{"id":22958,"date":"2024-03-28T02:56:08","date_gmt":"2024-03-27T23:56:08","guid":{"rendered":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=22958"},"modified":"2024-03-28T02:56:08","modified_gmt":"2024-03-27T23:56:08","slug":"literadura-nr-31-10","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=22958","title":{"rendered":"Literadura nr. 31 (10)"},"content":{"rendered":"

22 Februarie, prezent la Palimpsest-AB\/SENT -Lansare de carte<\/strong>
\n\"\"

Biblioteca jude\u021bean\u0103 \u201eV. Voiculescu\u201d a oferit cu generozitate spa\u021biul \u0219i spiritul s\u0103u cultural pentru manifestarea din data de 22 februarie, dubla lansare de carte a autorilor Nicolai T\u0103icu\u021bu cu volumul Palimpsest, Editura Editgraph 2024 \u0219i Sorin C\u0103lin cu volumul doi la AB\/SENT.
\nSf\u00e2r\u0219it de februarie, cu semne de prim\u0103var\u0103, calendaristic \u0219i literar \u00eent\u00e2mpinat cu prezen\u021ba la eveniment a cititorilor \u0219i, \u00een mare parte, a scriitorilor buzoieni.
\nNicolai T\u0103icu\u021bu \u00ee\u0219i certific\u0103 perenitatea auctorial\u0103 \u00een tema c\u00e2mpiei, a vie\u021bii satului \u00een contrast temporal: copil\u0103rie\/prezent cu acest volum. Poezia sa nu se dilueaz\u0103 dup\u0103 cele nou\u0103sprezece volume anterioare, este nuan\u021batoare, completeaz\u0103 panoplia impresiilor cu experien\u021ba senectu\u021bii.
\nSorin C\u0103lin cu volumul doi de \u201etablete\u201d sau \u201efragmente de jurnal\u201d cum a prezentat scriitoarea Valeria Manta T\u0103icu\u021bu trage c\u00e2teva linii ce definitiveaz\u0103 un statut de scriitor matur, prozator cu abilit\u0103\u021bi pamfletare.
\nAu vorbit despre c\u0103r\u021bi: Valeria Manta T\u0103icu\u021bu, Nicolaie Pogonaru, Stan Brebenel.
\nCantautorul Dan Manciulea a completat cu muzica sa un eveniment reu\u0219it.
\nAu participat: Dumitru Pan\u0103, Lauren\u021biu Belizan, Gina Zaharia, Manuela Camelia Sava, Nina Beldie, Mirela Grigore, Silvia Sofineti, Elena C\u0103p\u0103\u021b\u00e2n\u0103, Stelian Grigore, Francisco Stoica, C\u0103t\u0103lin Bogdan Negoi\u021b\u0103, Radu Roxelana, Cristian Ionescu, Valentina Bucur, Cornel Diaconu, Gheorghe Onea, Mihai Macovei, Marcela Chiri\u021b\u0103, Angela Petre.
\nPoate c\u0103 Nicolai T\u0103icu\u021bu nu ar fi ajuns unul dintre cei mai remarcabili poe\u021bi ai c\u00e2mpiei dac\u0103 nu s-ar fi n\u0103scut \u00eentr-un spa\u021biu cu nume predestinat, anume Lanurile, de unde noaptea puteai vedea clar toate constela\u021biile iar ziua, soarele \u00ee\u021bi lumina zarea p\u00e2n\u0103 dincolo de linia orizontului. Acolo, \u00een copil\u0103rie, alerg\u00e2nd cu t\u0103lpile goale pe marginea miri\u0219tii, i s-au impregnat toate componentele p\u0103m\u00e2ntului, conduc\u00e2ndu-i destinul c\u0103tre profesia de geolog.
\n(Nicolae Pogonaru)<\/p>\n


\nCartea din bibliotec\u0103<\/strong><\/p>\n

Tudor CICU<\/strong>
\n\"\"

