{"id":22784,"date":"2024-03-05T01:47:48","date_gmt":"2024-03-04T22:47:48","guid":{"rendered":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=22784"},"modified":"2024-03-05T01:47:48","modified_gmt":"2024-03-04T22:47:48","slug":"spatii-culturale-nr-2-1","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=22784","title":{"rendered":"Spa\u021bii culturale nr. 2 (1)"},"content":{"rendered":"

Creator \u015fi crea\u0163ie –<\/strong>
\nreflectarea \u00een con\u015ftiin\u0163\u0103, unirea \u00een sublim,
\nproiec\u0163ia \u00een transcendent<\/strong><\/p>\n

Ideile care ne-au trezit interesul \u00een timpul din urm\u0103 sunt cele
\nlegate de
\n1. creator \u015fi crea\u0163ie,
\n2. structurile supraumane ap\u0103rute \u00een aceast\u0103 rela\u0163ie,
\n3. implica\u0163iile presupuse de structurile respective,
\n4. statutul fenomenului \u00een\u0163elegerii crea\u0163iei.
\nConsider\u0103m c\u0103 orice crea\u0163ie nu poate fi
\n\u00een\u0163eleas\u0103 dec\u00e2t printr-o raportare direct\u0103 la
\npersonalitatea creatorului. Nu exist\u0103 crea\u0163ie
\nmai presus de creator, dar creatorul nu poate fi \u00een\u0163eles
\nprin simpla raportare la standardele simple ale
\ncomunit\u0103\u0163ii, ci la altceva, care vine chiar din crea\u0163ia
\nacestuia. Creatorul pus fa\u0163\u0103 \u00een fa\u0163\u0103 cu crea\u0163ia nu mai d\u0103
\nnim\u0103nui socoteal\u0103 \u2013 doar criteriului valoric, care
\nexclude be\u0163ia de cuvinte, incoeren\u0163a, obscenitatea
\ngratuit\u0103 \u2013 ci doar acesteia, iar aceia care \u00ee\u015fi iau libertatea
\nde a se raporta la crea\u0163ie sunt obliga\u0163i s\u0103 se raporteze \u015fi
\nla creator \u015fi invers.
\nOrice creator reflect\u0103 \u00een con\u015ftiin\u0163a sa faptele din
\nrealitatea imediat\u0103: ur\u00e2tul banal sau neobi\u015fnuit,
\nfrumosul banal sau deosebit, banalul obi\u015fnuit f\u0103r\u0103
\nund\u0103 de estetic \u015fi, dac\u0103 are capacitatea de a observa,
\ntot ceea ce \u00eel \u00eenconjoar\u0103. Un adev\u0103rat creator nu fuge
\nde nimic, nu este oripilat de nimic, nu trece f\u0103r\u0103 a
\nschi\u0163a un gest de solidaritate con\u015ftient\u0103 cu orice
\nfenomen al acestei lumi; dar el nu poate face acest
\nlucru dac\u0103 nu se raporteaz\u0103 la transcendent, la ceea ce
\nscap\u0103 puterii de \u00een\u0163elegere ra\u0163ionale. Reflectarea \u00een
\ncon\u015ftiin\u0163\u0103 a lumii banale trebuie s\u0103 aib\u0103 drept suport
\n\u00eentemeierea pe transcendent, anticipat de creator, dar
\n\u00eenc\u0103 departe de acesta, deoarece transcendentul nu se
\nlas\u0103 \u00een\u0163eles, ci se ofer\u0103 doar pentru a participa la unirea
\noperei \u015fi a creatorului \u00een sublim. Iat\u0103 deci cele trei
\nstructuri supraumane invocate \u00een momentul
\nimagin\u0103rii rela\u0163iei crea\u0163iei \u015fi creatorului: nivelul
\nreflect\u0103rii \u00een con\u015ftiin\u0163a uman\u0103, structura sublimului \u015fi,
\nultima, aceea a transcendentului. Fiecare creator \u015fi
\ncrea\u0163ie au nevoie de autentificare prin raportare, pe
\nr\u00e2nd, la cele trei structuri men\u0163ionate: Con\u015ftiin\u0163a,
\nSublimul \u015fi Transcendentul. Crea\u0163ia este rodul ac\u0163iunii
\nsimultane a celor trei structuri: creatorul se raporteaz\u0103
\nla lumea banal\u0103, germenii crea\u0163iei sale sunt deja
\ninfluen\u0163a\u0163i, involuntar, de Transcendent, care se
\nproiecteaz\u0103 asupra creatorului \u015fi-l \u00eendrum\u0103 spre a
\ndoua structur\u0103, Sublimul.
\nS\u0103 ne explic\u0103m! Con\u015ftiin\u0163a face posibil\u0103 \u00eent\u00e2lnirea
\nmateriei lumii, a lucrurilor deci, cu problema. Iar
\naceasta nu poate fi dec\u00e2t a omului. Problema deschide
\ndrumul c\u0103tre oper\u0103. Numai con\u015ftiin\u0163a este generatoare
\nde \u00eentreb\u0103ri. Materia st\u0103 \u015fi ascult\u0103, iar Transcenden\u0163a
\neste mut\u0103. \u00cengerii nu au \u00eentreb\u0103ri. Problemele intr\u0103 \u00een
\nlume numai prin Con\u015ftiin\u0163\u0103. \u201eDe-acum ve\u0163i vedea
\ncerurile deschise, iar pe \u00eengeri suind \u015fi cobor\u00e2nd peste
\nFiu\u201d, spunea Hristos. Problemele trec prin om. Nu e
\nom, nu e nici nelini\u015fte. Nu \u015ftim multe din cele ce vor fi
\ndup\u0103 un \u00eenc\u0103 r\u0103zboi mondial holocaustic-nimicitor.
\nDar de un lucru suntem siguri \u2013 va fi mult\u0103 lini\u015fte. Cel
\ncare deranja Universul cu \u00eendoielile sale repetate va
\nl\u0103sa \u00een urma sa un imens ocean de lini\u015fte.
