureaz\u0103 structuri institu\u021bionale eficiente. La crearea haosului din economie, s\u0103n\u0103tate, educa\u021bie, cultur\u0103 \u0219.a.m.d. au contribuit din plin \u201eale\u0219ii\u201d, mai ales primul dintre ei, t\u0103tucul \u00eenc\u00e2lcit \u00een meandrele concretului \u0219i adev\u0103rat\u0103 man\u0103 cereasc\u0103 pentru o \u00eentreag\u0103 armat\u0103 de trep\u0103du\u0219i ai vechiului regim. Pe ei nu i-a interesat c\u00e2tu\u0219i de pu\u021bin bun\u0103starea celor mul\u021bi \u0219i creduli, \u00eempin\u0219i buluc spre economia de pia\u021b\u0103, spre libertate, chipurile, spre noi culmi de cultur\u0103 \u0219i civiliza\u021bie.
\nPrimele neglijate grosolan au fost educa\u021bia \u0219i s\u0103n\u0103tatea, pentru c\u0103 un popor incult \u0219i bolnav este mai u\u0219or de manipulat. Acum ne mir\u0103m c\u0103 suntem \u00een topul \u021b\u0103rilor cu cei mai mul\u021bi bolnavi cronici, care refuz\u0103 vaccin\u0103rile de orice fel, prefer\u00e2nd automedica\u021bia \u0219i re\u021betele de via\u021b\u0103 lung\u0103 \u0219i bun\u0103 culese de pe internet.
\nNe mir\u0103m cum de am ajuns \u00een topul \u021b\u0103rilor cu cel mai mare procent de analfabe\u021bi func\u021bional, pentru c\u0103 memoria de lung\u0103 durat\u0103 nu ne mai ajut\u0103 \u0219i nu mai suntem capabili s\u0103 identific\u0103m cauzele \u0219i s\u0103 lu\u0103m m\u0103suri eficiente pentru remedierea situa\u021biei \u00een care ne afl\u0103m. Avem armate de psihologi, politologi, influenceri \u0219i alte vedete fabricate \u00een laboratoarele complicate ale puterii \u0219i to\u021bi au bine puse la punct strategiile manipul\u0103rii prin analize \u0219i sinteze halucinante, greu de demontat, at\u00e2ta timp c\u00e2nd nimeni nu-\u0219i mai bate capul cu identificarea premisei de la care s-a pornit \u0219i care mai mereu este una fals\u0103.
\nDe fapt, lucrurile sunt destul de simple: dezastrul din educa\u021bie, de pild\u0103, a \u00eenceput imediat dup\u0103 evenimentele din decembrie, c\u00e2nd resursa uman\u0103 din \u0219coli a \u00eenceput s\u0103 fie afectat\u0103: \u0219omajul a determinat migra\u021bia unor persoane f\u0103r\u0103 preg\u0103tire pedagogic\u0103 \u0219i de specialitate, care au ajuns, cu proptele, c\u0103 am r\u0103mas balcanici p\u00e2n\u0103 la os, s\u0103 devin\u0103 \u00eenv\u0103\u021b\u0103tori \u0219i profesori (v\u0103 aminti\u021bi, poate, de dom` inginer de istorie sau de dom` inginer de englez\u0103, mai ales de englez\u0103, c\u0103, dup\u0103 decenii de limb\u0103 rus\u0103, lumea era turbat\u0103 s\u0103 se \u201esincronizeze\u201d cu valorile apusene \u0219i transatlantice, fie \u0219i prin dob\u00e2ndirea unei limbi de circula\u021bie interna\u021bional\u0103). Personalul necalificat de la \u00eenceput a fost completat cu directori de \u0219coli, inspectori teritoriali \u0219i chiar <\/p>\n

