{"id":22864,"date":"2024-03-15T17:26:05","date_gmt":"2024-03-15T14:26:05","guid":{"rendered":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=22864"},"modified":"2024-03-15T17:26:05","modified_gmt":"2024-03-15T14:26:05","slug":"spatii-culturale-nr-2-12","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=22864","title":{"rendered":"Spa\u021bii culturale nr. 2 (12)"},"content":{"rendered":"<p><strong>PETRACHE PLOPEANU<\/strong><br \/>\n<a href=\"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/wp-content\/uploads\/2020\/09\/plopeanu1.jpg\" data-rel=\"lightbox-image-0\" data-rl_title=\"\" data-rl_caption=\"\" title=\"\"><img loading=\"lazy\" decoding=\"async\" data-src=\"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/wp-content\/uploads\/2020\/09\/plopeanu1.jpg\" alt=\"\" width=\"218\" height=\"314\" class=\"alignnone size-full wp-image-10672 lazyload\" data-srcset=\"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/wp-content\/uploads\/2020\/09\/plopeanu1.jpg 218w, https:\/\/ziarulderimnic.ro\/wp-content\/uploads\/2020\/09\/plopeanu1-208x300.jpg 208w\" data-sizes=\"(max-width: 218px) 100vw, 218px\" src=\"data:image\/gif;base64,R0lGODlhAQABAAAAACH5BAEKAAEALAAAAAABAAEAAAICTAEAOw==\" style=\"--smush-placeholder-width: 218px; --smush-placeholder-aspect-ratio: 218\/314;\" \/><noscript><img loading=\"lazy\" decoding=\"async\" src=\"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/wp-content\/uploads\/2020\/09\/plopeanu1.jpg\" alt=\"\" width=\"218\" height=\"314\" class=\"alignnone size-full wp-image-10672\" srcset=\"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/wp-content\/uploads\/2020\/09\/plopeanu1.jpg 218w, https:\/\/ziarulderimnic.ro\/wp-content\/uploads\/2020\/09\/plopeanu1-208x300.jpg 208w\" sizes=\"(max-width: 218px) 100vw, 218px\" \/><\/noscript><\/a><\/p>\n<p><strong>Criticismul maiorescian<\/strong><br \/>\n(urmare din num\u0103rul trecut)<\/p>\n<p>2. Negarea ca filosof \u00een sine a fost urmat\u0103 de asumarea<br \/>\nmisiunii de a da un statut \u015ftiin\u0163ific criticii rom\u00e2ne\u015fti din<br \/>\ntimpul s\u0103u \u015fi din acela ce \u00eei va urma; \u00cen studiul \u201e\u00cen contra<br \/>\ndirec\u0163iei de ast\u0103zi \u00een cultura rom\u00e2n\u0103\u201d, Maiorescu supune<br \/>\nunei critici metodice tot ceea ce identific\u0103 el a apar\u0163ine<br \/>\nformei str\u0103ine, occidentale, suprapuse unui fond<br \/>\nautohton anemic din punctul de vedere al adecv\u0103rii \u015fi<br \/>\ncoresponden\u0163ei cu fenomenul moderniz\u0103rii, necesar unei<br \/>\ncorel\u0103ri cu acele forme. Ce anume identific\u0103 Maiorescu<br \/>\nca fiind form\u0103 goal\u0103, lipsit\u0103 de con\u0163inut? Direc\u0163iile<br \/>\nanalizei sale sunt dou\u0103:<br \/>\n\u2022 Ideea de na\u0163ionalitate-na\u0163iune<br \/>\n\u2022 Ideea de societate \u015fi domenii sociale<br \/>\n\u00cen ceea ce prive\u015fte prima direc\u0163ie, Maiorescu lanseaz\u0103<br \/>\no idee clar\u0103: o eroare nu este \u00eendrept\u0103\u0163it\u0103 de faptul c\u0103 ea<br \/>\neste legat\u0103 de problematica na\u0163ional\u0103, idee pe care o vom<br \/>\ng\u0103si mai t\u00e2rziu exprimat\u0103 de Eminescu, relativ\u0103 la<br \/>\nadev\u0103r. \u00cen acest context na\u0163ionalitatea ar fi fondul, iar<br \/>\ndiscursul na\u0163ional, ac\u0163iunile na\u0163ionale \u015fi suportul lor,<br \/>\nforma.