\nA\u015fadar, Con\u015ftiin\u0163a scoate lucrul din starea sa
\nautarhic\u0103 \u015fi \u00eel reflect\u0103 \u00een interoga\u0163iile sale. Dar cu
\naceasta nu avem \u00eenc\u0103 opera apt\u0103 s\u0103 redea starea
\nperfec\u0163iunii, at\u00e2t c\u00e2t mundanul suport\u0103 \u00een el. Mai
\ntrebuie \u00eenc\u0103 ceva. Mai trebuie o prezen\u0163\u0103 al\u0103turat\u0103
\niner\u0163iei lucrului \u015fi nelini\u015ftii con\u015ftiente de sine, dar
\nincon\u015ftiente de lume. Mai trebuie o Transcenden\u0163\u0103 care
\ns\u0103 permit\u0103 materiei lucrului s\u0103 treac\u0103 dincolo de sine,
\nde pu\u0163inul s\u0103u \u015fi Con\u015ftiin\u0163ei s\u0103 prind\u0103 un r\u0103spuns pe
\ncare nu \u00eel g\u0103sea \u00een sine. Con\u015ftiin\u0163a se treze\u015fte \u00een lume
\ngoal\u0103 \u015fi nu se poate satisface doar cu sine. De aceea \u00ee\u015fi
\nridic\u0103 tulburat\u0103 ochii mira\u0163i c\u0103tre \u00een sus. F\u0103r\u0103
\nparticiparea materiei crea\u0163iei la Transcendent,
\npentru ca aceasta s\u0103 intre \u00een forma operei, nu se
\nreu\u015fe\u015fte mai mult dec\u00e2t o repetare a lumii. Opera este
\n\u00eentru-c\u00e2t, cum spunea iar\u0103\u015fi Hristosul, \u201enu este din
\nlume\u201d. \u00cent\u00e2lnirea \u00een con\u015ftiin\u0163\u0103 a materiei lumii cu
\nTranscenden\u0163a, aduce \u00een lume Sublimul.
\nSublimul este spa\u0163iul extrauman responsabil cu
\ninstrumentarea deplas\u0103rii spre transcendent. F\u0103r\u0103
\nsublim, nu poate fi cunoscut, nici chiar par\u0163ial,
\ntranscendentul. Creatorul se raporteaz\u0103, a\u015fadar prin
\nsublim la transcendent, iar aceast\u0103 raportare este
\nidentic\u0103 raport\u0103rii creatorului la ideea de crea\u0163ie, iar,
\ncum ideea de crea\u0163ie este legat\u0103 de con\u015ftiin\u0163a
\ncreatorului, creatorul nu poate fi \u00een\u0163eles dec\u00e2t prin
\nraportarea la ea. \u015ei invers! Cel ce creeaz\u0103 se \u00eenal\u0163\u0103 \u00een
\ntoate aceste structuri ale con\u015ftiin\u0163ei, ale sublimului \u015fi
\ntranscendentului, pentru a se raporta la propria sa
\ncrea\u0163ie! Cel ce vede doar creatorul, r\u0103m\u00e2ne la primul
\nstadiu al reflect\u0103rii \u00een con\u015ftiin\u0163\u0103; cel care vede doar
\ncrea\u0163ia, se cantoneaz\u0103 doar \u00een planul sublimului, f\u0103r\u0103 a
\nmai avea capacitatea de a se \u00een\u0103l\u0163a sau cobor\u00ee.
\nNormalitatea este vederea simultan\u0103 \u015fi echilibrat\u0103 a
\ncreatorului \u015fi a crea\u0163iei. Dac\u0103 se analizeaz\u0103 doar crea\u0163ia,
\na\u015fa cum se \u00eent\u00e2mpl\u0103 de obicei, exist\u0103 riscul de a separa
\ncon\u015ftiin\u0163a uman\u0103 de sublim \u015fi transcendent \u015fi de a
\nmutila ambii parteneri \u2013 creator \u2013 crea\u0163ie \u2013 \u015fi, mai mult,
\nde a oferi o viziune subiectiv deformatoare proprie
\nanalistului, ceea ce duce la apari\u0163ia altui creator-v\u00e2sc pe
\nsuportul celui dint\u00e2i. Aici apare cea de-a treia crea\u0163ie,
\ncare va avea de fiecare dat\u0103 un statut ambiguu\u2026
\nCine rupe opera de con\u015ftiin\u0163a celui care i-a deschis
\ndrum \u00een lume sau de transcendentul \u00een ale c\u0103rui
\napriorisme ni se d\u0103 putin\u0163a de a fi \u00een oper\u0103 (energeia),
\nacela va r\u0103m\u00e2ne de fiecare dat\u0103 \u00een spa\u0163iul unei a\u015fa-zise
\n\u00een\u0163elegeri care nu poate s\u0103 sature pe nimeni.<\/p>\n


\nINTERVIU<\/strong><\/p>\n

LEO BUTNARU<\/strong>
\n\"\"

A \u00ceNAINTA C\u00c2T DE PU\u0162IN SPRE SOLU\u0162IA
\nENIGMEI \u015eI ENIGMA SOLU\u0162IEI\u2026<\/strong><\/p>\n

\u2013 Poet, prozator, eseist, traduc\u0103tor, prietenos \u015fi de-o
\ngenerozitate pu\u0163in obi\u015fnuit\u0103, Leo Butnaru este iubit \u015fi apreciat
\nat\u00e2t ca om, c\u00e2t \u015fi ca scriitor. Cum se \u00eempac\u0103 simplitatea \u015fi
\nfranche\u0163ea de la exterior cu eul liric at\u00e2t de complex, care-i
\nstructureaz\u0103 discursul poetic?
\n\u2013 \u00centrebarea e at\u00e2t de m\u0103gulitoare, \u00eenc\u00e2t mai c\u0103 a\u015f l\u0103sao
\nf\u0103r\u0103 r\u0103spuns, a\u015fa, ca pe un suspans al amabilit\u0103\u0163ii…
\nAcum vreun sfert de veac, am publicat o carte care se
\nnumea \u201eFormula de polite\u0163e\u201d. Nu c\u0103 ar fi fost un titlu
\nprogramatic, ci mai cur\u00e2nd unul necesar, ca o punte de
\nleg\u0103tur\u0103 \u00eentre mine \u015fi lume. \u015ei, parc\u0103 firesc, aveau s\u0103
\nurmeze alte titluri afine acestei idea\u0163ii… prevenitoare \u2013
\n\u201eIluzia necesar\u0103\u201d, \u201ePuntea de acces\u201d… Posibil ca \u015fi \u00een ele
\ns\u0103 se poat\u0103 \u201eghici\u201d ceva din \u00eemp\u0103carea simplit\u0103\u0163ii \u015fi a
\nfranche\u0163ei cu structurarea discursului poetic de c\u0103tre eulactant,
\npredestinat libert\u0103\u0163ii, deci \u2013 \u015fi a firescului. \u00cen caz
\ncontrar, existen\u0163a e mult mai complicat\u0103, mai dificil\u0103, mai
\n\u00een dezarmonie cu poezia.