mini\u0219tri complet str\u0103ini de problemele educa\u021biei, incapabili s\u0103 propun\u0103 reforme reale \u0219i, prin ele, s\u0103 remedieze r\u0103ul f\u0103cut deja \u00een \u201eepoca de aur\u201d. \u0218i lucrurile nu s-au oprit aici: privatizarea \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2ntului (deci adoptarea altor forme f\u0103r\u0103 fond) s-a f\u0103cut s\u0103lbatic, cu \u00eencurajarea orgoliilor locale \u0219i a mediocrit\u0103\u021bii. Tot felul de universit\u0103\u021bi particulare au r\u0103s\u0103rit \u00een patrie chiar ca ciupercile dup\u0103 ploaie, func\u021bion\u00e2nd dup\u0103 ideile vreunui (fost) politruc cu ambi\u021bii de rector, \u00een spa\u021bii neconforme (nici dup\u0103 trei decenii \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2ntul privat nu are infrastructura\/ logistica necesar\u0103), accept\u00e2nd orice nulitate cu bani ca student \u0219i fabric\u00e2nd diplome pe band\u0103 rulant\u0103. P\u00e2n\u0103 la \u00eencerc\u0103rile timide de cernere\/ erbicidare, institu\u021biile de \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2nt s-au umplut p\u00e2n\u0103 la refuz cu b\u0103l\u0103rii: habarni\u0219ti cu preten\u021bii de mari educatori ai neamului. C\u00e2nd nu exist\u0103 personal calificat, e imposibil s\u0103-\u021bi imaginezi c\u0103 elevii vor dob\u00e2ndi abilit\u0103\u021bile, performan\u021bele, competen\u021bele etc. de care sunt pline programele \u0219colare\/ planurile de \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2nt. Dac\u0103 mai lu\u0103m \u00een calcul \u0219i manualele, pu\u021bin spus nereu\u0219ite, stufoase, derutante, ilogice, cu informa\u021bii care nu \u021bin cont de scopul \u00eenv\u0103\u021b\u0103rii \u0219i de v\u00e2rsta celor educa\u021bi (manualele de limb\u0103 rom\u00e2n\u0103, de exemplu, par a dori s\u0103 preg\u0103teasc\u0103 viitori critici literari, este\u021bi \u0219i esei\u0219ti, nu vorbitori de limb\u0103 curat rom\u00e2neasc\u0103, corect\u0103 m\u0103car gramatical), re\u021beta dezastrului e sigur\u0103.
\nCrescu\u021bi de mici cu telefonul\/ tableta\/ smartphonul \u00een m\u00e2n\u0103, educa\u021bi \u00een realitatea virtual\u0103 \u0219i neglija\u021bi, \u00eent\u00e2i de p\u0103rin\u021bi, apoi de a\u0219a-zi\u0219ii educatori care au umplut \u0219colile, tinerii nu mai \u00eenva\u021b\u0103, nu mai citesc, nu mai dau doi bani pe \u0219coal\u0103 \u0219i pe profesori, iau totul \u00een glum\u0103 (e \u00eenc\u0103 valabil ce spunea despre noi, acum un secol, Raymond Poincar\u00e9: Que voulez-vous, nous sommes ici aux portes de l\u2019Orient, ou tout est pris \u00e0 la l\u00e9g\u00e8re\u201d!) \u0219i ne mai mir\u0103m de rezultatele la examene. Cui \u00eei mai pas\u0103 cu adev\u0103rat de testele Pisa, de evaluarea na\u021bional\u0103, de bacalaureat? Violen\u021ba din \u0219coli, bullyingul, comportamentele inadecvate fac, cel mult, deliciul \u0219tirilor de la ora cinci. Este intens mediatizat cazul vreunui un elev care \u0219i-a b\u0103tut diriginta \u00een clas\u0103, sau al unuia care vine cu un pistol la \u0219coal\u0103, sau al altuia care prefer\u0103 cu\u021bitul, mul\u021bi droga\u021bi, fum\u0103tori de diverse, ignoran\u021bi \u0219i m\u00e2ndri de ignoran\u021ba lor, agresivi \u0219i debusola\u021bi, ce mai, tabloul e unul care-\u021bi d\u0103 fiori, dar ce s-a stricat e bun stricat. Sigur c\u0103 mai avem \u00eenc\u0103 profesori\/ educatori de isprav\u0103, dar \u0219i elevi \u0219i studen\u021bi care chiar \u00eenva\u021b\u0103, care ob\u021bin medalii na\u021bionale \u0219i interna\u021bionale, care sunt preocupa\u021bi de viitorul lor (bazat, \u00een principal, pe ob\u021binerea unui lor de munc\u0103 \u00een afara \u021b\u0103rii). Ei nu schimb\u0103 cu nimic fa\u021ba ur\u00e2t\u0103 a dezastrului. <\/p>\n


\nLa aniversar\u0103 <\/strong><\/p>\n

Dan SANDU – 70<\/strong>
\n\"\"

