{"id":22724,"date":"2024-02-24T01:34:56","date_gmt":"2024-02-23T22:34:56","guid":{"rendered":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=22724"},"modified":"2024-02-24T01:34:56","modified_gmt":"2024-02-23T22:34:56","slug":"spatii-culturale-nr-3-5","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=22724","title":{"rendered":"Spa\u021bii culturale nr. 3 (5)"},"content":{"rendered":"

ADRIAN MUNTEANU<\/strong>
\n\"\"

CE-NTINS\u0102-I CALEA DESF\u0102T\u0102RII SLUTE<\/strong>
\nla Psalmul 1<\/strong><\/p>\n

Ce-ntins\u0103-i calea desf\u0103t\u0103rii slute!
\nVicleana c\u0103l\u0103uz\u0103 e ispita.
\nEa bate-n poarta poftei cu copita,
\nS\u0103 te \u00eembie-n lumi necunoscute.<\/p>\n

Al\u0103turi, drum \u00eengust strecoar\u0103 sita
\nVirtu\u0163ilor pe trup firav cusute.
\nNesocotin\u0163a n-ar putea s-ajute
\nS\u0103-mbraci \u00een fir str\u0103lucitor clipita.<\/p>\n

S\u0103 nu r\u0103m\u00e2n \u00een str\u00e2mta judecat\u0103
\nCe-o fac ades p\u0103catului din noi.
\nC\u00e2nd s-a \u00eentins pe chipuri ca o pat\u0103,<\/p>\n

Au n\u0103v\u0103lit poverile \u015fuvoi
\n\u015ei n-a mai fost pentru r\u0103gaz r\u0103splat\u0103,
\nC\u0103ci ne-am zv\u00e2rlit uimirile-n noroi.<\/p>\n

3 februarie 2009<\/em><\/p>\n


\nO VIERMUIAL\u0102 PE SUB \u0162\u0102RNA MOALE
\nla Psalmul 2<\/strong><\/p>\n

O viermuial\u0103 pe sub \u0163\u0103rna moale,
\nSub r\u0103d\u0103cini ce-\u015fi \u00eennoiesc prigoana.
\nT\u0103ioase limbi de \u015ferpi sporesc h\u00e2rjoana
\nS\u0103-nal\u0163e seva urii-n rotocoale.<\/p>\n

Ce-i pentru ei \u00een piscuri dulci icoana
\nSuit\u0103-n zbor etern, cu bra\u0163e goale,
\nPrintre p\u0103duri cu respir\u0103ri domoale,
\nDe \u00eengeri gravi ast\u00e2mp\u0103r\u00e2ndu-\u015fi goana?<\/p>\n

Un bici arz\u00e2nd le-a s\u0103getat r\u0103gazul
\nCelor ce-ascund n\u0103p\u00e2rci \u00een s\u00e2nul flasc.
\nDe lut puhav li s-a lipit obrazul<\/p>\n

\u015ei doar \u00een pirul otr\u0103vit mai pasc
\n\u00cen timp ce aripi str\u0103juiesc z\u0103gazul
\n\u015ei taine bl\u00e2nde \u00een s\u0103la\u015f se nasc.<\/p>\n

5 februarie 2009<\/em><\/p>\n


\nCUM SE-NT\u0102R\u00c2T\u0102 SUNETU-NCLE\u015eT\u0102RII!
\nla Psalmul 3<\/strong><\/p>\n

Cum se-nt\u0103r\u00e2t\u0103 sunetu-ncle\u015ft\u0103rii!
\nCu urlet vag se pr\u0103v\u0103le\u015fte ura;
\n\u015ei-au pus pe hoituri r\u0103sucite-armura
\n\u015ei suli\u0163a la r\u0103d\u0103cina sc\u0103rii.<\/p>\n

Vor s\u0103-mi astupe patosul \u015fi ura,
\nS\u0103 nu r\u0103zbeasc\u0103 ceasul \u00eendur\u0103rii,
\nS\u0103 sparg\u0103 st\u00e2nca-nvolburarea m\u0103rii,
\nS\u0103 \u00eemi a\u0163\u00e2\u0163e cu t\u0103ciuni arsura.<\/p>\n

Dar nu se-mpl\u00e2nt\u0103 teama \u00een artere
\n\u015ei m\u00e2ntuirea o presimt \u00een trup.
\nDin rana mea nu se prelinge fiere<\/p>\n

\u015ei c\u00e2inele nu se preschimb\u0103-n lup.
\nCu Tine-n toate mi-am aflat putere
\n\u015ei mlade noi de sub p\u0103m\u00e2nt irup.<\/p>\n

10 februarie 2009<\/em><\/p>\n


\n\u015eI \u00ceN STR\u00c2MTOARE \u00ceNSPRE LARG MI-E TOTUL
\nla Psalmul 4<\/strong><\/p>\n

\u015ei \u00een str\u00e2mtoare \u00eenspre larg mi-e totul,
\nIar st\u00e2nci abrupte au de-argint creneluri.
\nC\u00e2nd \u00eengeri tainici \u00eente\u0163esc apeluri,
\nNu mai str\u0103punge pieptul navei ciotul.<\/p>\n

Nici c\u00e2nd viforni\u0163i vor st\u00e2rni m\u0103celuri
\nNu m\u0103 mai pierd \u015fi a\u015f porni de-a-notul
\nS\u0103 \u00eei salvez altarului chivotul
\n\u015ei s\u0103-mplinesc \u00een mine-at\u00e2tea \u0163eluri.<\/p>\n

C\u00e2nd ro\u015fu vin va boteza bel\u015fugul
\n\u015ei gr\u00e2ul tainei va domni deplin,
\nAverea mea din suflet sfarm\u0103 jugul<\/p>\n

Poverilor ca-n veci s\u0103 m\u0103 alin
\nCu mila Ta ce-aprinde-n jari\u015fti rugul
\nAmurgului c\u00e2nd voi dormi senin.<\/p>\n

12 februarie 2009<\/em><\/p>\n


\nVEGHEZ SFIALA OREI DIMINEA\u0162A
\nla Psalmul 5<\/strong><\/p>\n

Veghez sfiala orei diminea\u0163a,
\nR\u00e2vnind s\u0103-nal\u0163, umil, o rug\u0103ciune,
\nDar spaima clipei mute m\u0103 supune,
\nPoveri \u00een trup \u00eemi s\u0103geteaz\u0103 via\u0163a.<\/p>\n

Doamne, \u00eendreapt\u0103-mi calea, s\u0103-mpreune
\nM\u00e2inile mele ce-au uitat dulcea\u0163a!
\nCelui puternic s\u0103-i a\u015fterni pova\u0163a.
\nTope\u015fte-i ura din rostiri nebune!<\/p>\n

Atinge-l ca pe-un fur de lun\u0103 plin\u0103
\n\u015ei \u00eei smere\u015fte graiul de-nceput,
\nCa s\u0103-l prime\u015fti de-a dreapta f\u0103r\u0103 vin\u0103.<\/p>\n

