{"id":22788,"date":"2024-03-06T00:20:35","date_gmt":"2024-03-05T21:20:35","guid":{"rendered":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=22788"},"modified":"2024-03-06T00:22:45","modified_gmt":"2024-03-05T21:22:45","slug":"spatii-culturale-nr-2-2","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=22788","title":{"rendered":"Spa\u021bii culturale nr. 2 (2)"},"content":{"rendered":"

ESEU<\/strong><\/p>\n

PETRU URSACHE<\/strong>
\n\"\"

SAT \u015eI ORA\u015e<\/strong><\/p>\n

C\u00eend apare pe rol problema folclorului, \u015fi e bine
\nc\u0103 asta se \u00eent\u00eempl\u0103 din c\u00eend \u00een c\u00eend, discu\u0163iile
\niau, uneori, un curs nebunatic. Fiecare crede c\u0103
\nare ceva important de spus, intr\u0103 cu toat\u0103 lumea \u00een
\npolemic\u0103, e cazul nu e cazul, crede c\u0103 unul e prea
\nconservator iar cel\u0103lalt a luat-o razna, inventeaz\u0103 teze
\nciudate, str\u0103ine de realitatea satului, a muzeului, a
\nbibliotecii \u015fi \u00ee\u015fi \u00eenchipuie c\u0103 a pus punct unei afaceri
\ndevenit\u0103 \u201eminor\u0103\u201d. Cunoscuta zical\u0103, pr\u0103fuit\u0103, dar \u00eenc\u0103
\n\u00een\u0163eleapt\u0103: \u201enu vede p\u0103durea din cauza copacilor\u201d, sare
\ndin dic\u0163ionar s\u0103 consemneze \u00eend\u0103r\u0103tnicul derapaj de
\ng\u00eendire. C\u0103ci despre cultura popular\u0103 \u015fi prealfabet\u0103 este
\nvorba, \u00een fond, cu bune \u2013 cu rele, aceea care a constituit
\nsuportul vie\u0163ii suflete\u015fti al \u00eentregii omeniri, pe parcursul
\na ne\u015ftiute mii de ani, uneori cu rol decisiv \u00een derularea
\nexisten\u0163ei, alteori asociindu-se, tot pe termen lung, cu
\nforme \u00eenrudite de cultur\u0103, ca s\u0103 constituie \u00eempreun\u0103 un
\ntot lucrativ, dinamic \u015fi roditor. Unitar \u00eentr-o prim\u0103
\naproxima\u0163ie, fenomenul se diversific\u0103 dup\u0103 zone
\ngeografice, dup\u0103 tipuri de a\u015fezare sat-ora\u015f-cetate, dup\u0103
\nforme de ocupa\u0163ie. Este n\u0103zuin\u0163a ontologic\u0103 din
\ntotdeauna a individului desprins de animalitate de a se
\nreg\u0103si pe sine cu ardoare, ca fiin\u0163\u0103 g\u00eenditoare \u015fi sensibil\u0103.
\nDe aici a izvor\u00eet interesul forte de \u00eembog\u0103\u0163ire a vie\u0163ii
\nsuflete\u015fti \u015fi de tezaurizare \u00een formele capodoperei, de
\n\u00eennoire permanent\u0103, adic\u0103 de c\u0103utare neostenit\u0103 \u015fi
\ndramatic\u0103 a altor orizonturi de existen\u0163\u0103, at\u00eeta c\u00eet \u00eei este
\npermis omului ca \u201em\u0103sur\u0103\u201d a lucrurilor \u00eentre care se afl\u0103
\nintegrat \u015fi de care se \u00eenvrednice\u015fte a le purta de grij\u0103 cu
\ncon\u015ftiin\u0163\u0103 \u015fi r\u0103spundere.
\nNu cred c\u0103 vremurile b\u0103tr\u00eene au fost mai pu\u0163in
\ncutez\u0103toare \u00een provocarea necunoscutului dec\u00eet cele
\nmoderne, de la inventarea tehnicii savante \u00eencoace
\nori odat\u0103 cu c\u0103l\u0103toriile imaginare \u00een spa\u0163iile cosmice,
\n\u00een baza dezvolt\u0103rii calculului matematic \u015fi a
\nastrofizicii; c\u0103 ar fi fost mai pu\u0163in \u00eenzestrate cu
\nfantezie creatoare, mai timide \u00een asumarea tuturor
\nriscurilor \u00een \u00eemprejur\u0103ri capitale de via\u0163\u0103 \u015fi de
\nmoarte. E dificil s\u0103 se opereze cu unit\u0103\u0163i de m\u0103sur\u0103,
\ns\u0103 se fac\u0103 ierarhiz\u0103ri, s\u0103 se aplice calificative dup\u0103