\n\u2013 Ai mai fost \u00eentrebat despre primele amintiri literare,
\ndespre debut, despre cei care te-au sprijinit. Eu a\u015f vrea s\u0103 te
\n\u00eentreb altceva: exist\u0103 vreun episod, legat de evolu\u0163ia ta estetic\u0103,
\npe care ai vrea s\u0103-l ui\u0163i? Sau pe care, dac\u0103 \u0163i s-ar da \u015fansa s-o
\niei de la cap\u0103t, l-ai aborda altfel?
\n\u2013 Evolu\u0163ia mea estetic\u0103, cum zici at\u00e2t de grav \u015fi de
\nacademist, cred c\u0103 a fost una relativ coerent\u0103, precum mia\u015f
\nfi dorit-o. Dar, fire\u015fte, \u015fi cu inerentele adumbriri,
\nsincope, piedici venite dinspre ideologic \u015fi cenzur\u0103,
\ndinspre unii vanito\u015fi, invidio\u015fi, ranchiuno\u015fi, ce se
\ncredeau buricul literaturii \u201emoldovene\u015fti\u201d. Consider \u00eens\u0103
\nc\u0103 nu am cedat. Nici chiar la prima carte, \u201eArip\u0103 \u00een
\nlumin\u0103\u201d (1976), c\u00e2nd un critic (posibil \u2013 literar…) remarca
\nnedumerit: \u201eCe poet ambi\u0163ios, pe parcursul \u00eentregii c\u0103r\u0163i
\nnu a comis nici o rim\u0103!\u201d (sau, poate, \u2013 pereche \/
\n\u00eemperechere de rime…). \u0162ineam s\u0103-mi urmez propria cale
\n\u015fi m-am bucurat c\u00e2nd, peste trei decenii, criticul Mihai
\nCimpoi m-a scos… \u00een afara genera\u0163iei din care se
\npresupunea c\u0103 fac parte, declar\u00e2ndu-m\u0103:
\nintergenera\u0163ionist. Un fel de… apatrid literar. Direct sau
\nimplicit, acela\u015fi lucru \u00eel remarca \u015fi regretatul poet Ioanid
\nRomanescu c\u00e2nd, \u00een 1993, \u00eemi prefa\u0163a prima carte de
\npoeme ap\u0103rut\u0103 \u00een dreapta Prutului. Iar ceea ce a\u015f aborda
\naltfel, p\u00e2n\u0103 la jalon\u0103rile din anii 1985-1990, ar fi, cu
\nsiguran\u0163\u0103, un alt mod \u2013 mai intens, mai serios \u2013 de a m\u0103
\ndedica scrisului, nel\u0103s\u00e2ndu-m\u0103, din vreme \u00een vreme,
\nprad\u0103 ne\u00eencrederii c\u0103 poemele sau prozele mele vor
\nputea fi cunoscute, c\u00e2ndva, \u015fi la Bucure\u015fti, Ia\u015fi, Cluj,
\nCraiova… \u00cen virtutea implacabilei legit\u0103\u0163i a imanentei
\nc\u0103deri a oric\u0103rui imperiu, unii dintre noi, scriitorii din
\nChi\u015fin\u0103u, eram siguri c\u0103 Uniunea Sovietic\u0103 va disp\u0103rea,
\n\u00eens\u0103 credeam c\u0103 nou\u0103 nu ne va fi dat s\u0103 prindem acel
\ncolosal, fantastic moment, ceea ce ne f\u0103cea s\u0103 ne mai \u015fi
\nl\u0103s\u0103m pe t\u00e2njala apatiei, indiferen\u0163ei, poate c\u0103 \u015fi a
\ndezn\u0103dejdii… Vie\u0163uiam \u00eentr-o cvasiboem\u0103 care, sigur,
\ncam fituia timpul bun al tinere\u0163ii pe ceea ce era cel mai
\nu\u015for de f\u0103cut: farniente… \u2013 vorba fratelui latin, alias
\nitalian. Sigur c\u0103 am putut fi mai buni, dac\u0103… Dar care
\ndintre cei ie\u015fi\u0163i din comunism nu are regrete?… Precum le
\nau \u015fi cei ce intr\u0103 sau ies din capitalism… Niciodat\u0103 omul,
\nscriitorul p\u0103m\u00e2ntean nu va prinde societatea ideal\u0103… Cel
\nmult \u2013 asta, cea mai mic\u0103 dintre rele, cum i se spune
\ndemocra\u0163iei\u2026
\n– Referitor la actul de crea\u0163ie, care crezi c\u0103 este ecua\u0163ia lui
\nactual\u0103? Mai este cazul s\u0103 vorbim despre har, inspira\u0163ie, mesaj
\netc.? Mai sunt valabile teoriile poetice tradi\u0163ionale?
\n\u2013 Eu, unul, cred \u00een har, inspira\u0163ie, mesaj… Le-am
\ndedicat, sub aspect cvasiteoretic, dar \u00een special eseistic,
\nmai multe capitole din cartea \u201e\u015elefuitorul de lentile\u201d
\n(2005), \u00een care m\u0103 refer la tumorile \u015fi… comorile scrisului,
\nla inspira\u0163ie ca lege a… ac\u0163iunii spiritului creator, la
\ninteriorul cosmic, stenografia \u00eenf\u0103\u0163i\u015f\u0103rii… Sunt
\nconstantele sine qua non ale crea\u0163iei transmilenare (m\u0103
\ntem s\u0103 zic \u2013 eterne; din p\u0103cate, eternitatea nu le este
\nmenit\u0103, totu\u015fi, p\u0103m\u00e2ntului, omului…). P\u00e2n\u0103 \u015fi unii dintre
\ncei mai categorici avangardi\u015fti de la \u00eenceputul secolului
\ntrecut, care p\u0103reau s\u0103 distrug\u0103, s\u0103 nege, s\u0103 blesteme tot
\nce fusese p\u00e2n\u0103 la ei, s-au dovedit a fi foarte buni creatori,
\ncu adev\u0103rat inspira\u0163i. M\u0103 g\u00e2ndesc la Velimir Hlebnikov,
\nTristan Tzara, Vladimir Maiakovski, Ilarie Voronca,
\nAleksei Krucion\u00eeh, Eugen Ionescu, David Burliuk, M.