D\u0103 celui bl\u00e2nd un ve\u015fnicit s\u0103rut
\n\u015ei adu-mi, Doamne, mirul t\u0103u la cin\u0103,
\nS\u0103 m\u0103-nveleasc\u0103 taina, ca un scut!<\/p>\n

16 august 2004<\/em><\/p>\n


\nTeodora JURMA<\/strong><\/p>\n

POEME<\/strong><\/p>\n

* * *
\nnu de cuvinte a fost
\natins ci de c\u00e2ntece
\ndurerea din cuvinte
\n\u015fi pl\u00e2nsul lebedei
\ntrec\u00e2nd prin mijlocul
\ncet\u0103\u0163ii
\nnu trec\u00e2nd ci curg\u00e2nd
\nlimpede
\nprin mijlocul cet\u0103\u0163ii
\nmute
\n\u00eenghe\u0163\u00e2nd ori de c\u00e2te ori
\nera nevoie
\nori de c\u00e2te ori devenea
\npunte \u00eentr-o mare
\nde singur\u0103t\u0103\u0163i
\nori de c\u00e2te ori zidurile
\ntremurau sigure
\nde transparen\u0163a lor
\n* * *
\nsingur\u0103 la mas\u0103
\ndoar cu litera Q
\nfa\u0163\u0103-n fa\u0163\u0103 cu ve\u015fmintele
\nvi\u015finului din copil\u0103rie
\nvoi da socoteal\u0103 pentru
\nfrunzele ce nu \u015ftiu \u00eenc\u0103 s\u0103
\nc\u00e2nte
\n\u015fi pentru ner\u0103bdarea
\npietrelor de a deveni timp
\npun pu\u0163in\u0103 sare
\npe litera Q
\n\u015fi m\u0103n\u00e2nc
\n* * *
\npe mas\u0103 doar litera Q
\n\u015fi triste\u0163ea
\nlas\u0103 frunzele s\u0103 cad\u0103
\ni-am spus triste\u0163ii
\ndar ea s-a mai dat un pas
\n\u00eenapoi: \u00een paralelogramul
\nde pe mas\u0103 mai este loc
\n\u00eenverze\u015fte-le dac\u0103 po\u0163i
\n\u0163ine\u0163i gura nu vezi c\u0103 litera
\nQ doarme
\n\u00eentrerupe num\u0103r\u0103toarea atunci
\nnu pot Q e prima liter\u0103
\ndintr-un cuv\u00e2nt temut
\natunci scrie cuv\u00e2ntul
\nfericire
\ni-am mai strigat
\nnu pot Q doarme
\ns\u0103ri ea ars\u0103<\/p>\n


\nCornel Ungureanu<\/strong><\/p>\n

Radu C\u00e2rneci
\n\u015fi protocoalele
\n\u00eensc\u0103un\u0103rii regale<\/strong><\/p>\n

Am scris de mai multe ori despre Radu C\u00e2rneci
\nfiindc\u0103, \u00eentr-un anume fel, revistele provinciale erau
\nsolidare \u00eentre ele \u015fi revista timi\u015forean\u0103 Orizont \u00eencerca s\u0103
\nse apropie de Ateneu. Nu \u015ftiu dac\u0103 perioada 1964-1972,
\nani \u00een care Radu C\u00e2rneci a fost directorul sau redactorul\u015fef
\nal revistei Ateneu a fost \u00een\u0163eleas\u0103 ca o perioad\u0103 a
\nresurec\u0163iei provinciilor literare. Dac\u0103 nu, ar trebui s\u0103
\nsubliniem rolul de constructor al lui Radu C\u00e2rneci: a fost
\nun eminent strateg \u015fi un arhitect care a \u015ftiut s\u0103 \u00eenvie
\npersonaje, s\u0103 recupereze valori culturale moldave, s\u0103
\np\u0103streze o rela\u0163ie cu Centrul \u00een asemenea m\u0103sur\u0103, \u00eenc\u00e2t
\ns\u0103rb\u0103toririle lui Bacovia pe care el le-a ini\u0163iat deveneau
\nevenimente centrale ale scrisului rom\u00e2nesc.
\nN\u0103scut \u00een 1928, Radu C\u00e2rneci \u00eenvie ca literat \u2013 devine
\npoet deplin structurat \u2013 odat\u0103 cu genera\u0163ia \u015faizeci a
\nliteraturii rom\u00e2ne. Ceremoniile poetice, ritualurile lirice,
\nprotocoalele \u00eensc\u0103un\u0103rii regale, levita\u021bia,
\ndematerializarea, patosul ascensional afirmate de
\npoeziile lui Nichita St\u0103nescu, Anghel Dumbr\u0103veanu,
\nCezar Baltag \u015f.a., le vom reg\u0103si \u00een lirica lui Radu C\u00e2rneci
\na anilor \u015faizeci. Pe urm\u0103 scriitorul va ad\u0103uga straturi
\nlivre\u015fti, rafinamente ce vin \u00een\u0163elepciunea v\u00e2rstelor, care
\nse adaug\u0103 frumos: Radu C\u00e2rneci r\u0103m\u00e2ne mereu \u00een
\ncultur\u0103 \u015fi dinamica sa adaug\u0103 \u00een\u0163elesuri noi exerci\u0163iului
\nliric. Divulg\u0103 alte secrete ale protocoalelor \u00eensc\u0103un\u0103rii
\nregale. Apeleaz\u0103, uneori ca traduc\u0103tor, la arhetip.
\nR\u0103m\u00e2ne un profesionist exemplar al paginii scrise.
\n\u00cen selec\u0163ia pe care Lauren\u0163iu Ulici o realizeaz\u0103 \u00een
\nvolumul al \u015faselea din O mie \u015fi una de poezii rom\u00e2ne\u015fti,
\ncele dou\u0103 sonete ale lui Radu C\u00e2rneci (de tipar
\nshakespearian) nu ies din vremurile frumoasei \u00eencrederi
\n\u00een virtu\u0163ile literaturii. Primul, \u201eNe protejeaz\u0103 cine, iubito,
\ncare zeu\u201d se a\u015faz\u0103 l\u00e2ng\u0103 traducerile imaginare ale lui
\nVoiculescu. Dar poetul \u00ee\u015fi asum\u0103 \u015fi libertatea de a da o
\nreplic\u0103 Maestrului:
\n\u201eNe protejeaz\u0103 cine, iubito, care zeu
\nP\u0103trunde-n carnea noastr\u0103 \u015fi ne \u00eembrac\u0103 chipul?
\nEl ne scr\u00e2\u015fne\u015fte piatra c\u0103lc\u00e2ndu-ne nisipul
\nMereu ne-mbog\u0103\u0163e\u015fte golindu-ne mereu!
\nDe c\u00e2nd m\u0103 \u015ftiu de slav\u0103 \u00eemi este arhetipul
\nDe c\u00e2nd exi\u015fti \u00een tine-i un zbor de curcubeu
\n\u015ei \u00eentre noi nu noaptea se desplete\u015fte greu
\nCi aurora joac\u0103 pe bolta frun\u0163ii nimbul
\n\u015ei totu\u015fi e o tain\u0103 jur-\u00eemprejur de noi
\nVibreaz\u0103 o putere ne-ncercuie frumoas\u0103
\nEa ne cl\u0103de\u015fte mun\u0163ii ne-nv\u0103luie cu ploi
\n\u015ei-mpreuneaz\u0103 cerul cu mla\u015ftina umbroas\u0103
\nIar \u0163ie-\u0163i suie g\u00e2ndul f\u0103c\u00e2ndu-te de lun\u0103
\n\u015ei-n jurul t\u0103u e-un clopot ce-n valea nop\u0163ii sun\u0103.
\n\u015ei mai bine func\u0163ioneaz\u0103 coincidentia opositorum \u00een
\n\u201eSeptembrie! Mor valurile-ncet:
\nSeptembrie! mor valurile-ncet
\n\u015ei verile se-nchid \u00een noi comoar\u0103
\nIar g\u00e2ndurile vor s\u0103 nu mai doar\u0103:
\nNe-mbr\u0103\u0163i\u015f\u0103m t\u0103cu\u0163i cu g\u00e2nd ascet
\n\u00cenalt de p\u0103s\u0103ri ochii t\u0103i \u2013 \u015fi zboar\u0103
\n\u00cen ochii mei mari stoluri \u015fi repet
\nUn psalm de soare-nv\u0103luit regret
\nDe toamn\u0103 pus \u00een noi a c\u00e2ta oar\u0103!
\nSeptembrie! \u015ei valurile mor
\nSt\u0103m drep\u0163i pe \u0163\u0103rm ca-n strane de biserici:
\nAltar ni-e marea \u015fi lipsit de clerici
\nPustiu-i lung de ape \u015fi de dor
\nS\u0103-ngenunchem femeia mea spre lun\u0103
\n\u015ei lacrima s-o pl\u00e2ngem \u00eempreun\u0103.
\nCitesc lista \u015faizeci\u015ftilor al\u0103turi de care Radu C\u00e2rneci
\ntr\u0103ie\u015fte momentul \u00eenalt al scrisului rom\u00e2nesc. \u00cen anii
\n\u015faizeci ai secolului trecut, era un veteran. Acum, la
\noptzeci \u015fi unu de ani, e singurul care mai poate s\u0103 cread\u0103
\n\u00een timpul s\u0103rb\u0103toresc al scrisului.<\/p>\n