\u201eTrec\u0103toarea\u201d\/ ed. Editgraph 2023 \u2013 de George Bratu <\/strong><\/p>\n

\u201eTrec\u0103toarea\u201d (vol. I) va mi\u0219ca toate inimile celor care vor citi povestea lui Dide, nepotul mo\u0219ului cioban Dic\u0103 \u0219i a babei Anica. Desprins\u0103 ca dintr-o balad\u0103 veche, cu boieri \u0219i arn\u0103u\u021bi \u0219i haiduci aluneco\u0219i ca ni\u0219te \u0219erpi, romanul lui G. Bratu p\u0103streaz\u0103 doar poemul de sl\u0103vire \u00een proz\u0103 al c\u00e2ntecului \u0219i baladei vechi, \u00een rest povestea e fireasc\u0103 \u0219i tumultoas\u0103. Transcrierea literar\u0103 a firului epic al baladei se acoper\u0103 perfect cu transcrierea faptelor tr\u0103ite pentru a creea povestea dureroas\u0103 a unei familii ce credea \u00een bun\u0103tate, mai presus de iubirea p\u0103m\u00e2nteasc\u0103. Mai rar s\u0103 po\u021bi ilustra \u00een termeni at\u00e2t de cr\u00e2nceni lupta omului h\u0103ituit de nenorociri, cu destinul s\u0103u. Mai mult, aceast\u0103 poveste poart\u0103 \u0219i amprentele istoriei unui popor trecut prin furcile domniei fanariote, ale unei istorii cumplite pentru \u021b\u0103rani, a unei istorii suprapuse peste c\u00e2ntecele balade\u0219ti decriptabile at\u00e2tor scrieri \u00een letopise\u021be, f\u0103r\u0103 ca cititorul s\u0103 \u00ee\u0219i propun\u0103 neap\u0103rat g\u0103sirea cheii care a condus la scrierea romanului, ci \u00een\u021belegerea at\u00e2tor miracole care ne-a salvat timp de mai bine de sute de ani de \u201edomnie\u201d servil\u0103 otomanilor. \u0218i autorul \u00eembin\u0103 fericit tema destinului imprevizibil al eroilor lui, cu tr\u0103darea, cu iubirea, \u0219i cu dorin\u021ba de bun\u0103tate \u0219i \u00eemplinire existen\u021bial\u0103, \u00eentr-o lume parc\u0103 \u201escoas\u0103 din \u021b\u00e2\u021b\u00e2ni\u201d.
\nRomanul \u00eencepe cu descrierea c\u0103tunului, un s\u0103tuc de la poalele mun\u021bilor, a\u0219ezat de-o parte \u0219i alta a unui r\u00e2ule\u021b \u0219i facem cuno\u0219tin\u021b\u0103 cu primii locuitori din poveste: ciobanul Dic\u0103, baba Anica \u0219i nepotul lor Dide. Dic\u0103 slujea la st\u00e2na boierului Costache Goran. Pu\u021bine obiceiuri (\u00eendeosebi praznicul de Pa\u0219te), \u00eei mai \u00eenveselea pe \u021b\u0103ranii satului, c\u00e2nd mai aveau timp s\u0103 pun\u0103 gura pe un fluier sau m\u00e2na pe o scripc\u0103 \u0219i s\u0103-i \u00eenveseleasc\u0103. Via\u021ba la st\u00e2n\u0103 pentru Dide, t\u00e2n\u0103rul de 16-17 ani se dovede\u0219te o povar\u0103 a vie\u021bii oamenilor care slujeau la boier. Dup\u0103 lupta cu animalele mun\u021bilor, lupii, via\u021ba \u201eadev\u0103rat\u0103\u201d printre oameni are s\u0103-l