{"id":22825,"date":"2024-03-10T02:03:19","date_gmt":"2024-03-09T23:03:19","guid":{"rendered":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=22825"},"modified":"2024-03-10T02:05:04","modified_gmt":"2024-03-09T23:05:04","slug":"spatii-culturale-nr-2-6","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=22825","title":{"rendered":"Spa\u021bii culturale nr. 2 (6)"},"content":{"rendered":"

ECATERINA \u0162AR\u0102LUNG\u0102<\/strong>
\n\"\"

C\u0103l\u0103torii<\/strong><\/p>\n

Acum mai bine de 30 de ani…
\nLa pu\u0163in\u0103 vreme dup\u0103 ce m\u0103 m\u0103ritasem, era \u00een
\nprim\u0103vara lui 1975, ne-am hot\u0103r\u00e2t, so\u0163ul meu \u015fi
\ncu mine, s\u0103 c\u0103l\u0103torim \u00een str\u0103in\u0103tate c\u00e2t de mult
\nse va putea, nu doar ca s\u0103 cunoa\u015ftem lumea, ci \u015fi s\u0103
\nputem compara lumea noastr\u0103 cu alte lumi… Din p\u0103cate
\nnu puteam pleca dec\u00e2t \u00een \u0163\u0103rile lag\u0103rului socialist, pentru
\nc\u0103 eram oameni obi\u015fnui\u0163i, care nu aveau acces la avizele
\nde partid… Ne-am \u00eenscris deci la excursia cea mai
\nobi\u015fnuit\u0103, dar \u015fi cea mai lung\u0103 care se putea face: prin
\nONT, 3 s\u0103pt\u0103m\u00e2ni, \u00een URSS, asta \u00eensemn\u00e2nd Ucraina,
\nRusia, Azerbadjan \u015fi Georgia… Am plecat cu trenul, eram
\nun grup adunat din toat\u0103 \u0163ara, dar cel mai bine mi-l
\namintesc pe un doctor din Craiova \u015fi o s\u0103 vede\u0163i de ce…
\n\u00cenainte de prima oprire mare, Kievul, trenul nostru a
\ntrebuit, ca toate trenurile, s\u0103 schimbe terasamentul, adic\u0103
\ns\u0103 fie mutate toate vagoanele \u015fi locomotiva, la trecerea
\ngrani\u0163ei spre URSS pe boghie mai largi. Fiindc\u0103 \u00een tot
\nURSS-ul distan\u0163a \u00eentre \u015finele de cale ferat\u0103 e mai mare
\ndec\u00e2t \u00een restul lumii. Aceast\u0103 diferen\u0163\u0103 de standard, mi
\ns-a p\u0103rut de atunci, era, \u00een fond, o m\u0103sur\u0103 strategic\u0103… \u015ei
\nam \u00eenceput s\u0103 m\u0103 uit foarte bine pe geam, s\u0103 z\u0103resc ceva
\ndin Basarabia, apoi din Bucovina de nord, fiindc\u0103
\nmergeam c\u0103tre Cern\u0103u\u0163i. Transbordarea, ca \u015fi faptul c\u0103
\nu\u015file vagoanelor fuseser\u0103 sigilate, \u00eemi d\u0103duser\u0103 de
\ng\u00e2ndit. Ei bine, \u00een lungul c\u0103ii ferate, tot drumul, nu se
\nputea vedea nimic…
\n\u00centregul peisaj, ca \u015fi localit\u0103\u0163ile prin care am fi trecut,
\nerau ascunse de perdele de copaci…
\nDoar prin g\u0103ri z\u0103ream lumea pestri\u0163\u0103 \u015fi \u00eembr\u0103cat\u0103
\nmodest. Dac\u0103 era vreo oprire mai lung\u0103, de o jum\u0103tate de
\nor\u0103, \u00eensemna c\u0103 e g\u00e2ndit\u0103 dinadins, pentru ca s\u0103 poat\u0103
\nm\u00e2nca cei din tren. Nu, ei nu coborau, dar vedeau \u00een\u015firate
\npe peron mese cu de-ale gurii, de obicei m\u00e2ncare g\u0103tit\u0103,
\naburind. \u015ei-\u015fi foloseau gura \u015fi pl\u0103m\u00e2nii strig\u00e2nd \u015fi
\ndegetele ar\u0103t\u00e2nd c\u00e2te por\u0163ii voiau… Banii trebuiau
\npreg\u0103ti\u0163i, fiindc\u0103 dac\u0103 nu-i d\u0103deai, nu primeai farfuria…
\nM\u0103 g\u00e2ndeam c\u0103 o fi o \u0163ar\u0103 de naveti\u015fti, dar judecam dup\u0103