\nDan Bruda\u015fcu<\/strong><\/p>\n

Exerci\u0163ii de admira\u0163ie<\/strong><\/p>\n

Dumitru Cerna a desc\u0103lecat, din \u0163inuturile arse de soare
\nale Dobrogei, pe meleagurile molcome ale Ardealului,
\naduc\u00e2nd cu sine, pe l\u00e2ng\u0103 visarea specific\u0103, mo\u015ftenirea
\nancestral\u0103, de stirpe ovidian\u0103, a iubirii frumosului \u015fi Poeziei.
\nLa Cluj-Napoca, acolo unde l-a purtat destinul, este, de
\nani buni, cum singur s-a autodefinit, \u201epoetul-func\u0163ionar\u201d, care
\nse impune, \u00eens\u0103, de la an la an, prin poezia pe care o scrie,
\nprin titlurile academice ob\u0163inute, ca \u015fi prin participarea
\nactiv\u0103 \u015fi implicarea permanent\u0103, de calitate, \u00een via\u0163a
\ncultural\u0103 a cet\u0103\u0163ii, ca un nume care nu poate fi ignorat.
\nDumitru Cerna aduce \u00een sobrietatea academic\u0103, adeseori
\nrece \u015fi impersonal\u0103, a burgului universitar transilvan, ceva
\ndin lumina \u015fi c\u0103ldura spa\u0163iului dobrogean, filtrate, cu har \u015fi
\nindiscutabil talent, \u00een poezia lui solar\u0103, dar profund\u0103,
\nsensibil\u0103 \u015fi nu o dat\u0103 \u015focant\u0103 prin recursul inteligent \u015fi
\ninspirat la motive \u015fi teme biblice \u015fi filozofice. El se afirm\u0103,
\n\u00eens\u0103, cu dezinvoltur\u0103, \u015fi ca autor de eseuri, texte
\nmemorialistice, articole, inclusiv de istorie \u015fi critic\u0103 literar\u0103,
\nfiind un colaborator pre\u0163uit al multor publica\u0163ii \u015fi ziare
\ncunoscute pe plan local, regional sau na\u0163ional.
\nDac\u0103 ar fi s\u0103 \u00eemprumut una din sintagmele cu care \u00eei place
\ns\u0103 opereze, frecvent, a\u015f putea spune c\u0103 Dumitru Cerna este
\nn\u0103scut pentru poezie. Totu\u015fi, el, \u00een pofida celor aproape zece
\nvolume personale de poezie, a numeroase prezen\u0163e \u00een diverse
\nreviste, culegeri \u015fi antologii, inclusiv \u00een unele \u00een limbi de
\ncircula\u0163ie european\u0103 \u015fi interna\u0163ional\u01032, nu este doar poet, ci \u015fi
\nun remarcabil \u015fi avizat degust\u0103tor (\u015fi cunosc\u0103tor) al
\nfenomenului poetic na\u0163ional \u015fi str\u0103in actual. C\u0103ci, de c\u00e2\u0163iva ani,
\npoetul Dumitru Cerna propune, s\u0103pt\u0103m\u00e2nal, cititorilor clujeni
\n\u015fi din \u0163ar\u0103, tablete-portret consacrate poe\u0163ilor confra\u0163i \u015fi Poeziei.
\nRecent, Dumitru Cerna a adunat aceste texte \u00eentre
\ncoper\u0163ile volumului intitulat \u201ePoe\u0163ii\u201d \u015fi ap\u0103rut la Casa C\u0103r\u0163ii
\nde \u015etiin\u0163\u0103 din Cluj-Napoca. Cu bun\u0103 \u015ftiin\u0163\u0103 \u015fi \u00een mod
\ndeliberat, autorul n-a operat nici un fel de cosmetiz\u0103ri,
\nrevizuiri sau rearanj\u0103ri (poate spre a satisface eventuale
\nvanit\u0103\u0163i \u015fi orgolii), l\u0103s\u00e2nd textele \u00een ordinea \u00een care acestea
\nfuseser\u0103 publicate ini\u0163ial \u00eentr-un ziar local. \u00cen plus, \u00eens\u0103, el lea
\nad\u0103ugat diverse fotografii nu doar ale unora dintre poe\u0163ii
\nprezenta\u0163i, ci \u015fi unele ale unor busturi, locuri sau imobile
\nlegate de biografia personalit\u0103\u0163ilor abordate.
\nCartea poetului Dumitru Cerna este greu de \u00eencadrat, ca
\ngen literar, c\u0103ci ea nu este, propriu-zis, o lucrare de critic\u0103 sau
\nistorie literar\u0103, dar nici una de memorialistic\u0103, \u00een ciuda faptului
\nc\u0103 face referiri, adesea, la rela\u0163iile sau colabor\u0103rile avute cu unii
\ndintre poe\u0163ii respectivi. De\u015fi autorului ei nu-i sunt str\u0103ine
\ninstrumentele criticului, istoricului literar sau memorialistului.
\nEa nu aduce, totu\u015fi, date \u015fi informa\u0163ii sau judec\u0103\u0163i de valoare
\ncare, eventual, s\u0103 impun\u0103 reconsider\u0103ri fundamentale ale artei
\nsau discursului poetic, respectiv valen\u0163elor estetico-literare ale
\noperelor autorilor prezenta\u0163i. Asta nu \u00eenseamn\u0103, \u00eens\u0103,
