{"id":22969,"date":"2024-03-29T11:56:59","date_gmt":"2024-03-29T08:56:59","guid":{"rendered":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=22969"},"modified":"2024-03-29T11:56:59","modified_gmt":"2024-03-29T08:56:59","slug":"spatii-culturale-nr-1-11","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=22969","title":{"rendered":"Spa\u021bii culturale nr. 1 (11)"},"content":{"rendered":"<p><strong>Valeriu Sofronie<\/strong><br \/>\n<a href=\"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/wp-content\/uploads\/2020\/10\/sofronie.jpg\" data-rel=\"lightbox-image-0\" data-rl_title=\"\" data-rl_caption=\"\" title=\"\"><img loading=\"lazy\" decoding=\"async\" data-src=\"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/wp-content\/uploads\/2020\/10\/sofronie.jpg\" alt=\"\" width=\"193\" height=\"299\" class=\"alignnone size-full wp-image-11306 lazyload\" src=\"data:image\/gif;base64,R0lGODlhAQABAAAAACH5BAEKAAEALAAAAAABAAEAAAICTAEAOw==\" style=\"--smush-placeholder-width: 193px; --smush-placeholder-aspect-ratio: 193\/299;\" \/><noscript><img loading=\"lazy\" decoding=\"async\" src=\"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/wp-content\/uploads\/2020\/10\/sofronie.jpg\" alt=\"\" width=\"193\" height=\"299\" class=\"alignnone size-full wp-image-11306\" \/><\/noscript><\/a><\/p>\n<p><strong>SUPRADRAMA (METADRAMA) EXPRESIONIST- BLAGIAN\u0102<\/strong><\/p>\n<p> Urm\u00e2nd cunoscuta metod\u0103 wittgensteinian\u0103 a \u201c\u00eenrudirilor de familie\u201d vom face o sumar\u0103 prezentare a elementelor dramei expresioniste. Acestea, cuplate cu \u00een\u0163elegerea pe care a dat-o Lucian Blaga aceluia\u015fi fenomen, ne vor ajuta s\u0103 ne orient\u0103m \u00een labirintul dramaturgiei blagiene. \u00cen ce fel \u015fi c\u00e2t de expresionist\u0103 este opera lui Blaga &#8211; se va vedea din al\u0103turarea determina\u0163iilor rezultate din aceast\u0103 analiz\u0103.<br \/>\n\u00cen Expresionismul. Manifeste \u015fi documente ale literaturii germane (1910-1998), Kurt Pinthus insereaz\u0103 articolul O \u00eencercare de dram\u0103 a viitorului, articol reprodus \u015fi \u00een culegerea rom\u00e2neasc\u0103 de studii Expresionismul \u00een teatru \u015fi \u00een arte (Semnal Teatral, an III-IV,1997-1998). Renumitul critic, contemporan cu evenimentele despre care vorbe\u015fte, red\u0103 cu o deosebit\u0103 claritate tr\u0103s\u0103turile dramei expresioniste, dup\u0103 care \u00ee\u015fi extinde studiul, pentru a cuprinde \u015fi poezia acelor vremuri.<br \/>\n\u00cencerc\u00e2nd o organizare deductiv\u0103 a materialului, elementul care ar caracteriza \u00een gradul cel mai intim arta expresionist\u0103 (poezie \u015fi dramaturgie) ar fi orizontul metafizic \u00een interiorul c\u0103ruia sunt pozi\u0163ionate elementele de construc\u0163ie. Kurt Pinthus va spune \u015fi el ceea ce spun mul\u0163i &#8211; drama expresionist\u0103 este o \u201cdram\u0103 de idei\u201d. De aceea, tot ceea ce ni s-ar p\u0103rea la prima vedere fapt \u015fi \u00eent\u00e2mplare cu caracter particular, pentru a fi \u00een\u0163eles \u00een adev\u0103rata sa dimensiune, va trebui resemnificat, interpretat prin proiec\u0163ie \u00eentr-un orizont metafizic.<br \/>\n\u00cen colec\u0163ia de studii la care am f\u0103cute referire, Yvan Goll afirm\u0103 \u015fi el: \u201c\u2026 creatorul trebuie s\u0103 \u015ftie de existen\u0163a altor lumi \u00een afara celei a celor cinci sim\u0163uri: supralumea.