pun\u0103 la o grea \u00eencercare pe Dide. Boierul Costache cu ajutorul arn\u0103u\u021bilor \u00eel va prinde \u0219i \u00eentemni\u021ba pe unul dintre haiducii care i-au pr\u0103dat curtea boiereasc\u0103 spre a-l pedepsi prin sp\u00e2nzur\u0103toare. Mo\u0219 Dic\u0103 pune la cale evadarea haiducului \u0219i Dide este cel care o pune \u00een aplicare. Evadarea haiducului e scena care se cite\u0219te cu inima c\u00e2t un purice. Destinul lui Dide se \u00eemplete\u0219te: 1).cu via\u021ba poterelor aruncate de boierii \u0219i arhon\u021bii-beizadele, mereu pe urmele lui; 2).\u0219i iubirii p\u0103tima\u0219e ar\u0103tate de haiduc, ciob\u0103ncu\u021bei Floricica, un fel de Ileana Cos\u00e2nzeana a codrilor. Citind \u201eTrec\u0103toarea\u201d, romanul-basmic cu accente realiste, p\u0103ream convins c\u0103 \u00eent\u00e2mpl\u0103rile ce mi se relatau s-au petrecut c\u00e2ndva aievea \u0219i nicio clip\u0103 nu le percepeam, pe undeva, c\u0103 ar apar\u021bine fantasticului. Dup\u0103 evadarea haiducului, Dide e obligat s\u0103 fug\u0103 cu haiducii laolalt\u0103 \u0219i s\u0103 se ascund\u0103 \u00een mun\u021bi. Trecerea eroului se face prin l\u0103ca\u0219ul ascuns \u00een mun\u021bi al haiducilor, prin pe\u0219terile unui pustnic c\u0103lug\u0103r. Cititorul e condus apoi prin \u021binuturile Transilvaniei, printre oameni diferi\u021bi de cei ai Valahiei \u0219i \u00eent\u00e2mpl\u0103rile iau amprenta locurilor, iar povestea prinde o cu totul alt\u0103 turnur\u0103. Dup\u0103 c\u00e2teva episoade cu scene desprinse ca din romanele cavalere\u0219ti, eroul romanului, Dide, trece prin temni\u021ba Bra\u0219ovului, mai apoi, urm\u00e2nd o \u0219coal\u0103 militar\u0103 este instruit pentru a intra \u00een suita domnitorului refugiat \u00een Transilvania, Constantin Ipsilanti, cel amenin\u021bat cu firmanul mor\u021bii de solia otoman\u0103 trimis\u0103 \u00een \u021aara Rom\u00e2neasc\u0103 de c\u0103tre sultanul Selim al III-lea. Scrierea sa \u00eei remarc\u0103 toposul basmului cu cel istoric, autorul conduc\u00e2nd cititorul \u201epe un t\u0103r\u00e2m de poveste\u201d; situat \u00een prima parte \u00een \u021binuturile balade\u0219ti ale Valahiei, mai apoi \u00een a doua parte, \u00een zona Moldovei, acolo unde se presupune c\u0103 dup\u0103 ce a fost \u00eenl\u0103turat de la domnie (cu ajutorul \u021barului Rusiei) Alexandru Moruzi, domni\u00actorul Constantin Ipsilanti a revenit pe tronul Moldovei unde s-a refugiat pentru a face planuri pentru o a doua domnie \u00een \u021aara Rom\u00e2neasc\u0103. Cu alte cuvinte George Bratu g\u0103se\u015fte salutar s\u0103 transforme realitatea \u00een poveste, sporind consisten\u0163a baladescului.<\/p>\n