N\u0103scut la 31 martie 1954, \u00een T\u00e2rgu Ocna, jude\u021bul Bac\u0103u, poetul, eseistul, publicistul \u0219i profesorul b\u0103c\u0103uan este fiul lui Dumitru Sandu, \u00eenv\u0103\u021b\u0103tor ardelean, \u0219i al Domni\u021bei (n. Adam), asistent\u0103 medical\u0103, cu origini transilv\u0103nene, emigrat\u0103 pe meleaguri moldovene dup\u0103 prigoana terezian\u0103. Copil\u0103re\u0219te \u00een Berzun\u021bi, Poiana S\u0103rat\u0103 \u0219i T\u00e2rgu Ocna, urm\u00e2ndu-\u0219i familia ori de c\u00e2te ori tat\u0103l s\u0103u era mutat la o nou\u0103 institu\u021bie \u0219colar\u0103. \u00ce\u0219i \u00eencepe studiile la \u0218coala General\u0103 din Berzun\u021bi (1961-1964), continu\u00e2ndu-le la \u0218coala General\u0103 din Poiana S\u0103rat\u0103, comuna Oituz (1964-1966), \u0218coala General\u0103 Nr. 2 din T\u00e2rgu Ocna (1966-1969) \u0219i Liceul \u201eCostache Negri\u201d (1969-1973, actualul Colegiu Na\u021bional) din ora\u0219ul natal. A \u00eenceput s\u0103 scrie de timpuriu, destinul literar fiindu-i marcat de bunica din partea tat\u0103lui, Domnica \u0218erban, autodidact\u0103, cititoare \u00eemp\u0103timit\u0103, care vorbea la perfec\u021bie ruse\u0219te \u0219i ungure\u0219te \u0219i o rupea pe nem\u021be\u0219te, de tat\u0103l s\u0103u, \u00eenv\u0103\u021b\u0103torul, de profesorii Eugen Salahoru \u0219i Valeriu Filimon, la liceu \u0219i, respectiv, la universitate. Debutul literar s-a produs pe calea undelor, Radio Bucure\u0219ti difuz\u00e2ndu-i, \u00eentr-o emisiune pentru copii, fragmente dintr-o poezie de 24 de strofe (1965). A publicat apoi \u00een revistele \u0219colare Stelu\u021be (1966) \u0219i Trotu\u0219ul, dar adev\u0103ratul debut \u00eel consider\u0103 pe cel din revista literar\u0103 Comentar (1976), condus\u0103 de Paul Teodorescu \u0219i Toma Alexandrescu. \u00cen perioada liceului a frecventat Cenaclul literar \u201eIncertitudini solare\u201d, coordonat de profesorii Georgeta Anghelu\u021b\u0103, Dumitru Zg\u0103v\u00e2rdici \u0219i Eugen Salahoru, printre colegii de dezbatere fiind poetele Daniela Caurea \u0219i Sanda Moise, viitorul istoric Corneliu Stoica, viitorul doctor \u00een sociologie Ion Boboc, viitorul arhitect Liviu Benea \u0219.a., cu care a editat cele cinci numere ale revistei Trotu\u0219ul. Apreciat \u0219i \u00eencurajat de Adrian P\u0103unescu \u00een revista Tribuna (1970), c\u00e2nd folose\u0219te pseudonimul Victor Vintil\u0103, e nevoit s\u0103-\u0219i satisfac\u0103 serviciul militar, dup\u0103 care urmeaz\u0103 \u0218coala Postliceal\u0103 de Secretariat \u0219i Comer\u021b Exterior din Bucure\u0219ti (1976-1978) \u0219i, apoi, sec\u021bia rom\u00e2n\u0103-francez\u0103 a Facult\u0103\u021bii de Filologie din cadrul Universit\u0103\u021bii bucure\u0219tene (1978-1982). \u00cen timpul studen\u021biei tr\u0103ie\u0219te boema Capitalei, frecvent\u00e2nd celebrele cenacluri bucure\u0219tene \u201eNumele poetului\u201d al revistei Luceaf\u0103rul (Cezar Iv\u0103nescu), \u00een paginile c\u0103reia \u0219i public\u0103, \u201eS\u0103pt\u0103m\u00e2na\u201d (Eugen Barbu), \u201eIon Vinea\u201d, \u201eComentar\u201d, \u201eLumina\u201d, \u201eRelief rom\u00e2nesc\u201d, \u201eEn\u0103chi\u021b\u0103 V\u0103c\u0103rescu\u201d, \u201eGeorge Bacovia\u201d \u0219.a. Tot \u00een aceea\u0219i perioad\u0103 ob\u021bine mai multe premii pentru poezie, \u00eentre care amintim premiile I la Festivalul \u201eViitor de aur \u021bara noastr\u0103 are\u201d (1977, 1978, 1979), la Concursul \u201eMo\u0219tenirea V\u0103c\u0103re\u0219tilor\u201d (1981), la Festivalul Na\u021bional \u201eC\u00e2ntarea Rom\u00e2niei\u201d, dublat de Medalia de Aur (1983), la concursurile \u201eRom\u00e2nia socialist\u0103 – patria mea drag\u0103\u201d (1984), \u201eTinere\u021bea patriei\u201d (1985), premiul al II-lea la acesta din urm\u0103, dar cu proz\u0103 (1982), premiul al III-lea la \u201eC\u00e2ntarea Rom\u00e2niei\u201d (1977) \u0219i la Europoesie (Paris, cu poezia La chanson de l’automne). Dup\u0103 sus\u021binerea licen\u021bei, cu lucrarea Document \u0219i fic\u021biune \u00een Scrisorile lui Ion Ghica, a func\u021bionat ca profesor de limba rom\u00e2n\u0103 \u00een satul Stejaru, l\u00e2ng\u0103 Bucure\u0219ti (1984-1985), apoi la \u0218coala General\u0103 din Berzun\u021bi, unde a fost director coordonator al acesteia \u00een dou\u0103 r\u00e2nduri (1990-2001 \u0219i 2005-2009). De\u0219i d\u0103ruit trup \u0219i suflet catedrei, reu\u0219e\u0219te din c\u00e2nd \u00een c\u00e2nd s\u0103 evadeze \u00een ora\u0219, frecvent\u00e2nd Cenaclul \u201eJunimea nou\u0103\u201d din One\u0219ti \u0219i, sporadic, cenaclurile b\u0103c\u0103uane \u201eAvangarda XXI\u201d \u0219i \u201eOctavian Voicu\u201d. La One\u0219ti se num\u0103r\u0103, de asemenea, printre fondatorii Societ\u0103\u021bii Culturale \u201eG. C\u0103linescu\u201d, redactorii revistei Jurnalul literar \u0219i