<br \/>\nAceasta nu va fi \u00een nici un caz o recidiv\u0103 \u00een mistic, romantic&#8230;de\u015fi aceste forme au o tr\u0103s\u0103tur\u0103 comun\u0103 &#8211; caracterul metafizic(s.n)\u201d (Expresionismul \u00een teatru \u015fi \u00een arte, pag 24). Iar Lucian Blaga, \u00een deplin\u0103 contiguitate supratemporal\u0103, reconfirm\u0103: \u201cAcest teatru se schi\u0163eaz\u0103 evident pe un fundal metafizic\u201d (Z\u0103ri \u015fi etape, pag. 106).<br \/>\nEste necesar, din acest punct de vedere s\u0103 punem un accent filosofic pe fiecare replic\u0103 \u015fi descriere scenic\u0103 a dramelor blagiene, dac\u0103 nu dorim ca lectura noastr\u0103 s\u0103 sf\u00e2r\u015feasc\u0103 \u00een caricatural! Cum spuneam \u00een primul capitol, ochiul criticului trebuie s\u0103 suporte un delicat proces de ec-staziere. Dac\u0103 un singur moment am rec\u0103dea \u00een perspectiva naturalist\u0103, ideea ar fi compromis\u0103 \u015fi definitiv pierdut\u0103. \u00cen adev\u0103ratul teatru expresionist totul se transcende. Uneori, pentru a ob\u0163ine paradoxia, chiar \u015fi logica. Un exemplu &#8211; \u00een piesa Me\u015fterul Manole, personajul central care \u00eenf\u0103\u0163i\u015feaz\u0103 maximal drama creatorului nu este nici Manole \u015fi nici Mira, ci am\u00e2ndoi deopotriv\u0103. Eroul central al piesei e jucat de dou\u0103 personaje. Cum putem vedea unicul \u00een doi? Logica nu ne poate spune. Dar capacitatea noastr\u0103 ecstatic\u0103, da. \u00cenainte s\u0103 ne dea configura\u0163ia dogmei \u00een Eonul dogmatic (1931), Blaga ne-o red\u0103 \u00eentr-o extraordinar\u0103 modalitate artistic\u0103, intuitiv\u0103 &#8211; \u00een Me\u015fterul Manole. Iat\u0103 cum \u015fi de aceast\u0103 dat\u0103 arta este aceea care premerge abstract-teoreticului. Ce g\u0103sim \u00een Me\u015fterul Manole, reg\u0103sim \u00een \u00eentreaga dramaturgie blagian\u0103. Revenim: un ochi format la \u015fcoala expresionist\u0103 ar trebui s\u0103 \u201evad\u0103\u201d  cum deasupra fiec\u0103rui peisaj \u015fi \u00eent\u00e2mpl\u0103ri dramatice se curbeaz\u0103 cerul. C\u00e2nd nu \u00eel vede, a ie\u015fit din spa\u0163iul dramei. De aceea o astfel de oper\u0103 te solicit\u0103 foarte mult. Pentru aceasta, Blaga aten\u0163ioneaz\u0103 \u00een Filosofia stilului, chiar pe prima pagin\u0103: \u201eP\u0103rerea c\u0103 o opera artistic\u0103 trebuie s\u0103 plac\u0103 nemijlocit, f\u0103r\u0103 \u015fcoal\u0103 preg\u0103titoare, si mai ales f\u0103r\u0103 a trece prin sitele intelectului, e inven\u0163ia unei estetici copil\u0103re\u015fti. N-am r\u0103m\u00e2ne \u00een cazul acesta de-a pururi \u00een perplex\u0103 st\u00e2ng\u0103cie \u00een fa\u0163a crea\u0163iilor revolu\u0163ionare&#8230;? Preg\u0103tirea gustului pentru opera revolu\u0163ionar\u0103 se impune&#8230;\u201d (Filosofia stilului, pag. 85).<br \/>\nAceasta nu se petrece doar \u00een cazul crea\u0163iilor culte. \u00centreaga orientare g\u00e2ndirist\u0103 \u00een frunte cu Nichifor Crainic, av\u00e2ndu-l \u015fi pe Blaga al\u0103turi, chiar dac\u0103 mai la \u201est\u00e2nga\u201d, s-a str\u0103duit din r\u0103sputeri s\u0103 ne fac\u0103 s\u0103 vedem \u201esupralumea\u201d nu numai \u00een opera cult\u0103 dar \u015fi \u00een cea apar\u0163in\u00e2nd fondului anonim rom\u00e2nesc. Nu repetau ei obsedant c\u0103 sem\u0103n\u0103tori\u015ftii cu o optic\u0103 unilateral\u0103 n-au putut vedea dec\u00e2t p\u0103m\u00e2ntul \u015fi niciodat\u0103 cerul crea\u0163iei poporului rom\u00e2n?