\nnicidecum c\u0103 Dumitru Cerna ar cobor\u00ee scrisul s\u0103u la nivelul
\nunor abord\u0103ri comune, de simplu inventar istorico-literar.
\nDimpotriv\u0103, el \u00ee\u015fi surprinde adesea cititorul prin sintetice \u015fi
\ninspirate abord\u0103ri \u015fi formul\u0103ri, care reu\u015fesc fie s\u0103 defineasc\u0103
\nmai bine un autor, fie s\u0103 descopere sensuri \u015fi semnifica\u0163ii noi,
\nce au sc\u0103pat altor critici sau exege\u0163i cu preten\u0163ii.
\nAcest prim volum la care ne referim con\u0163ine 54 de
\ntablete-portret, \u00eenso\u0163ite \u015fi de cele mai ilustrative poeme, c\u00e2te
\nunul, pentru fiecare din poe\u0163ii discuta\u0163i, pornind de la
\nOctavian Goga, George Co\u015fbuc, Emil Isac sau Lucian Blaga
\n\u015fi ajung\u00e2nd la Valeriu Anania, Miron Scorobete, Ioan
\nAlexandru, Petre Buc\u015fa, Teofil R\u0103chi\u0163eanu \u015fi p\u00e2n\u0103 la Ion
\nCristofor, Ionu\u0163 \u0162ene, Adrian Mihai Bumb, Victor \u0162arin\u0103 sau
\nPersida Rugu. \u00cen cartea lui Dumitru Cerna figureaz\u0103 poe\u0163i
\ndiferi\u0163i (ca genera\u0163ie, stil, oper\u0103, valoare estetic\u0103), dintre care
\nmul\u0163i pe care autorul nu i-a cunoscut personal, ci doar din
\nlectura operei lor, dar care l-au cucerit, inclusiv prin via\u0163a
\npe care au avut-o \u015fi prin ceea ce au d\u0103ruit Poeziei.
\nDumitru Cerna se apropie de opera poetic\u0103 a fiec\u0103ruia \u00een
\nprimul r\u00e2nd cu sufletul \u015fi mai pu\u0163in cu rigoarea \u015fi exigen\u0163a rece,
\ndoct\u0103 \u015fi exagerat\u0103 a criticului sau exegetului de profesie. El
\nre\u0163ine, \u00eens\u0103, \u00een fiecare caz prezentat, date \u015fi judec\u0103\u0163i definitorii,
\ncare pot \u00eentregi portretul liric, pot ajuta la o mai fireasc\u0103
\nreceptare a orizontului sau a artei poetice a celui \u00een cauz\u0103.
\nDumitru Cerna este nea\u015fteptat de generos, deschis \u015fi
\napropiat, cu nedisimulat\u0103 sinceritate, de fiecare poet, din
\nscrisul lui lipsind formul\u0103rile critice excesive, dure,
\ntenden\u0163ioase, subiective, \u00eent\u00e2lnite, din p\u0103cate, frecvent \u00een
\ntextele unor critici \u201ede profesie\u201d. Dimpotriv\u0103, el transmite, \u00een
\nfiecare pagin\u0103 a c\u0103r\u0163ii la care ne referim, satisfac\u0163ia estetic\u0103
\nsim\u0163it\u0103 de sufletul s\u0103u la \u00eent\u00e2lnirea cu opera fiec\u0103ruia dintre
\n\u201eeroii\u201d s\u0103i, redescoperind tr\u0103s\u0103turi sau gusturi insuficient
\ncomentate, intuind, din unghiuri varii, alte sensuri ale
\ntextului poetic, noi fa\u0163ete ale eu-lui liric. S-ar putea spune
\nchiar c\u0103 textele lui Dumitru Cerna p\u0103c\u0103tuiesc de prea mult\u0103
\nc\u0103ldur\u0103, de prietenie \u015fi admira\u0163ie.
\nLectura acestor veritabile \u201eexerci\u0163ii de admira\u0163ie\u201d fa\u0163\u0103 de
\nopera \u00eenainta\u015filor \u015fi a confra\u0163ilor s\u0103i ne dezv\u0103luie un
\nDumitru Cerna mereu \u00eendr\u0103gostit de Poezie, receptiv fa\u0163\u0103
\nde poezia rom\u00e2neasc\u0103 a secolului XX, afabil, respectuos \u015fi
\nprietenos fa\u0163\u0103 de cei care o scriu. El vrea, \u00eentr-un fel, s\u0103
\natrag\u0103 aten\u0163ia asupra faptului c\u0103 ar fi o \u00eempietate s\u0103 se fac\u0103
\nabstrac\u0163ie sau s\u0103 fie marginalizat\u0103 opera poetic\u0103 a celor
\ncuprin\u015fi \u00een acest prim volum.
\n_____________________
\n1 Dumitru Cerna, Poe\u0163ii, vol. I, Cluj-Napoca, Casa C\u0103r\u0163ii de
\n\u015etiin\u0163\u0103, 2008.
\n2 Vezi, \u00een acest sens, Voices of Contemporary Romanian
\nPoets, Cluj-Napoca, Editura SEDAN, 2007 (antologie \u00een limba
\nenglez\u0103, realizat\u0103 de Dan BRUDA\u015eCU), precum \u015fi antologia
\nbilingva, englez\u0103 \u015fi coreean\u0103, cu acela\u015fi titlu, ap\u0103rut\u0103 la SUWON,
\nCoreea de Sud, \u00een anul 2008 (selec\u0163ie \u015fi traducere \u00een englez\u0103 de Dan
\nBRUDA\u015eCU, traducere \u00een coreean\u0103 de Yongsuk PARK).<\/em><\/p>\n


\nIonel Necula<\/strong>
\n\"\"

