{"id":22881,"date":"2024-03-19T02:14:56","date_gmt":"2024-03-18T23:14:56","guid":{"rendered":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=22881"},"modified":"2024-03-19T02:14:56","modified_gmt":"2024-03-18T23:14:56","slug":"spatii-culturale-nr-1-1","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=22881","title":{"rendered":"Spa\u021bii culturale nr. 1 (1)"},"content":{"rendered":"

Editorial<\/strong><\/p>\n

Apari\u0163ia unei noi reviste care se adreseaz\u0103, onest, iubitorilor de literatur\u0103, adic\u0103, \u00een mod inevitabil, unei elite culturale, poate trezi suspiciuni, mai ales atunci c\u00e2nd respectiva revist\u0103 se nume\u015fte \u201eSpa\u0163ii culturale\u201d \u015fi vine din provincie, sper\u00e2nd s\u0103 promoveze, s\u0103 contribuie, s\u0103 redefineasc\u0103, s\u0103 propun\u0103 nume \u015fi valori.
\nNu inten\u0163ion\u0103m cantonarea \u00eentr-o literatur\u0103 a zonei, suficient\u0103 sie\u015fi, \u015fi nici nu este neap\u0103rat vorba despre o ofensiv\u0103 orgolioas\u0103 a \u201emarginii\u201d care s-a s\u0103turat de autarhia capitalei \u015fi \u00eencearc\u0103 s\u0103 schimbe echilibrul de for\u0163e. \u00cen condi\u0163iile \u00een care c\u0103r\u0163ile \u015fi revistele se editeaz\u0103 \u00een tiraje confiden\u0163iale, iar difuzarea \u015fi achizi\u0163ia aproape c\u0103 nu exist\u0103, este firesc s\u0103 se \u00eencerce o \u00eenlocuire a tip\u0103riturilor kitsch, de larg consum, care aduc bani difuzorilor de pres\u0103 \/ libr\u0103riilor \/ editorilor, cu produc\u0163ii c\u00e2t mai apropiate de minte \u015fi de suflet. Este un demers dificil, pentru c\u0103 moda a impus pseudocultura, consumismul, exprimarea frust\u0103 a instinctelor, sexismul, obscenitatea etc, toate \u00een numele libert\u0103\u0163ii de exprimare a eului autentic.
\nRevista noastr\u0103 \u00ee\u015fi propune s\u0103 cultive originalitatea expresiei, talentul autentic, dar nu va g\u0103zdui niciodat\u0103 \u00een paginile ei experimente de un gust \u00eendoielnic, justificate prin a\u015fa-zisa sincronizare de tip nou cu literatura Occidentului. Imita\u0163iile jalnice, lipsa de substan\u0163\u0103, teribilismul, veleitarismul \u015fi impostura vor fi refuzate f\u0103r\u0103 drept de apel.
\nDe asemenea, credincio\u015fi criteriilor estetice \u015fi nu modelor schimb\u0103toare, redactorii revistei vor refuza polemicile neloiale, atacurile la persoan\u0103 \u2013 indiferent dac\u0103 sunt f\u0103cute cu talent ori ba \u2013 manifest\u0103rile histrionice, be\u0163ia de cuvinte \u015fi r\u0103fuielile politice. Nu se vor publica articolele cu con\u0163inut explicit partinic \u015fi nici nu se vor transforma paginile revistei \u00eentr-o \u201etribun\u0103 a partidelor politice\u201d. Pentru a\u015fa ceva exist\u0103 alte reviste \u015fi ziare.
\nScopul unei reviste de cultur\u0103 este s\u0103 fac\u0103 exact ceea ce \u015fi-a propus, adic\u0103 s\u0103 promoveze talente autentice \u015fi s\u0103 contribuie la educa\u0163ia estetic\u0103 a cititorilor.
\nVom refuza lipsa de imagina\u0163ie \u015fi imita\u0163ia ca reflexe ale epocii de tranzi\u0163ie \u015fi ale dorin\u0163ei de \u201eardere a etapelor\u201d \u015fi de sincronizare for\u0163at\u0103. Un astfel de demers ar \u00eensemna \u00eentoarcerea la formele f\u0103r\u0103 fond, o involu\u0163ie prin nimic justificat\u0103 de stadiul actual la care a ajuns literatura rom\u00e2n\u0103.
