{"id":22930,"date":"2024-03-24T00:51:48","date_gmt":"2024-03-23T21:51:48","guid":{"rendered":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=22930"},"modified":"2024-03-24T00:51:48","modified_gmt":"2024-03-23T21:51:48","slug":"literadura-nr-31-6","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=22930","title":{"rendered":"Literadura nr. 31 (6)"},"content":{"rendered":"

Alexandru Cazacu<\/strong>
\n\"\"

Pentru ce?<\/strong><\/p>\n

Pentru ce ro\u0219ul acestui Octombrie
\nprive\u0219te spre noi iar dragoni de h\u00e2rtie
\nprind via\u021b\u0103 \u0219i z\u00e2mbesc
\ndincolo de geamurile
\ncare opresc p\u0103s\u0103rile \u0219i c\u00e2mpia
\ns\u0103 se a\u0219eze cu noi la cin\u0103
\nc\u00e2nd echinoxul \u00ee\u015fi pierde jum\u0103tatea<\/p>\n

Pentru ce str\u0103zile au \u00eempietrit
\niar seara aceasta st\u0103 \u00een dreptul u\u0219ii
\n\u0219i nimeni nu o pofte\u0219te \u00een cas\u0103
\nc\u00e2nd prinse \u00een cercuri concentrice
\nlucrurile se adun\u0103 uituce
\nunul l\u00e2ng\u0103 cel\u0103lalt
\niar dincolo de v\u0103ruiala zidurilor
\nauzi tic-tacul ceasornicului precum
\nr\u0103suflarea sacadat\u0103 a unui animal r\u0103nit<\/p>\n


\nRetrageri de gal\u0103<\/strong><\/p>\n

La ceasurile acestea soarele
\na r\u0103mas un artefact \u00eencins
\naflat \u00eentre cercevelele ferestrei
\nprin sfertul dimine\u021bii
\nridurile oglinzilor cresc
\nde c\u00e2t\u0103 amintire au adunat \u00eentr\u00e2nsele
\niar o trompet\u0103 se aude limpede
\ndin aceast\u0103 \u00eempreun\u0103 lucrare
\nca o machet\u0103 1:1 a visului ce
\nar putea s\u0103 se \u00eent\u00e2mple
\nl\u00e2ng\u0103 un arbore devenit
\no tor\u021b\u0103 pentru retrageri de gal\u0103
\nAburul de frig ce \u00eenso\u021be\u0219te cuvintele
\nrelev\u0103 fresca ascuns\u0103 \u00een chipuri
\n\u0219i pare c\u0103 verbul \u201ea fi\u02ee
\ndeseori este egal cu verbul \u201ea spune\u02ee<\/p>\n


\nCe\u0219tile albastre<\/strong><\/p>\n

Ce\u0219tile albastre de ceai asemenea
\nochilor t\u0103i \u00een iarna
\nce p\u00e2ndea intr\u0103rile \u00een lume
\ndincolo de insomnia coco\u0219ilor de tabl\u0103
\n\u0219i a \u00eentunericului din venele serii
\n\u00een \u021binutul unde singur\u0103tatea
\nmodific\u0103 peisajele
\niar dep\u0103rtarile se rostogolesc
\nca un ghem aruncat
\ndin turnul medieval al unei bresle
\nToate clipele ne mo\u0219tenesc nelini\u0219tea
\nc\u00e2nd trupurile au r\u0103mas precum sperietorile
\npeste c\u00e2mpuri r\u0103v\u0103\u0219ite
\nBra\u021bul candelabrului lumineaz\u0103 cu team\u0103
\nun faeton de argint sosit la r\u0103sp\u00e2ntii
\n\u0219i ferestrele c\u00e2t palma sunt ochii
\nunei pisici uria\u0219e ce prive\u0219te apatic\u0103 \u00eenainte<\/p>\n


