{"id":22665,"date":"2024-02-15T17:52:03","date_gmt":"2024-02-15T14:52:03","guid":{"rendered":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=22665"},"modified":"2024-02-15T17:55:14","modified_gmt":"2024-02-15T14:55:14","slug":"spatii-culturale-nr-92-11","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=22665","title":{"rendered":"Spa\u021bii culturale nr. 92 (11)"},"content":{"rendered":"

Octavian MIHALCEA<\/strong>
\n\"\"

O ART\u0102 COMBINATORIE<\/strong><\/p>\n

\u00cen cadrul poeziilor lui Adi G. Secar\u0103 sunt detectabile tensiuni majore, strunite simbolic cu ajutorul sintagmelor plurifa\u021betate care adeseori dep\u0103\u0219esc pa\u0219ii cunoscu\u021bi. Ironia ocup\u0103 un loc foarte sigur \u00een prezenta ecua\u021bie liric\u0103, art\u0103 combinatorie incitant\u0103 av\u00e2nd predispozi\u021bii acute spre dezm\u0103rginire. Reunirea detaliilor din actualitate cu inefabilul pasajelor teologale extinde inevitabil orizonturile. Povestea liric\u0103 spus\u0103 de Adi G. Secar\u0103 \u00een Horodok (Eikon, Bucure\u0219ti, 2022) trebuie internalizat\u0103 neinhibat, \u00eentotdeauna cu g\u00e2ndul la ce urmeaz\u0103 a mai fi spus. \u00centre nu o dat\u0103 discutabilul trecut \u0219i at\u00e2t de problematicul viitor, un ford rablagit s-a ridicat \u00een dou\u0103 ro\u021bi \u0219i a ar\u0103tat\/ spre nord: noua mecca \u0219i noul ierusalim, noua rom\u0103\/ sunt \u00een laponia\/ dar acolo fantoma lui Simo H\u00e4i\u00e4 are o\/ arm\u0103 cu lunet\u0103 \u0219i trage \u00een \u00eengeri, copii obraznici, tineri\/ \u00eendr\u0103gosti\u021bi\/ nu se mai poate iubi\/ normal. \u00cen acest peisaj al vertijurilor ideatice intervine Horodok, Horodok de asfalt, gur\u0103 de beton\/ \u00eensetat\u0103\/ de gur\u0103 de marmur\u0103\/ zei\u021b\u0103-mormon, zei\u021b\u0103-golem\/ a unei frumuse\u021bi abstracte, neexprimate. Aici, versuri \u0219i pl\u00e2ns se \u00eengem\u0103neaz\u0103 \u00een conformitate cu lumea ce ni s-a repartizat. Poetul va frecventa ne\u00eencetat valurile realit\u0103\u021bii sf\u00e2\u0219iate, c\u00e2t \u0219i templele supraterestre cu gust suprareal. Undeva ad\u00e2nc sub piele pulseaz\u0103 adev\u0103rurile Dun\u0103rii. C\u0103l\u0103toria substan\u021bei vitale culmineaz\u0103 cu propulsarea \u00een direc\u021bia soarelui, iubire apoteotic\u0103, transfiguratoare. Pentru c\u0103, mistico-supliciant, arde ca ghimpii\/ cu care biciuie\u0219ti\/ omul care voia s\u0103 ridice o pagod\u0103\/ pe s\u00e2nii so\u021biei. Sub protectoratul lui Kafka, Urmuz \u0219i Trakl este avut\u0103 \u00een vedere primordialitatea sufletului. Varietatea iubirilor imposibile consoneaz\u0103 cu spiritul fin, asum\u00e2ndu-\u0219i totodat\u0103 paradoxuri aromate, st\u0103ri lirice terminale care acapareaz\u0103. Tensiunea existen\u021bial\u0103 va fi \u0219optit\u0103 nostalgic \u0219i regresiv, labirint cu anumite particularit\u0103\u021bi abstractizante. Proximitatea conflictului are \u00eentotdeauna tente inubliabile. Expansiunea cuvintelor lui Adi G. Secar\u0103 urm\u0103re\u0219te g\u0103sirea unui punct de sprijin printre schisme. Teroarea istoriei apas\u0103 la fel ca \u00eentotdeauna: condamnat s\u0103 nu te mai \u00eendr\u0103goste\u0219ti de frumuse\u021be\/ \u00eencepi s\u0103 sapi la un tunel\/ care te va duce\/ la ni\u0219te cuvinte care te vor ierta sau nu\/\/ \u00een \u021bara iert\u0103rii unde cuv\u00e2ntul iertare\/ nu exist\u0103 nici \u00een dic\u021bionare\/\/ schimbi grodek \u00een horodok\/ \u0219i georg \u00ee\u021bi z\u00e2mbe\u0219te\/ ca \u00eentr-un co\u0219mar\/ unde 90 de oameni pe moarte\/ \u00ee\u021bi dicteaz\u0103 \u00een acela\u0219i timp ultimele lor scrisori\/ pentru cei dragi\/ dar mai ales\/\/ pentru cei care nu i-au iubit. Muta\u021biile omene\u0219ti avanseaz\u0103 \u00eenspre o variant\u0103 atipic\u0103 a triunghiului sacru. \u00cen cadrul universului cvasi-experimental creat de poet, po\u0219ta\u0219ii trebuiau s\u0103 \u00eenve\u021be\/ frumuse\u021bea cuvintelor\/ care nu legau nimic\/\/ nici idei, nici propozi\u021bii, nici fraze, nici poeme\/\/ doar\/ erau\/\/ ca ni\u0219te stele\/ nici create, nici cuv\u00e2ntate. Printre multe altele, atrage aten\u021bia suspansul murmurelor pasionale, cu s\u00e2ngele contopit \u00een oglinda vinului. Desigur, vorbim despre temerara \u00eencercare de surprindere a inefabilului. Drept consecin\u021b\u0103, azi diminea\u021b\u0103\/ dumnezeu\/ \u0219i-a v\u0103rsat cea\u0219ca de cafea\/\/ c\u00e2teva pic\u0103turi\/ au redesenat mirajul aluni\u021belor ei\/\/ umbre pe de\u0219ert\u0103ciunea\/ unor dorin\u021be\/ distante\/ totu\u0219i. Avem impresia c\u0103 nestemate plutitoare pot invada oric\u00e2nd numeroasele galerii suflete\u0219ti. Apropiindu-ne, se v\u0103d tot mai clar detaliile marelui ecran rotitor. Pornit de la Trakl, itinerariul din Horodok, cartea lui Adi G. Secar\u0103, promite minuni neocultate, \u00eentr-un cor neconven\u021bional supus patimilor regener\u0103rii.<\/p>\n