\nNu vom propune \u201epoetici\u201d noi \u015fi nici nu vom \u00eencerca s\u0103 impunem canoane literare, ci vom favoriza doar expresia liric\u0103 (atunci c\u00e2nd ea este autentic\u0103 \u015fi nu se \u00eendep\u0103rteaz\u0103 de Frumos, Bine \u015fi Adev\u0103r). Manifest\u0103rile antirom\u00e2ne\u015fti, dispre\u0163ul fa\u0163\u0103 de valorile tradi\u0163ionale, fa\u0163\u0103 de \u00eenainta\u015fi, fa\u0163\u0103 de ceea ce au creat predecesorii, nu vor fi tolerate. Criteriile genera\u0163ioniste de promovare a literaturii, ca \u015fi convingerile c\u0103 arta adev\u0103rat\u0103 apare prin ruptura cu ceea ce s-a creat secole de-a r\u00e2ndul, vor fi considerate drept modalit\u0103\u0163i orgolioase de a acredita teoria \u201egenera\u0163iilor spontanee\u201d \u00een cultur\u0103.
\nNumele revistei noastre nu a fost ales la \u00eent\u00e2mplare. El sugereaz\u0103 deschiderea spre tot ceea ce are bun, frumos \u015fi adev\u0103rat literatura rom\u00e2n\u0103 de pretutindeni.<\/p>\n

Redac\u0163ia<\/strong><\/p>\n


\nPetrache Plopeanu<\/strong>
\n\"\"

CRITICISMUL MAIORESCIAN:
\nMESIANISM CATASTROFIC-AC\u0162IONAL?<\/strong><\/p>\n

C\u00e2nd scriem despre Maiorescu, scriem despre spiritul pe care el se consider\u0103 c\u0103 l-a indus \u00een to\u0163i, sau aproape to\u0163i contemporanii lui, chiar dac\u0103 ace\u015ftia au acceptat aceast\u0103 intruziune sau dac\u0103 nu, adic\u0103 despre ceea ce ace\u015fti contemporani au numit cu m\u00e2ndrie, chiar dac\u0103 l-au blamat uneori pe Maiorescu, criticism.
\nDar oare magistrul nu se putea \u00een\u015fela cu privire chiar la sine, la rolul pe care el l-a \u00eendeplinit \u00een cultura rom\u00e2n\u0103, \u00een formarea civiliza\u0163iei rom\u00e2ne moderne? Poate, chiar el, magistrul, nu-\u015fi sesiza rolul \u015fi importan\u0163a pe care nici unul dintre cei care i-au urmat nu au putut s\u0103 o \u00een\u0163eleag\u0103, dar l-au urmat dincolo de capacitatea lor de \u00een\u0163elegere? Ei bine, consider\u0103m c\u0103 nici chiar Maiorescu nu s-a cunoscut \u00eendeajuns pentru a se dezbr\u0103ca de aceast\u0103 hain\u0103 mult prea str\u00e2mt\u0103 a criticismului, care i se pune \u00een c\u00e2rc\u0103 de mai mult de o sut\u0103 de ani.
\nMaiorescu, putem accepta \u00eenc\u0103 \u00eenainte de a \u00eencepe chiar \u015fi o simpl\u0103 demonstra\u0163ie, era un critic, se descoperise pe sine drept criticul cel mai acerb al genera\u0163iei sale, dar nu \u015ftia c\u0103 sub aceast\u0103 masc\u0103 tr\u0103ia altceva\u2026 Ce? Aceasta era \u015fi este \u00eentrebarea. Oare acest om s-a mul\u0163umit s\u0103 scrie \u00cen contra direc\u0163iei\u2026 doar din simplul motiv al ini\u0163ierii unui nou mod de a vedea \u015fi a ilustra, anticip\u00e2nd, viitorul? Oare nu este vorba de mai mult dec\u00e2t de at\u00e2t? Putem accepta senini c\u0103 acest filosof format la \u00eenaltele idei ale filosofiei germane, ale evolu\u0163ionismului englez, nu este \u00een stare s\u0103 se ridice dec\u00e2t la nivelul celui care, chipurile, sesizeaz\u0103 anomaliile vechii st\u0103ri de lucruri \u015fi o critic\u0103 ac\u0163ion\u00e2nd \u00eempotriva ei \u00eentr-o direc\u0163ie nou\u0103? Putem accepta c\u0103 acela care va reprezenta ideile conservatorismului rom\u00e2nesc, va accepta s\u0103 critice senin ceea ce era baza ideologiei conservatoare? Oare nu se sesiseaz\u0103 aceast\u0103 contradic\u0163ie dintre critica introducerii \u201cformelor f\u0103r\u0103 fond\u201d \u015fi progresul uria\u015f pe care
\n\u00eel realizeaz\u0103 Maiorescu chiar prin substan\u0163a teoriei \u201cformelor\u2026\u201d? Contradic\u0163ia reiese clar: este aceea dintre ideea central\u0103 a conservatorismului rom\u00e2nesc referitoare la men\u0163inerea vechii st\u0103ri de lucruri \u015fi teoria formelor f\u0103r\u0103 fond, care reprezint\u0103 o abatere aproape blasfemiatoare de la norma men\u0163inerii vechii st\u0103ri de lucruri. Critici progresul chiar prin litera \u015fi spiritul lui, determin\u00e2nd \u00een acest fel accelerarea lui. Iat\u0103 substan\u0163a pur\u0103 a aparentei contradic\u0163ii maioresciene.