<br \/>\nA doua direc\u0163ie este mult mai important\u0103 pentru<br \/>\nMaiorescu, deoarece \u00eei permitea s\u0103 se implice direct \u00een tot<br \/>\nceea ce presupunea ideea de schimbare ! Schimbarea<br \/>\ntrebuia s\u0103 urmeze \u00eembun\u0103t\u0103\u0163irii unor aspecte pe care<br \/>\nMaiorescu le vizeaz\u0103 concret \u00een studiul s\u0103u. Maiorescu<br \/>\ncritic\u0103 tot:<br \/>\n&#8211; falsa ra\u0163iune;<br \/>\n&#8211; istoria tenden\u0163ioas\u0103;<br \/>\n&#8211; limba rom\u00e2n\u0103 \u2013 etimologia, filologia \u2013 eronate;<br \/>\n&#8211; jurnalismul nesemnificativ;<br \/>\n&#8211; instruc\u0163iunea public\u0103 f\u0103r\u0103 valoare educativ\u0103;<br \/>\n&#8211; academia \u2013 activitatea \u015ftiin\u0163ific\u0103 minor\u0103;<br \/>\n&#8211; arta \u2013 plastic\u0103, teatral\u0103, galeriile de art\u0103<br \/>\nAici trebuie remarcat un fapt: Maiorescu nu critic\u0103 de<br \/>\ndragul criticii, ci pentru c\u0103 exist\u0103 efectiv ceva de criticat \u00een<br \/>\nal doilea r\u00e2nd pentru c\u0103 simte cum tinerii sunt aceia care<br \/>\n\u00een loc s\u0103 devin\u0103 element al progresului, sunt cei care<br \/>\nintroduc forme \u201cstric\u0103cioase\u201d datorit\u0103 grabei cu care<br \/>\ndoresc schimbarea, iar \u00een al treilea r\u00e2nd deoarece acel<br \/>\nstatu-quo cultural, nu mai era acceptat de c\u0103tre<br \/>\nMaiorescu \u015fi de c\u0103tre gruparea din jurul s\u0103u, fie c\u0103 este<br \/>\nvorba de \u201eJunimea\u201d literar\u0103, fie c\u0103 este vorba de<br \/>\n\u201eJunimea\u201d politic\u0103. \u201e&#8230;Lupt\u00e2nd \u00eempotriva formei f\u0103r\u0103<br \/>\nfond, Maiorescu s-a sprijinit pe ni\u015fte principii de mult<br \/>\nprimite \u00een civiliza\u0163ia apusean\u0103, dup\u0103 cum singur o<br \/>\nm\u0103rturise\u015fte. Valoarea ideilor nu st\u0103, deci, \u00een noutatea lor,<br \/>\nfoarte relativ\u0103&#8230;\u201d (Lovinescu, E., Critice, vol. 2, Ed.<br \/>\nMinerva, Buc., 1982, p.23) comenteaz\u0103 E.Lovinescu \u015fi<br \/>\nadaug\u0103: \u201e&#8230;De\u015fi cele mai adese elabora\u0163ii colective \u015fi<br \/>\nsuccesive, ideile se personalizeaz\u0103 \u015fi devin idei-for\u0163e<br \/>\nnumai c\u00e2nd trec printr-o personalitate puternic\u0103. Din<br \/>\nabstracte, ele au devenit, de pild\u0103, la Maiorescu, axa unei<br \/>\nactivit\u0103\u0163i ce a urm\u0103rit o \u0163int\u0103 hot\u0103r\u00e2t\u0103, cu o \u00eencordare, cu<br \/>\no logic\u0103 \u015fi cu o izb\u00e2nd\u0103 net\u0103g\u0103duit\u0103 &#8230;\u201d. Puternica<br \/>\npersonalitate a lui Maiorescu a concentrat ideile care<br \/>\nexistau \u015fi \u00eenainte \u015fi le-a oferit for\u0163a ac\u0163ional\u0103 a schimb\u0103rii.<br \/>\nCare sunt \u00een mod punctual direc\u0163iile critice inaugurate de<br \/>\nc\u0103tre Maiorescu, prin care el a dat criticii un statut de sine<br \/>\nst\u0103t\u0103tor \u015fi a contribuit la fundamentarea criticii ca<br \/>\ndomeniu aparte nu numai literar ci cultural \u015fi chiar social,<br \/>\ncare sunt indica\u0163iile sale ac\u0163ionale? Ne re\u00eentoarcem la \u201e\u00cen<br \/>\ncontra direc\u0163iei\u2026\u201d \u015fi identific\u0103m:<br \/>\na. Con\u015ftientizarea tinerilor cu privire la adev\u0103rata lor<br \/>\nmisiune odat\u0103 cu re\u00eentoarcerea \u00een \u0163ar\u0103, dup\u0103 ce au luat<br \/>\ncontact cu valorile civiliza\u0163iei apusene;<br \/>\nb. Eviden\u0163ierea adev\u0103ratelor valori ale Occidentului;<br \/>\nc. Ponderarea tinerilor prin raportarea la valorile<br \/>\nautohtone<br \/>\nd. Realizarea f\u0103r\u0103 p\u0103rtinire a diferen\u0163elor ce exist\u0103<br \/>\n\u00eentre cultura autohton\u0103 \u015fi cea occidental\u0103;<br \/>\ne. Pre\u0163uirea la adev\u0103rata valoare a culturii occidentale<br \/>\n\u015fi folosirea ei \u00een argumentarea unor idei legate de<br \/>\nprezentarea adecvat\u0103 a fondului rom\u00e2nesc;<br \/>\nf. Asumarea responsabil\u0103 a sarcinilor, de a pune de<br \/>\nacord, ceea ce exista \u00een \u0163ar\u0103, cu