\nOttilia ARDELEANU<\/strong>
\n\"\"

Anida \u0219i poezia iubirii<\/strong><\/p>\n

Poeta const\u0103n\u021bean\u0103 Violetta Petre, cunoscut\u0103 \u00een mediul online \u0219i nu numai, scrie \u00een stil clasic, limpede, cu efervescen\u021b\u0103, dar \u0219i candoare, reflexiv, dar \u0219i impulsiv, umoristic, satiric, dar \u0219i ludic; revoltat\u0103 ori melancolic\u0103, ea caden\u021beaz\u0103 versuri dup\u0103 b\u0103t\u0103ile inimii.
\nPoezia eponim\u0103, \u201eT\u0103cerea pa\u0219ilor pe s\u00e2rm\u0103\u201d, este
\nprima din volum \u0219i abordeaz\u0103 singur\u0103tatea prin compara\u021bie cu \u00eempletiturile m\u0103t\u0103soase ale paingilor. Desigur, laitmotivul poeziei \u0219i al volumului \u00eel reprezint\u0103 aceast\u0103 morm\u00e2ntal\u0103 t\u0103cere. De aici \u00eencep fricile, temerile, st\u0103rile de incertitudine \u0219i disconfort sufletesc, moral, existen\u021bial: De\u0219i sub talpa goal\u0103 drumu-i sigur\/ \u0219i ignor\u0103m c\u0103derile banale,\/ p\u0103\u0219im prin via\u021b\u0103 cu acela\u0219i pas nesigur,\/ pe-o s\u00e2rm\u0103 \u00eentre puncte cardinale….
\n\u00cen multe dintre poeziile sale g\u0103sim pledoarie pentru
\npoezie; este ca \u0219i cum poeta s-ar \u00eendestula din scris, pun\u00e2nd cuv\u00e2ntul s\u0103 germineze. Embrionar\u0103, poezia cre\u0219te \u00een g\u00e2ndul \u0219i oasele autoarei: De \u201ep\u0103catul\u201d poeziei nu m\u0103 spal\u0103 nicio ploaie – sus\u021bine autoarea, con\u0219tientiz\u00e2nd \u0219i dest\u0103inuindu-ne iubirea sa nem\u0103rginit\u0103 pentru poezie, adev\u0103rat viciu de care nu-i va fi posibil s\u0103 se lase!
\nSe simte cumva mirajul din versurile st\u0103nesciene
\n\u00een condeiul subtil al Violettei: \u0218i te p\u0103strez, iubite-n poezie,\/ ca cel mai enigmatic elixir,\/ pe tine stihul meu de iasomie\/ \u0219i c\u0103 \u00eemi e\u0219ti \u0219i c\u0103 \u00ee\u021bi sunt, m\u0103 mir…
\nCum este \u0219i firesc, plec\u00e2nd de la numele s\u0103u de
\nfloare, Violetta folose\u0219te mult violet \u00een poeziile sale, fiind, se pare, culoarea preferat\u0103 \u0219i care st\u0103 la baza metaforelor sale vizual-auditive: Cu versuri violet din rogvaiv, violet mai c\u00e2nt\u0103-o poezie, \u0219i lini\u0219tea din violet apare, Din violet n-a mai r\u0103mas… dec\u00e2t un vers olog, s\u0103-nfloresc iar violet, \u0218i albastrul se boie\u0219te cu un violet de doliu, pe versul violet s\u0103 pl\u00e2ng \u0219i altele.
\nMarea este un subiect mereu de actualitate, mai ales pentru o poet\u0103 care locuie\u0219te la \u021b\u0103rmul ei, astfel \u00eenc\u00e2t valurile, briza, soarele, aerul maritim o determin\u0103 s\u0103 o evoce ori de c\u00e2te ori i se face dor de ea. Titlul acesta: \u00cenva\u021b\u0103 de la mare, s\u0103rutul ei albastru… aminte\u0219te de poezia \u201e\u00cenva\u021b\u0103 de la toate!\u201d, a lui Rudyard Kipling.
\nUnul dintre personajele \u00een care se transpune poeta este Anida. Aceasta este reprezentarea unei m\u00e2nze, \u00eentruchipeaz\u0103 o sopran\u0103 ori poate o violonist\u0103 c\u00e2nt\u00e2ndu-\u0219i aleanul, apare ca o \u00eemp\u0103timit\u0103 a versului: Du-l prin lume, s\u0103 te \u0219tie, s\u0103 te afle tot p\u0103m\u00e2ntul,\/ c\u0103 m\u0103n\u00e2nci doar poezie \u0219i st\u0103p\u00e2n \u00ee\u021bi e Cuv\u00e2ntul, este vulnerabil\u0103 ca fumul de \u021bigar\u0103 risipit \u00een aer, este femeia care se hr\u0103ne\u0219te cu iluzii, r\u0103bd\u0103toare, p\u0103c\u0103toas\u0103, h\u0103r\u0103zit\u0103 iubirii \u0219i poeziei, vis\u0103toare incurabil\u0103, este aceea care \u00eenvinge amarul f\u0103c\u00e2ndu-\u0219i curaj atunci c\u00e2nd se simte p\u0103r\u0103sit\u0103, umilit\u0103, marginalizat\u0103.