\nm\u0103surile noastre mici. Acolo, distan\u0163ele fiind foarte mari,
\niar rezervele de hran\u0103 cu care puteai pleca limitate, asta
\nera o solu\u0163ie optim\u0103…
\n\u00cen gara Cern\u0103u\u0163i am deschis geamul, pauza era lung\u0103,
\nm\u0103 g\u00e2ndeam s\u0103 trag cu urechea s\u0103 v\u0103d dac\u0103 aud
\nvorbindu-se rom\u00e2ne\u015fte. Doar acolo f\u0103cuse liceul Mihai
\nEminescu, fusese elevul lui Aron Pumnul… Gara era
\naproape pustie, doar un pu\u015fti pistruiat, c\u0103\u0163\u0103rat \u00eentr-un
\ncorcodu\u015f, se \u00eentindea dup\u0103 fructele abia p\u00e2rguite. \u015ei, la
\nun moment dat, cineva din tren a strigat cu foc: \u201eArde-le
\nm\u0103\u0103\u0103!\u201d Parc\u0103 tot trenul nostru sigilat a \u00eenceput s\u0103 r\u00e2d\u0103,
\npu\u015ftiul din pom r\u00e2dea \u015fi el, \u015fi a strigat \u00eenapoi, icnit \u015fi cu
\nn\u0103duf, \u00een lungul c\u0103ii ferate \u015fi vagoanelor de tren: \u201eD-apoi
\nc\u0103 le ard!\u201d S-a ivit imediat o echip\u0103 de feroviari cu ni\u015fte
\nbare de metal \u00een m\u00e2ini \u015fi noi, preventiv, ne-am tras
\n\u00een\u0103untru \u015fi am \u00eenchis geamurile…
\nKievul era un ora\u015f frumos, a\u015fa cum sunt frumoase
\nlocalit\u0103\u0163ile de \u00eenceput de veac XX, m\u0103 g\u00e2ndesc la
\narhitectur\u0103, dar f\u0103r\u0103 nimic personal \u00een el. Nu avea o
\nidentitate ucrainean\u0103, dar nici identitatea sovietic\u0103 nu
\nera foarte pregnant\u0103. Arhitectura era germano-francez\u0103
\nori, mai nou, cubist\u0103, \u015fi am c\u0103utat mult amprenta
\nlocului, prin parcuri \u2013 la un moment dat am g\u0103sit statuia
\nunui leu de pe vremea sci\u0163ilor, o copie, evident \u2013 ori pe
\nstr\u0103zi. La cap\u0103tul unui scuar se afla un pod mic, arcuit,
\ndin bare de fier nituite, care nu servea la nimic. L\u0103stari
\ntineri \u00eel acopereau pe jum\u0103tate \u015fi, apropiindu-ne, am
\ncitit c\u0103 fusese lucrarea de diplom\u0103 a inginerului Paton,
\nunul dintre primii care introdusese procedura de nituire
\n\u00een Ucraina… Un personaj, dup\u0103 cum aveam s\u0103-mi dau
\nseama c\u00e2nd am ajuns \u00een sf\u00e2r\u015fit pe malul Niprului, un
\nfluviu impresionant prin l\u0103\u0163imea lui, peste care era
\naruncat un pod la fel de impresionant, barele groase de
\nfier erau prinse tot \u00een nituri, constructorul era, evident,
\ntot Paton (tat\u0103l). Se \u00eensera, vremea era bl\u00e2nd\u0103, vedeam
\ninsulele din mijlocul fluviului cu plaje argintii, din nisip
\nfin, \u015fi c\u0103su\u0163e parc\u0103 de juc\u0103rie, cu acoperi\u015furi ro\u015fii… Erau
\ncasele de vacan\u0163\u0103 ale celor \u201ede la partid\u201d, dup\u0103 cum nea
\nsugerat, \u00een particular \u015fi \u00een \u015foapt\u0103, chiar Savia
\n(Elisaveta) noastr\u0103, \u00eenso\u0163itoarea grupului pentru
\nUcraina, basarabeanc\u0103 de pe la B\u0103l\u0163i, \u015fcolit\u0103 \u00eentru turism
\n\u015fi care se ferea s\u0103 vorbeasc\u0103 rom\u00e2ne\u015fte, cel pu\u0163in \u00een
\nprezen\u0163a celuilalt ghid, un rus t\u00e2n\u0103r, blond \u015fi simpatic,
\ncare avea s\u0103 ne \u00eenso\u0163easc\u0103 toat\u0103 excursia… \u0162\u0103rmul era
\nvegheat de o statuie impresionant\u0103, mi se p\u0103rea c\u0103