\nDar, oare, mai \u00eent\u00e2i nu este necesar\u0103 o scurt\u0103 analiz\u0103 asupra contextului \u00een care apare \u00cen contra direc\u0163iei…? Care ar fi scopul unei asemenea paranteze \u00eenainte de a ne referi la obiectul \u00een sine al acestei lucr\u0103ri? Consider\u0103m c\u0103 exist\u0103 mult adev\u0103r \u00een ceea ce spun unii istorici interesa\u0163i \u015fi de fenomenul literar, precum Nicolae Iorga, referitor la societatea ie\u015fean\u0103 \u00een mijlocul c\u0103reia apare \u201eJunimea\u201d, iar societatea era Maiorescu. Boierimea moldovean\u0103, considera Iorga, era mult mai cult\u0103 dec\u00e2t aceea muntean\u0103, \u015fi, f\u0103c\u00e2nd noi o simpl\u0103 trecere \u00een revist\u0103 a acelora care \u00een acei ani sunt men\u0163iona\u0163i de diferite izvoare istorice ca tr\u0103ind \u015fi activ\u00e2nd \u00een Moldova, constat\u0103m c\u0103 exist\u0103 o mare concordan\u0163\u0103 \u00eentre ce spune Iorga \u015fi realitate: to\u0163i cei care vor constitui \u201eJunimea\u201d, cei care vor participa \u00een ace\u015fti ani de \u00eenceput la activitatea ei sunt nume cunoscute ale literaturii rom\u00e2ne, ale culturii rom\u00e2ne \u00een genere. Ce spune Iorga: \u201e… trebuie s\u0103 mai adaug \u00eenc\u0103 un lucru: \u015fi boierimea din Moldova a fost incontestabil superioar\u0103 celei din Muntenia. Aceasta de aici ( din Muntenia, n.n. ) administra mai bine averile sale, se pricepea mai mult la politic\u0103, dar \u00een ce prive\u015fte sentimentul culturii nu poate fi nici o compara\u0163ie \u00eentre unii \u015fi al\u0163ii. Moldova are o \u00eenalt\u0103 tradi\u0163ie de cultur\u0103 \u015fi pe atunci, prin 1860, era \u00eenc\u0103 o r\u0103m\u0103\u015fi\u0163\u0103 din vechii boieri, foarte \u00eenzestra\u0163i …\u201d .
\nSuntem la 1860, a\u015fadar, an \u00een care, dup\u0103 cum spune istoricul mai sus citat, se mai p\u0103stra \u00een Moldova o r\u0103m\u0103\u015fi\u0163\u0103 a vechii boierimi culte, printre care familiile Asachi, Pogor, Carp sunt exemplare din punctul de vedere luat ca referin\u0163\u0103 ideatic\u0103. \u00cen acest mediu de altfel apare \u015fi revista Convorbiri literare: ea era un fenomen moldovenesc \u015fi \u00een special ie\u015fean.
\nAnul 1860 este el \u00eensu\u015fi un an referen\u0163ial pentru evolu\u0163ia politic\u0103 rom\u00e2neasc\u0103 a Principatelor: la 24 ianuarie 1859 , trec\u00e2nd dincolo de hot\u0103r\u00e2rile Conferin\u0163ei de la Paris, rom\u00e2nii \u00eel aleseser\u0103 pe Alexandru Ioan Cuza unic domn \u015fi pentru Moldova \u015fi pentru \u0162ara Rom\u00e2neasc\u0103. \u00cen 1862 \u00een urma ac\u0163iunilor diplomatice ini\u0163iate de Cuza, Poarta recunoa\u015fte unirea deplin\u0103, aceasta concretiz\u00e2ndu-se \u00eentr-o singur\u0103 Adunare Legislativ\u0103, un singur Guvern, o singur\u0103 capital\u0103, Bucure\u015fti. Din acest moment \u00eenceteaz\u0103 \u201enaveta\u201d politic\u0103 a lui Cuza \u00eentre Ia\u015fi \u015fi Bucure\u015fti, Ia\u015fii v\u0103z\u00e2ndu-se astfel v\u0103duvi\u0163i de aura de prestigiu politic avut\u0103 p\u00e2n\u0103 atunci. E o realitate sentimentul de frustrare al moldovenilor \u00een momentul \u00een care fosta capital\u0103 \u00ee\u015fi pierde aceast\u0103 calitate. Dealtfel, \u00een 1866, \u00eenainte de venirea lui Carol \u00een Rom\u00e2nia, la Ia\u015fi chiar apare o mi\u015fcare separatist\u0103 \u00eencurajat\u0103 de Rusia. Mi\u015fcarea era ea \u00eencurajat\u0103 de Rusia, dar f\u0103r\u0103 un destul de puternic sentiment de frustrare, aceasta nu ar fi reu\u015fit s\u0103 creeze tulbur\u0103rile care s-au produs, culmin\u00e2nd, din partea autorit\u0103\u0163ilor, cu arestarea a \u00eensu\u015fi Mitropolitului.