\nBlecher, Osip Mandel\u015ftam, Gellu Naum\u2026 inspira\u0163i \u015fi
\nd\u0103rui\u0163i cu har. Iar mesajele crea\u0163iei lor, \u00een mare parte, le
\nconsider \u00een perfect\u0103 rezonan\u0163\u0103 cu sensibilitatea omuluicititor
\ninstruit din acest prim deceniu al secolului XXI.
\n\u2013 Mai putem vorbi despre crez estetic? \u015ei, dac\u0103 da, \u00een ce
\nm\u0103sur\u0103 noua genera\u0163ie de poe\u0163i poate fi suspectat\u0103 de a\u015fa ceva?
\n\u2013 Prin sine \u00eensu\u015fi, scrisul (rom\u00e2nesc) literar, \u00een
\nmultiplele sale forme, cu diversele sale op\u0163iuni,
\n\u00eenseamn\u0103, implicit, crez estetic. Nedeclarat, dar asumat
\nnecondi\u0163ionat. \u00cen afara esteticului nu exist\u0103 ceea ce se
\nvrea a fi literatur\u0103, scris\u0103 de octogenari sau imberbi. \u00cen ce
\nprive\u015fte partea a doua a \u00eentreb\u0103rii, am impresia c\u0103 cei mai
\nbuni dintre junii no\u015ftri colegi sunt mai mult suspecta\u0163i,
\ndec\u00e2t citi\u0163i. Eu personal am tr\u0103it o revela\u0163ie extraordinar\u0103,
\nparcurg\u00e2nd volumul \u201eColocviul tinerilor scriitori\u201d (2006),
\n\u00een care se vorbe\u015fte, distinct, cu demnitate \u015fi \u00een cuno\u015ftin\u0163\u0103
\nde cauz\u0103, \u015fi despre aspectul estetic al crea\u0163iei artistice, \u015fi
\nnu la modul expeditiv, mi\u015ftoc\u0103resc, cum s-ar crede, \u00een
\nvirtutea prejudec\u0103\u0163ilor ce vin din partea unora,
\nconsider\u00e2ndu-se, generalizat, c\u0103 ar veni din partea
\ntuturor. Nu, cei 30 de autori care semneaz\u0103 texte \u00een acest
\nvolum creeaz\u0103 un cu totul alt portret al protagonistului
\ngenera\u0163iei lor, nici pe departe unul de boem, cam jegos,
\nminimalist, jemanfi\u015fist. \u00cen primul r\u00e2nd, la v\u00e2rsta lor de
\nsub 30 sau \u00een jur de 30 de ani, mul\u0163i dintre ei sunt cu
\ndoctoratele sus\u0163inute, predau la universit\u0103\u0163i serioase,
\nsemneaz\u0103 c\u0103r\u0163i de beletristic\u0103 sau teoretice demne de
\ntoat\u0103 aten\u0163ia. Astfel c\u0103, \u00een zona ei \u201eserioas\u0103\u201d, noua
\ngenera\u0163ie nu poate fi \u201esuspectat\u0103 de a\u015fa ceva\u201d, ci chiar
\nare un crez estetic rela\u0163ionat cu constantele sine qua non,
\ntransmilenare, ale literaturii lumii. \u015ei aceasta va ie\u015fi tot
\nmai mult \u00een eviden\u0163\u0103 odat\u0103 cu \u00eenaintarea \u00een v\u00e2rst\u0103 \u015fi
\nexperien\u0163\u0103 a celor mai buni tineri de ast\u0103zi.
\n\u2013 Conceptul de \u201eautenticitate\u201d a avut o evolu\u0163ie care n-a
\nexclus c\u0103derea \u00een banal, \u00een obscenitate \u015fi \u00een sexualitate. Cum sa
\najuns aici?
\n\u2013 Nu \u201es-a ajuns aici\u201d. Acest \u201eaici\u201d a existat totdeauna,
\nnumai c\u0103 pe la noi a prins a se proba \u015fi a se observa a\u015fa
\nceva peste decenii, chiar secole. S\u0103 dau un exemplu: \u00een
\n1921, doi scriitori importan\u0163i ai avangardei, Nina Habias
\n(Obolenskaia) \u015fi Ivan Gruzinov, sunt exclu\u015fi din
\nAsocia\u0163ia Poe\u0163ilor din \u00centreaga Rusie pentru delict de
\npornografie, sexualitate, promovate, violent, s-ar putea
\nspune, nu doar \u00een crea\u0163ia lor, ci \u015fi \u00een cuplul pe care \u00eel
\nformau. Era \u00eenceputul secolului trecut \u015fi, iat\u0103, peste o sut\u0103
\nde ani, cineva mai c\u0103 \u00eel cheam\u0103 la tribunal pe poetul
\nrom\u00e2n ce probeaz\u0103 \u201eaici\u201d-ul. Nimic nou sub soare. S\u0103 nu
\nbatem, inutil, tam-tam-uri africane, tobele de pe
\nt\u0103r\u00e2murile unde mult\u0103 lume mai umbl\u0103 ca \u015fi gola\u015f\u0103…
\nObscenitatea \u015fi sexualitatea nu ar fi dec\u00e2t episoade
\ncolaterale literaturii \u015fi nicidecum proz\u0103 sau poezie ce fac
\nfa\u0163\u0103 conceptului de autenticitate.
\n\u2013 I se mai dezv\u0103luie scriitorului partea miraculoas\u0103 a
\nuniversului? \u0162ie, personal, \u0163i s-a \u00eent\u00e2mplat s\u0103 sim\u0163i cum
\ncomunici total, simplu, nepref\u0103cut, cu cineva sau ceva mai
\npresus de fire?