Florian Roati\u015f, un g\u00e2nditor
\nal punerii la punct<\/strong><\/p>\n

Pe Florian Roati\u015f l-am descoperit t\u00e2rziu, dar l-am creditat
\nde la \u00eenceput cu aten\u0163ii perceptive selective \u015fi nu cred s\u0103 m\u0103 pot
\nlecui prea cur\u00e2nd de aceast\u0103 \u201emeteahn\u0103\u201d. Fa\u0163\u0103 de Florian Roati\u015f
\npo\u0163i ar\u0103ta raliere, sau, dimpotriv\u0103, distan\u0163are, dar \u00een niciun caz
\nnu po\u0163i fi indiferent. Om de bibliotec\u0103, ardelean serios, cu
\naplecare pentru corectitudine \u015fi exactitate, nu trece cu vederea
\nniciuna din erorile strecurate \u2013 din neglijen\u0163\u0103 \u2013 \u00een studiile
\nconsacrate filosofiei rom\u00e2ne\u015fti. N-o face din vanitate sau din
\ndorin\u0163a de a epata, ci dintr-o pruden\u0163\u0103 sincer\u0103 de a feri viitoarele
\nexegeze de filosofie rom\u00e2neasc\u0103 de eventualele inexactit\u0103\u0163i care,
\ntrecute cu vederea, risc\u0103 s\u0103 se statorniceasc\u0103, prin preluarea lor
\nneverificat\u0103 \u015fi includerea \u00eentr-un repertoriu exegetic cu mai
\nmulte pozi\u0163ion\u0103ri propedeutice \u015fi chiar \u00een tratatele academice.
\nPrivite cu deta\u015farea necesar\u0103, studiile lui Florian Roati\u015f au
\no func\u0163ie curativ\u0103, \u00een m\u0103sura \u00een care a\u015faz\u0103 lucrurile \u00eentr-un
\ncadru firesc \u015fi preventiv, dac\u0103 avem \u00een vedere c\u0103 accept\u0103 prin
\nvoie vegheat\u0103 s\u0103 fac\u0103 pe capul limpede la spectacolul desf\u0103\u015furat
\nal ideilor filosofice din cultura noastr\u0103 actual\u0103. \u0162inta autorului
\neste eradicarea sc\u0103p\u0103rilor strecurate f\u0103r\u0103 voie \u00een studiile
\nconsacrate fenomenului filosofic rom\u00e2nesc \u015fi \u00eendreptarea unor
\nerori st\u00e2njenitoare.
\nAm mai scris despre cartea autorului din 2001, \u201ePledoarie
\npentru filosofia rom\u00e2neasc\u0103\u201d (editura Aius, Craiova), dar, cum
\ncronica noastr\u0103 s-a pierdut f\u0103r\u0103 speran\u0163a recuper\u0103rii, voi relua
\n\u00een aceste r\u00e2nduri c\u00e2teva din ideile pritocite cu noul prilej.
\nAten\u0163ia autorului se \u00eendreapt\u0103 asupra unor aspecte mai
\ncontroversate din filosofia rom\u00e2neasc\u0103, asupra c\u0103rora autorul
\nse pronun\u0163\u0103 documentat \u015fi cu toate dovezile la vedere.
\nReconstituie rela\u0163ia exemplar\u0103 dintre Blaga \u015fi Vasile B\u0103ncil\u0103,
\nacesta din urm\u0103 complet\u00e2nd ideea filosofului din Lancr\u0103m
\nprivitoare la spa\u0163iul ondulat (plaiul) ca specific sufletului
\nrom\u00e2nesc, cu dezm\u0103rginirea B\u0103r\u0103ganului, ca sintez\u0103 \u00eentre
\ninfinit \u015fi finit, \u00eentre pantarheicul Heraclit \u015fi monoliticul
\nParmenide. Marea admira\u0163ie pe care Vasile B\u0103ncil\u0103 i-o purta lui
\nLucian Blaga i-a reprimat ideea unei polemici sporitoare de
\n\u00een\u0163elesuri \u00een privin\u0163a spa\u0163iului mioritic, dar, se vede de departe,
\nfilosofia ar fi avut mult de c\u00e2\u015ftigat de s-ar fi articulat, chiar \u015fi
\n\u00eentr-o form\u0103 cordial\u0103. A\u015fa \u00eens\u0103, teoria despre spa\u0163iul
\nB\u0103r\u0103ganului a lui B\u0103ncil\u0103 \u015fi ideea spa\u0163iului mioritic pl\u0103smuit\u0103
\nde Blaga au r\u0103mas paralele \u015fi \u00een multe privin\u0163e complementare.
\nPagini interesante consacr\u0103 Florian Roati\u015f filosofilor Mitrea
\nFlorian, un g\u00e2nditor care nu s-a bucurat de aten\u0163ia meritat\u0103,
\nOctavian Vuia (fost student \u015fi discipol al lui Heidegger la
\nUniversitatea din Freiburg, mai apoi o prezen\u0163\u0103 activ\u0103 \u00een cadrul
\ndiasporei rom\u00e2ne\u015fti din Fran\u0163a \u015fi Germania), polemicii mai
\npu\u0163in cunoscute dintre N. Steinhardt \u015fi Mircea Vulc\u0103nescu (pe
\ntema definirii no\u0163iunii de \u201egenera\u0163ie\u201d \u015fi a succesiunii acestora \u00een
\nistoria modern\u0103 a Rom\u00e2niei) \u015fi altor aspecte mai pu\u0163in b\u0103t\u0103torite
\ndin istoria g\u00e2ndirii filosofice rom\u00e2ne\u015fti.
\nCentrul de greutate al c\u0103r\u0163ii din 2001 a lui Florian Roati\u015f este
\ndiviziunea \u201eEseuri aproape polemice\u201d, \u00een care autorul chiar
\npolemizeaz\u0103 cu confra\u0163ii s\u0103i, mai exact cu erorile strecurate \u00een
\nlucr\u0103rile acestora, aduc\u00e2nd corec\u0163ii \u015fi preciz\u0103ri l\u0103muritoare
\nizvor\u00e2te dintr-o riguroas\u0103 \u015fi rafinat\u0103 cercetare filosofic\u0103. S\u0103
\nremarc\u0103m mai \u00eent\u00e2i c\u0103 spiritul polemic \u00eel prinde ca o hain\u0103 bine
\ncroit\u0103. Obiectul polemicilor sale, cordiale totu\u015fi, nu sunt at\u00e2t
\nautorii studiilor pe care le ia \u00een vizor filosoful maramure\u015fean
\nFlorian Roati\u015f, c\u00e2t lucr\u0103rile acelora, erorile identificate \u00een scrierile
\nlor. Irinei Petra\u015f, bun\u0103oar\u0103, autoarea unei \u201ec\u0103r\u0163i masive\u201d, bine
\ndocumentat\u0103 \u015fi, mai mult dec\u00e2t toate, extrem de necesar\u0103\u201d \u2013
\n\u201dPanorama criticii literare rom\u00e2ne\u015fti\u201d \u2013 \u00eei repro\u015feaz\u0103 anumite
\ninexactit\u0103\u0163i \u015fi transcrierea gre\u015fit\u0103 a unor titluri \u015fi autori, precum