\nObserv\u0103m a\u015fadar o anumit\u0103 dihotomie \u00eentre cele dou\u0103 foste principate, unite acum \u00eentr-un singur stat na\u0163ional, numit neoficial din 1862, Rom\u00e2nia: pe de o parte \u00eenclinarea spre partea politic\u0103 \u015fi economic\u0103 a fostei \u0162\u0103ri Rom\u00e2ne\u015fti, desigur Bucure\u015ftiul avea un rol important \u00een conturarea acestor activit\u0103\u0163i \u015fi spre activitatea cultural\u0103, Ia\u015fii. Aceasta p\u00e2n\u0103 c\u00e2nd se produce o deplasare a \u201eJunimii\u201d \u015fi a Convorbirilor c\u0103tre Bucure\u015fti, datorit\u0103 implic\u0103rii active a conduc\u0103torilor societ\u0103\u0163ii \u015fi revistei, inclusiv a lui Titu Maiorescu, \u00een politic\u0103. Putem merge mai departe cu argumenta\u0163ia: la Bucure\u015fti se structureaz\u0103 pe baza burgheziei liberale de aici, viitorul Partid Liberal, deocamdat\u0103 doar un grup puternic \u00een Parlament \u015fi la guvernare, \u00een timp ce Ia\u015fii sunt un fief al conservatorilor, bine sf\u0103tui\u0163i doctrinar chiar de c\u0103tre Maiorescu. Exist\u0103 a\u015fadar premisele pentru o anumit\u0103 rezerv\u0103 aristocratic\u0103 a moldovenilor din Ia\u015fi fa\u0163\u0103 de oamenii politici din capital\u0103. Continu\u00e2nd trimiterile spre factorul politic e bine de men\u0163ionat \u015fi faptul c\u0103, dup\u0103 \u00eendep\u0103rtarea lui Cuza de la putere \u00een 1866, dup\u0103 scurtul moment de colaborare a acelora care contribuiser\u0103 la aceasta, guvernarea trecuse pe seama liberalilor-radicali, \u201ero\u015fii\u201d, cum sunt numi\u0163i \u00een epoc\u0103, grupul conservator fiind silit s\u0103 vegeteze \u00eentruc\u00e2tva pe b\u0103ncile opozi\u0163iei. Ne \u00eentreb\u0103m: exist\u0103 oare o leg\u0103tur\u0103 \u00eentre atitudinea virulent\u0103 a lui Maiorescu din \u00cen contra direc\u0163iei … fa\u0163\u0103 de numeroase aspecte care vizau forma \u015fi fondul \u015fi aceste evenimente politice de ultim moment? Consider\u0103m c\u0103 da, iar afirma\u0163ia g\u0103se\u015fte substan\u0163\u0103 \u00een \u00eense\u015fi con\u0163inutul lucr\u0103rii.
\nRelu\u0103m c\u00e2teva idei de \u00eenceput din textul maiorescian accept\u00e2nd coresponden\u0163a dintre fondul existent \u00een lucrare \u015fi forma incriminat\u0103 \u2013 activitatea cultural\u0103 \u015fi social-politic\u0103. Interesant de re\u0163inut: Maiorescu \u00ee\u015fi declan\u015feaz\u0103 atacul \u2013 pentru c\u0103 este un atac, dar unul p\u0103rintesc, ocrotitor pentru unii \u2013 f\u0103c\u00e2nd trimitere la atitudinea gazetei \u201eFamilia\u201d de la Pesta fa\u0163\u0103 de anumite critici pe care Maiorescu le f\u0103cuse cu referire la limba \u201egazetelor din Austria\u201d, limba rea a gazetelor din Austria, ad\u0103ug\u0103m noi prelu\u00e2nd vorba din alt loc al lucr\u0103rii! El critica scrierea rea a limbii rom\u00e2ne \u00een aceste gazete, scriere f\u0103r\u0103 respect, scrie Maiorescu, al gramaticii, ortografiei, etc. \u201eFamilia\u201d a catalogat criticile lui Maiorescu de la Ia\u015fi drept simple \u201ebagatele\u201d iar revista \u201eTransilvania\u201d editat\u0103 de ASTRA de la Sibiu, pune paie pe foc, emi\u0163\u00e2nd \u015fi un panseu din g\u00e2ndirea popular\u0103 rom\u00e2neasc\u0103: \u201e\u0163ara arde \u015fi baba se piapt\u0103n\u0103\u201d, \u201e\u0163ara\u201d fiind Transilvania, iar \u201ebaba\u201d Maiorescu, \u201eConvorbirile literare\u201d \u015fi \u201eJunimea\u201d, ceea ce l-a iritat suficient pe Maiorescu pentru a r\u0103spunde \u00een felul \u00een care a f\u0103cut-o… Era \u00eens\u0103 problema at\u00e2t de sugestiv\u0103 pentru a fi atacate aceste gazete rom\u00e2ne\u015fti din Austro-Ungaria, \u00een momentul extrem de important pentru rom\u00e2nii ardeleni al Pronunciamentului de la Blaj, ac\u0163iune deosebit\u0103 \u00een contextului denun\u0163\u0103rii pactului dualist autro-ungar, \u00eencheiat \u00een anul anterior (1867)? Se poate r\u0103spunde c\u0103 da, c\u0103 indiferent de problemele vitale, cruciale ale unei na\u0163iuni, este deosebit de important s\u0103 se respecte toate normele gramaticale, ortografice, etc …chiar \u015fi atunci c\u00e2nd referirile se fac la aceste probleme na\u0163ionale importante.