\nsimpatii \u015fi capricii. Fiin\u0163a uman\u0103 a r\u0103mas permanent
\naceea\u015fi \u00een dorin\u0163a de autodep\u0103\u015fire, cu sub\u00een\u0163elegerea
\nc\u0103 anumite segmente de timp poart\u0103 semne de
\nrecunoa\u015ftere, de identitate. Este implicat\u0103 aici o
\ncronologie evenimen\u0163ial\u0103, dup\u0103 rotirea astrelor, nu
\ndup\u0103 mersul liniar al acelor ceasornicului. A\u015fa c\u0103
\nunele \u00eent\u00eempl\u0103ri trec \u00een uitare sau las\u0103 urme \u00een
\narhive, altele revin mereu \u015fi mereu \u00een actualitatea cea
\nmai presant\u0103. Prin compara\u0163ie, orice nou\u0103 experien\u0163\u0103,
\noric\u00eet de \u201emodern\u0103\u201d am considera-o, cu deplin\u0103
\n\u00eendrept\u0103\u0163ire, de altfel, \u015fi \u201ede ultim\u0103 or\u0103\u201d, fie ea \u015fi
\n\u201eepocal\u0103\u201d, intr\u0103 cu vremea \u00een serie istoric\u0103. Aparen\u0163a
\ndezbin\u0103 omenirea \u00een diverse chipuri.
\nFac excep\u0163ie de la aceast\u0103 regul\u0103 c\u00eeteva experien\u0163e de
\ndurat\u0103, destinate s\u0103 refac\u0103 unitatea, s\u0103 o aduc\u0103, vrem
\nnu vrem, \u00een starea ei de primordialitate, ca s\u0103 constat\u0103m
\ncu bucurie ori cu triste\u0163e: \u201enimic nou sub soare\u201d. Nu
\nchiar \u00eent\u00eempl\u0103tor, unele dintre ele vin din trecutul cel
\nmai \u00eendep\u0103rtat. Un exemplu: prima scriere intrat\u0103 \u00een
\narhiva omenirii, fire\u015fte, ini\u0163ial \u201eoral\u0103\u201d, este un mit
\ncosmogonic, Enuma eli\u015f\u2026 Textul a fost descoperit
\nprintre celebrele t\u0103bli\u0163e sumeriene \u015fi zugr\u0103ve\u015fte cerul,
\np\u0103m\u00eentul \u015fi v\u0103zduhul \u00een toat\u0103 grandoarea lor spa\u0163ial\u0103.
\nSe fixeaz\u0103 cadrul natural al luptei eroice dintre vultur
\n\u015fi \u015farpe, simboluri ale unor \u00eemp\u0103r\u0103\u0163ii distincte \u015fi opuse.
\nCosmosul \u201ese n\u0103scu\u201d. \u015eocheaz\u0103 impresia de m\u0103re\u0163ie, de
\nfor\u0163\u0103 \u015fi de dominare, paradigm\u0103 a intersect\u0103rii
\ncosmogoniei cu antropogonia, ca prim \u00eenceput de
\ndrum pentru omenire; dar \u015fi prim laborator-embrion,
\n\u00een a\u015fteptarea tuturor \u015ftiin\u0163elor care urmau s\u0103 vin\u0103 pe
\nm\u0103sura rotirii, de data aceasta, a acelor ceasornicului.
\nDac\u0103 au ap\u0103rut \u00een imaginar, la orizont \u015fi \u00een manualele
\nde \u015ftiin\u0163\u0103, alte \u201eceruri\u201d, alte \u201elumi\u201d, acestea au
\n\u00eensemnat cre\u015fteri \u015fi adaosuri. Dar s\u0103 nu uit\u0103m: \u015ftiin\u0163a
\ncea mai nou\u0103 \u00eenc\u0103 le a\u015faz\u0103 \u00een zona relativit\u0103\u0163ii; cerul \u015fi
\np\u0103m\u00eentul din Enuma eli\u015f\u2026 \u00eenc\u0103 r\u0103m\u00een date primordiale
\n\u015fi \u00een prezentul imediat, chiar dac\u0103 sunt cutremurate din
\nc\u00eend \u00een c\u00eend de sunetul misterios \u015fi cosmic al unui
\nfantomatic Big Bang.
\nAceea\u015fi statornicie multimilenar\u0103 o dovede\u015fte \u015fi
\ndipticul existen\u0163ial via\u0163\u0103-moarte, pus \u00een ecua\u0163ie \u015fi ca
\ntensionat\u0103 \u00eentrebare tot sub forma mitului, prin
\nintermediul unor personaje divine, zei-zei\u0163e \u015fi eroi ca I\u015ftar,
\nEre\u015fkigal, Inana, Dumuzi, Ghilgame\u015f; sau a basmului de
\ntipul Tinere\u0163e f\u0103r\u0103 b\u0103tr\u00eene\u0163e \u015fi via\u0163\u0103 f\u0103r\u0103 de moarte ori a