<br \/>\nA vedea spiritual \u00eensemna a vedea metafizic. A vedea metafizic \u00eenseamn\u0103, bun\u0103oar\u0103, a vedea drame existen\u0163iale acolo unde aproape to\u0163i vedeau, cum se \u00eent\u00e2mpl\u0103 \u00een Ivanca, certuri de familie. S\u0103-i \u00eentreb\u0103m pe to\u0163i aceia care nu l-au putut dep\u0103\u015fi niciodat\u0103 pe Bogdan Duic\u0103 &#8211; \u201cCine este, domnule, Tat\u0103l acesta r\u0103spopit? Dar Ivanca? Dar Luca? Cine sunt personajele acestea c\u0103zute parc\u0103 dintr-o alt\u0103 lume?\u201d R\u0103spunsul, pentru noi, este cuprins \u00een \u00eentrebare &#8211; sunt dintr-o alt\u0103 lume &#8211; lumea spiritului, supralumea, Cerul\u2026De aceea am \u00eenceput caracterizarea expresionismului, spun\u00e2nd &#8211; \u201efundal metafizic\u201d. Temenul \u201emetafizic\u201d red\u0103 ideii toat\u0103 demnitatea: transcenderea \u201efizicului\u201d. De aici \u015fi \u00eentrebuin\u0163area lor metaforic\u0103 \u00een ordinea artistic\u0103 (meta-fora = purt\u0103tor de ceva care este situat \u201edincolo\u201d). Continu\u00e2nd prezentarea ideii expresioniste, Blaga dezvolt\u0103: \u201c\u2026 personajele nu mai exist\u0103 prin ele \u00eensele ca indivizi, ci numai ca exponen\u0163i ai unor puteri impersonale&#8230;\u00eempinse spre fapte de demonia energiilor dezl\u0103n\u0163uite\u201d (Fe\u0163ele unui veac, pag.189).<br \/>\nCe naturalist ar putea s\u0103 vad\u0103 vreodat\u0103 \u00een personaje precum Zemora sau Daria sufletul poporului rom\u00e2n? Manifest\u0103rile scenice ale acestora nu pot fi descrise niciodat\u0103 \u00een redusa psihologie individual\u0103 sau colectiv\u0103. Personajele dramei expresioniste, ale celei blagiene \u00een primul r\u00e2nd, sunt astfel de puteri suprasensibile. De cele mai multe ori, acestea nu au albii line \u00een care s\u0103 curg\u0103 ci se contureaz\u0103 \u00een atmosfera unor confrunt\u0103ri cu alte puteri, ating\u00e2nd propor\u0163ii cosmice. Sunt confrunt\u0103ri apocaliptice. Iat\u0103 o alt\u0103 caracteristic\u0103 a dramei expresioniste reg\u0103sit\u0103 \u015fi la Blaga. Nu-i de mirare faptul c\u0103 astfel de puteri, declan\u015f\u00e2ndu-se \u00eentr-un individ, \u00eei h\u0103r\u0103zesc acestuia o soart\u0103 tragic\u0103. Fragmente din astfel de for\u0163e ancestrale, anistorice se manifest\u0103 \u015fi \u00een indivizi precum Blaga. Pentru a rezista jocului demoniilor lor, el cerea Dumnezeului poeziei s\u0103-i fac\u0103 trupul la fel de puternic ca al mun\u0163ilor: \u201cDa\u0163i-mi un trup \/ voi mun\u0163ilor, \/ m\u0103rilor&#8230;\/ c\u0103ci lutul t\u0103u slab \/ mi-e prea str\u00e2mt&#8230;\/ P\u0103m\u00e2ntule larg fii trunchiul meu&#8230;\u201d (Da\u0163i-mi un trup voi mun\u0163ilor).<br \/>\nConlucr\u00e2nd cu aceea\u015fi idee, Kurt Pinthus se \u00eentreaba \u015fi el ce ar trebui s\u0103 vad\u0103 cititorul \u00eentr-o astfel de desf\u0103\u015furare dramatic\u0103. \u00cen nici un caz, ne spune el, \u201ddelimitarea unui fir al ac\u0163iunii\u201d, c\u00e2t desf\u0103\u015furarea energic\u0103 a unui \u201csuflet tragic dilatat\u2026\u00een intensitatea expresiei\u201d (Op. citat\u0103, pag. 9). F\u0103r\u0103 a apela la psihologia adiacent\u0103 operei naturaliste, drama expresionist\u0103 \u00eencearc\u0103 s\u0103 dea la iveal\u0103 cu pasiune \u015fi ardoare \u201cad\u00e2ncimile sufletului\u201d. Cum aceste ad\u00e2ncimi se refuz\u0103 unei expresii ra\u0163ionale, prea \u00eenguste, se face chemare celei afective. Ad\u00e2ncimile \u015fi \u00een\u0103l\u0163imile metafizice, pentru a fi exprimate sol\/icit\u0103 recursul la elemente ale universului emo\u0163ional-ira\u0163ional originar. \u00cen acest sens, Pinthus va sus\u0163ine ca \u201cacel ceva din om ce nu poate fi formulat \u00een mod \u015ftiin\u0163ific a ie\u015fit la lumin\u0103 cu limpezime profetic\u0103&#8230;\u201d  (Op. citat\u0103, pag. 12).<br \/>\nDe aceast\u0103 imaterialitate a sufletului se va contamina lumea \u00eentreag\u0103 &#8211; \u00eentre\u0163esut\u0103 cu spiritul; ea va clocoti de imaterialitate f\u0103r\u0103 \u00eens\u0103 a se spiritualiza complet. Efortul eroului dramei de transfigurare complet\u0103 a universului \u015fi istoriei se va solda cu un e\u015fec. Materialitatea care \u00eenso\u0163e\u015fte \u00een mod inevitabil lumea, nu poate fi anulat\u0103. Cochilie a spiritualit\u0103\u0163ii, personajul revoltat de recrudescen\u0163a formelor materialit\u0103\u0163ii &#8211; osificarea interioar\u0103, conven\u0163ionalismul, interesul meschin \u015fi chiar neputin\u0163a unei vie\u0163i tr\u0103ite la superlativ &#8211; va s\u00e2ngera sub fapta sa. Zamolxe moare zdrobit de greutatea propriei statui; Manole, la temelia bisericii \u00een\u0103l\u0163ate numai pe s\u00e2nge \u015fi nesomn. \u00cen binomul materialitate-spiritualitate trebuie s\u0103 vedem axul tuturor tragediilor care se particularizeaz\u0103 \u00een fiecare dram\u0103.<br \/>\nRezum\u00e2nd tabloul teatrului expresionist, Blaga enumer\u0103: fundalul metafizic, desenat cu elemente mitico-magice ale diferitelor religii; personaje str\u0103b\u0103tute de chinuri existen\u0163iale de dimensiuni ontologice, de elanuri spirituale cu transcenderi vizionare c\u0103tre o alt\u0103 lume; fuga de realitate, r\u0103sfr\u00e2nt\u0103 asupra tehnicii cu care sunt construite personajele &#8211; ireale, de propor\u0163ii halucinante; reg\u0103sirea \u00eentre personajele dramei a eului autorului, multiplicat \u00een varii m\u0103\u015fti, adeseori concurente. La toate aceste tr\u0103s\u0103turi mai ad\u0103ug\u0103m una, poate cea mai important\u0103. Aceast\u0103 tr\u0103s\u0103tur\u0103 are mai mult valoare de orizont dec\u00e2t de parte constitutiv\u0103 a unuia. Vorbind despre \u201cnoua spiritualitate\u201d, Vasile B\u0103ncil\u0103 \u00eei abstrage cea mai semnificativ\u0103 not\u0103 identitar\u0103: \u201c\u2026genera\u0163ia nou\u0103 caut\u0103 o atitudine (s.n). Aceasta e \u015fi caracterizarea \u00een acela\u015fi timp cea mai sigur\u0103 \u015fi cea mai larg\u0103 a ei: vrea o atitudine\u2026care s\u0103-i unifice conduita at\u00e2t fa\u0163\u0103 de problemele mari, eterne ale vie\u0163ii, c\u00e2t \u015fi fa\u0163\u0103 de problemele sociale\u201d (Vasile B\u0103ncil\u0103  &#8211;  Despre noua spiritualitate, \u00een Tiparni\u0163a literar\u0103, 1 ianuarie, 1929).