participan\u021bii, an de an, ai tradi\u021bionalei manifest\u0103ri \u201eZilele Culturii C\u0103linesciene\u201d \u0219i ai recitalului liric \u201ePoetul \u00een Cetate\u201d. Chiar dac\u0103 primii pa\u0219i \u00eei f\u0103cuse \u00eenc\u0103 din 1978, c\u00e2nd poeziile sale au fost incluse \u00een antologia Constela\u021bia inimii (Inspectoratul pentru Cultur\u0103 Ilfov), editorial a debutat abia peste dou\u0103 decenii, cu volumul V\u0103mi r\u0103stignite (Cuv\u00e2nt \u00eenainte de Eugen Bud\u0103u, referin\u021be critice pe coperta a IV-a de Nicolae Georgescu \u0219i Cezar Iv\u0103nescu, Editura Corgal Press, Bac\u0103u, 1997). Acesta a fost urmat de volumele de versuri Albind de-at\u00e2tea prim\u0103veri (Prefa\u021b\u0103 de Cezar Iv\u0103nescu, Editura Junimea, Ia\u0219i, 2000), Poeme la negru (Postfa\u021b\u0103 de Constantin Dram, Editura Universitas XXI, Ia\u0219i, 2001), Herald \u00een Talibania: 101 poeme (Editura Aristarc, One\u0219ti, 2007), distins cu Premiul pentru Poezie al Filialei Bac\u0103u a Uniunii Scriitorilor, Amintiri din Samsara (Prefa\u021b\u0103 de Calistrat Costin, Editura Ateneul Scriitorilor, Bac\u0103u, 2011), r\u0103spl\u0103tit cu Premiul de Excelen\u021b\u0103 pentru Poezie al revistei Plumb, \u0219i BT (Referin\u021be critice de Calistrat Costin, Adrian Botez, Petre Isachi \u0219i Oana Buhosu, Editura Tipo Moldova, Ia\u0219i, 2011, inclus \u00een Colec\u021bia Opera Omnia). Crea\u021biile sale poetice \u0219i publicistice au fost incluse, de asemenea, \u00een mai multe edi\u021bii ale Almanahului P\u0103rin\u021bilor (anii ’80), \u00een antologiile Vara visurilor mele (Editura Amurg sentimental, Bucure\u0219ti, 2002), Retrospective 2 (Editura Funda\u021biei Culturale Cancicov, Bac\u0103u, 2008), Ateneul scriitorilor (Editura Ateneul Scriitorilor, 2008) \u0219i Sub semnul lui Bacovia. Antologie pentru \u201em\u00e2ine \u0219i mai m\u00e2ine\u201d (Editura Art Book, Bac\u0103u, 2015), precum \u0219i \u00een sumarele publica\u021biilor Ad astra, Amurg sentimental, Arge\u0219, Ateneu, Baaadul literar, Cadran cultural, Constela\u021bii diamantine, Convorbiri literare, Fereastra, Izvorul Nr. 1, Jurnalul literar, Oglinda literar\u0103, Orizont literar contemporan, 13 Plus, Plaiuri trotu\u0219ene (care, \u00een 1995, \u00eei acord\u0103 un premiu pentru poezie), Plumb, SLAST, Via\u021ba b\u0103c\u0103uan\u0103 \u0219.a. Ca profesor \u0219i-a sus\u021binut toate gradele didactice, ultimul ob\u021bin\u00e2ndu-l cu lucrarea Structuri \u0219i valori mitice \u00een lirica lui V. Voiculescu, a sprijinit activitatea educativ\u0103 ca metodist al Inspectoratului \u0218colar Jude\u021bean (2001-2010) \u0219i, c\u00e2\u021biva ani, p\u00e2n\u0103 \u00een 2010, ca membru al Consiliului Consultativ al profesorilor de limba rom\u00e2n\u0103 din jude\u021bul Bac\u0103u. Ca director, a dinamizat activitatea \u0219colilor din comun\u0103, le-a reabilitat pe baza unor proiecte pentru care s-a b\u0103tut cu birocra\u021bia postdecembrist\u0103, iar \u0219colii de centru i-a atribuit un nume care s\u0103 o individualizeze, \u201eAlexandru cel Bun\u201d. Exigent c\u00e2nd e vorba de calitate, s-a perfec\u021bionat continuu pe linie profesional\u0103, finaliz\u00e2nd inclusiv cursurile de masterat ale Universit\u0103\u021bii \u201eVasile Alecsandri\u201d din Bac\u0103u (2006-2008), cu lucrarea Studii culturale \u0219i literare. Mi\u0219c\u00e2ndu-se dezinvolt prin registrele limbajului poetic, a fost acceptat, \u00een 2004, ca membru al Filialei Bac\u0103u a Uniunii Scriitorilor, integr\u00e2ndu-se pe deplin \u00een mi\u0219carea cultural\u0103 b\u0103c\u0103uan\u0103. Bogata sa coresponden\u021b\u0103 cu regretatul profesor universitar Valeriu Filimon a adunat-o \u00een volumul Valeriu Filimon. Epistole c\u0103tre Dan Sandu (Editura TipoMoldova, Ia\u0219i, 2012) \u0219i sper\u0103 s\u0103 aduc\u0103 \u00een fa\u021ba cititorilor nu doar personalitatea proteic\u0103 a prietenului s\u0103u, ci \u0219i noi crea\u021bii, pe m\u0103sura talentului probat deja prin c\u0103r\u021bile anterioare. Scriitorilor care i-au fost aproape \u0219i nu numai lor le-a consacrat \u0219i d\u0103ruit \u00een ultimii ani volumele C\u00e2ntec de prieten (B\u00e2rlad, Editura Sfera, 2020), Premiul Special al Juriului la Festivalul Interna\u021bional de Crea\u021bie \u201eVrancea literar\u0103\u201d (2021), \u0219i Prietenocra\u021bia (Bac\u0103u, Editura Ateneul Scriitorilor, 2022), distins cu Premiul Filialei Bac\u0103u a Uniunii Scriitorilor la cea de a XX-a edi\u021bie a Festivalului Literar-Artistic \u201eAvangarda XXII\u201d (2023). Inclus \u00een dic\u021bionare \u0219i comentat \u00een paginile revistelor \u0219i volumelor de critic\u0103 literar\u0103, are \u00eenc\u0103 multe de spus, a\u0219a c\u0103 nu ne r\u0103m\u00e2ne dec\u00e2t s\u0103-i ur\u0103m s\u0103n\u0103tate \u0219i har \u00een condei!
\n de Cornel Simion GALBEN<\/strong><\/p>\n