\nbaladei, ca \u201einegalabila epopee p\u0103storeasc\u0103\u201d, Miori\u0163a.
\nC\u0103ci \u015fi Dumuzi era tot p\u0103stor \u201emai ortoman\u201d, \u00een vechiul
\nSumer \u015fi vie\u0163uia tot \u201epe plai\u201d, \u00een preajma zeului Enlil. \u015ei
\nlui i s-a vestit moartea: \u201epe l-apus de soare\u201d duhurile gala,
\nadic\u0103 fiin\u0163e ale r\u0103ului \u015fi ale infernului, se vor n\u0103pusti
\nasupra lui. Nici Dumuzi n-a pus m\u00eena pe ciomag \u015ftiind,
\nca \u015fi p\u0103storul vr\u00eencean, c\u0103 primejdia era comandat\u0103
\nde alte puteri, ne\u015ftiute, dup\u0103 cum moartea, luat\u0103 \u00een
\nsine, r\u0103m\u00eene o tain\u0103 \u015fi pentru timpurile noastre moderne.
\nEa \u015fi numai ea era atotputernic\u0103, at\u00eet \u00een cer c\u00eet \u015fi pe
\np\u0103m\u00eent. Divinul Dumuzi, primul p\u0103stor, \u00eendr\u0103git de
\nputerile de sus, c\u00eend afl\u0103 de primejdie \u00eencepe s\u0103 se vaiete
\nde se \u00eenduio\u015feaz\u0103 \u015fi oile. Nimeni nu-i poate veni \u00een ajutor
\ndec\u00eet sora ( – mama, ca \u015fi \u00een Miori\u0163a), adic\u0103 o fiin\u0163\u0103
\nfeminin\u0103, me\u015fter\u0103 \u00een dialogul cu moartea \u015fi cu rena\u015fterea.
\nAceea\u015fi disperare \u00eel cuprinde \u015fi pe ne\u00eenfricatul
\nGhilgame\u015f, c\u00eend constat\u0103 c\u0103 moartea i l-a r\u0103pus pe
\nEnkidu. Zadarnic porne\u015fte, ca \u015fi eroul din Tinere\u0163e f\u0103r\u0103
\nb\u0103tr\u00eene\u0163e, \u00een c\u0103utarea unui r\u0103spuns lini\u015ftitor. \u00cen cele din
\nurm\u0103 se \u00eentoarce la ai s\u0103i \u00eenvins, dar cu \u00een\u0163elegerea c\u0103
\nmoartea nu are leac. Toat\u0103 \u201epovestea omului\u201d se opre\u015fte
\naici. Altfel spus, noi, cei de ast\u0103zi, continu\u0103m a fi
\ncontemporani cu Dumuzi, Ghilgame\u015f \u015fi cu p\u0103storul
\ncarpatic. C\u0103ci \u00een privin\u0163a binomului existen\u0163ial, via\u0163\u0103moarte,
\ncel pu\u0163in psihologic vorbind, nu am reu\u015fit s\u0103
\ndep\u0103\u015fim nivelul de comportament specific omului din
\ncomuna primitiv\u0103, cu tot optimismul pe care ni-l inspir\u0103,
\nformal \u015fi numai formal, cunoa\u015fterea \u015fi \u00eenlesnirile datorate
\ninstitu\u0163iilor moderne.
\nNu d\u0103m dovad\u0103 de \u00een\u0163elepciune, cum se pretinde prea
\nadesea, nici \u00een momentele de supravalorizare a
\nfenomenelor culturale de rezisten\u0163\u0103 multimilenar\u0103, nici
\n\u00een cele de minimalizare ori, \u015fi mai r\u0103u, de denigrare. \u00cen
\nprimul caz, oric\u00eet ar p\u0103rea de ciudat, nu ne conform\u0103m
\ntradi\u0163iei. \u00cenc\u0103rc\u00eend-o cu atribute peste fire, ne priv\u0103m de
\nposibilitatea de a o cunoa\u015fte, ne \u00eendep\u0103rt\u0103m de specificul
\n\u015fi de esen\u0163a ei. Situa\u0163ia se repet\u0103 \u00een chip simetric \u00een
\ndirec\u0163ia invers\u0103, a denigr\u0103rii. \u015ei de data aceasta \u00ee\u015fi fac loc
\n\u00een chip nepl\u0103cut \u015fi p\u0103gubos retorismele zgomotoase,
\nafirma\u0163iile f\u0103r\u0103 acoperire, derapajele de idei. Exist\u0103 un
\nproverb, cunoscut de toat\u0103 lumea \u015fi care porne\u015fte dintro
\nexperien\u0163a drastic\u0103: \u201eR\u00eede h\u00eerb de oal\u0103 spart\u0103\u201d. S\u0103 ne
\n\u00eenchipuim imposibilul, c\u0103 un individ din marele
\nanonimat, cu bun sim\u0163 \u015fi cu scaun la cap, ar porni \u00eentr-o