\n\u015fi diverse erori \u00een redactarea unor fi\u015fe, cum ar fi anul na\u015fterii
\nsau al decesului la circa 300 de scriitori sau omisiuni
\nnejustificate, cum ar fi Dumitru Isac \u015fi Grigore Popa.
\nMai desf\u0103\u015furat\u0103 \u015fi mai bine structurat\u0103 este polemica
\npurtat\u0103 cu patrologul Cristian B\u0103dili\u0163\u0103 \u00een privin\u0163a st\u0103rii
\nculturale precare de la noi at\u00e2t \u00een ceea ce prive\u015fte con\u0163inutul
\nrevistelor de cultur\u0103, c\u00e2t \u015fi \u00een privin\u0163a celor ce ventileaz\u0103
\nfenomenul cultural rom\u00e2nesc actual. \u201eSe scrie mediocru \u015fi inutil
\ndespre c\u0103r\u0163i mediocre \u015fi inutile\u201d, spune t\u00e2n\u0103rul g\u00e2nditor tr\u0103itor
\npe meleaguri galice. Mereu bine informat \u015fi cu toate datele la
\n\u00eendem\u00e2n\u0103, Florian Roati\u015f obiecteaz\u0103 ar\u0103t\u00e2nd c\u0103 \u015fi cultura
\nrom\u00e2n\u0103 are destui f\u0103clieri \u2013 Nicolae Manolescu, Eugen Simion,
\nGheorghe Grigurcu, comparabili cu omologii lor din cultura
\nuniversal\u0103.
\nN-a\u015f vrea s\u0103 \u00eemprumut ipostaza rabinului din Buhu\u015fi, dar
\ntrebuie s\u0103 recunosc c\u0103 \u00een Rom\u00e2nia de azi se public\u0103 mult \u015fi cu
\nmari concesii de calitate, de valoare. \u00cencerc\u00e2nd s\u0103
\nsupravie\u0163uiasc\u0103, ba chiar s\u0103 \u00eenregistreze profituri importante,
\ncele peste 3000 de edituri \u00eenfiin\u0163ate dup\u0103 revolu\u0163ie public\u0103 de
\ntoate. \u00cen absen\u0163a unui cadru normativ care s\u0103 disting\u0103 valoarea
\nde impostur\u0103, – bun\u0103oar\u0103 obligativitatea unor referin\u0163e interne
\n\u015fi externe, girul unor personalit\u0103\u0163i cu reputa\u0163ie \u00een domeniu,
\ninterven\u0163ia autorit\u0103\u0163ii de stat printr-un sistem de sanc\u0163iuni
\npentru editorii ce dovedesc o p\u0103guboas\u0103 cecitate cultural\u0103 \u2013 se
\npublic\u0103 de toate. Presupun\u00e2nd c\u0103 un manuscris este refuzat de
\no editur\u0103 care se respect\u0103 (dar nu se \u00eent\u00e2mpl\u0103 o asemenea
\nminune) ofertantul are toate \u015fansele s\u0103 g\u0103seasc\u0103 alte zeci de
\nedituri care s\u0103-i preia oferta, odat\u0103 cu suma \u00eenso\u0163itoare. Faptul
\nc\u0103 editurile func\u0163ioneaz\u0103 ca o societate comercial\u0103 oarecare
\nabsolv\u0103 Ministerul Culturii de un control serios asupra actului
\nedit\u0103rii de carte. Pentru cei mai mul\u0163i editori, important\u0103 nu
\neste valoarea manuscrisului ofertat, ci pre\u0163ul impus autorului.
\nDe asta zic, atunci c\u00e2nd se polemizeaz\u0103 pe teme de cultur\u0103 \u015fi
\npresta\u0163ii c\u0103rtur\u0103re\u015fti, n-ar fi r\u0103u s\u0103 se vad\u0103 dac\u0103 preopinentul
\nnu are \u015fi el partea lui de dreptate.
\nUn alt pretext de disput\u0103 cu Cristian B\u0103dili\u0163\u0103 l-a constituit
\npersonalitatea lui N. Steinhardt \u2013 teologul rom\u00e2n cel mai
\n\u00eendrept\u0103\u0163it, crede reputatul patrolog, s\u0103 fie canonizat \u015fi s\u0103
\nfigureze \u00een calendarul cre\u015ftin ortodox. Florian Roati\u015f obiecteaz\u0103
\nc\u0103 mai \u00eendrept\u0103\u0163it pentru aceast\u0103 oficializare este Mircea
\nVulc\u0103nescu, \u201da c\u0103rui moarte \u00een \u00eenchisoare a fost \u00eentr-adev\u0103r
\nmartiric\u0103\u201d (p. 101).
\nTot Cristian B\u0103dili\u0163\u0103 este autorul cunoscutei scrisori deschise
\nadresate Ministerului Culturii \u015fi Cultelor \u00een privin\u0163a dreptului
\nde proprietate a M\u0103n\u0103stirii Rohia asupra manuscriselor lui N.
\nSteinhardt, iar Florian Roati\u015f, care a pus mult\u0103 energie \u00een
\npublicarea operei r\u0103mase de la monahul din Rohia, \u00eei r\u0103spunde
\nc\u0103 \u00eensu\u015fi Steinhardt, \u00eentr-o scrisoare c\u0103tre Virgil Bulat din Cluj,
\nexpediat\u0103 cu doar c\u00e2teva zile \u00eenainte de a trece \u00een lumea
\numbrelor, a indicat textual c\u0103 \u201em\u0103n\u0103stirea \u00eemi este mo\u015ftenitoare\u201d.
\n\u00cen repetate ocazii, Florian Roati\u015f polemzeaz\u0103 cu Gabriel
\nLiiceanu \u2013 mai pronun\u0163at cu prilejul apari\u0163iei lucr\u0103rii lui Al.
\nDragomir, \u201eCrase banalit\u0103\u0163i metafizice\u201d. Nu vreau s\u0103 fac pe
\narbitrul, dar \u00eenc\u0103 nu pot credita o paralelizare a optimului unor
\ng\u00e2nditori \u00een scopul de a pre\u0163ui pe unul \u00een defavoarea altuia
\n(altora). \u00cen istoria filosofiei rom\u00e2ne\u015fti este loc \u015fi pentru Al.
\nDragomir, \u015fi pentru Octavian Vuia sau Ion Zamfirescu. Nu-i o
\nculp\u0103 a lui Al. Dragomir c-a lucrat ca sudor, func\u0163ionar,
\ncorector, redactor sau merceolog (deci \u00een libertate) \u00eentr-o vreme
\nc\u00e2nd mul\u0163i dintre confra\u0163ii s\u0103i erau trimi\u015fi \u00een tenebrele lag\u0103rului
\ncomunist. Liber cu adev\u0103rat n-a fost nici Al. Dragomir, cum n-a
\nfost nimeni \u00een acele vremuri de izbeli\u015fte c\u00e2nd \u0163ara \u00eentreag\u0103 se
\n\u00eenchircea sub teroarea unui regim de leprozerie.
\nOricum, comentariile lui Florian Roati\u015f la cartea lui Ion
\nPapuc \u201eCu fa\u0163a spre trecut\u201d, l\u0103muririle privind profilul spiritual