\nDumitru Br\u0103neanu<\/strong>
\n\"\"

Trepte de \u00eenviere<\/strong><\/p>\n

De c\u00e2nd g\u00e2ndul introvertit se-ntreab\u0103,
\nNebun m\u0103 are-n ochii ei prostia,
\nPovara chiar de \u0219i-ar spori cruzimea,
\nVia\u021ba nu mi se pare mai schiload\u0103,<\/p>\n

C\u00e2nd sufletele toate vor fi t\u0103cut,
\nVa mai r\u0103m\u00e2ne un clopot la o poart\u0103
\nS\u0103 sune-n univers o nou\u0103 soart\u0103,
\ns-adune de prin vremi al lumii trecut.<\/p>\n

Drept pild\u0103 se-nal\u021b\u0103 deasupra noastr\u0103
\nMai marii lumii murd\u0103ri\u021bi de s\u00e2nge,
\nDe s-ar deschide pleoapa ta albastr\u0103<\/p>\n

De pe p\u0103m\u00e2nt groparii-n iad s-or str\u00e2nge,
\n\u0218i chiar atunci \u00een ceas de priveghere
\nS\u0103 urc spre cer pe trepte de-nviere.<\/p>\n


\n\u00cemi port ve\u0219nicia<\/strong><\/p>\n

Dumnezeu \u0219i patria sunt iubire,
\nSe-ntind pe lume drumuri de miresme
\nPentru sfin\u021bii care aduc cinstire
\n\u0218i-nnobileaz\u0103 via\u021ba cu aghesme.<\/p>\n

Inima se stinge palid\u0103 raz\u0103
\nDe viermi care o rod la r\u0103d\u0103cin\u0103,
\ns-o scap cu sufletul plin de lumin\u0103
\nc\u00e2nd spiritul st\u0103p\u00e2nitor vegheaz\u0103.<\/p>\n

Viscoli\u021bi de vise \u0219i singur\u0103t\u0103\u021bi
\nCinstea moare, dreptatea e-n surghiun
\nCredin\u021ba-i bolnav\u0103 de prejudec\u0103\u021bi<\/p>\n