\n\u2013 Mai mul\u0163i ani la r\u00e2nd, \u00een revista \u201eContrafort\u201d, am
\n\u0163inut rubrica intitulat\u0103 \u201eCosmorame\u201d (mai scriu \u015fi ast\u0103zi
\npentru ea), \u00een care am tot \u00eencercat s\u0103 m\u0103 dumiresc, c\u00e2t de
\nc\u00e2t \u015fi \u2013 a infinita oar\u0103! \u2013 referitor la ceea ce anticii
\nnumeau, exclamativ, \u2013 Magnum Misterium!; s\u0103 \u00eenaintez,
\nbarem c\u00e2t de pu\u0163in, spre solu\u0163ia enigmei \u015fi enigma
\nsolu\u0163iei… Nu putea fi nicidecum ocolit\u0103 rela\u0163ia dintre
\nmiracol \u015fi luciditate, pentru a ajunge la ceea ce \u00eenseamn\u0103,
\ninevitabil, limitele cunoa\u015fterii umane. \u015ei acum m\u0103 prind
\nla g\u00e2ndul c\u0103 \u00eentregul volum \u201e\u015elefuitorul de lentile\u201d, \u00een
\ncare au intrat cele mai multe dintre cosmograme, ar fi
\nanume un r\u0103spuns (pe circa… 300 de pagini!) la succinta
\nta \u00eentrebare, drag\u0103 Valeria. Un r\u0103spuns \u00een… Da-Major,
\nadic\u0103 afirmativ: fiec\u0103ruia dintre noi i se dezv\u0103luie \u2013
\ninfinitezimal! \u2013 partea miraculoas\u0103 a universului, fiecare
\ndintre noi, \u00eenclin s\u0103 cred, comunic\u0103 peste fire cu
\nUniversul \u015fi Unic-versul.
\n\u2013 Unii pun \u00een ecua\u0163ie scrisul cu religia, al\u0163ii \u00eel v\u0103d ca pe un
\nact de psihoterapie \/ psihanaliz\u0103, al\u0163ii decupeaz\u0103 din el
\nspectacolul \u015fi tragedia automistific\u0103rii, ori numai partea de circ
\nlingvistic \u015fi sfidarea contextului sociocultural \u015fi politic. Care
\ncrezi c\u0103 sunt termenii reali ai ecua\u0163iei?
\n\u2013 Sunt absolut sigur c\u0103 ace\u015ftia, aminti\u0163i de tine, dar \u015fi
\nmul\u0163i al\u0163ii, sunt anume \u201etermenii reali\u201d ai suprarealit\u0103\u0163ii
\nsau chiar \u2013 suprairealit\u0103\u0163ii care este sau poate fi literatura.
\nAici s\u0103 ne g\u00e2ndim \u015fi la fantastica, fascinanta cosmicitate
\na subcon\u015ftientului nostru. Nu, nu voi cuteza s\u0103 dau
\nsolu\u0163ii… reale, pentru c\u0103 termenii ecua\u0163iei \/ crea\u0163iei ca
\ndiversitate de manifestare a spiritului auctorial ar
\npresupune, pe spa\u0163ii nespus de extinse, reveniri \u015fi relu\u0103ri
\nobsesionale de subiecte, idei, teze, antiteze, declan\u015fare
\ncontrapunctic\u0103 \u00een mai multe varia\u0163ii ale demersului, ca
\nun… bolero ideatic \u00een care se sper\u0103 neab\u0103tut \u00een
\nposibilitatea deducerii sau doar \u201edibuirii\u201d constantelor
\npe care le-am \u201e\u00eenchide\u201d \u00een generalitatea\/universalitatea
\nabstract\u0103 a principiilor, legit\u0103\u0163ilor filosofice, metafizice,
\ntranscendentale, a ceea ce are \u00een prim-planul reflec\u0163iilor
\nproblematica sintetic\u0103 a scriitorilor \u015fi a crea\u0163iei lor. Nu
\nexist\u0103 o revist\u0103 care s\u0103 ne poat\u0103 pune la dispozi\u0163ie at\u00e2ta
\nspa\u0163iu…
\n\u2013 \u00cen portretul poetului Leo Butnaru, istoria literar\u0103 va
\nputea oare consemna ciud\u0103\u0163enii, tabieturi, gusturi sofisticate
\n\u015fi alte celea care fac deliciul cetitoarelor sensibile?
\n\u2013 Dat fiind c\u0103 sunt considerat a fi un scriitor normal,
\nbine\u00een\u0163eles c\u0103 am \u015fi ciud\u0103\u0163enii. \u00cens\u0103 m\u0103 str\u0103dui ca ele s\u0103
\nr\u0103m\u00e2n\u0103 \u00een culise. Sunt suficient de mult timp \u00eensingurat,
\nastfel c\u0103 \u00eemi pot permite \u015fi accepta unele n\u0103zdr\u0103v\u0103nii,
\ntabieturi, f\u0103r\u0103 a solicita aten\u0163ia prea multora. A celor de
\nast\u0103zi sau a celor din istoria literar\u0103, precum zici. \u00cens\u0103
\nunele ciud\u0103\u0163enii sau tabieturi \u00eemi sunt oarecum proteice.
\nSpre exemplu, am perioade \u00een care nu pot s\u0103 lucrez,
\nf\u0103r\u0103 a avea un fundal muzical adecvat, creator de
\natmosfer\u0103, pentru ca, brusc, de la un moment \u00eencolo, s\u0103
\nnu suport nici cel mai mic sunet \u2013 oricare, fie el de la
\ndivinul Mozart, vulcanicul Beethoven sau sublimdelicatul
\nVivaldi. De la un timp, primul antract din
\nspectacolul scrisului matinal \u00eel dedic hr\u0103nirii
\nporumbeilor. De nu fac acest lucru, nu mai pot relua,
\nfiresc, firul, subiectul… Ca s\u0103 m\u0103 opresc doar la dou\u0103 mici
\nsingularit\u0103\u0163i. Sau, poate, \u00eenc\u0103 una: chiar dac\u0103 de mult\u0103
\nvreme folosesc aproape exclusiv computerul, \u00een care
\nintroduc p\u00e2n\u0103 \u015fi cele mai elementare note, fi\u015fe, \u00eemi place
\nca pe birou, l\u00e2ng\u0103 cotul bra\u0163ului drept, s\u0103 am mai multe
\ncreioane, pixuri. Probabil, ele au o influen\u0163\u0103 totemic\u0103, din
\nprimordialitatea scrisului…
\n\u2013 Se public\u0103 mult jurnalele, coresponden\u0163a, m\u0103rturiile. Mie
\npersonal a \u00eenceput s\u0103-mi fie team\u0103 s\u0103 mai scriu scrisori, pentru
\nc\u0103, din decen\u0163\u0103 \u015fi g\u00e2ndire proiectiv\u0103, m\u0103 autocenzurez \u015fi scriu
\ncump\u0103tat, \u00een loc s\u0103 comunic spontan \u015fi s\u0103 las s\u0103-mi mai scape
\n\u015fi inevitabilele prostii. Chiar crezi c\u0103 se face un serviciu istoriei
\nliterare public\u00e2ndu-se, postum, coresponden\u0163a intim\u0103 a
\nscriitorilor?