\nPoezia Violettei Petre atinge \u0219i latura tradi\u021bional\u0103 rom\u00e2neasc\u0103. Scrie versificat despre S\u0103rb\u0103toarea de S\u00e2nziene, de pild\u0103, cu acela\u0219i patos pentru cuv\u00e2nt, dintotdeauna: Hai, Anida, ia-\u021bi poemul dintre lacrimi \u0219i-l a\u0219az\u0103\/ printre flori de romani\u021b\u0103 \u0219i stai nop\u021bile de paz\u0103,\/ s\u0103 nu-l fure v\u00e2rcolacii, s\u0103 nu \u021bi-l adoarm\u0103 luna,\/ c\u00e2nd se-ascunde \u00een eclips\u0103 \u0219i blesteam\u0103 ca nebuna…
\nScurgerea timpului este motiv de \u00eentristare, de ap\u0103s\u0103toare singur\u0103tate, de dorin\u021be ispititoare, de lamentabile \u00eendoieli, de o prea rece lini\u0219te, de doruri sf\u00e2\u0219ietoare c\u00e2nd url\u0103 lini\u0219tea-n poeme de at\u00e2ta dep\u0103rtare!
\nPoezia Violettei Petre are \u00eenc\u0103rc\u0103tur\u0103 emo\u021bional\u0103. Tema universal\u0103 a mor\u021bii este tratat\u0103 \u00een stil labi\u0219ian: Tu ai mers de c\u0103prioar\u0103 \u0219i c-un singur ochi \u00ee\u021bi numeri\/ pa\u0219ii prin sineala nop\u021bii \u0219i nu te l\u0103sa, Anida, s\u0103-i fii mor\u021bii dulce prad\u0103!, aici, Anisia fiind metamorfozat\u0103 \u00een c\u0103prioara-prad\u0103, jertf\u0103 a tr\u0103irilor sale, \u021bint\u0103 a rapacit\u0103\u021bii, din toate p\u0103r\u021bile, a\u0219a cum poezia-c\u0103prioar\u0103 este devorat\u0103 de cititor, f\u0103r\u0103 nicio p\u0103rere de r\u0103u. Parc\u0103 bate \u00een timpane, sacadat, puternic, versul de intens\u0103 rezonan\u021b\u0103 emo\u021bional\u0103 \u201eM\u0103n\u00e2nc \u0219i pl\u00e2ng. M\u0103n\u00e2nc!\u201d din \u201eMoartea c\u0103prioarei\u201d!
\nChipul mamei, icoan\u0103 a sufletului, st\u0103ruie\u0219te \u00een poezia Violettei Petre precum o muz\u0103 salvatoare de la singur\u0103tate, ca s\u0103 sfin\u021beasc\u0103 fruntea poeziei.
\nO multitudine de st\u0103ri nasc poeziile acestei autoare, \u00eencep\u00e2nd de la melancolie \u0219i p\u00e2n\u0103 la a accepta destinul de a scrie, cu speran\u021ba c\u0103 umbrele \u00eei vor fi \u0219terse de lumini, c\u0103 t\u0103cerile vor deveni c\u00e2ntec \u0219i a\u0219tept\u0103rile \u00eempliniri, durerile cutezan\u021b\u0103, triste\u021bile bucurie, visele realitate, dezam\u0103girile ispite \u0219i altele asemenea, antagonisme care transpar \u00een volumul de fa\u021b\u0103.
\nIubirea este v\u0103zut\u0103 \u0219i transpus\u0103 cu sensibilitate, pornind adesea de la p\u0103catul originar, fluctu\u00e2nd \u00eentre sacru \u0219i profan. Erotismul \u0219i senzualitatea din poeziile Violettei Petre au amprent\u0103 personal\u0103, \u00een permanen\u021b\u0103 legate de statutul de scriitor: C\u00e2nd s\u0103rutu-\u0219i cere dreptul de-a c\u0103lca peste hotare,\/ buzele \u00ee\u0219i scriu poeme pe o gur\u0103-n a\u0219teptare\/ \u0219i se gust\u0103 p\u00e2n’ la s\u00e2nge, c\u0103ut\u00e2ndu-se fl\u0103m\u00e2nde.. \/ o, extazul, p\u00e2n’ la glezne, te supune \u0219i p\u0103trunde…
\n\u00cen c\u00e2teva r\u00e2nduri, poezia Violettei devine de conota\u021bie adamic\u0103 \u0219i chiar a\u0219a \u00ee\u0219i subintituleaz\u0103 poeziile. Poeta insinueaz\u0103 amorul \u0219i atrage toate ispitele cu pana ei maiestuoas\u0103: Hai, Anida, ia-\u021bi poemul \u0219i \u00eembrac\u0103-l \u00een iubire,\/ pune-i vers cu diademe de luceferi nesorti\u021bi”; „\u0218i te supui calin\u0103, ca evele din rai,\/ c\u00e2nd te pofte\u0219te-Adamul, tu-ntreag\u0103 i te dai\/ \u0219i-i \u00eempline\u0219ti dorin\u021be, a\u0219a cum nu g\u00e2nde\u0219ti\/ \u0219i pe-un altar de lacrimi, iubirea-\u021bi r\u0103stigne\u0219ti.
\nIubirea este ap\u0103 vie, grea povar\u0103, os\u00e2nd\u0103, universal\u0103, o sonat\u0103, blestem, orfan\u0103, vin\u0103, t\u0103inuit\u0103, elixir, pacoste, surogat, zbor de p\u0103p\u0103die, o not\u0103 pe-o lir\u0103 pl\u0103p\u00e2nd\u0103, otr\u0103vitoare, „r\u0103stignit\u0103 pe la r\u0103scruci de g\u00e2nduri, mireasm\u0103, cuv\u00e2nt sf\u00e2nt- iat\u0103 o serie de ipostaze ale iubirii propuse de autoare cititorului.
\nPoezia Violettei Petre este ca un tot! Sub cer de plumb, bacovian, ea cerne sentimente!<\/p>\n