\u0218i dragostea un moft de fat\u0103 mare,
\nPierdut-am, Doamne, spre Tine al meu drum
\n\u0218i-mi port ve\u0219nicia \u00een buzunare.<\/p>\n


\nCenaclul poe\u021bilor din cer<\/strong><\/p>\n

Virgil CARIANOPOL<\/strong>
\n(29 martie 1908 \u2013 6 aprilie 1984)<\/p>\n

o m\u00e2inile \u00eennoptate<\/strong><\/p>\n

o m\u00e2inile \u00eennoptate \u00een rug\u0103ciuni
\no m\u0103rile cu s\u00e2nii de dantel\u0103
\no somnul tr\u0103ind \u00een concubinaj cu femeile
\no p\u0103durile merg\u00e2nd cu cerbii prin frunze
\no domni\u021b\u0103 cu p\u0103rul sp\u0103lat \u00een legend\u0103
\no castelul cu talia de \u021bip\u0103t
\no c\u00e2ntecul r\u0103mas \u00een drum ca un cer\u0219etor
\no continentul cu \u021b\u0103rmurile m\u00e2ncate de lini\u0219te
\no pu\u0219c\u0103riile fugind cu de\u021binu\u021bii
\no femeia mea pe care nu te-am v\u0103zut niciodat\u0103
\no \u00eent\u00e2lnirile din vis.
\no noaptea ca o sor\u0103 de caritate
\no triste\u021be a oamenilor de la capul bunei speran\u021be
\no dimine\u021bi ale aristocra\u021biei mele
\no \u021b\u00e2\u021bele cu vulturii
\no prietenul cu neurastenie \u00een degete
\no marea mea indiferen\u021b\u0103
\no sufletul sufletul.
\nd-lor
\ns\u0103 ridice degetul cine este poet.<\/p>\n


\nAripile<\/strong><\/p>\n

Nu-mi pune aripi! – am strigat
\nspre \u00eengerul ce m\u0103 \u021binea
\nc\u00e2nd \u00eemi v\u00e2ra aripi cu sila
\n\u0219i-n umeri mi le \u00eendesa.<\/p>\n

Nu vreau!
\nDar el, cu o r\u0103bdare
\npe care numai \u00eengerii o au
\nNu m\u0103 l\u0103sa, de\u0219i din ele,
\nSpuneam c\u0103 nu \u0219tiu cum s\u0103 dau…<\/p>\n

N-auzi?? – strigam.
\nTocmai cu mine?
\nNu fi a\u0219a ne-ndur\u0103tor!
\nNu le strica, le pui zadarnic.
\nEu niciodat\u0103 n-am s\u0103 zbor!<\/p>\n

E\u0219ti surd?? l-am zguduit lovindu-l.
\nDar el tot mai aprins lucra.
\n\u0218tia c\u0103 voi avea nevoie
\n\u0218tia c-odat\u0103 voi zbura!…<\/p>\n


\nGalatheea<\/strong><\/p>\n

Statuia se \u00eenal\u021b\u0103 s\u0103 priveasc\u0103.
\nOricare lovitur\u0103-i chin.
\nSufere piatra dar frumosul iese
\nDin ad\u00e2ncimea g\u00e2ndului deplin.<\/p>\n

\u00cencet, \u00eencet \u00ee\u0219i scoate \u00eembr\u0103c\u0103mintea,
\n\u0218i-arat\u0103 g\u00e2tul, umerii \u0219i s\u00e2nii,
\nTr\u0103g\u00e2nd \u00een jos ve\u0219m\u00e2ntul ca s\u0103-\u0219i vad\u0103
\nNer\u0103bd\u0103toare puritatea m\u00e2inii.<\/p>\n

\u00ce\u0219i dezvele\u0219te mijlocul \u0219i \u0219oldul
\nCu z\u00e2mbet cald \u0219i ochiul sfiicios.
\nCu c\u00e2t coboar\u0103 \u00eens\u0103 c\u0103tre coapse
\nCu-at\u00e2t \u00ee\u0219i las\u0103 pleoapele \u00een jos.<\/p>\n

Ar \u00eencerca s\u0103 nu se mai dezbrace
\nDa-i \u0219i dorin\u021ba ei de-a se vedea.
\nCu orice \u021bip\u0103t ce i-l smulge dalta,
\nFemeia cre\u0219te \u0219i mai mult \u00een ea.<\/p>\n


\nDespre mine<\/strong><\/p>\n

N-am dorit nimic \u00eentotdeauna
\nN-am cerut chiar de-aveam drept s\u0103 cer,
\nN-am r\u00e2vnit dec\u00e2t un strop de lun\u0103
\nDin lumina toat\u0103 de pe cer.<\/p>\n