\nSuntem de acord cu aceast\u0103 aser\u0163iune, \u00een anumite condi\u0163ii \u00eens\u0103: consider\u0103m c\u0103 aceste referiri critice se pot face \u015fi \u00een contextul dezbaterii unor probleme importante, dar \u00eentr-un moment neutru, f\u0103r\u0103 \u00eenc\u0103rc\u0103tur\u0103 emo\u0163ional\u0103, a\u015fa cum era pentru transilv\u0103neni, momentul 1868. Mai mult, consider\u0103m, relu\u00e2nd un pasaj din textul maiorescian, c\u0103 Maiorescu a folosit reaua scriere a gazetelor de limb\u0103 rom\u00e2n\u0103 din Austro-Ungaria, ca pretext pentru a ataca de fapt pe liberalii de la Bucure\u015fti, care de\u0163ineau puterea politic\u0103.
\nEl caut\u0103 circumstan\u0163e atenuante transilv\u0103nenilor, atitudinea sa este destul de bl\u00e2nd\u0103 cu ace\u015ftia, este aceea a unui sf\u0103tuitor \u015fi nu a unuia care dore\u015fte s\u0103 demoleze, el ofer\u0103 \u00eendrum\u0103ri de protejare a ac\u0163iunilor na\u0163ional-culturale a rom\u00e2nilor din monarhia dualist\u0103 . Structurarea logosului s\u0103u este sugestiv\u0103. \u00cen \u00eencheierea primului val de critici la adresa \u201eFamiliei\u201d \u015fi \u201eTransilvaniei\u201d (al doilea val va fi exprimat \u00een \u00eencheierea lucr\u0103rii ceea ce ne face \u00eentr-adev\u0103r \u015fi mai reticen\u0163i cu privire la aceast\u0103 \u0163int\u0103, \u0163in\u00e2nd seama de regulile retoricii) Maiorescu folose\u015fte deja o serie de termeni duri, care nu-\u015fi au locul acolo, \u0163in\u00e2nd seama de \u00eencercarea anun\u0163at\u0103 anterior de a g\u0103si circumstan\u0163e atenuante activit\u0103\u0163ii slabe de la gazetele rom\u00e2ne\u015fti de dincolo de Carpa\u0163i. Cuvinte precum \u201eatmosfer\u0103 stric\u0103cioas\u0103\u201d, \u201eviciul fundamental\u201d, \u201eneadev\u0103rul \u00een aspira\u0163ii\u201d, \u201eneadev\u0103rul \u00een spirit public\u201d sunt prea dure pentru a fi explicate doar de conflictul iscat pe tema \u201ebagateliz\u0103rii\u201d. Consider\u0103m c\u0103 \u00een aceast\u0103 parte a lucr\u0103rii Maiorescu face trecerea spre critica principalei sale \u0163inte, liberalii de la Bucure\u015fti, \u015fi nu numai de aici. Acestora le sunt adresate criticile sale acerbe, acuzele pe baza c\u0103reia, de la fraz\u0103 la fraz\u0103 se contureaz\u0103 tot mai clar ceea ce avea s\u0103 devin\u0103 teoria \u201eformelor f\u0103r\u0103 fond\u201d.