\nseam\u0103n\u0103 cu Iisus plutind deasupra Buenos Airesului,
\ndar nu era Iisus, ci cneazul Vladimir al Kievului, cel
\ncare-i cre\u015ftinase pe ru\u015fii din Rusia Kievlean\u0103. Pe atunci
\nKiev \u00eensemna chiar Rusia… Un semn de unitate
\noriginar\u0103 a slavilor din acel spa\u0163iu. Nu-mi amintesc s\u0103 fi
\nvizitat ceva notabil \u00een Kiev, am v\u0103zut doar pe dinafar\u0103
\nOpera \u015fi n-am v\u0103zut nici un muzeu… Am \u00eentrebat-o pe
\nSavia de ce nu ne ducem nic\u0103ieri, dar mi-a spus c\u0103
\n\u201eUcraina e aproape Rusia\u201d, c\u0103 mai bine vedem la
\nMoscova ce e de v\u0103zut…
\nTrenul nostru \u201ede pl\u0103cere\u201d ne-a \u015fi \u00eembarcat pentru
\nMoscova, iar pe Savia am l\u0103sat-o \u00een urm\u0103, \u00een gara din
\nKiev, pl\u00e2ng\u00e2ndu-se c\u0103 au ros-o pantofii, avea bandaje la
\nambele c\u0103lc\u00e2ie \u015fi, c\u00e2nd m-am uitat, pantofii ei parc\u0103 erau
\ndin carton. S-a uitat \u015fi ea, cu jind, la pantofii mei \u015fi a zis:
\nAdev\u0103rat ce se spune, c\u0103 Bucure\u015ftiul e aproape Paris\u201d…
\nMi-a venit s\u0103 r\u00e2d, de\u015fi nu v\u0103zusem Parisul dec\u00e2t \u00een poze…
\nMoscova era un colos, nu v\u0103zusem niciodat\u0103 un ora\u015f
\nat\u00e2t de mare \u015fi \u00een care oamenii s\u0103 tr\u0103iasc\u0103 \u00eempreun\u0103.
\nFusesem caza\u0163i \u00eentr-un hotel de pe l\u00e2ng\u0103 turnul de
\nteleviziune, ceea ce \u00eensemna c\u0103, lu\u00e2nd metroul c\u0103tre
\ncentru, aveai timp s\u0103 m\u0103n\u00e2nci o p\u00e2ine… Sta\u0163iile de
\nmetrou erau foarte ad\u00e2nci \u015fi abrupte, sc\u0103rile se aflau
\ndispuse sub un unghi de 400 pe o vertical\u0103 de cam 100 –
\n200 de metri, era un furnicar de oameni, iar eu nu mai
\nv\u0103zusem niciodat\u0103 un metrou. Ceea ce m-a surprins a
\nfost faptul c\u0103 se putea citi \u00een aceste condi\u0163ii. Erau tipi,
\nb\u0103rba\u0163i \u015fi femei de toate v\u00e2rstele, care coborau scara
\nrulant\u0103 cu o carte \u00een m\u00e2n\u0103, f\u0103ceau pa\u015fi c\u0103tre peroane
\nf\u0103r\u0103 s\u0103 ridice nasul din carte dec\u00e2t c\u00e2nd trebuiau s\u0103
\ncoteasc\u0103, o scurt\u0103 ochead\u0103 de jur \u00eemprejur. Ceilal\u0163i \u00eei
\nfereau, nu erau busculade. \u015ei \u00een trenul de metrou citeau,
\nag\u0103\u0163a\u0163i de c\u00e2te-o bar\u0103. Sta\u0163iile erau cu at\u00e2t mai
\nimpresionante cu c\u00e2t te apropiai de centru. Erau bogat
\ndecorate, cu malachit \u015fi statui de marmor\u0103, cu stucaturi
\nbaroce, \u00een genul barocului asiatic, care-mi amintea de
\ntemplele budiste \u015fi de India, nu dup\u0103 legile barocului
\neuropean, \u00eenflorit \u015fi c\u0103ut\u00e2nd s\u0103 eviden\u0163ieze am\u0103nuntul…
\nDoar c\u0103 statuile nu \u00eenf\u0103\u0163i\u015fau personaje abstracte, fauni
\nori vechi zeit\u0103\u0163i, ci muncitori \u015fi \u0163\u0103rani… Am aflat c\u0103
\nmetroul era o realizare a epocii staliniste. Stalin era
\noriginar din Georgia, spa\u0163iu de filtrare a culturilor
\nOrientului \u00eendep\u0103rtat, dar fusese format de revolu\u0163ie,
\nvoia s\u0103 se vad\u0103 c\u0103 \u201ea rupt-o cu trecutul\u201d \u015fi prive\u015fte c\u0103tre
\nviitorul \u201ecelor n\u0103p\u0103stui\u0163i\u201d… Pricepeam doctrina asta.