N-am lovit zb\u0103t\u00e2ndu-m\u0103, vreodat\u0103,
\nS\u0103-mi fac loc spre glorie-alerg\u00e2nd,
\nN-am c\u0103lcat pe visuri niciodat\u0103
\nCa s-ajung \u00een slav\u0103 mai cur\u00e2nd.<\/p>\n

N-am \u00eempins pe nimeni la o parte,
\nN-am voit \u00eempiedic\u00e2nd s\u0103 sui.
\nS\u0103-mi r\u0103m\u00e2n\u0103 visul mai aproape,
\nM-am zidit la temelia lui.<\/p>\n

Am trecut prin toate ca oricare,
\nAm iertat pe cei ce m-au lovit,
\nAm c\u00e2ntat, c\u0103 f\u0103r\u0103 c\u00e2ntul-soare
\nP\u00e2n\u0103 azi de mult a\u0219 fi murit.<\/p>\n


\nMateiu I. CARAGIALE<\/strong>
\n(25 martie 1885 \u2013 17 ianuarie 1936)<\/p>\n

Singur\u0103tatea<\/strong><\/p>\n

E-a\u0219a de greu amurgul cu zarea-ns\u00e2ngerat\u0103,
\nC\u0103-n parc sub teii-n floare ce gem \u00een\u0103bu\u0219it
\nSe-ncheag\u0103 unde groase de miere-mb\u0103ls\u0103mat\u0103,
\n\u0218i-at\u00e2t de-ap\u0103s\u0103toare t\u0103cerea-mpurpurat\u0103
\nC\u0103 simt cum pl\u00e2nge-n mine ceva nedeslu\u0219it.<\/p>\n

Melancolia face \u00een pieptu-mi s\u0103 tresalte
\nNe\u00een\u021belese doruri, \u00een vreme ce-a\u021bipind
\nFiin\u021ba mea de ast\u0103zi, \u00een locu-i r\u0103sar alte
\nVechi suflete apuse, mult m\u00e2ndre, mult \u00eenalte,
\nZguduitoare patimi cu foc m\u0103rturisind.<\/p>\n

Umbroasa-le poveste m\u0103rea\u021b\u0103 se-mplete\u0219te
\nLa murmurul ei sumbru plutind \u00een dep\u0103rt\u0103ri,
\nNostalgic\u0103 g\u00e2ndirea \u00een voie-mi pribege\u0219te
\n\u0218i nesf\u00e2r\u0219it de trist\u0103, se pierde, se tope\u0219te
\n\u00centr-un noian albastru de mistice vis\u0103ri…<\/p>\n

Din crudele c\u0103tu\u0219e, ce \u00eenc\u0103 m\u0103 mai leag\u0103,
\nDe omeneasca fire treptat m\u0103 dezrobesc,
\n\u00censeninat\u0103 mintea-mi \u00eencepe s\u0103-n\u021beleag\u0103,
\nCu-amar dezgust, a vie\u021bii z\u0103d\u0103rnicie-ntreag\u0103
\n\u0218i, liber\u0103, str\u0103in\u0103 de tot ce-i p\u0103m\u00e2ntesc,<\/p>\n

Se-nvoalt\u0103, se-ntrarip\u0103, spre sl\u0103vi seme\u021b se-av\u00e2nt\u0103
\nCutez\u0103toare, grav\u0103, mai sus, mereu mai sus,
\n\u00cen prada-nfrigur\u0103rii ce aprig m\u0103 fr\u0103m\u00e2nt\u0103
\nRenasc cel de-alt\u0103dat\u0103, acel ce nu-l \u00eenc\u00e2nt\u0103
\nDec\u00e2t singur\u0103tatea, dar singur, totu\u0219i, nu-s.<\/p>\n

C\u0103ci dac\u0103, dus pe g\u00e2nduri, m-a\u0219ez l\u00e2ng\u0103 f\u00e2nt\u00e2n\u0103
\nPrivind cum apa doarme pe netedul nisip,
\nCu t\u00e2mplele \u00een palme \u0219i-ad\u0103st \u00een umbr\u0103 p\u00e2n\u0103
\nC\u00e2nd lin \u0219i molcom ziua cu noaptea se \u00eeng\u00e2n\u0103
\n\u00cen fluida oglind\u0103, al\u0103turi de-al meu chip,<\/p>\n

\u00cen str\u0103veziu z\u0103branic aievea se ive\u0219te
\nO tainic\u0103-ar\u0103tare… Ad\u00e2ncile-i priviri
\nCe se r\u0103sfr\u00e2ng prin lacrimi spre mine-\u0219i a\u021binte\u0219te
\nIar glasu-i ca-ntr-o rug\u0103, tremur\u0103tor, \u0219opte\u0219te.
\nDe mult cunosc ispita acestei n\u0103luciri…<\/p>\n