\nIdeile pe care inten\u0163ion\u0103m s\u0103 le expunem, su\u0163inem \u015fi argument\u0103m sunt:
\n1.\tMaiorescu s-a format la \u015fcoala filosofic\u0103 german\u0103 \u015fi englez\u0103, \u015fi-a \u00eensu\u015fit o bun\u0103 preg\u0103tire filosofic\u0103, \u015fi devenind filosof a \u00een\u0163eles c\u0103 pentru a se des\u0103v\u00e2r\u015fi trebuie s\u0103 ac\u0163ioneze, neg\u00e2ndu-se ca filosof individual;
\n2.\tNegarea ca filosof \u00een sine a fost urmat\u0103 de asumarea misiunii de a da un statut \u015ftiin\u0163ific criticii rom\u00e2ne\u015fti din timpul s\u0103u \u015fi din acela ce urma;
\n3.\tMaiorescu a creat critica \u015fi a deschis supapele criticismului rom\u00e2nesc, dar el nu a devenit critic literar, artistic etc…;
\n4.\t Maiorescu nu este filosof, nu este critic, el este un creator de creatori, activitatea sa este un mesianism, catastrofic-ac\u0163ional \u00een slujba culturii rom\u00e2ne;
\nConsider\u0103m c\u0103 exist\u0103, \u00een acest stadiu \u015fi la acest nivel al analizei noastre, suficiente temeiuri teoretice \u015fi date factuale pentru a ne permite s\u0103 o ini\u0163iem. Desigur unele dintre cele patru idei expuse mai sus au o \u00eenc\u0103rc\u0103tur\u0103 mai mare de \u201edeja-vu\u201d, \u015fi analiza noastr\u0103 poate fi a\u015fadar mai facil\u0103, dar sunt \u015fi idei, afirma\u0163ia este f\u0103cut\u0103 \u00eentr-un stadiu primar de informare, care pot fi mai greu demonstrate f\u0103r\u0103 un studiu asiduu, at\u00e2t asupra operei lui Maioresu, c\u00e2t \u015fi asupra genera\u0163iilor de maiorescieni \u015fi asupra acelora care \u00een a doua jum\u0103tate a secolului al XIX-lea p\u00e2n\u0103 la primul r\u0103zboi mondial au constituit resursa uman\u0103 a moderniz\u0103rii Rom\u00e2niei. Nici spa\u0163iul \u015fi nici timpul nu ne permit deocamdat\u0103 s\u0103 deschidem analiza acestei probleme, expuse de noi sub titlul Criticismul maiorescian: mesianism catastrofic-ac\u0163ional?. Am pus semnul \u00eentreb\u0103rii deoarece avem doar o serie de argumente pe care, consider\u0103m, ni le vom \u00eembog\u0103\u0163i \u00een alte condi\u0163ii de spa\u0163iu, timp \u015fi informare, iar pe de alt\u0103 parte acest semn va r\u0103m\u00e2ne p\u00e2n\u0103 \u00een momentul \u00een care se va putea conchide indubitabil: da, criticismul lui Maiorescu este un mesianism catastrofic ac\u0163ional.
\n\u00cenainte de a \u00eencepe analiza \u015fi argumentarea fondului problemei pentru fiecare din cele patru idei men\u0163ionate, se cuvine s\u0103 aducem c\u00e2teva preciz\u0103ri referitoare la dou\u0103 contexte no\u0163ionale din care am extras conceptul de \u201emesianism catastrofic-ac\u0163ional\u201d. Mesianismul impune sensul unei culturi. Existen\u0163a acestei culturi depinde de \u00eentr\u0163tinerea constant\u0103 a flac\u0103rilor unei misiuni. Pentru un popor situat \u00een cadrul unei culturi majore, misiunea sa este m\u00e2ntuitoare. Ideea c\u0103l\u0103uzitoare \u2013 \u015fi m\u00e2ntuitoare totodat\u0103 \u2013 \u00eel scoate pe poporul care o poart\u0103 \u00een sine din istorie. Acest popor devine poporul ales prin excelen\u0163\u0103, \u00een sensul c\u0103 ideea mesianic\u0103 reprezint\u0103 \u00een acela\u015fi timp Adevarul unui popor, dar \u015fi Adevarul universal. \u00cen acest sens, un popor mesianic este chemat \u2013 sau se consider\u0103 dator \u2013 s\u0103 m\u0103rturiseasc\u0103 Cuvantul nou \u00eentregii omeniri. Conceptul de mesianism implic\u0103 asumarea unei misiuni, a unei datorii legate de un anumit ideal \u015fi desigur are leg\u0103turi ample cu g\u00e2ndirea biblic\u0103.
\nAl doilea concept are leg\u0103tur\u0103 cu a\u015fa numita Teorie a catastrofelor care, \u00een ultimii 30 de ani a fost inclus\u0103 \u00een \u015etiin\u0163a complexit\u0103\u0163ii. Ideea cheie este c\u0103 dezvoltarea \u015ftiin\u0163ei, tehnologiei, economiei \u015fi a rela\u0163iilor socio-politice este pus\u0103 sub semnul unei evolu\u0163ii neliniare. Care este esen\u0163a teoriei catastrofelor, termen utilizat de topologul francez Ren\u00e9 Thom? Orice sistem complex la care o mic\u0103 modificare a parametrilor de control conduce la modific\u0103ri esen\u0163iale a parametrilor de comportare, se poate analiza prin unealta matematic\u0103 a teoriei catastrofelor.