ceea ce v\u0103zuser\u0103 tinerii \u00een<br \/>\nOccident; analiza fenomenului de \u201eimport\u201d a unor forme<br \/>\nstr\u0103ine imediat ce acestea apar \u00een \u0163ar\u0103, pentru a le<br \/>\ncombate, dac\u0103 este necesar;<br \/>\ng. Combaterea ideii, exprimate de unii, c\u0103 \u201c\u00een \u0163ar\u0103<br \/>\navem de toate, cu \u00eembel\u015fugare\u201d;<br \/>\nh. Analiza critic\u0103, obiectiv\u0103 \u015fi permanent\u0103 a ceea ce se<br \/>\nrealizeaz\u0103 \u00een \u0163ar\u0103 av\u00e2nd drept baz\u0103 adev\u0103rul \u015fi valoarea;<br \/>\ni. Asumarea cu responsabilitate \u015fi consecven\u0163\u0103 a<br \/>\nschimb\u0103rii de c\u0103tre tineri , ei \u00een\u015fi\u015fi fiind o parte din fond<br \/>\nprin eliminarea mediocrit\u0103\u0163ii, oriunde s-ar manifesta<br \/>\naceasta, \u015fi prin ac\u0163iune concret\u0103.<br \/>\nSunt aceste direc\u0163ii interpretativ \/ ac\u0163ionale ale<br \/>\ncriticismului, care eficient propagate prin toate mijloacele<br \/>\nde care dispunea Maiorescu \u015fi \u201eJunimea\u201d, aveau s\u0103<br \/>\ndevin\u0103 din ce \u00een ce mai clare \u015fi mai instrumentale<br \/>\nstimul\u00e2nd puternic s\u0103 adopte noua direc\u0163ie, chiar dac\u0103<br \/>\nerau adversari culturali, politici sau sociali ai lui Titu<br \/>\nMaiorescu.<br \/>\nPentru a sesiza toate ecourile teoretice \u015fi ac\u0163ionale ale<br \/>\nstudiului \u201e\u00cen contra direc\u0163iei\u2026\u201d, ar trebui s\u0103 \u00eentreprindem<br \/>\no ampl\u0103 analiz\u0103 a lucr\u0103rilor contemporanilor s\u0103i \u015fi a<br \/>\nacelora care i-au urmat, fie c\u0103-i sunt discipoli direc\u0163i sau<br \/>\nindirec\u0163i, fie adversari, declara\u0163i sau nedeclara\u0163i, a<br \/>\nlitera\u0163ilor, a oamenilor de art\u0103, \u015fi de \u015ftiin\u0163\u0103. Accept\u0103m<br \/>\nceea ce scria Pompiliu Constantinescu: \u201e&#8230;un Titu<br \/>\nMaiorescu a judecat \u00eentreaga cultur\u0103 \u015fi, deci, \u015fi literatura<br \/>\nna\u0163ional\u0103&#8230;\u201d.<br \/>\n3. Maiorescu a creat critica \u015fi a deschis supapele<br \/>\ncriticismului rom\u00e2nesc, dar el nu a devenit critic literar,<br \/>\nartistic etc.<br \/>\nLucrul acesta este deja acceptat de oamenii de cultur\u0103,<br \/>\nfie din timpul lui Maiorescu, fie din perioada urm\u0103toare.<br \/>\nDup\u0103 momentul apari\u0163iei \u201e\u00cen contra direc\u0163iei\u2026\u201d, \u00een 1868,<br \/>\nMaiorescu avea s\u0103 se dedice din mai 1871, politicii \u015fi mai<br \/>\nales prezen\u0163ei la tribuna Parlamentului Rom\u00e2niei, prin<br \/>\ndiscursurile rostite \u00een contextul unor dezbateri ale<br \/>\nnumeroaselor probleme care se g\u0103seau \u00een fa\u0163a Rom\u00e2niei,<br \/>\n\u00een aceast\u0103 perioad\u0103 de modernizare. Am putea spune c\u0103<br \/>\nmagistrul \u015fi-a considerat activitatea mesianic\u0103 de<br \/>\ndeschiz\u0103tor de ochi \u015fi de drumuri pentru aceia care<br \/>\naveau s\u0103 modernizeze Rom\u00e2nia, \u00eencheiat\u0103, \u015fi a trecut pe<br \/>\npozi\u0163ia ac\u0163ional-politic\u0103. Maiorescu nu mai este at\u00e2t de<br \/>\npreocupat de critic\u0103 \u00een deceniile care au urmat studiului<br \/>\ndin 1868 (Dup\u0103 E. Lovinescu, critica cultural\u0103 a lui<br \/>\nMaiorescu se cuprinde \u00een urm\u0103torul ciclu de articole:<br \/>\n\u201eDespre scrierea limbii rom\u00e2ne\u201d, 1866; \u201eO cercetare<br \/>\ncritic\u0103 asupra poeziei rom\u00e2ne de la 1867\u201d; \u201eAsupra<br \/>\npoeziei populare\u201d, 1867; \u201eContra \u015fcoalei B\u0103rnu\u0163iu\u201d, 1868;<br \/>\n\u201eLimba rom\u00e2n\u0103 din jurnalele din Austria\u201d, 1868; \u201e\u00cen<br \/>\ncontra