\u00centotdeauna d\u00e2nsa m\u0103 mustr\u0103 cu bl\u00e2nde\u021be:
\n– De ce-mpotriva firii hain te r\u0103zvr\u0103te\u0219ti;
\nTot ce-i frumos \u00een suflet de ce la\u0219i s\u0103 \u00eenghe\u021be
\nJertfind trufiei sterpe senina tinere\u021be?
\nIa seama c\u0103 ea trece \u0219i n-o mai reg\u0103se\u0219ti.<\/p>\n

A-\u021bi \u00eenfr\u00e2na \u00eencearc\u0103 s\u0103lbatica pornire,
\nC\u00e2t mai e timp, te-ntoarce din drum, nu \u0219ov\u0103i!
\nSc\u0103parea e-n credin\u021b\u0103, n\u0103dejde \u0219i iubire,
\nPrin ele doar s-atinge fugara fericire,
\nUrmeaz\u0103-le deci legea \u0219i nu te vei c\u0103i…<\/p>\n

– Taci, \u00eei r\u0103spund, mai scump\u0103 \u00eemi e a mea durere,
\nPrin ea spre-n\u021belepciune eu cugetu-mi ridic,
\nCe-mi pas\u0103 dac\u0103 suf\u0103r, c\u00e2nd suf\u0103r \u00een t\u0103cere,
\nC\u00e2nd nu c\u00e2rtesc, nu blestem \u0219i nu cer m\u00e2ng\u00e2iere,
\nC\u00e2nd nu m\u0103-ncred \u00een nimeni \u0219i nu cred \u00een nimic!<\/p>\n

Iubirea e robie; tr\u0103darea – umilin\u021b\u0103;
\nN\u0103dejdea? ce-mi r\u0103m\u00e2ne a mai n\u0103d\u0103jdui?
\nPrecum \u00een nep\u0103sare tr\u0103iesc f\u0103r\u0103 credin\u021b\u0103
\nVoi \u0219ti deopotriv\u0103 s\u0103 mor f\u0103r\u0103 c\u0103in\u021b\u0103,
\nChiar clipa ce-a din urm\u0103 o voi dispre\u021bui.<\/p>\n

C\u00e2t mai cur\u00e2nd ea vie, aduc\u0103-mi alinarea
\nDe veci \u0219i voi primi-o netulburat \u0219i mut –
\nSpre a putea respinge \u0219i-atunci \u00eenduio\u0219area
\nGoni-voi amintirea \u0219i voi chema uitarea
\nS\u0103-mi legene sf\u00e2r\u0219itul, al lini\u0219tii-nceput.<\/p>\n

C\u0103 margini nu cunoa\u0219te p\u0103g\u00e2na-mi seme\u021bie,
\nAfar\u0103 de trufie nimic n-avut-am sf\u00e2nt,
\nMi-am r\u0103zbunat printr-\u00eensa \u00eentreaga semin\u021bie,
\n\u0218i sub c\u0103l\u0103uzirea-i p\u0103\u0219esc cu b\u0103rb\u0103\u021bie
\nPe-at\u00e2t de aspra cale a negrului morm\u00e2nt…<\/p>\n

Cu am\u0103giri de\u0219arte \u0219i seci senin\u0103tatea
\nDe tinzi s\u0103 mi-o mai turburi, de-acum e \u00een zadar…
\nPiei dar \u0219i-n pacea nop\u021bii \u00eemi las\u0103 voluptatea
\nDe-a fi cu totul singur, red\u0103-mi singur\u0103tatea…
\nT\u00e2rziu u\u0219oara \u0219oapt\u0103, \u00eencet se stinge, iar.<\/p>\n

Din ce \u00een ce mai \u0219tears\u0103, ciudata ar\u0103tare
\nPe nesim\u021bite piere din undele-argintii,
\nC\u00e2nd spelb \u0219i searb\u0103d cerul iar s\u00e2nger\u0103 la zare
\n\u0218i, de\u0219tept\u00e2nd frunzi\u0219ul, a dimine\u021bii boare
\n\u00cemi spulber\u0103-nc\u00e2ntarea gr\u0103dinilor pustii.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Valeria MANTA T\u0102ICU\u021aU Fa\u021ba ur\u00e2t\u0103 a dezastrului C\u00e2nd un popor, abia ie\u0219it dintr-un regim concentra\u021bionar care i-a fragilizat valorile morale,<\/p>\n","protected":false},"author":18,"featured_media":18831,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"colormag_page_container_layout":"default_layout","colormag_page_sidebar_layout":"default_layout","_monsterinsights_skip_tracking":false,"_uf_show_specific_survey":0,"_uf_disable_surveys":false,"ngg_post_thumbnail":0,"video_url":"","footnotes":""},"categories":[7,328],"tags":[],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/23004"}],"collection":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/18"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=23004"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/23004\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":23005,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/23004\/revisions\/23005"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/18831"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=23004"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=23004"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=23004"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}