\nOre provizorii<\/strong><\/p>\n

Un sur\u00e2s de \u00een\u021belegere
\n\u0219i complicitate a lucrurilor
\nprin cabinetul faustian
\nal unui maestru de rezerv\u0103
\nla ore provizorii
\nde toamn\u0103 aruncat\u0103-n luciul-oglind\u0103
\ndin penajul vr\u0103biilor
\nprin gr\u0103dina cu ultimii trandafiri
\nc\u00e2nd amintirea sculpteaz\u0103 -n
\ncrusta de frunze \u0219i praf
\no statuie a fericirilor imaginare
\nodat\u0103 cu clopotul
\nde \u00eengeri ce acoper\u0103 ora\u0219ul
\n\u00een seara aceasta ca un mercenar
\ntrimis s\u0103 \u00eenving\u0103
\nlumina unui Octombrie
\nde care to\u021bi se tem
\n\u0219i pe care to\u021bi \u00eel implor\u0103 s\u0103 nu ne p\u0103r\u0103seasc\u0103<\/p>\n


\nFlorentina Loredana DALIAN\t<\/strong>
\n\"\"

Pe alei<\/strong><\/p>\n

Am sim\u021bit nevoia s\u0103 cobor, s\u0103 merg pe aleile n\u0103p\u0103dite de buruieni, printre c\u0103su\u021bele maro din lemn, aflate \u00eentr-o trist\u0103 ruin\u0103. Le m\u00e2ng\u00e2iam cu privirea, le-a\u0219 fi oferit alinare ca unor fiin\u021be. Majoritatea aveau geamurile lips\u0103 ori sparte, \u00een fa\u021ba unora dintre ele erau azv\u00e2rlite la \u00eent\u00e2mplare saltele \u0219i perne vechi. Din loc \u00een loc, c\u00e2te o cioar\u0103 \u021bop\u0103ia nedumerit\u0103, c\u0103ut\u00e2nd doar ea \u0219tia ce. Dar eu ce c\u0103utam? Urma pa\u0219ilor mei de odinioar\u0103, c\u00e2nd abia ie\u0219isem din copil\u0103rie? (De\u0219i \u2013 pe un anumit palier \u2013 a\u0219 zice c\u0103 n-am ie\u0219it nici acum). Poate chiar asta c\u0103utam, \u00eencerc\u00e2nd s\u0103 m\u0103 reg\u0103sesc, s\u0103 m\u0103 \u00een\u021beleg, s\u0103 pricep de ce uneori lucrurile se simt ca atunci. C\u0103su\u021bele acelea g\u0103zduiser\u0103 c\u00e2ndva exuberan\u021ba copil\u0103riei aflate \u00een tab\u0103r\u0103 la mare. Dar eu nu-mi aminteam veselia, ca \u0219i c\u00e2nd mereu ar fi fost a\u0219a, o stare de ruin\u0103 ce aduce mai mult a b\u0103tr\u00e2ne\u021be avansat\u0103.
\nPurt\u00e2ndu-mi pa\u0219ii la \u00eent\u00e2mplare pe c\u0103r\u0103ruie, am avut un flash de memorie cu mine, atunci, plimb\u00e2ndu-m\u0103 la fel, pe una dintre alei.
\n Amintirea m-a \u00eenso\u021bit, cu latura sa vizual\u0103 \u0219i auditiv\u0103. Pe de o parte, m\u0103 vedeam t\u0103r\u0103g\u0103n\u00e2ndu-mi pa\u0219ii, sim\u021bind o nostalgie dup\u0103 ceva necunoscut, poate doar intuit, a\u0219tept\u00e2nd ceva, pe cineva, \u00een rochia mea alb\u0103 cu floricele. \u00cencepuser\u0103 s\u0103 mi se cunoasc\u0103 s\u00e2nii \u0219i, dintr-o pudoare exagerat\u0103, consider\u00e2nd c\u0103 decolteul rochiei e cam ad\u00e2nc, azv\u00e2rlisem pe mine puloverul alb cro\u0219etat de bunica, av\u00e2nd model cu forme de frunze \u00een relief. Era var\u0103, \u00eemi era cald, dar str\u00e2ngeam puloverul pe l\u00e2ng\u0103 mine, ca \u00eentr-o \u00eembr\u0103\u021bi\u0219are. O \u00eembr\u0103\u021bi\u0219are dorit\u0103, c\u0103reia \u00eei sim\u021beam lipsa.