\n\u2013 Pe timpuri, c\u00e2nd po\u015fta ajungea de la Berlin la Londra
\n\u00eentr-o lun\u0103 de zile, o epistol\u0103 de-a lui Leibniz c\u0103tre unul din
\ncolegii s\u0103i britanici putea s\u0103 con\u0163in\u0103 un adev\u0103rat tratat
\n\u015ftiin\u0163ific, despre simbolurile matematice, calculul
\ninfinitezimal. Bine\u00een\u0163eles, din secolele XVII-XVIII spre noi,
\nlucrurile, dar \u015fi r\u0103va\u015fele s-au schimbat mult. \u00cens\u0103 nu cred c\u0103
\ncineva, peste un timp, nu va citi cu interes scrisorile lui
\nNicolae Manolescu sau Eugen Negrici, dac\u0103 ele vor exista.
\nOare editurile lumii nu vor c\u00e2\u015ftiga bani buni din
\npublicarea, peste vremuri, a jurnalelor intime \u015fi a
\ncoresponden\u0163ei laurea\u0163ilor Premiului Nobel? Apoi, \u00een cazul
\nunor poe\u0163i sau prozatori, se \u00eent\u00e2mpl\u0103 ca tainica lor
\ncoresponden\u0163\u0103 s\u0103 fie chiar mai interesant\u0103 dec\u00e2t opera
\npropriu-zis\u0103. Iar debutan\u0163ii \u00een literatur\u0103 trebuie s\u0103 fie
\nadev\u0103ra\u0163i devoratori de coresponden\u0163\u0103 \u2013 fie ea a lui
\nFlaubert sau Cehov, Joyce sau Cioran etc. Iar modul de a
\ncomunica al unuia sau al altuia dintre noi depinde chiar de
\ncaracterul fiec\u0103ruia care, \u00eentr-un caz, poate fi precaut,
\ncump\u0103tat, \u00een altul \u2013 spontan, dezinvolt, ca \u00een crea\u0163ie. Eu
\nunul r\u0103m\u00e2n un cititor de jurnale \u015fi coresponden\u0163\u0103, de
\nbruioane \u015fi variante. \u00cen fine, pentru om, cea mai curioas\u0103 \u015fi
\nmai stimulatoare de interes a fost \u015fi a r\u0103mas fiin\u0163a uman\u0103.
\n\u2013 Ai realizat o excelent\u0103 antologie a avangardei ruse\u015fti.
\nCare crezi c\u0103 ar trebui s\u0103 fie raportul dintre antologii \u015fi istoriile
\nliterare?
\n\u2013 De fapt, dou\u0103. Cea dint\u00e2i, cu 27 de poe\u0163i (primul
\nvolum) \u015fi 12 prozatori \u015fi dramaturgi (volumul doi), plus
\nc\u00e2teva din zecile de manifeste ale avangardi\u015ftilor de
\ndiverse orient\u0103ri, \u015fcoli, curente \u015fi… acalmii, p\u00e2n\u0103 la urm\u0103.
\nDar cea recent\u0103, \u201e100 de poe\u0163i ai avangardei ruse\u201d, este
\nmai aproape de a fi declarat\u0103 antologie sui generis. Ea ar
\nputea fi urmat\u0103 de o panoram\u0103 a avangardei, care ar
\ninclude \u00een jur de 220 de poe\u0163i, unii \u2013 precursori sau din
\n\u201evecin\u0103t\u0103\u0163ile\u201d afine ca idea\u0163ie \u015fi propulsie estetic\u0103 sau
\nuneori \u2013 asta e! \u2013anestetic\u0103. Antologiile sunt partea…
\nartistic\u0103 a istoriei literare, miezul unui sistem de referin\u0163e
\n\u201ecu marfa pe mas\u0103\u201d, c\u00e2nd cititorul poate s\u0103 se implice
\n\u201ecreator\u201d \u00een axiologie, structuri valorizante. Istoria
\nliterar\u0103 \u201edecreteaz\u0103\u201d, iar antologia \u2013 recruteaz\u0103 adep\u0163i
\nsau oponen\u0163i. Antologia, cu \u00eentregul ei corpus adiacent \u2013
\nbiobibliografie, judec\u0103\u0163i valorizante succinte, note etc. \u2013
\nse plaseaz\u0103 \u00eentre literatura (poezia, proza) propriu-zis\u0103 \u015fi
\nistoria literar\u0103. Ar fi ca o verig\u0103 de leg\u0103tur\u0103.
\n\u2013 \u015ei \u00eenc\u0103 o \u00eentrebare: de ce o antologie a avangardei ruse\u015fti?
\nCare crezi c\u0103 este cota recept\u0103rii \u00een Rom\u00e2nia a scriitorilor
\nselecta\u0163i?