\nDorina STOICA<\/strong><\/p>\n

Singur\u0103tatea poetei ce st\u0103 de vorb\u0103 cu toamna la o cafea<\/strong><\/p>\n

Nu putem nega faptul c\u0103, poezia este un fel de confesiune, de spovedanie, o eliberare de povara existen\u021bei dar \u0219i un mod de manifestare a bucuriei, a triste\u021bii, revoltei, un fel de jurnal de r\u0103zboi \u00eentre tine \u0219i tine, \u00eentre tine \u0219i cei din jur, \u00eentre tine \u0219i Divinitate, ce ofer\u0103 \u0219ansa omului (doar lui) s\u0103 se exprime \u00een scris, astfel \u00eenc\u00e2t cel ce scrie s\u0103 lase o dovad\u0103 a faptului c\u0103 este unic, a\u0219a cum unic\u0103 este fiecare f\u0103ptur\u0103 creat\u0103 dup\u0103 chipul \u0219i asem\u0103narea lui Dumnezeu. Putem spune c\u0103 acel ce a ales nobil\u0103 \u00eendeletnicire a scrisului a optat pentru a-\u0219i conserva propria experien\u021b\u0103 prin intermediul cuvintelor. At\u00e2t numele s\u0103u, c\u00e2t \u0219i cele ce a scris \u00eenlesnesc neuitarea \u0219i poate chiar nemurirea operei create \u0219i p\u0103strarea numelui s\u0103u \u00een istoria cultural\u0103 a umanit\u0103\u021bii. Pentru unii acest mod de manifestare ar putea fi socotit narcisist, dar Dumnezeu \u00eei ofer\u0103 omului posibilitatea s\u0103 se exprime \u00een scris, ca, prin moarte, cuvintele sale s\u0103 nu fie pierdute, ci s\u0103 d\u0103inuiasc\u0103.
\nAceast\u0103 calitate a omului de a face art\u0103, de a scrie ar putea fi socotit\u0103 cu adev\u0103rat o tain\u0103, o \u00eensu\u0219ire mai degrab\u0103 a \u00eengerilor, d\u0103ruit\u0103 prin har oamenilor a\u0219a cum ne m\u0103rturise\u0219te poeta \u00een deschiderea acestui volum de poezii intitulat sugestiv \u201eMir\u0103ri condensate\u201d, Editura Bibliotheca T\u00e2rgovi\u0219te 2022: \u201e\u00cengerii ne aduc eternitatea la geam,\/ Noi facem pace cu nimicul din noi\/ \u0219i promitem \u00eenceput curat\/ \u00een fiecare diminea\u021b\u0103\u201d.
\nAsemenea poetului Lucian Blaga, \u00een cunoscuta sa poezie \u201eEu nu strivesc corola de minuni a lumii.\u201d, poeta Constan\u021ba Popescu ne permite s\u0103 p\u0103trundem \u00een universul s\u0103u plin de \u00een\u021belesuri metaforice, pentru a-l descoperi \u00eentr-o oarecare m\u0103sur\u0103, p\u0103str\u00e2nd \u00eens\u0103 \u0219i o not\u0103 de mister.
\nMir\u0103rile poetei sunt despre alegeri, dar care de fapt nu sunt propriile alegeri, ci sunt predestinare, neputin\u021ba de a ie\u0219i din \u0219ablonul dat \u0219i zbatere continu\u0103 pentru a ajunge nic\u0103ieri \u0219i pentru a ob\u021bine nimic. \u00cen toate poeziile acestui nou volum al autoarei este o permanent\u0103 c\u0103utare a ceva, a unei st\u0103ri, probabil a fericirii pierdute de c\u0103tre protop\u0103rin\u021bii no\u0219tri biblici, Adam \u0219i Eva, odat\u0103 cu izgonirea din Rai. \u201eDe la Adam \u00eencoace,\/ toate am avut nes\u0103buirea s\u0103 \u00eencerc\u0103m\/ \u0219i era a\u0219a de simplu s\u0103 primim\/ iubire.\u201d (pag 10)
\nFiecare na\u0219tere \u201eun cap\u0103t de drum\u201d, fiecare existen\u021b\u0103 e \u201eun cap\u0103t de cer\u201d, un \u201erod al \u00eenceputului\u201d, (pag 8) un mister, toate acestea sunt condensate \u00een diferite formul\u0103ri e poetice.