\nTeoria catastrofelor permite studiul st\u0103rilor critice, al singularit\u0103\u0163ilor, prin construc\u0163tia unui model care permite \u00een\u0163elegerea \u015fi analiza fenomenelor ce au loc la pragul care marcheaz\u0103 trecerea \u00eentre dou\u0103 st\u0103ri (bifurca\u0163ii, tranzi\u0163ii de faz\u0103); ofer\u0103 un model \u00een care se pot observa si \u00een\u0163elege analogiile dintre fenomene aparent far\u0103 o legatur\u0103 evidenta \u00eentre ele, care au loc \u00een diferite sisteme naturale, de la fizic\u0103 la psihologie \u015fi sociologie relu\u00e2nd din alt\u0103 perspectiv\u0103 rolul analogiei \u00een transferul de cuno\u015ftin\u0163e Desigur \u00een cazul nostru suntem departe de a folosi conceptele matematice presupuse de aceast\u0103 teorie, dar putem prelua ideea c\u0103 nu exist\u0103 o evolu\u0163ie liniar\u0103, c\u0103 exist\u0103 schimb\u0103ri de ruptur\u0103 \u00eentre o stare \u015fi alta, c\u0103 orice modificare introdus\u0103 la nivelul controlului produce o schimbare.
\nSocietatea rom\u00e2neasc\u0103 din perioada studiat\u0103 era un sistem. Cultura rom\u00e2neasc\u0103 a pus \u00een eviden\u0163\u0103 liniarit\u0103\u0163ile \u015fi neliniarit\u0103\u0163ile dezvolt\u0103rii ei . Consider\u0103m c\u0103 \u015fi direc\u0163ia nou\u0103 inaugurat\u0103 de Maiorescu se poate \u00eenscrie \u00een formele conturate de cele doua concepte mai sus men\u0163ionate.
\n1.\tMaiorescu s-a format la \u015fcoala filosofic\u0103 german\u0103 \u015fi englez\u0103, \u015fi-a \u00eensu\u015fit o bun\u0103 preg\u0103tire filosofic\u0103 \u015fi, devenind filosof, a \u00een\u0163eles c\u0103, pentru a se des\u0103v\u00e2r\u015fi trebuie s\u0103 ac\u0163ioneze neg\u00e2ndu-se ca filosof individual;
\nConsider\u0103m c\u0103 studiului \u00cen contra direc\u0163iei de ast\u0103zi \u00een cultura rom\u00e2n\u0103 scris \u00een 1868, cu greu i se pot reg\u0103si r\u0103d\u0103cini \u00een ceea ce a scris Maiorescu anterior. Ce anume l-a determinat pe Maiorescu s\u0103 ac\u0163ioneze \u00een acel moment? Am avansat deja mai sus c\u00e2teva opinii cauzal-istorice, legate de frust\u0103rile politico-sociale ale grup\u0103rii boierimii inteligente din Moldova. \u00cen plus, ad\u0103ug\u0103m ideea c\u0103 nu numai contextul respectiv l-a impulsionat pe Maiorescu s\u0103 elaboreze studiul men\u0163ionat, ci \u015fi anumite evolu\u0163ii ale personalit\u0103\u0163ii sale, anumite trenduri interne.
\nSuntem convin\u015fi c\u0103 Maioresu era la curent cu celelalte idei filosofice ale timpului, de tipul filosofiilor materialiste precum marxismul. Cunoa\u015ftem influen\u0163a pe care au avut-o asupra form\u0103rii sale filosofice, Feuerbach \u015fi Hegel . Ori, a accepta c\u0103 a avut cuno\u015ftin\u0163\u0103 \u015fi de anumite idei ale contemporanului s\u0103u Marx, nu ni se pare o idee at\u00e2t de absurd\u0103. „Filosofii nu au f\u0103cut p\u00e2n\u0103 acum altceva dec\u00e2t s\u0103 interpreteze lumea, este \u00eens\u0103 vorba de a o schimba”, clama Marx \u00een contextul sistemului s\u0103u filosofic. Latura ac\u0163ional\u0103 a acestor filosofii consider\u0103m c\u0103 l-a influen\u0163at pe Maiorescu suficient, \u00eenc\u00e2t schimb\u00e2nd cadrul de referin\u0163\u0103 social-politic, s\u0103-\u015fi \u00eendrepte interesul nu doar spre filosofia teoretic\u0103 ci spre latura ac\u0163ional\u0103 a acesteia.