\n\u2013 Avangarda rus\u0103 reprezint\u0103 o fenomenologie
\nfascinant\u0103, cu particularit\u0103\u0163i distincte, cu adev\u0103rat
\noriginale. A avut ca protagoni\u015fti creatori geniali sau,
\nincontestabil, atin\u015fi de geniu \u2013 futuri\u015ftii \/ cubofuturi\u015ftii
\nHlebnikov \u015fi Maiakovski, \u015eklovski, Filonov, Burliuk,
\nKrucion\u00eeh, Jakobson, akmei\u015ftii Gumiliov, Ahmatova,
\nKuzmin, Vaghinov, Mandel\u015ftam, Odoev\u0163eva, imagini\u015ftii
\nEsenin, \u015eer\u015fenevici, Mariengof, Ivnev, egofuturi\u015ftii
\nSevereanin, Olimpov, OBEREU-\u0163ii (adep\u0163ii artei reale)
\nHarms, Vvedenski \u015fi Bahterev, constructivi\u015ftii Bagri\u0163ki,
\nSelvinski, \u015eengheli; \u00een diverse grup\u0103ri avangardiste au
\nactivat Kandinski, Pasternak, Malevici, Zdanevici,
\nTerentev, Antokolski \u015fi at\u00e2\u0163ia al\u0163ii, de orientare
\navangardist\u0103, \u00eens\u0103 \u00een afara asocia\u0163iilor. Precum e \u015fi cazul
\nMarinei \u0162vetaeva. \u00cen internetul rusesc, excep\u0163ionalul \u015fi
\nextrem de bogatul site \u201eLumea Marinei \u0162vetaeva\u201d
\ncon\u0163ine multe materiale despre avangard\u0103 \u015fi
\navangardi\u015fti, despre protagoni\u015ftii ei care au lansat
\nmanifeste tran\u015fante, fulminate, uneori paradoxale,
\ncontradictorii, stimulative sau enervante, ele \u00eensele \u2013 mai
\ncur\u00e2nd modele de text literar propriu-zis, dec\u00e2t teoretic;
\ntexte literare autentice \u2013 metaforice, de imagina\u0163ie
\nsuperioar\u0103, curajoase \u015fi inventive; manifeste de curente \u015fi
\n\u015fcoli care au f\u0103cut epoc\u0103 sau doar expresii ale unor
\nefemere ambi\u0163ii neacoperite de har. De ce anume
\n(aceast\u0103… lume) pe un site dedicat unei poetese care s-ar
\np\u0103rea c\u0103 nu a fost prea implicat\u0103 \u00een efervescen\u0163a
\nfenomenologiei avangardiste? R\u0103spunsul e simplu:
\nMarina \u0162vetaeva a reformat \/ reformulat prozodia rus\u0103
\ndin interiorul acesteia, a modificat-o intrinsec-tipologic,
\nnoutatea fiind emanat\u0103 din nucleu, din esen\u0163e, nu din
\nforme. De unde \u015fi actualitatea, modernitatea, permanenta
\npropulsie de contemporaneizare, \u201ede la sine\u201d, a crea\u0163iei,
\ninclusiv \u2013 a celei avangardiste \u00een fenomenala ei diversitate.
\n\u015ei \u00eenc\u0103 o nuan\u0163are la \u201ede ce o antologie a avangardei ruse?\u201d
\nPentru c\u0103 am g\u0103sit, \u00eentru colaborare \u015fi prietenie, sus\u0163inerea
\na c\u00e2torva exege\u0163i valoro\u015fi ai acestei fenomenologii, care sau
\nar\u0103tat \u015fi se arat\u0103 de o generozitate cople\u015fitoare, c\u00e2nd e
\nvorba s\u0103 m\u0103 ajute s\u0103 ajung la surse, la arhive, la documente.
\nAce\u015fti colegi \u2013 personalit\u0103\u0163i incontestabile, cu doctorate
\nserioase, cu c\u0103r\u0163i de referin\u0163\u0103, \u2013 locuiesc \u015fi activeaz\u0103 \u00een
\nMoscova, Sankt-Petersburg sau Novosibirsk, predau
\ncursuri de avangard\u0103 la Halle (Germania) sau Madrid
\n(Spania). Cu ei \u00eentre\u0163in o coresponden\u0163\u0103-internet care m\u0103
\najut\u0103 \u00een procesul de traducere a crea\u0163iei avangardi\u015ftilor,
\ndeoarece ace\u015ftia au avut nespus de multe lucruri noi, au
\nutilizat zaumi (limbajul transra\u0163ional), au recurs la o
\nfructuoas\u0103 verbocrea\u0163ie, astfel c\u0103, chiar dac\u0103 eu cunosc
\nlimba rus\u0103 la nivelul… ru\u015filor, s\u0103 zic, \u00een unele cazuri nu
\ng\u0103sesc de unul singur \u201erezolvarea\u201d, decodificarea \u015fi, \u00een
\nevantai, m\u0103 adresez prietenilor-exege\u0163i, cu care,
\ndimpreun\u0103, c\u0103ut\u0103m solu\u0163iile. Chiar a\u015fa: c\u0103ut\u0103m solu\u0163ii,
\npentru c\u0103 \u00een subtextele avangardei sunt sensuri care nu
\n\u0163in de no\u0163iunile de vocabular curent \u2013 ele sunt speciale,
\nstratificate, polisemantice chiar \u015fi \u00een \u2013 uneori \u2013 aparenta
\nlor \u201elips\u0103\u201d de sens. (Uite, la acest capitol, a\u015f putea publica
\nceva din coresponden\u0163a noastr\u0103, pentru c\u0103 ea con\u0163ine
\nelemente inedite, de teorie \u015fi… fantezie…) Cota recept\u0103rii?
\n\u00cenclin s\u0103 cred c\u0103 editurile sunt tot mai interesate de aceast\u0103
\nfenomenologie literar\u0103. Apoi, din c\u00e2te \u015ftiu, \u00een special dup\u0103
\nsemnele \u015fi mesajele care \u00eemi vin din partea mai tinerilor
\ncolegi, avangarda rus\u0103 este \u00een stare s\u0103 produc\u0103 surprize,
\nchiar \u015fi acum, dup\u0103 un secol de la fulminanta sa afirmare.
\n– Un nativ \u00een zodia capricornului este generos, creativ \u015fi
\niremediabil \u00eendr\u0103gostit de frumos. Ce anume este frumos
\npentru tine?