\nDar mi se p\u0103rea c\u0103 ea acoper\u0103, \u201eglobalizeaz\u0103\u201d, \u015fi nu
\neviden\u0163iaz\u0103 identitatea cu adev\u0103rat ruseasc\u0103 a locului.
\nAbia \u00een centru aveam s\u0103 descop\u0103r c\u00e2te ceva din ea. Neam
\nplimbat pe strada Arbat, din vecin\u0103tatea
\nKremlinului, o strad\u0103 \u00eenghe\u0163at\u0103 \u00een timp, \u00eelustr\u00e2nd o
\nMoscov\u0103 de secol XVIII, erau c\u0103su\u0163e mici, din b\u00e2rne de
\nlemn \u015fi cu ochiuri de geam \u015fi mai mici. \u00cen\u0103untru care se
\nvindeau tot felul de minun\u0103\u0163ii, de la litografii colorate
\ncu vechi biserici \u015fi cavaleri \u00een zale, p\u00e2n\u0103 la \u015faluri ruse\u015fti
\nuria\u015fe, triunghiulare, din angora cu firul foarte sub\u0163ire,
\npufoase, albe ori cenu\u015fii… Primul drum a fost, evident,
\nla mausoleul lui Lenin. Grupurile organizate aveau
\nprioritate \u00een fa\u0163a turi\u015ftilor veni\u0163i pe cont propriu, iar
\ngrupurile din \u0163\u0103rile socialiste aveau prioritate \u00een fa\u0163a
\ncelor din Occident. A\u015fa c\u0103 n-am stat la coada care
\n\u015ferpuia prin \u00eentreaga Pia\u0163\u0103 Ro\u015fie, ci am urmat grupul
\ndinaintea noastr\u0103, venit din RDG… In interior era rece,
\ntemperatur\u0103 controlat\u0103, Lenin era perfect conservat, ca
\no statuie de cear\u0103, un om m\u0103run\u0163el, culcat pe un pat alb
\ndublu (pe Stalin \u00eel scoseser\u0103 de acolo) \u015fi \u00eenconjurat de o
\ncutie de sticl\u0103. Cu to\u0163ii ne-am rotit \u00een t\u0103cere, fantomatic,
\n\u00een jurul catafalcului scund, dup\u0103 care am ie\u015fit afar\u0103.
\nNu mi-au venit \u00een minte dec\u00e2t mumiile faraonilor
\negipteni, pe care nu le v\u0103zusem nici m\u0103car \u00een poze, dar
\n\u015ftiam c\u0103 fuseser\u0103 metode foarte bune de conservare a
\ncorpului. De ce s\u0103 fi f\u0103cut asta cineva din lumea
\nmodern\u0103? Doar p\u0103strarea memoriei cuiva e mai vie prin
\nurm\u0103rile ac\u0163iunilor lui dec\u00e2t orice corp f\u0103cut din carne \u015fi
\ns\u00e2nge… \u015ei dac\u0103 asta era ceea ce se \u00eent\u00e2mplase cu adev\u0103rat
\n\u00een 1917, dup\u0103 marea Revolu\u0163ie Socialist\u0103 din Octombrie,
\natunci acest mod de a \u201eplusa\u201d cu amintirea cuiva mi se
\np\u0103rea c\u0103 ascunde cel pu\u0163in trei lucruri: c\u0103 fusese o
\nmentalitate impus\u0103 de stalinism, de a te separa de cineva
\npref\u0103c\u00e2ndu-te c\u0103 \u00eel adori, dup\u0103 normele Orientului
\nvizibile \u015fi \u00een sta\u0163iile de metrou; c\u0103 acest gen de a te preface
\ntr\u0103da o incompatibilitate de fond \u00eentre personajul
\nm\u0103run\u0163el de pe catafalc \u015fi cei vii, care f\u0103cuser\u0103 din el o
\nmumie; c\u0103 nevoia de a p\u0103stra \u015fi a gestiona puterea \u00eentr-un
\nspa\u0163iu at\u00e2t de mare \u2013 \u015fi includ aici \u015fi lag\u0103rul socialist \u2013
\nera perceput\u0103, de cei afla\u0163i la v\u00e2rful ei, ca o nevoie de a
\nasigura \u201eimaginea\u201d de referin\u0163\u0103, unificatore, a tot ceea ce
\ntrebuia s\u0103 vad\u0103 lumea \u00een acest \u201elag\u0103r\u201d. \u015ei citi\u0163i cuv\u00e2ntul
\nlag\u0103r cu toate sensurile lui, mai ales acela care separ\u0103 pe
\ncei afla\u0163i \u00een\u0103untru de cei afla\u0163i \u00een afar\u0103. Aceast\u0103 impresie
\nmi-a fost \u00eent\u0103rit\u0103 afl\u00e2nd c\u0103 \u00een zidul Kremlinului, de jur
\n\u00eemprejurul mausoleului, erau \u00eengropate o mul\u0163ime de
\npersonalit\u0103\u0163i istorice (pentru mi\u015fcarea muncitoreasc\u0103
\norientat\u0103 c\u0103tre comunism). Henri Barbusse de pild\u0103 era
\nacolo, \u00eemi amintesc de pl\u0103cu\u0163a lui funerar\u0103.