direc\u0163iei de ast\u0103zi \u00een cultura rom\u00e2n\u0103\u201d, 1868;<br \/>\n\u201eObserv\u0103ri polemice\u201d, 1869; \u201eDirec\u0163ia nou\u0103\u201d, 1872;<br \/>\n\u201eBe\u0163ia de cuvinte\u201d, 1873; \u201eR\u0103spunsurile Revistei<br \/>\ncontimporane\u201d, 1873; (Lovinescu E., \u201eScrieri\u201d, vol. 8,<br \/>\nEd.Minerva, Buc., 1980, p.9). \u201e&#8230;C\u00e2nd i s-a p\u0103rut \u00eens\u0103 c\u0103<br \/>\nalbia culturii rom\u00e2ne s-a \u00eendreptat \u00eencotro se cuvenea,<br \/>\nMaiorescu \u015fi-a curmat activitatea , sub cuv\u00e2nt c\u0103 din<br \/>\nclipa \u00een care se f\u0103cea mai bine, critica nu mai avea nici<br \/>\nun rost. Care critic\u0103? Critica de principii generale, \u00een<br \/>\nadev\u0103r, legat\u0103 de \u00eenceputul unei societ\u0103\u0163i \u015fi unei culturi<br \/>\n&#8230;\u201d . Astfel \u00een 1890-1891, c\u00e2nd C.D.Gherea \u00ee\u015fi public\u0103<br \/>\nprimele dou\u0103 volume din Studii critice, apropia\u0163ii lui<br \/>\nMaiorescu i-ai cerut s\u0103 intervin\u0103 printr-un r\u0103spuns<br \/>\nteoretic, pentru a restabili situa\u0163ia. Dup\u0103 apari\u0163ia replicii<br \/>\nanemice Contraziceri, care nu a convins nici pe intimii<br \/>\ncenaclului \u201eJunimii\u201d, \u015fi mai ales dup\u0103 noua replic\u0103 a lui<br \/>\nGherea, la o nou\u0103 cerere a acestora, \u201e&#8230;Maiorescu a<br \/>\ndeclarat c\u0103 nu \u00een\u0163elege s\u0103 duc\u0103 discu\u0163ia mai departe &#8230;\u201d<br \/>\n(Ornea, Z., Studiu introductiv la P.P. Negulescu, Geneza<br \/>\nformelor culturii, Ed. Eminescu, Buc., 1984, pp.7-9).<br \/>\nConsider\u0103m c\u0103 atitudinea sa este fireasc\u0103 pentru o<br \/>\npersonalitate care nu s-a ar\u0103tat preocupat\u0103 neap\u0103rat de<br \/>\nun anumit domeniu, asupra c\u0103ruia s\u0103-\u015fi canalizeze<br \/>\ncritica. Maiorescu era familiarizat cu mai multe<br \/>\nspecialit\u0103\u0163i f\u0103r\u0103 a fi un specialist. El nu a criticat un<br \/>\nanumit aspect, el a criticat \u00eentreaga societate, civiliza\u0163ie \u015fi<br \/>\ncultur\u0103 rom\u00e2neasc\u0103, pentru a-i determina pe ceilal\u0163i,<br \/>\ntineri afla\u0163i la momentul crea\u0163iei active, s\u0103 devin\u0103<br \/>\ncon\u015ftien\u0163i de sarcinile care le incumb\u0103 pentru<br \/>\nmodernizarea real\u0103 a Rom\u00e2niei.<br \/>\nEl, \u00eendr\u0103znim s\u0103 spunem, nu a fost criticul cu \u201ec\u201d ci<br \/>\ncu \u201eC\u201d.<br \/>\nContinu\u0103m cu ceea ce conchidea Lovinescu \u201e&#8230;Limitat<br \/>\nla formele abstracte ale cuget\u0103rii logice \u015fi la cadrele<br \/>\nculturii generale, Maiorescu nu s-a scobor\u00e2t la critica<br \/>\nliterar\u0103. Preg\u0103tit suflete\u015fte prin sim\u0163. artistic \u015fi cultur\u0103<br \/>\nuniversal\u0103, el \u015fi-a declarat menirea \u00eencheiat\u0103, \u015fi, socotind<br \/>\nc\u0103 prezen\u0163a unei bune literaturi presupune \u00een sine critica<br \/>\nliteraturii rele , a l\u0103sat altuia marea cinste de a \u00eentemeia<br \/>\nadev\u0103rata critic\u0103 rom\u00e2n\u0103 &#8230;\u201d (Lovinescu, E., \u201eCritice\u201d, vol.<br \/>\n2, Ed. Minerva, Buc., 1982, p. 25).<br \/>\n4. Maiorescu nu este filosof, nu este critic, el este un<br \/>\ncreator de creatori, activitatea sa este un mesianism,<br \/>\ncatastrofic-ac\u0163ional, \u00een slujba culturii rom\u00e2ne.