\n\u2013 M\u0103 surprinde pl\u0103cut, pui, imperturbabil, o \u00eentrebare
\nat\u00e2t de tulbur\u0103toare \u015fi, am impresia, n\u0103ucitoare prin c\u00e2te
\nai putea r\u0103spunde. P\u0103i, ce s\u0103 spun? Frumoas\u0103 ar fi lumea
\n\u00een varianta ei… select\u0103, \u201eredactat\u0103\u201d, eliberat\u0103 de tot ceea
\nce se \u015ftie \u015fi se crede c\u0103 e r\u0103u, ur\u00e2t (\u015fi aici \u2013 h\u0103ul, infinitul,
\nlucifericul etc.). \u015ei \u00eentreg acest frumos al lumii pentru
\nmine are drept liant, drept \u201eclei spiritual\u201d, cum spunea
\n\u00eentr-un poem marele pictor avangardist Vasili Kandinski,
\n\u201eaurul gr\u0103itor, elocvent\u201d (vers din acela\u015fi poem),
\nCuv\u00e2ntul dinspre Homer \u015fi Ghilgame\u015f \u2013 spre Biblie, apoi
\nspre literatura profan\u0103 a lumii; muzica dinspre harfa
\nelen\u0103 spre minunata org\u0103 din Chi\u015fin\u0103u sau Riga \u015fi sutele
\nde discuri-vinilin \u015fi CD-uri cu mii de ore de muzic\u0103,
\ndimpreun\u0103 cu miile de c\u0103r\u0163i, zecile de tablouri din
\npinacoteca personal\u0103 sau s\u0103lile de expozi\u0163ii ale lumii…
\nDar m\u0103 opresc aici, pentru c\u0103, am impresia, cel mai
\nextenuant \u015fi zadarnic este s\u0103 \u00eencerci a defini Frumosul. \u00cen
\norice caz, propun s\u0103 facem un popas, s\u0103 ne mai tragem
\nrespira\u0163ia, \u015fi… sentimentul, \u015fi g\u00e2ndul, \u015fi… fiin\u0163a.
\n\u2013 Ai scriitori prefera\u0163i?
\n\u2013 C\u00e2t frunz\u0103 \u015fi… \u201eFirele de iarb\u0103\u201d ale lui Whitman!
\nSunt \u00een perioada (sau… epoca?) recitirilor \u015fi nu pot s\u0103 nu
\namintesc, spre exemplu, de Gogol. Uria\u015f! Dar ziceam \u015fi
\nde scriitorii anonimi, cum ar fi fost autorul epopeii
\n\u201eGhilgame\u015f\u201d, scrise pe cele c\u00e2teva mii de t\u0103blii
\nbabilonene de argil\u0103. Dar cum s\u0103-l uit\u0103m pe
\n\u201e\u00eensp\u0103im\u00e2nt\u0103torul\u201d Lautr\u00e9amont cu \u201eMaldoror\u201d?… Al\u0163i
\npoe\u0163i? \u2013 Majoritatea celor din \u201ePanorama poeziei
\nuniversale contemporane\u201d a lui A. E. Baconsky. \u015ei aceasta
\nnu ar fi \u201eo list\u0103\u201d, ci doar un… motto la pleiada de mari
\nscriitori pe care i-a\u015f putea aminti cu fanatic\u0103 recuno\u015ftin\u0163\u0103
\nde cititor. (Am zis \u201ePleiad\u0103\u201d, drept implicit\u0103 referin\u0163\u0103 la
\ngrupul de stele din constela\u0163ia Taurului. Pentru c\u0103
\nsuntem \u00een anul Taurului, nu?)
\n\u2013 Avem dreptul s\u0103 fim sceptici \u00een privin\u0163a destinului poeziei
\nmoderne?
\n\u2013 \u00cen privin\u0163a \u201epoeziei moderne\u201d, poate c\u0103 da, avem
\ntemei s\u0103 fim \u015fi sceptici. Dar nu \u00een ce prive\u015fte Poezia
\npropriu-zis\u0103, statornic\u0103, sub aspect valoric, \u00een con\u015ftiin\u0163a
\nestetic\u0103 a civiliza\u0163iilor lumii. Iar paradoxul e c\u0103 \u015fi \u00een
\nmiezul acestei \u201epoezii moderne\u201d, supuse scepticismului,
\nexist\u0103 mult\u0103 poezie autentic\u0103, de care timpurile viitoare
\nnu vor putea face abstrac\u0163ie. Sau, poate, pe care o vor
\nscoate de sub \u201estigmatul\u201d (sau doar incertitudinea)
\nscepticismului.
\n\u2013 \u015ei o ultim\u0103 \u00eentrebare: cu ce mai seam\u0103n\u0103 norii?
\n\u2013 O, \u00eemi place \u00eentrebarea, pe care, acum mai mul\u0163i ani,
\no puneam drept titlu unei c\u0103r\u0163i de nuvelete pentru copii,
\nintitulat\u0103 chiar a\u015fa: \u201eCu ce seam\u0103n\u0103 norii?\u201d. Cu ce s\u0103
\nsemene?… Poate c\u0103 \u015fi cu literatura… \u00cen proteismul lor, \u00een
\nfantasmagorica lor alc\u0103tuire, realc\u0103tuire, fr\u0103m\u00e2nt de
\nforme \u015fi ar\u0103t\u0103ri… \u0162ine de crea\u0163ia cereasc\u0103, nu? Pe la
\nmijlocul secolului trecut, priveam ca fascinat spectacolul
\nnorilor acolo, \u00eentre Soroca \u015fi Orhei, pe malul r\u00e2ului R\u0103ut,
\ncare a fost albia copil\u0103riei mele \u015fi despre care am scris mai
\nmulte \u00een romanul memorialistic \u201eCopil la ru\u015fi\u201d. O s\u0103-l
\nrecitesc, s\u0103 v\u0103d dac\u0103 nu am uitat s\u0103 vorbesc \u00een el \u015fi despre
\nno(u)ri… La o adic\u0103, norii ar fi \u015fi ei ni\u015fte iluzii necesare,
\nprecum spuneam \u00eentr-unul din poemele ce a dat \u015fi el un
\ntitlu de carte…
\n8-9 ianuarie 2009
\nA consemnat Valeria Manta T\u0103icu\u0163u<\/strong><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Creator \u015fi crea\u0163ie – reflectarea \u00een con\u015ftiin\u0163\u0103, unirea \u00een sublim, proiec\u0163ia \u00een transcendent Ideile care ne-au trezit interesul \u00een timpul<\/p>\n","protected":false},"author":18,"featured_media":10070,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"colormag_page_container_layout":"default_layout","colormag_page_sidebar_layout":"default_layout","_monsterinsights_skip_tracking":false,"_uf_show_specific_survey":0,"_uf_disable_surveys":false,"ngg_post_thumbnail":0,"video_url":"","footnotes":""},"categories":[7,328],"tags":[],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/22784"}],"collection":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/18"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=22784"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/22784\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":22785,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/22784\/revisions\/22785"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/10070"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=22784"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=22784"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=22784"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}