\nc\u0103l\u0103torie de studii socio-comportamentale, cum ne
\nexprim\u0103m noi cu preten\u0163ii \u015fi cu ifose, prin via\u0163a noastr\u0103
\nmodern\u0103, prin tribunale, spre exemplu, prin institu\u0163ii
\n\u00eenalte \u015fi societ\u0103\u0163i simandicoase. Ar avea multe s\u0103 ne
\nrepro\u015feze. Nu cred c\u0103 ar face-o \u00een batjocur\u0103, \u00een stilul
\ncontemporanilor no\u015ftri, sc\u00eerbi\u0163i total de trecutul
\n\u201e\u00eentunecat\u201d, ci cu \u00eentristare. \u00cen special \u00een leg\u0103tur\u0103 cu
\nmorala noastr\u0103 negativ\u0103, \u00eentoars\u0103 agresiv \u015fi triumf\u0103tor
\nspre r\u0103u \u015fi ur\u00eet, ar avea dese motive s\u0103 clatine din cap
\ndezaprobator. Ar avea \u015fi multe motive s\u0103 se opreasc\u0103
\nasupra unor aspecte de via\u0163\u0103 pe care le-ar considera
\n\u201eminunate\u201d, extraordinare; pentru c\u0103 \u0163\u0103ranul din
\nvechime nu a privit niciodat\u0103 ora\u015ful cu du\u015fm\u0103nie. Dar
\nde data asta s-ar sim\u0163i \u00eensingurat \u015fi s-ar \u00eentoarce la ai s\u0103i
\naduc\u00eendu-\u015fi aminte de zicala: \u201ePe\u015ftele de la cap se stric\u0103\u201d.
\nVorba e b\u0103tr\u00een\u0103. Ea viza, pe vremuri, conducerea,
\n\u00eentruchipat\u0103 prin administra\u0163ia carierist\u0103 \u015fi-n ciocoimea
\nhr\u0103p\u0103rea\u0163\u0103. Dar i s-a g\u0103sit coresponden\u0163\u0103, \u00een chip de
\nvariant\u0103, \u00een timpuri mai noi: \u201eR\u0103ul vine de la ora\u015f\u201d. Nici
\nacum nu trebuie s\u0103 exager\u0103m, s\u0103 privim r\u0103ul doar dintro
\nsingur\u0103 parte. Altfel c\u0103dem sub inciden\u0163a lui \u201eR\u00eede h\u00eerb
\nde oal\u0103 spart\u0103\u201d. \u00cendreptarea vine, pe temei moral, de la
\nsat, nu de la ora\u015f. Se impune, a\u015fadar, s\u0103 g\u0103sim m\u0103sura
\ndreapt\u0103 a lucrurilor, ceea ce \u0163ine de capacitatea noastr\u0103
\nde obiectivare. Numai \u00een asemenea condi\u0163ii se poate
\nstabili un consens credibil, temeinic \u015fi folositor \u015ftiin\u0163ei.
\nVrem nu vrem, ne afl\u0103m implica\u0163i \u00eentr-o realitate mult
\nmai profund\u0103 dec\u00eet suntem dispu\u015fi s-o recunoa\u015ftem.
\nFolcloristica nu dispune de o \u201ecritic\u0103 a criticii\u201d,
\nasemenea filosofiei sau istoriei literare. S-au succedat \u00een
\ntrecutul acestei discipline mai multe direc\u0163ii. Fiecare \u015fi-a
\ndovedit utilitatea \u00eentr-o m\u0103sur\u0103 mai mic\u0103 sau mai mare.
\nDin p\u0103cate, una s-a str\u0103duit s-o elimine (nu neap\u0103rat so
\ncontinue, ca \u00een \u015ftiin\u0163ele exacte), pe cealalt\u0103; de regul\u0103,
\na fost vizat\u0103 nega\u0163ionist, ca \u201edep\u0103\u015fit\u0103\u201d, direc\u0163ia imediat
\nanterioar\u0103. De aceea, orice comentariu pe terenul
\nfolcloristicii d\u0103 impresie de fragmentarism, \u00een sensul c\u0103
\ntr\u0103deaz\u0103 cu vinov\u0103\u0163ie aderen\u0163a simplificatoare la o
\nanumit\u0103 \u015fcoal\u0103, direc\u0163ie, personalitate etc.; \u015fi \u00eent\u00eempin\u0103 o
\nmul\u0163ime de dificult\u0103\u0163i, unele fiind deja semnalate. Ca s\u0103
\nreiau, rezumativ, m-a\u015f opri asupra a trei aspecte mai
\nimportante:
\nFolcloristica mi se pare ast\u0103zi o disciplin\u0103 dep\u0103\u015fit\u0103, s\u0103
\nspun a\u015fa, ca \u201eorizont de a\u015fteptare\u201d. Era \u00een firea lucrurilor
\ns\u0103 se \u00eent\u00eemple astfel ( mai devreme \u00een vest, mai t\u00eerziu \u00een