\nBine, dar identitatea acestui loc anume unde era, unde
\ntrebuia c\u0103utat\u0103? Fiindc\u0103, era de presupus, \u00een virtutea ei
\nfunc\u0163ionau oamenii \u00een profunzimea lor \u015fi, p\u00e2n\u0103 la urm\u0103,
\ndincolo de orice comandamente ori imperative ale clipei,
\nea avea s\u0103 r\u0103sar\u0103 ca aburul deasupra apelor care fierb \u00een
\nad\u00e2nc. \u015ei au fost trei sau patru locuri unde am v\u0103zut cu
\nadev\u0103rat Rusia \u015fi sufletul rus. \u00cen afar\u0103 de Arbat, au fost
\nGaleriile Tretiakov. Dup\u0103 at\u00e2ta vreme \u00eemi amintesc de
\ndoi pictori: Vodkin \u015fi \u015ei\u015fkin. Primul picta cai ro\u015fii, de un
\nro\u015fu str\u0103lucitor, pe un fond verde. Caii se aflau parc\u0103 \u00een
\nzbor, \u00een pozi\u0163ii oarecum nefire\u015fti, ca, mai t\u00e2rziu,
\npersonajele lui Marc Chagall. Unul din tablouri era Calul
\nro\u015fu la sc\u0103ldat \u015fi altul Fantezie. Al doilea picta doar
\np\u0103duri, mai ales de mesteceni cu siluete sub\u0163iri \u015fi
\nluminoase, ierburi m\u0103runte prin lumini\u015furi pline de
\nsoare. P\u0103durea tr\u0103ia prin ea \u00eens\u0103\u015fi, dac\u0103 al\u0103turai \u00een minte
\ntoate tablourile lui \u015ei\u015fkin vedeai deodat\u0103 o lume, un mod
\nde a percepe lumea \u015fi, de fapt, un mod de via\u0163\u0103. Tot ce
\n\u015ftiam din basmele lui Bajov c\u0103p\u0103ta contur \u015fi puteam s\u0103
\n\u00een\u0163eleg ce erau ei, slavii dinspre nord, fa\u0163\u0103 de noi, care era
\ndiferen\u0163a lor profund\u0103. Nu conta am\u0103nuntul \u00een rela\u0163iile
\ndintre indivizi \u2013 dac\u0103 te izbeai pe strad\u0103 de cineva, ori
\ncineva de tine, nimeni nu-\u015fi cerea scuze \u015fi lucrul \u0103sta nu
\nconta deloc, nu avea semnifica\u0163ie \u2013 dar to\u0163i indivizii
\ncontau \u015fi deveneau uni\u0163i prin raportarea la acel ambient,
\nse ap\u0103rau cumva unii pe al\u0163ii de natura \u00eenconjur\u0103toare,
\n\u00ee\u015fi stabileau identitatea diferit\u0103 fa\u0163\u0103 de ea, dar \u015fi c\u0103ile de
\ncomunicare cu marele tot… Faptul c\u0103 intuiam bine mi s-a
\nconfirmat t\u00e2rziu de tot, \u00een 2006, c\u00e2nd a venit la Bucure\u015fti
\nregizorul Nikita Mihalkov \u015fi l-am \u00eentrebat cum se vede
\nla ei problema minorit\u0103\u0163ilor… A avut o sclipire \u00een ochi \u015fi
\nmi-a spus: \u201eM-am dus odat\u0103 pe Volga, \u00eentr-un sat t\u0103tar. \u015ei
\nmi-au ar\u0103tat o moschee pus\u0103 \u00eentr-un peisaj absolut rusesc.
\n– De c\u00e2nd e aici? am \u00eentrebat. – Aa, e nou\u0103, doar cinzeci de
\nani, mi-au r\u0103spuns. – Dar satul? Ei, satul are 800 de ani…
\n\u201e \u015ei\u201d, a \u00eencheiat Mihalkov, \u201emi-am dat seama c\u0103 peisajul
\n\u00eel define\u015fte pe om, cu to\u0163ii ne identific\u0103m prin leg\u0103tura cu el.