<br \/>\nAm stabilit p\u00e2n\u0103 acum c\u0103 Maiorescu nu poate fi<br \/>\nconsiderat filosof \u015fi nici critic, chiar dac\u0103 avea o solid\u0103<br \/>\npreg\u0103tire de filosof, de logician, \u015fi chiar dac\u0103 a stabilit<br \/>\ndirec\u0163iile interpretativ \/ ac\u0163ionale ale criticismului. El<br \/>\nnu face parte din genera\u0163ia culturii \u201eeroice\u201d, dar nici din<br \/>\naceea a \u201especiali\u015ftilor\u201d, \u00eens\u0103 prezint\u0103 puternice leg\u0103turi<br \/>\ncu ambele. Spiritul critic nu lipsea nici genera\u0163iei<br \/>\npa\u015foptiste, reprezentate str\u0103lucit \u00een plan cultural de<br \/>\nc\u0103tre Mihail Kog\u0103lniceanu \u015fi Nicolae B\u0103lcescu, dar<br \/>\naceast\u0103 genera\u0163ie, inaugurat\u0103 prin Ion Heliade<br \/>\nR\u0103dulescu, era preocupat\u0103 de mult prea multe aspecte<br \/>\nale societ\u0103\u0163ii rom\u00e2ne\u015fti, ale culturii rom\u00e2ne\u015fti, pentru a<br \/>\nmai exista \u015fi posibilitatea unei sistematiz\u0103ri criticiste.<br \/>\nNu era \u00eenc\u0103 momentul criticii, era momentul<br \/>\nconstruc\u0163iilor grandioase nu a criticii constructive (\u015fi<br \/>\nnici distructive!). Pe de alt\u0103 parte, \u015fi sursele form\u0103rii<br \/>\npersonalit\u0103\u0163ii lui Maiorescu au contat \u00een structurarea<br \/>\nideatic\u0103 a \u201eformelor f\u0103r\u0103 fond\u201d, \u015fi \u00een asumarea acestei<br \/>\nmisiuni de a forma direc\u0163ia unei \u00eentregi genera\u0163ii de<br \/>\ncreatori, cultura german\u0103 fiind una dintre cele trei<br \/>\ncaracterizate drept mesianice, dup\u0103 aceea iudaic\u0103 \u015fi cea<br \/>\nrus\u0103, iar ceea ce realizeaz\u0103 Maiorescu, nici \u201eeroic\u201d, nici<br \/>\n\u201especialist\u201d, put\u00e2nd cu deplin\u0103 \u00eendrept\u0103\u0163ire s\u0103 fie<br \/>\ncaracterizat drept mesianic. Eugen Lovinescu consider\u0103<br \/>\nc\u0103 \u201eJunimea\u201d a avut un impact cov\u00e2r\u015fitor asupra<br \/>\ngenera\u0163iei sale, adic\u0103 a genera\u0163iei care i-a succedat \u015fi a<br \/>\navut un oarecare contact cu frunta\u015fii ei. \u201e &#8230; Privim ca un<br \/>\nmiracol faptul c\u0103 \u00een mijlocul unei epoci de b\u00e2jb\u00e2ieli \u015fi de<br \/>\napeten\u0163e pur materiale (&#8230;) s-au g\u0103sit c\u00e2\u0163iva oameni,<br \/>\nreuni\u0163i nu numai de un m\u0103nunchi de idei comune<br \/>\nc\u0103p\u0103tate \u00een universit\u0103\u0163i str\u0103ine \u015fi de o identitate de<br \/>\nidealuri, ci \u015fi ceea ce e mai presus dec\u00e2t orice, de<br \/>\nidentitate de caracter, a c\u0103rei not\u0103 esen\u0163ial\u0103 a fost<br \/>\ndezinteresarea&#8230;\u201d (Negoi\u0163escu, I., op.cit., p. 26). Mesianic<br \/>\n\u00een idealul s\u0103u, acela de a forma o genera\u0163ie de creatori<br \/>\n\u201eexper\u0163i\u201d ai diferitelor domenii cerute de modernizarea<br \/>\nRom\u00e2niei, ac\u0163ional \u00een direc\u0163iile instrumentale stabilite<br \/>\nimplicit \u00een \u201e\u00cen contra direc\u0163iei de ast\u0103zi \u00een cultura<br \/>\nrom\u00e2n\u0103\u201d, un mesianism dublat de ruptura catastrofic\u0103<br \/>\n\u00eentre \u201edirec\u0163ia de ast\u0103zi\u201d \u015fi direc\u0163ia de m\u00e2ine, vizat\u0103 de<br \/>\nc\u0103tre Maiorescu. Chiar faptul c\u0103 istoricii culturii<br \/>\nmoderne rom\u00e2ne, fac aceast\u0103 dihotomie \u00eentre \u201eperioada<br \/>\neroic\u0103\u201d a culturii rom\u00e2ne \u015fi aceea \u201especializat\u0103\u201d,<br \/>\nilustreaz\u0103 f\u0103r\u0103 nici un dubiu c\u0103 exist\u0103 con\u015ftiin\u0163a, bazat\u0103<br \/>\npe o cercetare \u00eendelungat\u0103, c\u0103 la acest nivel s-a produs<br \/>\no ruptur\u0103, ini\u0163iat\u0103 chiar de c\u0103tre Maiorescu prin studiul<br \/>\ns\u0103u \u015fi prin ecoul \u00eendelungat \u015fi puternic pe care l-a avut<br \/>\nacesta la nivelul inteligen\u0163ei rom\u00e2ne\u015fti, \u00eentre vechiul tip<br \/>\nde cultur\u0103, romantic \u015fi noua cultur\u0103 de tip specializat. \u201e<br \/>\n&#8230;Orice