\nest, inclusiv la noi), din moment ce se ambi\u0163iona s\u0103-\u015fi
\nasume r\u0103spunderea unui prea mare complex de
\nprobleme. S-a bucurat de ani de glorie, c\u00eend a fost
\ndescoperit\u0103 cu entuziasm materia de sus\u0163inere, cultura
\ntradi\u0163ional\u0103; \u00eens\u0103, dup\u0103 o etap\u0103 descriptivist\u0103, cumulativ\u0103
\n\u015fi oarecum static\u0103, a trebuit s\u0103 cedeze locul unor
\ndiscipline noi, mai dinamice \u015fi de perspectiv\u0103. \u015etiin\u0163ele
\nse nasc \u015fi mor. Este o lege epistemic\u0103 dictat\u0103 de
\nimperativele cunoa\u015fterii \u015fi pe care n-o poate opri nimeni.
\nDac\u0103 \u00een programele universitare figureaz\u0103 disciplina
\nFolclor, iar de la catedr\u0103 li se pred\u0103 studen\u0163ilor cuno\u015ftin\u0163e
\ndespre literatura popular\u0103, avem de-a face cu o anomalie,
\n\u00een enun\u0163, \u00een liter\u0103, c\u00eet \u015fi \u00een practic\u0103. Pentru c\u0103 obiectul de
\nstudiu a devenit foarte nesigur, fiecare procedeaz\u0103 cum \u00eel
\ntaie capul, \u00eentre experien\u0163a de teren, bibliotec\u0103 \u015fi
\n\u201ezvonistic\u0103\u201d. Spui \u201efolclor\u201d \u015fi la\u015fi s\u0103 se priceap\u0103 c\u0103 este
\nvorba de jocuri stupide de cuvinte auzite \u00een tramvai sau
\n\u00een lift; crea\u0163ie (popular\u0103) poate s\u0103 \u00eensemne orice f\u0103c\u0103tur\u0103
\nde b\u00eelci, dup\u0103 cum chiuitul pe strad\u0103 aduce a veselie de
\nnunt\u0103. A\u015fa st\u00eend lucrurile, denigratorii nu pot fi opri\u0163i.
\nInteresul lor este s\u0103 abat\u0103 aten\u0163ia spre aspectele
\nl\u0103turalnice, minore, nespecifice, rizibile.
\nValorificarea \u015ftiin\u0163ific\u0103 a culturii tradi\u0163ionale, dincolo
\nde simpatii \u015fi antipatii, se afl\u0103 \u00een dependen\u0163\u0103 de via\u0163a
\nreal\u0103 a satului ca unitate uman\u0103 deplin \u00eentemeiat\u0103, cu
\nidentitate proprie, \u00een toate planurile posibile de existen\u0163\u0103.
\n\u00cen acest caz, se ive\u015fte o singur\u0103 alternativ\u0103 \u015fi suntem
\nobliga\u0163i s\u0103 opt\u0103m cu riscurile de rigoare: ori ne baz\u0103m pe
\nsatul contemporan \u00een totalitatea lui, ca realitate vie \u015fi
\ndepozitar al unei mo\u015fteniri multimilenare; ori ne fix\u0103m
\nla un moment caracteristic \u015fi conven\u0163ional de timp, cu
\ninten\u0163ia de a identifica satul tradi\u0163ional, autentic, nealterat
\nde influen\u0163e str\u0103ine care i-au afectat profilul \u015fi valorile
\nspirituale proprii. Ambele sunt posibile, chiar necesare.
\n\u00cen primul caz, se cuvin asociate sociologia \u015fi culturologia.
\nExist\u0103 \u015fi riscul unor improviza\u0163ii, al unor extravagan\u0163e,
\namatorisme. Suficient s\u0103 ne reamintim de inten\u0163iile de
\npolitizare din deceniile trecute, c\u00eend se c\u0103uta cu orice pre\u0163
\n\u201efolclor nou\u201d, sub pretextul c\u0103 satul, ca \u015fi fabrica, uzina,
\n\u015fantierul, constituie o component\u0103 a lumii socialiste,
\nmen\u0163in\u00eendu-se neschimbat \u00eentr-o schem\u0103 predictat\u0103.
\nSunt autori care \u00eenc\u0103 mai cred c\u0103 satul contemporan ar
\nfi \u00eenc\u0103 un izvor de ap\u0103 ve\u015fnic vie. Personal, nu cred
\n\u00eentr-o asemenea retoric\u0103. \u201eCu o floare nu se face
\nprim\u0103vara\u201d: dac\u0103 \u00een satul V\u0103lenii de Sus mai z\u0103re\u015fti o
\nbab\u0103 cu furca-n br\u00eeu sau \u00een Muntenii de Jos un mo\u015fneag