\nT\u0103tarii erau acolo probabil dinaintea noastr\u0103, dar eram,
\ncu to\u0163ii, ai acelui loc: \u015fi noi, cu p\u0103durea, \u015fi ei, cu satul…\u201d
\nPe urm\u0103 ne-am dus s\u0103 t\u00e2rguim la GUM \u015fi la \u0162UM,
\nambele sunt prescurt\u0103ri pentru cele mai mari magazine
\nuniversale din Moscova. Nu mai v\u0103zusem a\u015fa ceva \u015fi nam
\nmai v\u0103zut a\u015fa ceva p\u00e2n\u0103 ast\u0103zi, de\u015fi am fost \u00een peste
\n25 de \u0163\u0103ri. GUM-ul avea \u00een interiorul lui str\u0103zi cu f\u00e2nt\u00e2ni
\narteziene \u015fi b\u0103nci unde te puteai odihni. Boxele cu marf\u0103,
\nat\u00e2t de la parter, c\u00e2t \u015fi de la etaje, erau deschise c\u0103tre
\naceste str\u0103zi interioare unde, de obicei, lumea m\u00e2nca
\n\u00eenghe\u0163at\u0103. Nu erau puse \u00een vreo ordine, m\u0103rfuri de tot
\nfelul \u0163i se perindau prin fa\u0163a ochilor, colorate \u015fi ame\u0163itor
\nde multe, un fel de pe\u015fter\u0103 a \u015eeherezadei. Un zumzet ca
\nde stup, rareori \u00eentrerupt de muzic\u0103, plutea prin aerul
\ncald \u015fi mirosuri de mirodenii, de friptur\u0103, de bomboane
\nruse\u015fti, sticloase \u015fi f\u0103r\u0103 umplutur\u0103, de portocale, se
\namestecau cu fo\u015fnetul uniform al f\u00e2nt\u00e2nilor. Nici nu \u015ftiai
\nce s\u0103 cumperi. V\u00e2nz\u0103toarele erau gr\u0103bite \u015fi repezite, nici
\nuna nu z\u00e2mbea \u015fi aveai tot timpul senza\u0163ia c\u0103 vor s\u0103 te ia
\nla zor, c\u0103 mai sunt \u015fi al\u0163ii la r\u00e2nd… Acolo era mai mult
\ndec\u00e2t Rusia, era URSS-ul, m\u0103rfuri din \u0163\u0103rile componente,
\ndin Asia profund\u0103, dinspre Caspica, dinspre Siberia, se
\n\u00eenvecinau f\u0103r\u0103 ca cineva s\u0103 se mire. Lag\u0103rul socialist \u00een
\n\u00eentregul lui era prezent, am v\u0103zut pantofi \u015fi m\u0103nu\u015fi de
\npiele de la noi, dar Savia, ghida noastr\u0103 basarabeanc\u0103,
\ntrebuie c\u0103 nu ajunsese p\u00e2n\u0103 aici niciodat\u0103…. \u00cemi amintesc
\nc\u0103 m\u00e2ncarea era foarte ieftin\u0103, de ordinul copeicilor
\nputeai lua ceva s\u0103 te saturi. Iar raportul \u00eentre rubl\u0103 \u015fi leu
\nera de 1 la 10, ca \u015fi \u00eentre dolar \u015fi leu, \u015fi situa\u0163ia asta a fost
\nstabil\u0103 cam toat\u0103 perioada socialist\u0103. \u0162UM-ul era mai
\nmic, cam o cincime din GUM, mi s-a p\u0103rut. Aici puteai
\ng\u0103si cosmetice \u015fi desuuri. Aveam s\u0103 r\u0103m\u00e2n perplex\u0103 \u00een
\nfa\u0163a t\u0103riei parfumurilor ruse\u015fti, f\u0103cute fiecare parc\u0103 dintro
\nsingur\u0103 substan\u0163\u0103, mirosuri pure \u015fi ame\u0163itoare, mai ales
\nde flori. Nu era nimic sofisticat, percepeai totul la
\nsuprafa\u0163a con\u015ftiin\u0163ei \u015fi imediat. Nici desuurile nu erau
\nf\u0103cute pentru rafinamentele celuilalt sex, erau f\u0103cute doar
\nca s\u0103 acopere goliciunea… A\u015fa mi-am explicat de ce fata
\ncare f\u0103cea curat la hotel r\u0103m\u0103sese cu ochii la halatul meu
\nbleu, transparent \u015fi plin de vol\u0103na\u015fe, cu un decolteu
\nad\u00e2nc, altminteri nu cine \u015ftie ce, fiindc\u0103 era sintetic. A
\nvrut s\u0103-l cumpere \u015fi mi-a spus c\u0103 sinteticul e la mare pre\u0163
\npe-acolo…
\n\u00cen sf\u00e2r\u015fit, am fost la Kremlin. Nu se putea vedea tot
\nce era de vizitat \u00een tipul de excursie pe care-o pl\u0103tisem
\nnoi, diademele \u0163arilor, diamantele \u015fi toate bijuteriile
\ncoroanei aveam s\u0103 le v\u0103d mult mai t\u00e2rziu, \u00een 1988, c\u00e2nd
\nam fost trimis\u0103 de Academia Rom\u00e2n\u0103 \u015fi primit\u0103 de
\nAcademia de \u015etiin\u0163e a URSS ca s\u0103 cercetez pozi\u0163ia
\ndocumentelor lui Dimitrie Cantemir \u00een arhivele ruse\u015fti.