\n\u201eSchimbul de noapte\u201d \u2013 ed. Avalon\/2023 de Camelia Iuliana Radu<\/strong><\/p>\n

Poeta are c\u00e2te ceva din grafia acelor pictori care asigur\u0103 tu\u0219e perfecte imaginarului \u00een care ne refugiem cu to\u021bii \u00eentre real \u0219i posibil, c\u00e2nd \u201epe m\u0103sur\u0103 ce scrii… \u00een\u021belesul fuge tot mai departe\u201d, \u0219i doar am citat dou\u0103 versuri din poemul \u201e\u00centredeschis\u201d, considerat un fel de ars poetica despre starea poemului. Acestor poe\u021bi care vin din sfera autenticismului 2000-ist \u0219i c\u0103rora le st\u0103 foarte bine, \u00een acest spa\u021biu de inova\u021bie \u0219i experiment continuu, s\u0103 sculpteze \u00een blocuri de cuvinte \u00een\u021belesuri \u0219i sensuri br\u00e2ncu\u0219iene, \u201eziua (le) trece \u00een genunchi\u201d pe sub ferestrele pesimismului cioranian. Percep\u021bia este a unei lumi nevrotice \u201epeste m\u0103sur\u0103\u201d, fiindc\u0103 nu-i a\u0219a, \u00een \u201eharababura de o via\u021b\u0103\u201d \u201edoar c\u0103r\u0103mizile timpului se a\u0219eaz\u0103\/unele peste altele cu alt ciment\u201d. Partea a doua a poemului ne arunc\u0103 \u0219i pe noi \u00eentr-o a\u0219teptare a singur\u0103t\u0103\u021bii la fel de iluzorie a clipei ce vine, acolo unde \u201e\u00eentunericul rece m\u0103 \u00eenh\u0103\u021ba\/t\u0103ia venele fiin\u021bei diurne\u201d. Cit\u0103m: \u201epl\u00e2ngi de singur\u0103tate cu o treime din tine\/iar celelalte dou\u0103 sunt de acord\/c\u00e2nd cei din jur nu \u0219tiu despre tine\/\u0219i ai impresia c\u0103 secretele nu sunt auzite\/dar tocmai ele te arat\u0103 \u0219i te vorbesc\/e\u0219ti ceea ce ascunzi\u201d. Acum, textura versurilor ne pare o mi\u0219care experimentalist\u0103, \u00een spiritul poeziei ac\u021bionale despre care ne vorbea Gheorghe Iova, dar crea\u021bia poetic\u0103 este fapt\u0103, se define\u0219te ac\u021bional ca un act de percep\u021bie a umbrelor tu\u0219ate (ca-n Rembrandt), a umbrelor prinse \u0219i ele \u00een rama acestui tablou poematic. Partea final\u0103 a poemului \u00centredeschis, o \u201ears poetica\u201d, nu-i aduce dec\u00e2t un furnicar de iluzii la orizont. Cit\u0103m c\u00e2teva fulgura\u021bii din aceste secven\u021be ca un ghem de energii implozive: \u201enicio iubire nu fulgera strada\/nici m\u0103car o tandre\u021b\u0103 sc\u0103pat\u0103 din les\u0103… niciun vis nu scap\u0103 de m\u0103selele harnice… cerul trosnea \u0219i pocnea \u00een artificii\/dar unii vedeau surescita\u021bi \u0219i emotivi\/ora\u0219ul flambat\u201d. Cu alte cuvinte, pe m\u0103sur\u0103 ce \u201e\u00een\u021belesul fuge tot mai departe\u201d, cititorului nu-i r\u0103m\u00e2ne dec\u00e2t acest amestec de uimire \u00een fa\u021ba lucrurilor c\u00e2t se poate de fire\u0219ti. \u201eDincolo de fug\u0103\u201d e poemul care m\u0103 duce cu g\u00e2ndul la spusele p\u0103rintelui psihanalizei, Freud, care spunea c\u0103 \u201ememoria nu-i dec\u00e2t un t\u0103r\u00e2m de ruine psihologice\u201d, un fel de adun\u0103tur\u0103 de amintiri. Un ghem de amintiri o \u00eencearc\u0103 \u0219i pe poeta acestei antologii, dar trecutul nu l\u0103mure\u0219te nimic, chiar dac\u0103 se \u00eentoarce \u0219i caut\u0103 ceva concret \u00een labirintul memoriei: \u201est\u0103team acolo lic\u0103rind\/o frunz\u0103 umezit\u0103 de toamn\u0103\/jum\u0103tate stins\u0103 \/jum\u0103tate regin\u0103\/constela\u021bii de rug\u0103ciuni perindau\/prin ferestre\/g\u00e2ndul secret care ne con\u021binea\u201d. Iar \u00een