\n\u00ee\u015fi tocme\u015fte c\u0103ciul\u0103 brum\u0103rie, acestea nu mai sunt
\nfenomene, ci accidente.
\nDe aceea prefer a doua variant\u0103, alegerea unei date
\nconven\u0163ionale. De altfel, poate fi \u00eentemeiat\u0103 istoric \u015fi
\netnografic. Dac\u0103 ne oprim la anul 1900, avem motive s\u0103
\nconstat\u0103m c\u0103 satul rom\u00e2nesc \u00eenc\u0103 func\u0163iona cu toate
\nmotoarele istoriei pe toat\u0103 \u00eentinderea \u0163\u0103rii, \u201ede la Nistru
\np\u00een\u0103 la Tisa\u201d \u015fi \u00eenc\u0103 ceva mai departe. Era
\nviguros, plin de via\u0163\u0103 \u015fi moral. Cine consult\u0103
\ndocumentele vremii, \u00eendeosebi crea\u0163iile
\nartistice de unde se poate deduce starea de
\nspirit \u015fi disponibilit\u0103\u0163ile creatoare se
\nconvinge pe deplin. Dar, de la acea dat\u0103
\np\u00een\u0103 ast\u0103zi, satul rom\u00e2nesc a trecut prin
\ndou\u0103 \u00eemprejur\u0103ri dramatice care l-au
\ndesfigurat. Prima se situeaz\u0103 \u00een timp \u00een
\nperioada interbelic\u0103. \u00cen acea vreme, satul a
\n\u00eenceput s\u0103 intre \u00eentr-un ritm mai alert, \u00een
\ncompara\u0163ie cu vremurile anterioare, \u00een sfera
\nde influen\u0163\u0103 a ora\u015fului. Acest fapt putea fi
\n\u00een beneficiul lui \u015fi al \u0163\u0103rii, dac\u0103 politica de
\nmodernizare dup\u0103 model apusean, pus\u0103 \u00een
\npractic\u0103 deja, cu mult succes, \u00eendeosebi sub
\npatronajul \u201e\u015fcolii Gusti\u201d, ar fi avut r\u0103gazul
\ns\u0103 capete finalitate. Din p\u0103cate, lucrurile au
\nluat o \u00eentors\u0103tur\u0103 cu totul nedorit\u0103 din cauza
\nr\u0103zboiului. A urmat cea de-a doua
\n\u00eemprejurare, de-a dreptul catastrofal\u0103. Ea corespunde
\ndeceniilor comuniste \u015fi continu\u0103 cu acelea\u015fi efecte
\n\u00eentrist\u0103toare. Dac\u0103 de la ultimul r\u0103zboi p\u00een\u0103 \u00een decembrie
\n1989, \u0163\u0103ranul a fost transformat \u00eentr-un muncitor umil,
\nf\u0103r\u0103 via\u0163\u0103 proprie \u015fi identitate, dup\u0103 instalarea puterii
\nactuale, venit\u0103 \u015fi ea nu se \u015ftie de unde, satul a fost
\ntransformat din colonie de munc\u0103 \u00een \u201erezerva\u0163ie
\nnatural\u0103\u201d \u015fi \u00een rezerv\u0103 de m\u00een\u0103 de lucru \u00een beneficiul
\nunor societ\u0103\u0163i anonime. S-au creat astfel condi\u0163ii
\nfavorabile depopulariz\u0103rii \u015fi \u00eenstr\u0103in\u0103rii. Ar fi de dorit ca
\ndiscipline specializate s\u0103 intre \u00een rol pentru constatarea
\nfaptelor de teren, sociologia \u015fi etnopsihologia. Dar se
\nprefer\u0103 t\u0103cerea. Altfel am afla adev\u0103ruri cutremur\u0103toare.
\nDe aceea afirmam c\u0103 alegerea conven\u0163ional\u0103 a
\nmomentului 1900 pare mai profitabil\u0103 pentru
\ncunoa\u015fterea poten\u0163ialului sufletesc al satului tradi\u0163ional,
\nconfigurat \u00een crea\u0163ii materiale \u015fi artistice, \u00een a\u015fez\u0103ri, \u00een
\nocupa\u0163ii, \u00een forme de comportament, de g\u00eendire \u015fi de
\npoezie. Nu putem emite judec\u0103\u0163i asupra satului dec\u00eet \u00een
\nm\u0103sura \u00een care constat\u0103m c\u0103 acesta \u201eexist\u0103\u201d. Ne \u00eent\u00eelnim
\ncu el numai \u00een istorie. Ast\u0103zi nu i-au r\u0103mas dec\u00eet urme
\nvagi \u00een toponimie \u015fi onomastic\u0103. Cr\u00eempeiele de versuri \u015fi
\nde g\u00eendire g\u0103site pe ici pe colo, numai la b\u0103tr\u00eeni, nu ne