\nDar \u00een acea prim\u0103 c\u0103l\u0103torie, \u201eini\u0163iatic\u0103\u201d, dup\u0103 cum
\npretindea so\u0163ul meu, am v\u0103zut, dincolo de zidurile
\ncrenelate, doar salba de biserici, una mai frumoas\u0103 dec\u00e2t
\nalta, cu turle aurite, fie o salb\u0103 de turle mici care
\nacopereau suprafa\u0163a unui p\u0103trat, ca la vechile
\nmonumente malaeziene, fie o turl\u0103 mare \u00een centru \u015fi
\naltele mici, dispuse la col\u0163uri. Dar, ca \u015fi la Vasili Blajen\u00e2i,
\naflat\u0103 \u00een Pia\u0163a Ro\u015fie, toate turlele aveau form\u0103 de ceap\u0103,
\nori mai degrab\u0103 de glob de Cr\u0103ciun cu v\u00e2rful ascu\u0163it.
\nDec\u00e2t c\u0103 Vasili Blajen\u00eei avea turle pictate, nu aurite.
\nOrtodoxia rus\u0103 mi-a ap\u0103rut dintr-odat\u0103 diferit\u0103 de aceea
\ngreceasc\u0103, a noastr\u0103, unde turlele erau fie una, central\u0103, la
\nbisericile mici, fie dispuse \u00een form\u0103 de cruce, iar totul
\namintea de \u201em\u0103sura de aur\u201d a antichit\u0103\u0163ii grece\u015fti, care
\nera m\u0103sura fiin\u0163ei umane. Totul era f\u0103cut \u201edup\u0103 omul
\ncare se ruga lui Dumnezeu\u201d, nu \u201edup\u0103 slava lui
\nDumnezeu care trebuia impus omului\u201d… Ceva din istoria
\nplin\u0103 de cruzimi semnificative a Kremlinului a \u0163\u00e2\u015fnit
\nc\u0103tre mine \u00een clipa c\u00e2nd ghidul nostru moscovit ne-a
\nspus, ar\u0103t\u00e2ndu-ne treptele albe ale unei biserici: \u201e\u015ei aici,
\npe treptele astea, \u015fi-a ucis Ivan cel Groaznic fiul, tot Ivan
\n\u015fi el, \u00eentr-o clip\u0103 de furie cumplit\u0103 \u015fi pe care avea s-o
\nregrete toat\u0103 via\u0163a… Dar ce folos…\u201d Neamul sci\u0163ilor, din
\ncare veneau slavii, cu toat\u0103 civiliza\u0163ia calului care
\ndomin\u0103 \u015fi ast\u0103zi planeta, mi se \u00eenf\u0103\u0163i\u015fa astfel cu for\u0163a \u015fi
\nnest\u0103p\u00e2nirea ei care m\u0103turase Asia \u015fi o bun\u0103 parte a
\nEuropei… Nu \u0163ara era strategic\u0103, a\u015fa cum credea tata, care
\nf\u0103cuse al doilea r\u0103zboi mondial \u015fi ajunsese p\u00e2n\u0103 la
\nStalingrad, ci oamenii erau al\u0163ii, esen\u0163a lor p\u0103m\u00e2ntean\u0103
\nf\u0103cuse \u0163ara dup\u0103 m\u0103sura lor, care pendula \u00eentre basmul
\nlumini\u015furilor de p\u0103dure \u015fi furia lui Ivan cel Groaznic.
\n\u00cenainte de a p\u0103r\u0103si Rusia, ne-am dus la Soci, pe
\nmalul M\u0103rii Negre, \u00een Crimeea. Era o sta\u0163iune de elit\u0103
\ncu clim\u0103 sudic\u0103, hotelurile se \u00een\u015firau \u00eentre munte \u015fi
\nap\u0103, erau leandri \u00eenflori\u0163i pe toate dealurile, magnolii
\n\u00eenflorite pe toate str\u0103zile \u015fi desi\u015furi de bambus…
\nC\u00e2ndva hotelurile fuseser\u0103 cu adev\u0103rat elegante, \u00een
\nstilul Secession mai ales,\u2013 care apar\u0163ineau clasei
\nmuncitoare \u2013 erau \u00eenconjurate de parcuri frumoase.