\nAlte mir\u0103ri ale poetei sunt despre dragostea at\u00e2t de r\u00e2vnit\u0103 de orice fiin\u021b\u0103 vie, sunt de fapt aspira\u021bii, o alergare prin via\u021b\u0103, de cele mai multe ori trist\u0103, mai mult \u00een singur\u0103tate, \u201eDragostea nu mai are litere disponibile,\u201d (pag 15), \u201e\u2026 iubirea cur\u0103\u021b\u0103 c\u0103r\u0103rile\/ \u00een\u021belenite \u0219i suport\u0103\/ costurile\/ pl\u0103tite cu via\u021ba\u2026\u201d (pag. 17), \u201edoar dac\u0103 ne-am iubi, a\u0219 mai juca o tur\u0103\u201d (pag 18), \u201eFiecare sur\u00e2s, \u00eembr\u0103\u021bi\u0219are,\/ se contorizeaz\u0103\/ \u00een fibra celuilalt,\/ p\u00e2n\u0103 devenim Noi amestec\u00e2ndu-ne\u201d (pag 19), \u201e… pentru pl\u0103ceri clandestine, mai bine \u0219terg cuvintele dintre noi…\u201d (pag 21), \u201eMi-au trimis trandafiri, gre\u0219ise\u0219i adresa iubirii\u201d (pag 28), \u201e… \u00eenc\u0103lzesc ni\u0219te sentimente\/ r\u0103mase de la ultima cin\u0103.\u201d (pag 34), \u201etriste\u021bea se na\u0219te \/ cu fiecare r\u0103s\u0103rit\u2026\/ chiar dac\u0103 ar mai fi ceva\/ de tr\u0103it\u2026 de iubit \u201cpag 39, \u0219i, \u201ed\u0103-ne, Doamne, bucurie, … iubire c\u00e2t de mult\u0103\u201d (pag 89).
\nDe fapt, via\u021ba terestr\u0103 e o permanent\u0103 triste\u021be, dezam\u0103gire, ne\u00eemplinire, o nesf\u00e2r\u0219it\u0103 a\u0219teptare a ceva, ori a cuiva ideal ce nu exist\u0103 dec\u00e2t \u00een imagina\u021bia noastr\u0103, a unei iubiri devastatoare s\u0103 ne motiveze, s\u0103 dea sens unei existen\u021be al c\u0103rei scop ne scap\u0103, ori poate nici nu exist\u0103, puse toate acestea de-a valma, \u201eacolo \u00een sertarele\/ de via\u021b\u0103 gr\u0103bit\u0103 s\u0103 tr\u0103im altceva\/ \u0219i nu am avut destul timp…\u201d (pag.105)
\nTot ni\u0219te mir\u0103ri sunt \u0219i despre Dumnezeul din via\u021ba sa, ca o prezen\u021b\u0103 permanent\u0103 \u0219i vie, dar nu ca o cale de urmat, ci mai degrab\u0103 ca un factor de \u00eemplinire a tuturor celor predestinate. \u201eDumnezeu nu se gr\u0103be\u0219te,\/ \u00eei mai dau c\u00e2te un mesaj: hai Doamne c\u0103 se pune pe toamn\u0103,\/ vin ploile \u0219i zloata,\/ cump\u0103r\u0103-mi m\u0103car pantofi de m\u0103cinat timpul!\u201d (pag 78), \u201eDumnezeu\/ \u00eemi trimite ve\u0219ti\/ despre cum trebuie s\u0103 fiu\u201d(pag 61) ori \u201eHai, Doamne, te a\u0219tept la o cafea, amar\u0103 cum e via\u021ba\u2026\u201d (pag 37). \u00cen rela\u021bia cu Divinitatea, Constan\u021ba Popescu poate p\u0103rea frivol\u0103, dar via\u021ba sa este indisolubil legat\u0103 de Dumnezeu, pe care nu-l ignor\u0103, ba, din contra, este parte din via\u021ba sa, uneori chiar singurul prieten \u0219i confident. Familiaritatea \u00ee\u0219i are originea \u00een cunoa\u0219terea \u00eenc\u0103 din copil\u0103rie a modului de manifestare a credin\u021bei \u00een vie\u021bile oamenilor, fiind n\u0103scut\u0103 \u0219i crescut\u0103 \u00een familie de preot.
\nDespre mam\u0103 e doar o umbra a mir\u0103rii \u0219i aceasta e tain\u0103! \u201eprind o candela la ziu\u0103,\/ e furtun\u0103 \u00een mine,\/ \u00eenceput \u0219i sf\u00e2r\u0219it\u2026\/ Dumnezeu \u00eemi g\u0103se\u0219te cheile\/ uitate \u00een sertarul cu via\u021ba,\/ amanetat\u0103 zborului.\/ Cineva mi-a v\u00e2ndut prim\u0103vara,\/ mi-a cump\u0103rat alt\u0103 var\u0103,\/ pe o hor\u0103 de una singur\u0103, \/ tot cu sandalele rupte,\/ tot cu spini \u0219i noroi,\/ c\u0103ut\u00e2nd mereu poarta mea,\/ raiul meu.\/ Mama spune c\u0103 acolo\/ toate vor fi ca la facerea lumii\/ de aceea mi-a cur\u0103\u021bat r\u0103nile, mi-a \u00eembr\u0103\u021bi\u0219at sufletul oboist\u2026\u201d (pag. 45)
\nAjuns\u0103 la maturitatea poetic\u0103, Constan\u021ba Popescu mai are suficient\u0103 for\u021b\u0103 creatoare, talent, inspira\u021bie, dar \u0219i motiva\u021bie pentru a continua travaliul s\u0103u \u00een slujba cuv\u00e2ntului ridicat la rangul de poezie.<\/p>\n