\najut\u0103 cu nimic. Omul care locuie\u015fte ast\u0103zi la \u0163ar\u0103 nu are
\nnici o leg\u0103tur\u0103 cu Miori\u0163a. A uitat de doin\u0103, dar, ca \u015fi
\nor\u0103\u015feanul, ascult\u0103 maneaua, are emisiuni preferate, dup\u0103
\ngust, la televizor \u015fi voteaz\u0103 la \u00eent\u00eemplare.
\nAm fost un popor de p\u0103stori \u015fi de agricultori. Spre
\ndeosebire de apusenii tr\u0103itori de la Tisa p\u00een\u0103 la Atlantic,
\nne-am p\u0103strat \u00een vatra satului cu perseveren\u0163\u0103, adesea
\np\u0103guboas\u0103, p\u00een\u0103 \u00een pragul modernit\u0103\u0163ii. Existen\u0163a noastr\u0103
\ns-a desf\u0103\u015furat aproape \u00een totalitate \u201esub zari\u015ftea mitului\u201d,
\npe \u00eentinsurile c\u00eempurilor, cu \u201ecerul deasupra capului\u201d; am
\npetrecut la hora din sat \u015fi la nedee \u015fi ne-am ferit la o parte,
\ncu prea vinovat\u0103 nep\u0103sare, c\u00eend al\u0163ii au n\u0103v\u0103lit peste noi.
\nReplica s-a dovedit a fi mai totdeauna inoportun\u0103, iar
\ntimpul pierdut nu a mai putut fi rec\u00ee\u015ftigat dec\u00eet rareori \u015fi
\ncu sacrificii enorme. Nu am construit cet\u0103\u0163i durabile, nici
\nora\u015fe, nici m\u0103car t\u00eerguri; comer\u0163ul l-am l\u0103sat \u00een grija altora,
\niar scrierea \u015fi \u015fcoala le-am \u00eemprumutat de la vecini. Toate
\nne-au marcat definitiv, at\u00eet \u00een bine c\u00eet \u015fi \u00een r\u0103u: \u00een \u201ebine\u201d,
\n\u00een m\u0103sura \u00een care s-au produs \u00een vatra satului forme de
\ncultur\u0103 specifice, uneori comparabile cu opere de valoare
\nuniversal\u0103; \u201er\u0103ul\u201d a rezultat din faptul c\u0103 nu am reu\u015fit s\u0103
\nne afirm\u0103m pe scena propriu- zis\u0103 a istoriei europene
\ndec\u00eet cu mari intermiten\u0163e. \u201eNu avem un ev mediu\u201d, \u201eo
\nrena\u015ftere\u201d, \u201eun clasicism\u201d \u00een accep\u0163ie mediteranean\u0103. Dar
\nnu \u00eenseamn\u0103 c\u0103 nu avem identitate. Compara\u0163iile nu
\ntrebuie s\u0103 se fac\u0103 mecanic. Fiecare grup etnic se
\nrecomand\u0103 cu zestrea proprie. Este o lege care nu poate fi
\nnegat\u0103 dec\u00eet pe h\u00eertie, cum \u00eencearc\u0103 s\u0103 demonstreze
\npostmoderni\u015ftii \u015fi \u201erecen\u0163ii\u201d. Cine compar\u0103 cultura
\nFran\u0163ei cu a Indiei pornind de la modelul european ajunge
\nla rezultate dezastruoase; \u015fi invers. Eliade g\u0103sea mai mult
\nindianism \u00een Carpa\u0163i dec\u00eet \u00een Pirinei.
\n\u015ei tot a\u015fa: dac\u0103 punem fa\u0163\u0103 \u00een fa\u0163\u0103 satul \u015fi ora\u015ful,
\ntradi\u0163ia \u015fi modernitatea, trebuie s\u0103 proced\u0103m cu
\npruden\u0163\u0103. N-o s\u0103-i cerem satului rom\u00e2nesc, din Carpa\u0163i
\n\u015fi de la Dun\u0103re, s\u0103 ne \u00eenf\u0103\u0163i\u015feze opere \u00een stil savant. Este
\nprea de ajuns c\u0103 la judecata valorilor se prezint\u0103 cu
\nMiori\u0163a, cu Me\u015fterul Manole, cu paremiologia, ca s\u0103 m\u0103
\nopresc doar aici. R\u0103m\u00eene s\u0103 se alinieze sub semnul
\naceleia\u015fi exigen\u0163e \u015fi satul italian, francez, german, rus.
\nC\u00eet despre ora\u015ful rom\u00e2nesc, luat ca unitate de baz\u0103 \u00een
\nvia\u0163a \u0163\u0103rii, statut pe care \u015fi-l asum\u0103 prin substituirea
\nsatului, adic\u0103 de la 1900 \u00eencoace, este o problem\u0103 care
\nar merita o discu\u0163ie special\u0103.<\/p>\n