\n Pudoarea nu-\u0219i avea rostul acolo, eram singur\u0103 printre c\u0103su\u021be, ceilal\u021bi copii \u00ee\u0219i f\u0103ceau jocurile undeva mai departe. Ajungea p\u00e2n\u0103 la mine r\u00e2sul lor s\u0103n\u0103tos, le auzeam vocifer\u0103rile, f\u0103r\u0103 s\u0103 \u00een\u021beleg ce spun, se eviden\u021bia mai cu seam\u0103 r\u00e2sul Luizei, fata care p\u0103rea mult mai dezvoltat\u0103 \u0219i mai \u201edomni\u0219oar\u0103\u201d dintre toate, r\u00e2sul ei cu to\u021bi din\u021bii \u0219i av\u00e2nd \u00een ochi sclipiri care vorbeau de ispite. Mi-ar fi pl\u0103cut s\u0103 r\u00e2d \u0219i eu ca Luiza, s\u0103 m\u0103 comport la fel de dezinvolt, dar nu \u0219tiam cum po\u021bi r\u00e2de f\u0103r\u0103 motiv anume \u0219i mai ales cum po\u021bi r\u00e2de cu to\u021bi din\u021bii f\u0103r\u0103 s\u0103 la\u0219i impresia c\u0103 r\u00e2nje\u0219ti. Luiza aduna to\u021bi b\u0103ie\u021bii \u00een jurul ei, cumva g\u0103sea o vorb\u0103 pentru fiecare, chiar \u0219i pentru cei ur\u00e2\u021bi, de vreme ce f\u0103ceau parte din armata ei de prizonieri. Vezi, d-aia eu n-a\u0219 fi putut fi Luiza. \u0218i dintr-o mie de alte motive.
\n P\u0103rul ei era buclat, buzele groase \u0219i senzuale, trupul \u00eei era bine dezvoltat, dar ea nu se ru\u0219ina de nicio parte din el, ba, din contr\u0103, p\u0103rea c\u0103 vrea cu tot dinadinsul s\u0103 scoat\u0103 \u00een eviden\u021b\u0103 ceea ce era de remarcat. Era normal s-o adore b\u0103ie\u021bii. Dar eu n-o invidiam pentru asta, pajii ei nu erau pentru mine, at\u00e2ta doar, voiam s\u0103 \u0219tiu cum reu\u0219e\u0219te. P\u00e2n\u0103 la urm\u0103, cam pricepusem eu c\u0103 e vorba de \u00eencredere. O \u00eencredere \u00een sine care mie \u00eemi lipsea. Poate c\u0103 ea avea tat\u0103. Care o iubea \u0219i \u00eei spusese c\u0103 e frumoas\u0103.
\n Cu toate astea, nu m-ar fi ajutat cu nimic s\u0103-i studiez metodele, oricum nu le-a\u0219 fi aplicat. Pentru mine, erau tu\u0219e prea \u00eengro\u0219ate, indicii pentru paji. Eu preferam s\u0103 m\u0103 furi\u0219ez pe alei, s\u0103-mi a\u0219tept regele. Las\u0103 c\u0103 n-a venit nici acum, asta-i alt\u0103 poveste! Un rege n-are nevoie de striden\u021be, nici s\u0103 i te v\u00e2ri \u00een ochi prin orice mijloace, un rege e cel care \u0219tie \u0219i vede \u0219i simte \u0219i poate \u0219i \u00eendr\u0103zne\u0219te. \u00cens\u0103, de regul\u0103, regii au treab\u0103, au de purtat r\u0103zboaie \u0219i asta le ocup\u0103 tot timpul.
\n Timpul. Se \u00eentorsese timpul \u0219i acum, eu mergeam pe acelea\u0219i alei, doar mult mai pr\u0103fuite, mai pline de b\u0103l\u0103rii, instinctiv str\u00e2ngeam pe l\u00e2ng\u0103 mine un \u0219al, tot ca-ntr-o \u00eembr\u0103\u021bi\u0219are, sim\u021beam o nostalgie nedefinit\u0103, un dor dup\u0103 ceva, dup\u0103 cineva, \u00eencercam s\u0103 \u00een\u021beleg, cu r\u00e2sul de demult al Luizei r\u0103sun\u00e2ndu-mi \u00een auz. Amurgea, cerul sem\u0103na cu cel de atunci, iar din st\u00e2nga, se auzea muzica dintotdeauna a m\u0103rii.
\nSlobozia, 25\/ 26 iulie 2023
\nDin volumul \u00een lucru \u201eFrumuse\u021be str\u0103in\u0103\u201d
\n
\nFlorentin POPESCU<\/strong>
\n\"\"