Constan\u021ba Popescu, \u201eMir\u0103ri condensate\u201d, Editura \u201eBibliotheca\u201d T\u00e2rgovi\u0219te, 2022<\/p>\n


\nPaul SPIRESCU<\/strong>
\n\"\"

HALUCINA\u021aIE<\/strong><\/p>\n

Parc\u0103 e o fat\u0103 care c\u00e2nt\u0103 la pianul meu
\npe care nu l-am avut
\nniciodat\u0103
\n\u0219i nici nu-l voi avea.
\nE poate doar halucina\u021bia mea.<\/p>\n

Parc\u0103 e v\u00e2ntul care cutremur\u0103
\ncorolele ofilite
\nale zilelor, anilor:
\nv\u0103 mai aduce\u021bi aminte,
\ncontemporanilor?<\/p>\n

Pe c\u00e2mpul \u00eenflorit cu pipirig
\n\u00eencepe Doamne s\u0103 se fac\u0103 frig
\n\u0219i nu mai am nici glas,
\nnici nu mai vreau
\nnici nu mai pot
\ns\u0103 strig…<\/p>\n


\nMihai VINTIL\u0102<\/strong>
\n\"\"

File rupte din cartea r\u0103zboiului<\/strong><\/p>\n

Pove\u0219tile primului r\u0103zboi mondial s-au spus \u0219i s-au scris dar din p\u0103cate unele nu au ajuns s\u0103 ne fie cunoscute de genera\u021biile optzeciste pentru c\u0103 autorul era pus la index de c\u0103tre comuni\u0219ti, cazul de fa\u021b\u0103 sau pentru c\u0103 evenimentul istoric nu se \u00eencadra \u00een linia oficial\u0103 marxist\u0103.
\nGheorghe I. Br\u0103tianu a avut nenorocul s\u0103 se nasc\u0103 \u00een familii care au scris istorie pentru Romania. Tat\u0103l s\u0103u este I.I.C. Br\u0103tianu sau Ionel cum era cunoscut \u00een epoc\u0103, viitor prim-ministru al Rom\u00e2niei, iar mama Maria-Moruzi Cuza. Interesant este c\u0103 cei doi p\u0103rin\u021bi au fost c\u0103s\u0103tori\u021bi doar o zi pentru ca tat\u0103l s\u0103 \u00ee\u0219i poat\u0103 recunoa\u0219te fiul! Maria Moruzi Cuza era la a doua c\u0103s\u0103torie, prima fiind cu Alexandru Cuza, b\u0103iatul din flori pe care domnul Alexandru Ioan Cuza \u00eel f\u0103cuse cu Elena Maria Obrenovici \u0219i pe care apoi Elena Cuza \u0219i Al.I. Cuza l-au adoptat. Iat\u0103 c\u0103 genealogia foarte bogat\u0103 poate d\u0103una \u00een condi\u021bii republicane, Gheorghe Br\u0103tianu sting\u00e2ndu-se, se pare omor\u00e2t, \u00een \u00eenchisoarea Sighet, ca de\u021binut politic!
\nCopil\u0103ria \u0219i adolescen\u021ba \u0219i-a petrecut-o \u00een palatul de la Ruginoasa iar dup\u0103 ce \u00ee\u0219i d\u0103 bacalaureatul la 17 ani, \u00een 1916, se \u00eenscrie voluntar \u00een regimentul 2 Artilerie. Urmeaz\u0103 cursurile \u0219colii de ofi\u021beri \u00een rezerv\u0103 \u0219i \u00een iunie 1917 este avansat la gradul de sublocotenent \u0219i trimis pe front!
\nExperien\u021ba frontului este descris\u0103 \u00eentr-un pseudo-jurnal intitulat File rupte din cartea r\u0103zboiului, \u00een fapt cartea de fa\u021b\u0103.
\nAutorul a participat direct la luptele din mun\u021bii Carpa\u021bi, de eliberare a ora\u0219ului T\u00e2rgu Ocna, la b\u0103t\u0103lia de pe muntele Ca\u0219in, cea care a \u021binut frontul pentru marea lupt\u0103 de la Oituz, precum \u0219i la recucerirea ora\u0219ului One\u0219ti.
\nPoveste\u0219te cu mult realism \u00eent\u00e2mpl\u0103rile de pe front, momente vesele \u0219i triste iar unele pagini sunt de-a dreptul literare, mai ales atunci c\u00e2nd mediteaz\u0103 la sensul vie\u021bii, la frumuse\u021bea naturii \u0219i la micimea uman\u0103. Sunt pagini scrise \u00een clipele de r\u0103gaz rupte din timpii de lini\u0219te, din pu\u021binele momente de acalmie ale frontului. Apar episodic \u0219i unele personaje cum ar fi generalul francez Berthelot, colonelul Boyle sau regele \u0219i regina. \u00cen general accentul este pus pe atmosfera r\u0103zboiului, pe suferin\u021ba uman\u0103 indiferent de armata din care face parte soldatul \u0219i pe cruzimea r\u0103zboiului. Sunt c\u00e2teva pagini dedicate \u0219i unei lupte aviatice care a avut loc deasupra One\u0219tiului \u00eentre dou\u0103 aeroplane austriece \u0219i un planor rom\u00e2nesc, terminat\u0103 nedecis cu retragerea planoarelor puterilor centrale.
\nIni\u021bial, aceste scrieri, au ap\u0103rut \u00een ziarul Neamul Rom\u00e2nesc al lui Nicolaie Iorga, \u00een 1918 pentru ca \u00een acela\u0219i an s\u0103 apar\u0103 sub forma unei c\u0103r\u021bi.
\nGheorghe I. Br\u0103tianu \u00ee\u0219i continu\u0103 via\u021ba dup\u0103 r\u0103zboi. Termin\u0103 facultatea de drept din Ia\u0219i apoi pe cea de istorie de la Sorbona, Paris. \u00ce\u0219i ia dou\u0103 doctorate, unul \u00een filosofie la universitatea din Cern\u0103u\u021bi (1923), iar al doilea \u00een istorie tot la Sorbona (1929). Scrie mai multe c\u0103r\u021bi de istorie, devenind \u00een 1924 membru al Academiei Rom\u00e2ne! Face al doilea r\u0103zboi mondial, ajung\u00e2nd p\u00e2n\u0103 la gradul de maior c\u00e2nd este demobilizat datorit\u0103 v\u00e2rstei. A condus \u00een tot acest timp PNL \u0219i \u00een anii 30 o frac\u021biune din PNL. Este arestat \u00een 1950 \u0219i se stinge la \u00eenchisoarea Sighet \u00een 1953 la v\u00e2rsta de 55 de ani.
\nR\u0103m\u00e2n dup\u0103 el o serie de c\u0103r\u021bi de istorie a Rom\u00e2niei, cele mai importante fiind cele despre unirea Basarabiei cu Rom\u00e2nia \u0219i cea despre Marea Neagr\u0103.
\nPublicarea acestei noi edi\u021bii a \u00eensemn\u0103rilor din primul r\u0103zboi mondial nu face dec\u00e2t a \u021bine \u00een circuitul istoric acest nume, stins prea devreme de pe firmamentul cercet\u0103rii istorice.<\/p>\n