\nal unor c\u0103rturari de indiscutabil\u0103 valoare intelectual\u0103 \u015fi bine
\nsitua\u0163i \u00een con\u015ftiin\u0163a public\u0103 \u2013 precum N. Steinhardt, Ioan
\nAlexandru, Marin \u015etef\u0103nescu \u2013 sau despre colabora\u0163ionism \u015fi
\niertare sunt nu numai binevenite, dar aduc \u015fi o anumit\u0103
\nlimpezire a lucrurilor. Nu vreau s\u0103 m\u0103 implic \u00eentr-o discu\u0163ie
\ndespre iertare, c\u0103reia Vladimir Kelevitsch i-a extras toate
\n\u00een\u0163elesurile \u00een lucrarea din 1971, \u201ePardonner?\u201d, de\u015fi cred c\u0103
\nvirtutea iert\u0103rii reclam\u0103 \u015fi dorin\u0163a vinovatului (\u00een cazul nostru
\na colabora\u0163ioni\u015ftilor, a turn\u0103torilor), care cer \u00eeng\u0103duin\u0163\u0103 \u015fi
\niertare de la cei pe care i-au n\u0103p\u0103stuit. Or, p\u00e2n\u0103 acum n-am
\nv\u0103zut exprimate sentimente de c\u0103in\u0163\u0103 \u015fi solicit\u0103ri de iertare din
\npartea celor care s-au l\u0103sat antrena\u0163i \u00een v\u0103lm\u0103\u015fagul unei istorii
\natroce… Cum s\u0103 ier\u0163i pe cineva care nu vrea s\u0103 fie iertat \u015fi nu s-a
\nar\u0103tat interesat de a\u015fa ceva? Comunismul a culpabilizat mult\u0103
\nlume, dar a cultivat \u015fi un fel de arogan\u0163\u0103 a vinov\u0103\u0163iei, de care
\nnici noi, nici intelectualii altor \u0163\u0103ri trecute prin comunism nu
\ndau semne c\u0103 s-au vindecat. Nu cred c\u0103 Al. Dragomir, ca \u015fi al\u0163i
\ng\u00e2nditori rom\u00e2ni care n-au trecut prin infernul concentra\u0163ionar
\nsunt vinova\u0163i pentru c-au tr\u0103it \u00een libertate. De ce trebuie s\u0103
\nconsider\u0103m libertatea drept o culp\u0103 sau o favoare?
\nNu scap\u0103 de anumite puneri la punct, \u00een sensul clarific\u0103rii
\nunor aspecte mai controversate, nici apreciata cercet\u0103toare Marta
\nPetreu, ale c\u0103rei descinderi stenice prin firidele fenomenului
\nfilosofic rom\u00e2nesc sunt deja bine cotate printre speciali\u015fti.
\nLucr\u0103rile sale, fie c\u0103 se circumscriu \u201eSchimb\u0103rii la fa\u0163\u0103 a
\nRom\u00e2niei\u201d, fie nelini\u015ftitului Eugen Ionescu sau presupusului
\nplagiat s\u0103v\u00e2r\u015fit de Nae Ionescu, se citesc cu folos de to\u0163i cei
\ninteresa\u0163i de miracolul mir\u0103rii. Se \u015ftie c\u0103 Marta Petreu s-a ocupat
\ninsistent de \u00eemprumuturile tacite ale lui Nae Ionescu, \u00een special
\ndin cartea semnat\u0103 de Evelyn Underhil, \u201eMistica\u201d, pe care
\nautoarea de la Cluj a \u015fi publicat-o mai apoi \u00eentr-o versiune
\nrom\u00e2neasc\u0103 \u00een cadrul editurii pe care o administreaz\u0103. Nu
\ninsist\u0103m asupra aspectului, dar re\u0163inem ideea lui Lucre\u0163iu
\nP\u0103tr\u0103\u015fcanu din \u201eCurente \u015fi tendin\u0163e \u00een filosofia rom\u00e2neasc\u0103\u201d
\n(1946) c\u0103 \u00eemprumuturile, altfel evidente, nu figurau \u00eentr-o lucrare
\ndestinat\u0103 public\u0103rii, ci oralit\u0103\u0163ii, unei prelegeri universitare \u201ecare
\nnu-l obliga, cel pu\u0163in formal, s\u0103 le enun\u0163e\u201d (p. 157). Este una
\ndintre pu\u0163inele judec\u0103\u0163i de valoare emise de \u201dgroparul filosofiei
\nrom\u00e2ne\u015fti\u201d (eticheta \u00eei apar\u0163ine lui Adrian Michidu\u0163\u0103), care poate
\nfi creditat\u0103 f\u0103r\u0103 rezerve \u015fi care a intrat \u00een practica multor
\nuniversit\u0103\u0163i. \u201e\u00cemprumuturile\u201d \u00een acest caz fac parte din recuzita
\nfi\u015felor documentare folosite de profesor \u00een vederea elabor\u0103rii
\nunei prelegeri \u015fi nu pentru elaborarea unei lucr\u0103ri destinate
\ntiparului. Nae Ionescu nu este singurul care a recurs la asemenea
\ncumul\u0103ri tacite \u015fi nu cred c\u0103 izvodirile Martei Petreu \u2013 demne de
\ntoat\u0103 lauda \u2013 scad meritele profesorului tr\u0103irist.
\nNe oprim aici, de\u015fi, la drept vorbind, ar mai fi destule de
\nspus despre comentariile sale la c\u0103r\u0163ile de filosofie lecturate cu
\no pupil\u0103 larg deschis\u0103, de cronicar sinoptic, harnic \u015fi ductil.
\nTot dintr-o aprehensiune la inexactit\u0103\u0163i \u015fi erori se deconteaz\u0103
\n\u015fi o parte \u00eensemnat\u0103 a studiilor \u00eencorporate \u00een volumul
\n\u201eConfluen\u0163e filosofico-literare\u201d, ap\u0103rut \u00een 2008 la Casa C\u0103r\u0163ii de
\n\u015etiin\u0163\u0103 Cluj-Napoca. \u015ei aici autorul face preciz\u0103ri salubrizante,
\ncorecteaz\u0103 unele inexactit\u0103\u0163i \u015fi umple anumite omisiuni
\nsup\u0103r\u0103toare: radiografiaz\u0103 polemica lui Blaga cu C. R\u0103dulescu-
\nMotru, urm\u0103re\u015fte evolu\u0163ia rela\u0163iei dintre Blaga \u015fi Petru P.
\nIonescu \u015fi identific\u0103 \u00een pamfletul lui Blaga, \u201eS\u0103punul filosofic\u201d,
\npe Marin \u015etef\u0103nescu, elimin\u00e2nd specula\u0163iile pe aceast\u0103 tem\u0103 care
\npendulau \u00eentre N. Crainic, M. Florian \u015fi C. R\u0103dulescu-Motru.
\n\u201eRestabilirea adev\u0103rului despre \u0163inta vitriolantului pamflet al
\nlui Blaga\u201d, precizeaz\u0103 autorul maramure\u015fean, \u201edup\u0103 mai bine
\nde \u015fase decenii, se impune din varii motive. De ce s\u0103 planeze \u015fi