\nOctavian Mo\u015fescu<\/strong>
\n\"\"

RONDELURI<\/strong><\/p>\n

BISERIC\u0102 DOMNEASC\u0102<\/strong><\/p>\n

Ctitorie monahal\u0103,
\n\u00cen\u0103l\u0163at\u0103-acum cinci veacuri,
\nPe-ale noastre vechi meleaguri,
\nDe-o stem\u0103 voievodal\u0103,<\/p>\n

Despre piatra sculptural\u0103
\nNe spun cronici scrise-n caturi.
\nCtitorie monahal\u0103
\n\u00cen\u0103l\u0163at\u0103-acum cinci veacuri.<\/p>\n

Azi n-a mai r\u0103mas o dal\u0103,
\nTotul a pierit sub straturi
\nDoar izvoade-nsemn cu fal\u0103
\nDespre o\u015fti \u015fi grele-armuri,
\nCtitorie monahal\u0103.<\/p>\n


\nRODELUL NALBELOR<\/strong><\/p>\n

Flori de nalb\u0103, flori de nalb\u0103,
\nSuav fream\u0103t la fereastr\u0103,
\nmi-aminti\u0163i de marea-albastr\u0103
\nC\u00e2nd coboar\u0103 noaptea alb\u0103.<\/p>\n

De pe vremuri, crai cu barb\u0103
\nV-au adus \u00een \u0163ara noastr\u0103,
\nFlori de nalb\u0103, flori de nalb\u0103,
\nsuav fream\u0103t la fereastr\u0103,<\/p>\n

O! lumina lunii dalb\u0103
\nTremur\u0103-n corola voastr\u0103,
\nPe c\u00e2nd \u00eempleti\u0163i o salb\u0103
\nLa c\u0103su\u0163a mea sihastr\u0103,<\/p>\n

Flori de nalb\u0103, flori de nalb\u0103
\n
\nIn Memoriam<\/strong><\/p>\n


\nALEXANDRINA
\nMIH\u0102ESCU<\/strong><\/p>\n

(1876-1895)
\n\u201eNu-i mort acela care, murind, tr\u0103ie\u015fte
\n\u00een inima celor care l-au iubit,
\nci e mort acela care tr\u0103ie\u015fte uitat\u201d (A.M.)<\/em>
\nA tr\u0103it doar 19 ani \u015fi s-a n\u0103scut \u00een comuna Gura S\u0103r\u0103\u0163ii
\n(azi satul Izvorul Dulce, comuna Merei, jude\u0163ul Buz\u0103u).
\nAproape toate poemele sunt datate 1882 \u015fi au fost
\nadunate \u00een volumele \u201eFlori de z\u0103pad\u0103\u201d \u015fi \u201eCulegeri din
\npopor\u201d (prima edi\u0163ie tip\u0103rit\u0103 \u00een 1898, a doua \u00een 1907).<\/p>\n


\nStingere<\/strong><\/p>\n

\u015ei nu \u015ftiu cum p\u0103truns\u0103
\nDe-ad\u00e2nca vraj\u0103-a nop\u0163ii
\n\u00cen sufletu-mi simt groaz\u0103
\nDe g\u00e2ndurile mor\u0163ii<\/p>\n

Cum, de-oi muri acuma,
\nAceste mii de stele
\nVor lumina \u0163\u0103r\u00e2na
\nDeasupra groapei mele;
\n\u015ei al\u0163i sim\u0163i-vor vraja
\nAt\u00e2tor nop\u0163i frumoase,
\nC\u00e2nd eu voi fi pierdut\u0103
\nPrin bol\u0163i \u00eentunecoase?<\/p>\n

O, nu! \u00cen clipa-aceea
\nC\u00e2nd sufletu-mi s-o stinge,
\nA\u015f vrea s\u0103 v\u0103d tot cerul
\n\u00cen flac\u0103r\u0103 \u015fi s\u00e2nge:
\nCu roat\u0103 de foc luna
\nPrin spa\u0163iu lunec\u00e2nd
\n\u015ei stelele ca fulgeri
\nRegina lor urm\u00e2nd!<\/p>\n

Va r\u0103m\u00e2nea atuncea
\nO noapte-ntunecat\u0103:
\nIar moartea-\u015fi va deschide
\nPuternic a sa poart\u0103;
\nVenind apoi spre mine
\nCu pasu-i lini\u015ftit,
\nS-o stinge al meu suflet
\n\u00cencet \u015fi mul\u0163umit!<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

ESEU PETRU URSACHE SAT \u015eI ORA\u015e C\u00eend apare pe rol problema folclorului, \u015fi e bine c\u0103 asta se \u00eent\u00eempl\u0103 din<\/p>\n","protected":false},"author":18,"featured_media":10070,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"colormag_page_container_layout":"default_layout","colormag_page_sidebar_layout":"default_layout","_monsterinsights_skip_tracking":false,"_uf_show_specific_survey":0,"_uf_disable_surveys":false,"ngg_post_thumbnail":0,"video_url":"","footnotes":""},"categories":[7,328],"tags":[],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/22788"}],"collection":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/18"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=22788"}],"version-history":[{"count":3,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/22788\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":22791,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/22788\/revisions\/22791"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/10070"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=22788"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=22788"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=22788"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}