Gheorghe I. Br\u0103tianu, File rupte din cartea r\u0103zboiului, Bucure\u0219ti, editura Paul Editions, 2018, 192 pagini.<\/p>\n


\nVasilica GRIGORA\u0218<\/strong><\/p>\n

UN SNOP DE VISE
\n\u00ceNTR-UN DESTIN IMPREVIZIBIL<\/strong><\/p>\n

Pe Tudor Cicu \u00eel cunoa\u0219tem ca scriitor complex \u0219i complet, autor de poezie, roman, povestire, memorialistic\u0103, eseu, critic\u0103 literar\u0103… De data aceasta, la Editgraph, Buz\u0103u, 2018 a v\u0103zut lumina tiparului un nou roman, intitulat \u201eEnigmatica Ema\u201d. Este vorba de \u201epovestea etern\u0103 a iubirii f\u0103r\u0103 destina\u021bie, dar unde destinul a poposit pe steaua f\u0103r\u0103 noroc a pove\u0219tilor\u201d (dup\u0103 propria m\u0103rturisire a autorului). \u00cen opinia unor confra\u021bi \u00eentr-ale scrisului, volumul este un roman de excep\u021bie, \u00eencununat cu premiul Uniunii Scriitorilor din Rom\u00e2nia, filiala Dobrogea, \u00een anul 2018.
\nScriitorul buzoian \u00ee\u0219i \u00eencepe periplu epic \u00een or\u0103\u0219elul de provincie \u201eB\u201d, care l-a \u00eenfiiat cu ani \u00een urm\u0103. Se situeaz\u0103 \u00een preajma unor chipuri \u0219i imagini cu care s-a \u00eenfr\u0103\u021bit treptat. Universul confesiunii este unul de fapte \u0219i rela\u021bii, iar ceea ce conteaz\u0103 \u00een aceea\u0219i m\u0103sur\u0103 este g\u00e2ndirea \u0219i sim\u021birea fiec\u0103ruia.
\n\u00cen primele pagini ale romanului ne prezint\u0103 re\u00eent\u00e2lnirea nea\u0219teptat\u0103 a lui Victor Sidoriu \u201evis\u0103tor incurabil\u201d (scriitor, publicist) cu Iulia Cr\u00e2nga\u0219u \u201et\u00e2n\u0103r\u0103 prozatoare din B\u201d, dar \u0219i o \u201esperan\u021b\u0103 a poeziei de provincie\u201d. Se \u00eent\u00e2lnesc dup\u0103 o activitate cultural\u0103 la biblioteca din ora\u0219 \u0219i se decid s\u0103 mearg\u0103 la o teras\u0103 din minunatul parc \u201eCr\u00e2ng\u201d.
\nCadrul desf\u0103\u0219ur\u0103rii ac\u021biunii se extinde \u00een varii perimetre de spa\u021biu \u0219i timp. Pentru \u00eenceput, ac\u021biunea se petrece \u00eentr-un climat intelectual, artistic, pun\u00e2nd \u00een scen\u0103 o diversitate tipologic\u0103 de personaje. Personaje misterioase, prin chiar lipsa oric\u0103ror urme de mister, atmosfera provincial\u0103 \u00een habitudinile existen\u021biale, modest\u0103 \u00een evenimente \u0219i bogat\u0103 \u00een interoga\u021bii l\u0103untrice. Povestirea unor aspecte din via\u021ba personajelor are drept scop eviden\u021bierea devenirii lor \u00een \u00eemprejur\u0103ri obiective excep\u021bionale. Facem cuno\u0219tin\u021b\u0103 cu starea de lucruri specific\u0103 societ\u0103\u021bii \u00eenainte de cel de-al doilea r\u0103zboi mondial: \u201eSuntem \u00een prag de r\u0103zboi. Se pare c\u0103 voi fi trimis \u00een spatele frontului ca brav corespondent de pres\u0103\u201d, ne \u00een\u0219tiin\u021beaz\u0103 Victor. Nu lipsesc nici pasaje din via\u021ba extrem de diferit\u0103 a oamenilor, c\u0103snicii fericite dar \u0219i triunghiuri amoroase, dorin\u021be aprinse \u0219i speran\u021be de\u0219arte, intimit\u0103\u021bi cu dialoguri acerbe ori dr\u0103g\u0103stoase.