Oameni \u0219i locuri din Buz\u0103ul de alt\u0103dat\u0103 (XXVII)<\/strong><\/p>\n

\u201eMacul Ro\u0219u\u201d \u2013 o \u201eCap\u0219a\u201d a ora\u0219ului de odinioar\u0103 (II)<\/strong><\/p>\n

\u00centre veteranii Cenaclului \u201eAl. Sahia\u201d care mergeau la \u201eMacul Ro\u0219u\u201d se aflau, pe l\u00e2ng\u0103 Mihai Boghi\u021boiu, despre care am amintit \u00een episodul trecut, un anume domn G\u0103gescu, avocat pensionar, un domn Manolescu sau Nistorescu, despre care n-am \u0219tiut niciodat\u0103 cu ce se ocupa, ce scria (dac\u0103 scria) \u0219i despre care un cenaclist mai t\u00e2n\u0103r, Ion Costea, avea s\u0103 scrie \u00eentr-o carte ap\u0103rut\u0103 dup\u0103 1989 c\u0103 a fost informator al Securit\u0103\u021bii, apoi Dem. Iliescu, avocat, care \u00eentre 1948 \u0219i 1960 a fost la \u00eenchisoare pentru c\u0103 fusese legionar (a condus un \u201eBuletin legionar\u201d, fiind totodat\u0103 \u0219ef al Organiza\u021biei Buz\u0103u a G\u0103rzii de Fier).
\n Tot veteran poate fi considerat \u0219i Nicolae Pene\u0219, de\u0219i ca v\u00e2rst\u0103 are cu mult \u00een urma celor aminti\u021bi.
\n \u00cendeosebi dup\u0103 1990 el s-a afirmat ca poet \u0219i ca autor de monografii (pentru una, consacrat\u0103 lui Al. Marghiloman a primit Premiul Academiei Rom\u00e2ne), ca publicist \u0219i memorialist. Lucra \u00een domeniul culturii, fiind unul dintre activi\u0219tii cei mai harnici, cu ini\u021biative care s-au materializat, iar unele au rezistat p\u00e2n\u0103 azi.
\n Dem. Iliescu locuia pe o strad\u0103 apropiat\u0103 de cea pe care se afla \u0219i casa p\u0103rin\u021bilor mei \u0219i deseori, dup\u0103 \u0219edin\u021bele de cenaclu, mergeam \u00eempreun\u0103 spre cas\u0103. Era un om t\u0103cut, sau poate c\u0103, marcat de anii de temni\u021b\u0103, se temea s\u0103 vorbeasc\u0103. Cu at\u00e2t mai pu\u021bin unui t\u00e2n\u0103r \u00een care, pesemne, nu \u0219tia dac\u0103 poate avea \u00eencredere. \u00cenainte de a fi arestat a publicat poezie \u0219i teatru, dar abia \u00een 2012 prietenul meu .
\n Nicolae Cabel i-a tip\u0103rit o carte de versuri inedite \u201e\u00cenc\u0103 nu e sear\u0103\u201d, gest de mare noble\u021be sufleteasc\u0103 prin care poetul Dem. Iliescu a fost scos din uitare…
\n La \u201eMacul Ro\u0219u\u201d Dem. Iliescu, dac\u0103-mi amintesc bine, mergea cu noi mai rar \u0219i abia peste ani, peste mul\u021bi ani, c\u00e2nd i-am aflat trecutul, mi-am dat seama c\u0103 nu ne \u00eenso\u021bea poate de teama Securit\u0103\u021bii, poate de frica de a nu-l \u00eentreba cineva despre trecutul lui. \u00cen fine…
\n \u0218i pentru c\u0103 am adus vorba despre Nicolae Cabel, trebuie s\u0103 spun c\u0103 am fost colegi la liceul \u201eB.P. Hasdeu\u201d, iar cu fratele lui, Mihai, chiar coleg de banc\u0103.
\n Nicolae Cabel era pe atunci, \u00een cantit\u0103\u021bi egale, un interiorizat, dar \u0219i un ins dornic de conversa\u021bie. Citea mult \u0219i visa s\u0103 ajung\u0103 regizor de film, ceea ce avea s\u0103 se \u0219i \u00eent\u00e2mple. Nu-mi amintesc s\u0103-l fi auzit citind la Cenaclul \u201eAl. Sahia\u201d, \u00eens\u0103 nu sunt de uitat opiniile \u0219i aprecierile lui fa\u021b\u0103 de ce se prezenta \u00een \u0219edin\u021bele de lucru: aplicate, la obiect, bine argumentate. Prin 1971-1972, pe