cunosc\u0103tor al istoriei noastre culturale \u015ftie bine<br \/>\nc\u0103, de la data apari\u0163iei primelor studii ale lui Maiorescu,<br \/>\n\u00eencepe o epoc\u0103 nou\u0103&#8230;\u201d (Vianu Tudor, Trei critici literari,<br \/>\n\u00een xxx, De la T.Maiorescu la G.C\u0103linescu, Antologia<br \/>\ncriticilor rom\u00e2ni, vol. 2, p. 236). Maiorescu \u00ee\u015fi<br \/>\nasum\u0103 pe deplin responsabil \u015fi con\u015ftient, sarcina<br \/>\ngrea de a deschide critica unei societ\u0103\u0163i, care abia<br \/>\np\u0103\u015fise pe drumul moderniz\u0103rii, \u00een toate articula\u0163iile<br \/>\nei. Av\u00e2nd \u00een continuare \u00een fa\u0163\u0103 \u00cen contra direc\u0163iei<br \/>\nde ast\u0103zi \u00een cultura rom\u00e2n\u0103, sesiz\u0103m o serie de<br \/>\nelemente care \u00eel dezv\u0103luie pe magistrul care dore\u015fte<br \/>\ns\u0103 \u00eenve\u0163e \u00eentreaga societate rom\u00e2neasc\u0103, dar nu<br \/>\nteoria ci ac\u0163iunea permanent supus\u0103 \u00eendoielii \u015fi<br \/>\nexamenului critic:<br \/>\n\u2022 tonul criticii este extrem de dur, doctoral, pune<br \/>\ndiagnosticul \u015fi impune solu\u0163ia;<br \/>\n\u2022 exist\u0103 o diferen\u0163\u0103 de altitudine: magistrul vorbe\u015fte<br \/>\nex-cathedra pentru aceia care sunt vinova\u0163i de reaua stare<br \/>\na lucrurilor \u015fi cere celorlal\u0163i s\u0103 le \u00eendrepte:<br \/>\n\u2022 limbajul este romantic, f\u0103c\u00e2ndu-se dese compara\u0163ii<br \/>\n\u00eentre form\u0103 \u015fi fond:<br \/>\n\u2022 ideea de crea\u0163ie este cuprins\u0103 implicit \u00een logosul s\u0103u<br \/>\n\u2013 tinerii sunt obliga\u0163i s\u0103 ac\u0163ioneze pe baza noilor principii;<br \/>\n\u2022 tonul catastrofal \u2013 neacceptarea ideilor expuse,<br \/>\npoate duce la dezastru na\u0163ional, na\u0163iunea poate pieri \u2013<br \/>\ndatorit\u0103 unor amenin\u0163\u0103ri imediate:<br \/>\n&#8211; amenin\u0163area timpului;<br \/>\n&#8211; amenin\u0163area lipsei de energie;<br \/>\n&#8211; amenin\u0163area lipsei de voin\u0163\u0103;<br \/>\n&#8211; amenin\u0163area cu mediocritatea<br \/>\nEl are un ideal: acela de a face posibil\u0103 trecerea<br \/>\nrapid\u0103, brusc\u0103 chiar, de la vechi la nou, dar nu de la un<br \/>\nfond vechi la o form\u0103 nou\u0103 ci \u00een primul r\u00e2nd de la o<br \/>\nmentalitate veche la una nou\u0103, ceea ce presupune<br \/>\nluarea \u00een considerare \u00een acela\u015fi timp \u015fi a fondului \u015fi a<br \/>\nformei. Acest ideal maiorescian exist\u0103, \u015fi el este cel care<br \/>\n\u00eel proiecteaz\u0103 pe Maiorescu \u00een r\u00e2ndul con\u015ftiin\u0163elor<br \/>\nmesianice, prin faptul c\u0103 el vizeaz\u0103 o \u00eentreag\u0103 societate<br \/>\n\u015fi un timp \u00eentreg. \u201d&#8230;T.Maiorescu izbe\u015fte prin unitate:<br \/>\ndup\u0103 jum\u0103tate de veac de activitate public\u0103 , el se<br \/>\nmen\u0163ine \u00eenc\u0103 \u00een atitudine de reac\u0163iune \u00eempotriva<br \/>\nprocesului de formare a culturii rom\u00e2ne, manifestat\u0103<br \/>\ndin tinere\u0163e cu o egal\u0103 convingere (&#8230;) Luptele prin care<br \/>\na trecut cu at\u00e2ta senin\u0103tate, du\u015fm\u0103niile cu care a fost<br \/>\nonorat, piedicile ce i s-au pus \u015fi, \u00een sf\u00e2r\u015fit, victoria<br \/>\nfinal\u0103, sunt o pild\u0103 de energie omeneasc\u0103 pus\u0103 \u00een<br \/>\nslujba unui ideal \u00eenaintea c\u0103ruia totul trebuie s\u0103<br \/>\ncedeze&#8230;\u201d (Lovinescu, E., Critice, vol. 2, Ed. Minerva,<br \/>\nBuc., 1982, pp.18-19).