\nCondi\u0163iile se maturizaser\u0103: contextul social-politic inacceptabil pentru Maiorescu – ini\u0163iativele politice ale liberalilor-radicali afla\u0163i la putere \u00een majoritatea timpului dup\u0103 \u00eendep\u0103rtarea lui Cuza – crearea unui cadru care s\u0103-i promoveze ideile,”Junimea”, propriile sale aprehensiuni legate de simpla prezen\u0163\u0103 filosofic\u0103 pe care probabil o considera o simpl\u0103 form\u0103 f\u0103r\u0103 leg\u0103tur\u0103 cu fondul autohton . R\u0103spunsul la \u00eentrebarea De ce Maiorescu nu a insistat pe latura sa filosofic\u0103? poate veni chiar de aici. Maiorescu a con\u015ftientizat \u00een primul r\u00e2nd \u00een el aceast\u0103 divergen\u0163\u0103 dintre form\u0103 – filosofia occidental\u0103 la ale c\u0103rei surse se formase – \u015fi fond, – societatea rom\u00e2neasc\u0103 \u00een mijlocul c\u0103reia el tr\u0103ia \u015fi \u00eencerca s\u0103 creeze -. Fiind con\u015ftient de faptul c\u0103 filosofia lui nu este \u00een acord cu ceea ce observa permanent \u00een aceast\u0103 societate caracterizat\u0103 de acele multiple tr\u0103s\u0103turi ale periferiei, at\u00e2t de precis puse \u00een lumin\u0103 de Eminescu, \u015fi c\u0103 orice ini\u0163iativ\u0103 de-a sa pentru a crea fondul, pentru forma sa filosofic\u0103, este sortit\u0103 e\u015fecului datorit\u0103 nivelului deosebit de generalitate implicit filosofiei, Maiorescu s-a abandonat ca filosof \u00een sine, ca filosof individual, aleg\u00e2nd calea ac\u0163iunii, pentru crearea fondului autohton, ideatic, \u015ftiin\u0163ific, economic.
\nMaiorescu este filosof, dar el nu \u00ee\u015fi continu\u0103 drumul pe aceast\u0103 direc\u0163ie. El dore\u015fte s\u0103 ac\u0163ioneze, nu se cantoneaz\u0103 \u00een universul filosofiei, ci intr\u0103 \u00een concretul social dup\u0103 ce \u00eens\u0103, descoper\u0103 cauzele vulnerabilit\u0103\u0163ilor acestuia, \u00een inadecvarea m\u0103surilor ini\u0163iate spre modernizare, la el numit acest ansamblu, form\u0103, cu tot ceea ce era rom\u00e2nesc, numit de el fond. Maiorescu nu a creat o \u015fcoal\u0103 de filosofie, chiar dac\u0103 a predat la Universitate aceast\u0103 disciplin\u0103 \u015fi a elaborat Prelegerile sale de filosofie \u015fi chiar dac\u0103 a avut numero\u015fi discipoli \u00een cadrul \u201eJunimii\u201d. \u201eJunimea\u201d era \u00eens\u0103 mai mult un vector literar, dec\u00e2t cultural. \u015ecoala creat\u0103 de el nu are conota\u0163ii filosofice, sau am putea spune, nu are conota\u0163ii filosofice teoretice ci profund ac\u0163ionale, trec\u00e2nd dincolo de teorie pe terenul experimentului social. Henri Sthal considera c\u0103 Maiorescu a ini\u0163iat o sociologie a culturii, dar neconturat\u0103 suficient . Dincolo de afirma\u0163iile ilustrului sociolog al satului rom\u00e2nesc, credem c\u0103 Maiorescu nu a avut nici o clip\u0103 inten\u0163ia de a fi un sociolog \u2013 \u015fi la ora respectiv\u0103 sociologia dob\u00e2ndise un statut oarecum oficial \u2013 al fenomenelor care erau \u00een desf\u0103\u015furare \u00een Rom\u00e2nia, ci un homo universalis necantonat \u00een vreun domeniu, tocmai pentru a avea libertatea de a se pronun\u0163a \u015fi de a cere \u015fi de a presa ferm asupra contemporanilor pentru a reactiona. Concret, Maiorescu nu a avut statut de filosof, de sociolog, de literat, de critic \u015fi de alte asemenea. El a fost, \u00een acel moment, cu totul altceva, dup\u0103 p\u0103rerea noastr\u0103. El este un critic dar critica sa deriv\u0103 de la filosofie.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Editorial Apari\u0163ia unei noi reviste care se adreseaz\u0103, onest, iubitorilor de literatur\u0103, adic\u0103, \u00een mod inevitabil, unei elite culturale, poate<\/p>\n","protected":false},"author":18,"featured_media":10070,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"colormag_page_container_layout":"default_layout","colormag_page_sidebar_layout":"default_layout","_monsterinsights_skip_tracking":false,"_uf_show_specific_survey":0,"_uf_disable_surveys":false,"ngg_post_thumbnail":0,"video_url":"","footnotes":""},"categories":[7,328],"tags":[],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/22881"}],"collection":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/18"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=22881"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/22881\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":22882,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/22881\/revisions\/22882"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/10070"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=22881"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=22881"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=22881"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}