c\u00e2nd ajunsesem redactor la o editur\u0103 de mult disp\u0103rut\u0103 din peisajul cultural al Bucure\u0219tilor, i-am cerut colaborarea la un volum colectiv de literatur\u0103 \u0219i publicistic\u0103. Mi-a dat un text frumos \u0219i peste mult\u0103, foarte mult\u0103 vreme, pe c\u00e2nd prietenii \u0219i colegii m\u0103 s\u0103rb\u0103toreau la Centrul cultural al Sectorului 2 la \u00eemplinirea v\u00e2rstei de \u0219aptezeci de ani, a amintit c\u0103 textul lui de odinioar\u0103 a reprezentat de fapt, debutul lui literar.
\n Ast\u0103zi Nicolae Cabel este un scriitor cunoscut, cu multe c\u0103r\u021bi. \u00cen revista \u201eBucure\u0219tiul literar \u0219i artistic\u201d, pe care am \u00eentemeiat-o \u00een 2011 \u00eempreun\u0103 cu poetul Coman \u0218ova, l-am provocat s\u0103 scrie un volum de amintiri din via\u021ba de om al filmului. A f\u0103cut-o \u0219i o face \u0219i acum cu pl\u0103cere. Probabil c\u0103 la sf\u00e2r\u0219itul serialului din serial se va na\u0219te o carte…
\n \u00cen 1964, plec\u00e2nd la Bucure\u0219ti, ca proasp\u0103t student la Facultatea de Limba \u0219i Literatura Rom\u00e2n\u0103, vizitele mele la \u201eMacul Ro\u0219u\u201d s-au r\u0103rit. Dar n-au disp\u0103rut cu totul, fiindc\u0103 \u00een vacan\u021be, sau \u00een alte scurte popasuri la casa p\u0103rin\u021bilor nu uitam s\u0103 trec, neap\u0103rat, \u0219i pe la \u201eMacul Ro\u0219u\u201d pentru a m\u0103 \u00eent\u00e2lni cu prietenii \u0219i cunoscu\u021bii, pentru a afla ce \u0219i cum se mai \u00eent\u00e2mpla pe la Cenaclul \u201eAl. Sahia\u201d, de care deja m\u0103 legau multe amintiri, ca \u0219i de Buz\u0103ul adolescen\u021bei de altfel.
\n La pu\u021bin\u0103 vreme dup\u0103 re\u00eemp\u0103r\u021birea administrativ\u0103 a \u021b\u0103rii, petrecut\u0103 \u00een 1968, a \u00eenceput s\u0103 bat\u0103 un alt v\u00e2nt \u0219i pe la Buz\u0103u, iar istoria \u201eMacului Ro\u0219u\u201d se apropia \u0219i ea de sf\u00e2r\u0219it. Dar despre asta \u00een num\u0103rul viitor.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Alexandru Cazacu Pentru ce? Pentru ce ro\u0219ul acestui Octombrie prive\u0219te spre noi iar dragoni de h\u00e2rtie prind via\u021b\u0103 \u0219i z\u00e2mbesc<\/p>\n","protected":false},"author":17,"featured_media":22879,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"colormag_page_container_layout":"default_layout","colormag_page_sidebar_layout":"default_layout","_monsterinsights_skip_tracking":false,"_uf_show_specific_survey":0,"_uf_disable_surveys":false,"ngg_post_thumbnail":0,"video_url":"","footnotes":""},"categories":[7,329],"tags":[],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/22930"}],"collection":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/17"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=22930"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/22930\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":22931,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/22930\/revisions\/22931"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/22879"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=22930"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=22930"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=22930"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}