<br \/>\nRuptura pe care o produce criticismul la nivelul<br \/>\ncon\u015ftiin\u0163elor inteligen\u0163ei rom\u00e2ne\u015fti, este at\u00e2t de<br \/>\nputernic\u0103 \u00eenc\u00e2t orienteaz\u0103 c\u00e2tevagenera\u0163ii de dup\u0103<br \/>\nMaiorescu. Mesianismul s\u0103u vine din \u00eencrederea<br \/>\nindirect\u0103 a lui Maiorescu \u00een schimbare, atunci c\u00e2nd<br \/>\nadopta acel ton catastrofic referitor la \u00een\u0103bu\u015firea<br \/>\nfondului de c\u0103tre form\u0103. F\u0103r\u0103 dimensiunea sa mesianic\u0103,<br \/>\ndar \u015fi ac\u0163ional\u0103, evolu\u0163iile respective nu s-ar putea<br \/>\nexplica pe deplin.<br \/>\nMaiorescu a creat genera\u0163ia de creatori<br \/>\ncontemporan\u0103 lui fie prin fenomenul discipolilor fie<br \/>\nprin acela al adversarilor: Mihai Eminescu, \u00een literatur\u0103,<br \/>\nfilosofie, economie, jurnalism; Ion Luca Caragiale,<br \/>\nliteratur\u0103 (Ibidem, p.22: \u201c\u2026s\u0103m\u00e2n\u0163a aruncat\u0103 de<br \/>\nMaiorescu n-a rodit numai \u00een s\u00e2nul unui partid politic<br \/>\n(\u2026), ci \u015fi \u00een doi din cei mai \u00eensemna\u0163i scriitori ai<br \/>\ntimpului, \u00een Eminescu \u015fi Caragiale (\u2026) dac\u0103 Eminescu<br \/>\na \u00eempr\u0103\u015ftiat cugetarea lui Maiorescu sub o form\u0103<br \/>\nteoretic\u0103 \u015fi polemic\u0103, Caragiale a fixat-o sub forma mult<br \/>\nmai sugestiv\u0103 a artei (\u2026) prin ace\u015fti doi mari scriitori ,<br \/>\ncugetarea teoretic\u0103 a lui Maiorescu a crescut \u00een valoare<br \/>\nde circula\u0163ie \u201d); B.P.Hasdeu, filologie, literatur\u0103, istorie;<br \/>\nC.D. Gherea, critic\u0103 literar\u0103, sociologie, istorie; E.<br \/>\nLovinescu, critic\u0103 literar\u0103; N. Iorga, istorie, literatur\u0103; V.<br \/>\nP\u00e2rvan, istorie, arheologie. Eugen Lovinescu avea s\u0103<br \/>\nconfirme \u00een Memoriile sale importan\u0163a literar\u0103 a<br \/>\n\u201eJunimii\u201d chiar dac\u0103 nu era de acord cu ideologia acestei<br \/>\ngrup\u0103ri (conservatorismul): \u201e&#8230;\u00een domeniul pur literar<br \/>\nac\u0163iunea ei nu s-a ar\u0103tat numai salutar\u0103, pentru vremea<br \/>\naceea, ci e \u015fi actual\u0103 chiar azi prin continuitate. Practic<br \/>\nmeritul revine tuturor scriitorilor de talent grupa\u0163i \u00een<br \/>\njurul ei, ce au determinat aceast\u0103 mi\u015fcare de regenerare<br \/>\nliterar\u0103 colectiv\u0103&#8230;\u201d(Negoi\u0163escu, I., loc.cit., p.43)<br \/>\nMaiorescu rec\u0103p\u0103tase \u00een 1885 catedra de filosofie a<br \/>\nUniversit\u0103\u0163ii din Bucure\u015fti \u015fi \u00eencepuse imediat s\u0103-i<br \/>\nexamineze pe studen\u0163ii s\u0103i pentru a-i descoperi pe cei<br \/>\nmai \u00eenzestra\u0163i \u015fi a-i apropia de \u201eJunimea\u201d. Printre ace\u015fti<br \/>\nstuden\u0163i \u00eei \u00eent\u00e2lnim pe C. R\u0103dulescu-Motru, S. Mehedin\u0163i,<br \/>\nP.P. Negulescu, Mihail Dragomirescu, Pompiliu Eliade,<br \/>\nI. Al. Br\u0103tescu-Voine\u015fti, C. Giurescu, Teohari Antonescu<br \/>\netc&#8230; Odat\u0103 selecta\u0163i ace\u015fti tineri se bucurau de toat\u0103<br \/>\naten\u0163ia,proteguitoare a profesorului. El \u201e&#8230;\u00eei aducea la<br \/>\n\u015fedin\u0163ele Junimii \u015fi organiza chiar reuniuni de lectur\u0103<br \/>\nspeciale, pentru produc\u0163ia lor juvenil\u0103, \u00eei re\u0163inea la<br \/>\nmas\u0103, le \u00eentocmea bibliografii, coordon\u00e2ndu-le \u015fi<br \/>\ncontrol\u00e2ndu-le lecturile, le asculta opiniile \u015fi a\u015ftepta, cu<br \/>\ntact didactic, p\u00e2n\u0103 a interveni pentru clarificarea<br \/>\ncontroverselor. Nu le jugula nici o dat\u0103 independen\u0163a \u00een<br \/>\ng\u00e2ndire, suport\u00e2nd el, marele critic \u015fi profesor,<br \/>\nobserva\u0163iile studen\u0163ilor s\u0103i &#8230; (Ornea, Z., loc.cit, p.5). \u00cei<br \/>\navem \u00een fa\u0163a ochilor pe o parte dintre cei care aveau s\u0103<br \/>\ncontribuie la ridicarea Rom\u00e2niei, discipoli ai<br \/>\nprofesorului Maiorescu.