\nazi asupra celor doi mari filosofi \u2013 C. R\u0103dulescu-Motru \u015fi Mircea
\nFlorian \u2013 aceast\u0103 nefericit\u0103 ne\u00een\u0163elegere?\u201d (p. 51).
\nPagini interesante consacr\u0103 autorul \u015fi nefericitei polemici
\ndintre Blaga \u015fi Dan Botta \u2013 o polemic\u0103 a\u015fa de tensionat\u0103, \u00eenc\u00e2t
\nautorul \u201eEulaliilor\u201d l-a provocat pe Blaga la duel. Pretextul
\nreaducerii \u00een actualitate l-a constituit un articol desf\u0103\u015furat al lui
\nIon Simu\u0163, publicat \u00een trei numere consecutive ale \u201eRom\u00e2niei
\nliterare\u201d \u015fi care con\u0163ine mai multe erori pe care Florian Roati\u015f
\n\u0163ine s\u0103 le corecteze.
\nCartea din 2008 a lui Florian Roati\u015f mai surprinde \u015fi alte
\n\u201econsidera\u0163ii inconfortabile\u201d, care sunt tot ni\u015fte \u00eendrept\u0103ri \u015fi
\npuneri la punct activate dintr-o dorin\u0163\u0103 onest\u0103 de corectitudine \u015fi
\nexactitate certificat\u0103. Astfel, D. Cantemir n-a scris \u201eDescrierea
\nMoldovei\u201d la cererea lui Leibniz care, la vremea respectiv\u0103, era
\ndeja bolnav b\u0103tr\u00e2n \u015fi izolat la Hanovra. \u201eDescrierea Moldovei\u201d a
\nfost scris\u0103 \u00een anii 1715-1716, deci dup\u0103 ce autorul ei fusese primit
\n\u00een Academia din Berlin (1714), la propunerea baronului Heinrich
\nFrederich Hyssen, fost consilier al lui Petru cel Mare (p. 61).
\nDe unde \u00een cartea anterioar\u0103 autorul se contra cu G. Liiceanu,
\n\u00een volumul din 2008 intr\u0103 \u00een dezacord cu Horia Roman
\nPatapievici, care sus\u0163inea, \u00een eseul \u201eDespre idei \u015fi blocaje\u201d
\n(Editura Humanitas, Bucure\u015fti, 2007), c\u0103 nu exist\u0103 o istorie a
\nfilosofiei rom\u00e2ne\u015fti referen\u0163ial\u0103 \u015fi cu adev\u0103rat \u00eemplinit\u0103, de\u015fi
\ntrece \u00een revist\u0103 mai multe \u00eencerc\u0103ri \u00een domeniu. Eruditul exeget
\nmaramure\u015fean este \u00eent\u00e2mpinat de autorul maramure\u015fean cu un
\nnoian de \u00eendrept\u0103ri \u015fi puneri la punct, ar\u0103t\u00e2nd \u00eenc\u0103 o dat\u0103 o
\naplecare special\u0103 pentru corectitudine \u015fi exactitate. Nu sunt
\npartizanul tuturor concluziilor formulate de autor, dar apreciez
\nprobitatea \u015fi acribia cu care el \u00ee\u015fi supravegheaz\u0103 textul \u015fi fiecare
\ntrimitere bibliografic\u0103.
\nAlte pretexte polemice \u015fi \u201einconfortabile\u201d i le furnizeaz\u0103
\nLaura Pamfil, autoarea unei interesante lucr\u0103ri despre izvoarele
\nontologiei lui Noica \u015fi alte aspecte colaterale izvodirilor sale
\nfilosofice, sau Dumitru H\u00e2ncu, care a publicat \u00een \u201eRom\u00e2nia
\nliterar\u0103\u201d nr. 24 din 22 iunie 2007 un text pretins inedit
\napar\u0163in\u00e2nd lui N. Steinhardt.
\nConectat permanent la vitrina cu nout\u0103\u0163i filosofice, Florian
\nRoati\u015f se dovede\u015fte nu doar un cititor harnic, cu o gril\u0103
\nrezonabil\u0103 de receptare a c\u0103r\u0163ii de filosofie, dar \u015fi un eseist
\nscrupulos, dispus la galvanizarea unor efigii uitate \u015fi ignorate,
\nprecum Petre Dulfu sau Petru P. Ionescu. Prin toat\u0103 presta\u0163ia sa,
\nFlorian Roati\u015f se dovede\u015fte o prezen\u0163\u0103 tonic\u0103 \u015fi vitalizant\u0103 pentru
\nspiritul filosofic rom\u00e2nesc. Editor al lui N. Steinhardt, ar fi bine s\u0103
\nse g\u00e2ndeasc\u0103 la o monografie consacrat\u0103 monahului de la Rohia.
\n\u00cei urm\u0103resc presta\u0163iile cu interes nesc\u0103zut \u015fi apreciez interven\u0163iile
\nsale sanitare, de \u00eentronare a adev\u0103rului \u00een forma lui genuin\u0103. Am
\nconvingerea c\u0103 viitoarele tratate de istorie a filosofiei rom\u00e2ne\u015fti
\nvor beneficia de interven\u0163iile lui Florian Roati\u015f, care le vor feri de
\nerorile semnalate \u015fi \u00eendreptate de editorul maramure\u015fean.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

ADRIAN MUNTEANU CE-NTINS\u0102-I CALEA DESF\u0102T\u0102RII SLUTE la Psalmul 1 Ce-ntins\u0103-i calea desf\u0103t\u0103rii slute! Vicleana c\u0103l\u0103uz\u0103 e ispita. Ea bate-n poarta<\/p>\n","protected":false},"author":18,"featured_media":10070,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"colormag_page_container_layout":"default_layout","colormag_page_sidebar_layout":"default_layout","_monsterinsights_skip_tracking":false,"_uf_show_specific_survey":0,"_uf_disable_surveys":false,"ngg_post_thumbnail":0,"video_url":"","footnotes":""},"categories":[7,328],"tags":[],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/22724"}],"collection":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/18"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=22724"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/22724\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":22725,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/22724\/revisions\/22725"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/10070"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=22724"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=22724"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=22724"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}