poemul \u201eV\u00e2ntul \u00een oglind\u0103\u201d, p\u00e2n\u0103 \u0219i g\u00e2ndurile l\u0103sate s\u0103 evadeze din l\u0103ca\u0219ul memoriei, nu las\u0103 \u00een memorie dec\u00e2t incertitudini. Cit\u0103m: \u201enu cred c\u0103 a\u0219a vrea s\u0103 fie cineva\/\u00een acel loc\/s\u0103 vad\u0103 felul \u00een care mi-a\u0219 da jos\/una c\u00e2te una\/grani\u021bele\/arunc\u00e2ndu-m\u0103\/\u00een albastrul din mine \u00eens\u0103mi\u201d. Lumea \u00een care tr\u0103im \u0219i alerg\u0103m, uneori prea tare dup\u0103 fericire, pe c\u00e2nd via\u021ba noastr\u0103 bate pasul pe loc nep\u0103s\u0103toare la n\u0103zuin\u021bele noastre (cum e \u00een poemul \u00cen acela\u0219i r\u0103zboi), e lumea privit\u0103 \u201e\u00een agonia unei zile alungite p\u00e2n\u0103 la disperare\u201d, iar sentimentul e tot de triste\u021be ca \u00een poemul \u201eCe femei frumoase \u0219i b\u0103laie\u201d, dar nu numai pentru acele femei care trec pe str\u0103zi sub privirile admiratoare ale b\u0103rba\u021bilor, \u00eentr-un fel, indiferen\u021bi, ci pentru c\u0103 via\u021ba e, totu\u0219i, trec\u0103toare… Imagini prinse \u00een rama unui tablou din anotimpuri trecute \u0219i spaime ale unor tr\u0103iri ne\u00een\u021belese. Trecem repede \u00een revist\u0103 poemul \u201ePune-\u021bi o hain\u0103 la mod\u0103 \u0219i ie\u0219i\u201d, un poem oniric cu lic\u0103riri suprarealiste \u0219i constat\u0103ri glaciale despre realitate \u0219i dragoste: \u201eeu sunt soldatul pentru care lumea este\/doar un r\u0103zboi insipid\/\u00een care moartea arunca petarde\/ s\u0103rb\u0103torind.\u201d \u00cen comuniune cu substan\u021ba textului, ca pl\u0103smuire, jocuri ludice, poetice, ce au un farmec \u0219i o imagina\u021bie aparte, un anumit impact psihologic asupra cititorului, g\u0103sim \u00een poemele: \u00cen uterul nop\u021bii; juc\u0103m Lenin; Generalizare; Ochiul f\u0103r\u0103 corp; Industrial; Cer la conserv\u0103; Uciga\u0219ul t\u0103cut; Sora mea vorbe\u0219te cu regina furnicilor; Sora mea mai mic\u0103 st\u0103 pe scar\u0103; etc. O antologie comprehensiv\u0103 \u0219i o poet\u0103 declan\u0219atoare de reverii, pentru care lumea este ceva mult mai complex \u0219i mai profund.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

22 Februarie, prezent la Palimpsest-AB\/SENT -Lansare de carte Biblioteca jude\u021bean\u0103 \u201eV. Voiculescu\u201d a oferit cu generozitate spa\u021biul \u0219i spiritul s\u0103u<\/p>\n","protected":false},"author":17,"featured_media":22879,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"colormag_page_container_layout":"default_layout","colormag_page_sidebar_layout":"default_layout","_monsterinsights_skip_tracking":false,"_uf_show_specific_survey":0,"_uf_disable_surveys":false,"ngg_post_thumbnail":0,"video_url":"","footnotes":""},"categories":[7,329],"tags":[],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/22958"}],"collection":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/17"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=22958"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/22958\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":22960,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/22958\/revisions\/22960"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/22879"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=22958"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=22958"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=22958"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}