<br \/>\n\u00cen final s\u0103 relu\u0103m pe scurt ideile pe care ne-am<br \/>\npropus s\u0103 le analiz\u0103m: Titu Maiorescu realizeaz\u0103 prin<br \/>\nstudiul s\u0103u din 1868. \u00cen contra direc\u0163iei de ast\u0103zi \u00een<br \/>\ncultura rom\u00e2n\u0103 o critic\u0103 puternic\u0103 a \u00eentregii culturi<br \/>\nrom\u00e2ne de p\u00e2n\u0103 la el, subordon\u00e2nd-o termenului de<br \/>\nimplicit direc\u0163ie veche. Sesizeaz\u0103 introducerea unor<br \/>\ninstitu\u0163ii pe filiera occidental\u0103 de c\u0103tre tinerii \u201egr\u0103bi\u0163i\u201d.<br \/>\nFolosind termenii de fond \u015fi form\u0103, el face trimiteri la<br \/>\naspectul autohton \u00een toate desf\u0103\u015fur\u0103rile sale, \u015fi la<br \/>\nelementele de import. Ne-am propus, folosind studiul lui<br \/>\nTitu Maiorescu \u00cen contra direc\u0163iei de ast\u0103zi \u00een cultura<br \/>\nrom\u00e2n\u0103, precum \u015fi anumite exegeze, s\u0103 \u00eencerc\u0103m o<br \/>\nreinterpretare a universului cultural maiorescian v\u0103zut<br \/>\npe o alt\u0103 pozi\u0163ie \u015fi anume aceea a unui mesianism<br \/>\ncatastrofic-ac\u0163ional, no\u0163iune care implic\u0103 ideile de:<br \/>\n\u00a7 asumare a unui ideal puternic de c\u0103tre un caracter<br \/>\nunitar;<br \/>\n\u00a7 ac\u0163iune pentru a provoca o ruptur\u0103 evident\u0103 \u00eentre<br \/>\nvechi \u015fi nou;<br \/>\n\u00a7crearea creatorilor structurilor moderne ale<br \/>\nRom\u00e2niei.<br \/>\nPrecum s-a putut observa Maiorescu, format \u00een<br \/>\ncontextul filosofiei germane \u015fi engleze renun\u0163\u0103 la<br \/>\nstatutul s\u0103u de filosof \u00een sine pentru a crea contextul<br \/>\nideatic al criticismului, exprimat prin teoria \u201cformelor<br \/>\nf\u0103r\u0103 fond\u201d. Creeaz\u0103 direc\u0163iile criticii generale, dar nu<br \/>\nr\u0103m\u00e2ne cantonat \u00eentr-o staz\u0103 de critic, ci dedic\u00e2ndu-se<br \/>\nschimb\u0103rilor prin ac\u0163iunile sale de stimulare a apari\u0163iei<br \/>\ncreatorilor noii societ\u0103\u0163i moderne rom\u00e2ne\u015fti.<br \/>\nAc\u0163ioneaz\u0103 astfel \u00eentr-un sens, numit de noi, mesianic<br \/>\ncatastrofic-ac\u0163ional particip\u00e2nd concret la structurarea<br \/>\nmodern\u0103 a Rom\u00e2niei.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>PETRACHE PLOPEANU Criticismul maiorescian (urmare din num\u0103rul trecut) 2. Negarea ca filosof \u00een sine a fost urmat\u0103 de asumarea misiunii<\/p>\n","protected":false},"author":18,"featured_media":10070,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"colormag_page_container_layout":"default_layout","colormag_page_sidebar_layout":"default_layout","_monsterinsights_skip_tracking":false,"_uf_show_specific_survey":0,"_uf_disable_surveys":false,"ngg_post_thumbnail":0,"video_url":"","footnotes":""},"categories":[7,328],"tags":[],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/22864"}],"collection":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/18"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=22864"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/22864\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":22865,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/22864\/revisions\/22865"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/10070"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=22864"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=22864"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=22864"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}