<br \/>\nAceast\u0103 atitudine este perceput\u0103 de expresioni\u015fti ca revolt\u0103. Kurt Pinthus, \u00een Amurgul omenirii recunoa\u015fte ca o atitudine comun\u0103 a poe\u0163ilor \u015fi dramaturgilor expresioni\u015fti lupta \u00eempotriva unei epoci pe cale de a se stinge, concomitent cu revendicarea unei omeniri mai bune. Armele luptei lor erau \u201cinima, sufletul \u015fi glasul\u201d. To\u0163i credeau c\u0103 sunt cei dint\u00e2i care anun\u0163\u0103 venirea unei alte lumi, o lume din care vechii idoli vor disp\u0103rea cu des\u0103v\u00e2r\u015fire. Blaga credea \u015fi el c\u0103 viitorul \u201ceon dogmatic\u201d va p\u0103stra dogma, dar complet epurat\u0103 de \u201cputrefactele\u201d lumii vechi. Spiritul nou al timpului va fi acela care va furniza elementele noii spiritualit\u0103\u0163i \u015fi nu forma\u0163iunile perimate ale trecutului. Cu alte cuvinte, o \u00eennoire complet\u0103. Dar cum se poate ajunge aici? \u00cen contrast cu solu\u0163ia propus\u0103 de Marx \u00een celebra \u201ctez\u0103 a 11-a\u201d despre Feuerbach (\u201cFilosofii de p\u00e2n\u0103 acum n-au f\u0103cut dec\u00e2t s\u0103 interpreteze lumea \u00een diferite feluri. Important este \u00eens\u0103 de a o schimba\u201d), evident, cu armele, poe\u0163ii expresioni\u015fti reprimau pecinginea trecutului cu \u201cinima, sufletul \u015fi glasul\u201d.<br \/>\nTrecutul nu voia s\u0103 se dea singur la o parte (cum credeau \u015fi sociali\u015ftii utopici). Era nevoie de lupt\u0103, era nevoie de revolt\u0103. Revolta poe\u0163ilor nu a fost o revolt\u0103 politic\u0103, ci una metafizic\u0103. G\u00e2ndul \u015fi sentimentul acestei revolte str\u0103bat \u015fi piesele dramaturgiei blagiene \u00eentr-o form\u0103 maximal sublimat\u0103 metafizic &#8211; revolta \u00eempotriva minciunii ontologice. Terenul acestei lupte nu poate fi reperat pe nici o hart\u0103 geografic\u0103 a lumii. El a fost subterana \u00eenfrico\u015f\u0103toare a con\u015ftiin\u0163ei \u00een geometria c\u0103reia ne a\u015fez\u0103m at\u00e2t de rar. Dintr-o confruntare fizic\u0103 po\u0163i ie\u015fi s\u00e2nger\u00e2nd, sf\u00e2rtecat \u015fi \u00eempr\u0103\u015ftiat \u00een col\u0163urile lumii \u2013 dar nu amenin\u0163at ontologic. Spiritul \u015fi sufletul nu-\u0163i sunt atinse de ura niciunei arme. Din \u00eent\u00e2lnirea cu chipul hidos al Meduzei din noi nu se poate ie\u015fi dec\u00e2t transfigurat, \u00eembog\u0103\u0163it metafizic, chiar dac\u0103 nicio arm\u0103 nu apuc\u0103 s\u0103 se descarce.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Valeriu Sofronie SUPRADRAMA (METADRAMA) EXPRESIONIST- BLAGIAN\u0102 Urm\u00e2nd cunoscuta metod\u0103 wittgensteinian\u0103 a \u201c\u00eenrudirilor de familie\u201d vom face o sumar\u0103 prezentare a<\/p>\n","protected":false},"author":18,"featured_media":10070,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"colormag_page_container_layout":"default_layout","colormag_page_sidebar_layout":"default_layout","_monsterinsights_skip_tracking":false,"_uf_show_specific_survey":0,"_uf_disable_surveys":false,"ngg_post_thumbnail":0,"video_url":"","footnotes":""},"categories":[7,328],"tags":[],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/22969"}],"collection":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/18"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=22969"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/22969\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":22970,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/22969\/revisions\/22970"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/10070"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=22969"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=22969"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=22969"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}