\nAcum hotelurile mai p\u0103r\u0103ginite, dar parcurile nu. Unul
\ndin el, plin de bananieri, avea, ca decora\u0163ie, personaje
\ndin basmele ruse\u015fti f\u0103cute din r\u0103d\u0103cini contorsionate
\n\u015fi care sugerau personaje… \u00cen altul am v\u0103zut un
\npalmier \u00eenflorit. Nu mai \u015ftiu ce specie era, dar, cam de
\nla 20 de m \u00een\u0103l\u0163ime, se arcuiau p\u00e2n\u0103 la sol patru lujere
\nlungi \u015fi groase c\u00e2t bra\u0163ul, fiecare \u00eenconjurat de
\ninflorescen\u0163e aurii \u015fi parfumate… Prin parcuri se
\n\u00eenv\u00e2rteau turi\u015ftii sovietici, de obicei fete \u00eembr\u0103cate
\nmodest \u015fi f\u0103r\u0103 po\u015fete, \u00eenso\u0163ite de b\u0103ie\u0163i veseli. Cu to\u0163ii
\nse \u0163ineau cu m\u00e2inile pe la spate \u015fi c\u00e2ntau \u00een cor, pe
\ndou\u0103 voci, melodii melancolice, foarte frumoase. Nu
\nse s\u0103rutau \u00een public, ca pe la noi, \u00een Ci\u015fmigiu… Am
\n\u00eencercat s\u0103 fac plaj\u0103 \u00een fa\u0163a frumosului hotel
\nJem\u015fciujina (Perla), unde \u015fedem, \u015fi am fost sf\u0103tuit\u0103 s\u0103
\n\u00eenchiriez un fund de lemn pe care s\u0103 stau. Bine am
\nf\u0103cut c\u0103 l-am luat! Nu era nisip deloc, erau bolovani
\nmari, cenu\u015fii, apa izbea \u00eentr-un perete de bazalt. \u00cen
\nziua urm\u0103toare ne-am dus, pe cont propriu, s\u0103 vedem
\nsta\u0163iunea \u015fi am nimerit \u00een partea locuit\u0103 a ora\u015fului.
\nBlocurile ar\u0103tau jalnic, unul din ele mi s-a p\u0103rut c\u0103 e
\n\u00eenclinat, iar altul avea, pe la etajul 3-4, o gaur\u0103 \u00een
\nperetele lateral, acoperit\u0103 cu folie de plastic. M-am
\n\u00eentors deprimat\u0103 \u015fi n-am povestit nim\u0103nui ce v\u0103zusem.
\nDe acolo aveam s\u0103 plec\u0103m c\u0103tre Georgia \u015fi
\nAzerbaidjan, ambele spa\u0163ii diferite de cel rusesc, primul
\ncare apar\u0163inea leag\u0103nului popoarelor indo-europene, de
\nunde ne tr\u0103geam \u015fi noi (dacii \u015fi ge\u0163ii, dar \u015fi latinii), al
\ndoilea un spa\u0163iu islamic, dantela zdren\u0163uit\u0103 a Imperiului
\nPersan \u00eenc\u0103 \u00eei m\u00e2ng\u00e2ia marginile, dup\u0103 cum cea mai nou\u0103
\nmare religie a lumii, Islamul, unde Iisus era doar unul din
\nprofe\u0163ii lui Mahomed, amintea de triburile mongolice,
\nvenite \u015fi ele spre Europa tot odat\u0103 cu civiliza\u0163ia calului…
\nFire\u015fte, am perspectiva de ast\u0103zi asupra excursiei de
\natunci \u015fi a tuturor drumurilor mele pe p\u0103m\u00e2nt… Dar a\u015fa
\n\u015fi trebuie, fiecare om judec\u0103 trecutul prin prisma
\nprezentului \u015fi face evalu\u0103ri pentru viitor… Asta este, cred,
\no condi\u0163ie general\u0103 a speciei…<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

ECATERINA \u0162AR\u0102LUNG\u0102 C\u0103l\u0103torii Acum mai bine de 30 de ani… La pu\u0163in\u0103 vreme dup\u0103 ce m\u0103 m\u0103ritasem, era \u00een prim\u0103vara<\/p>\n","protected":false},"author":18,"featured_media":10070,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"colormag_page_container_layout":"default_layout","colormag_page_sidebar_layout":"default_layout","_monsterinsights_skip_tracking":false,"_uf_show_specific_survey":0,"_uf_disable_surveys":false,"ngg_post_thumbnail":0,"video_url":"","footnotes":""},"categories":[7,328],"tags":[],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/22825"}],"collection":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/18"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=22825"}],"version-history":[{"count":2,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/22825\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":22827,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/22825\/revisions\/22827"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/10070"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=22825"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=22825"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=22825"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}