\n\u00cen acest c\u00e2mp de manifest\u0103ri umane at\u00e2t de diferite, autorul ne face cunoscut\u0103 discu\u021bia lui Victor cu Iulia despre romanul acesteia, intitulat \u201eS\u0103 nu ucizi o pas\u0103re c\u00e2nt\u0103toare\u201d, \u00eentrerupt\u0103 de apari\u021bia Emei Cr\u00e2nga\u0219u, (sora Iuliei) pictori\u021b\u0103, care terminase \u0219coala sanitar\u0103 din Bucure\u0219ti. \u201e\u0218i \u00een timp ce [Victor] \u00eenainta pe alee, la \u00eent\u00e2lnirea cu Ema, se g\u00e2ndea c\u0103 niciodat\u0103 nu mai z\u0103rise o femeie at\u00e2t de frumoas\u0103 \u0219i interesant\u0103 la mers\u201d. \u201eEma avea \u0219oimi \u00een privire\u201d, iar \u201eDin privirea ce o \u00een\u0103l\u021ba c\u0103tre el, Victor realiz\u0103 c\u0103 \u0219oimii din privirile fetei b\u0103tur\u0103 din aripi cu g\u00e2nduri r\u0103zboinice: \u201d. Aceste cuvinte nerostite anticipau \u00eenfiriparea unei iubiri la prima vedere, sc\u00e2nteia aprins\u0103 multiplic\u00e2ndu-se rapid \u00eentr-un stol de fluturi \u00een zbor spre inimile am\u00e2ndurora. Nu s-ar putea explica altfel faptul c\u0103 Victor, atunci \u201eC\u00e2nd \u00ee\u0219i ridica m\u00e2na de pe foile pe care scria \u0219i-\u0219i a\u021bintea ochii \u00een tavan, fantoma Emei \u00eei revenea din nou \u00een minte\u201d, confirmare a faptului c\u0103 era \u201eprins\u0103 \u00een insectarul inimii\u201d enigmaticei Ema.
\nAutorul schimb\u0103 scena ac\u021biunii \u00eentr-un loc mirific din natur\u0103, \u00eentr-un \u201eR\u0103s\u0103rit de soare, pe balt\u0103\u201d. Litera\u021bii, arti\u0219tii… cu o via\u021b\u0103 oarecum boem\u0103 organizau ie\u0219iri la v\u00e2n\u0103toare, \u00een tabere de crea\u021bie… Re\u00eent\u00e2lnind-o aici pe Ema, \u00eei contureaz\u0103 \u00een minte, doar pentru el, un portret care ar st\u00e2rni invidia celor mai buni pictori \u0219i scriitori la un loc: \u201eAr\u0103ta proasp\u0103t\u0103, t\u00e2n\u0103r\u0103 \u0219i foarte frumoas\u0103, cu p\u0103rul \u00een bucle, trupul ml\u0103diu, feciorelnic \u0219i ochii r\u0103pitori ca ai \u0219oimului.\u201d Un adev\u0103rat chip serafic. Descrierea minu\u021bioas\u0103 \u0219i eclactant\u0103 a Emei \u0219i a surorii acesteia, Iulia ne duce cu g\u00e2ndul la pove\u0219tile \u0218eherezadei din \u201eO mie \u0219i una de nop\u021bi\u201d.
\nNici descrierile de natur\u0103 specifice zonei nu sunt mai prejos. Tudor Cicu este un colorist str\u0103lucit care picteaz\u0103 prin cuvinte peisaje mirifice, naturi moarte \u0219i tablouri remarcabile. M\u00e2nuie\u0219te cu m\u0103iestrie o limb\u0103 clar\u0103, cald\u0103, bogat\u0103 \u0219i proasp\u0103t\u0103 \u00eentr-un stil riguros, sugestiv \u0219i evocator. Trecerea de la un tablou la altul, expresivitatea descrierilor, aplicarea tu\u0219elor cu rigoare de maestru nu fac altceva dec\u00e2t s\u0103 atrag\u0103 aten\u021bia asupra unei game variate de nuan\u021be \u0219i tonuri cromatice \u0219i stilistice.
\nTudor Cicu a plasat o parte din ac\u021biunea romanului \u00een p\u0103durea de mesteceni, poate inspirat de titlul romanului personajului s\u0103u, Victor – \u201eMesteceni \u00een ploaie\u201d. A\u0219adar, \u00een urm\u0103toarele capitole, autorul buzoian ne \u00eenvit\u0103 la o plimbare printre \u201eMesteceni \u0219i iubiri aproape de infern\u201d, \u201eG\u00e2nduri \u00eencurcate printre mesteceni\u201d, \u201eUmbra ei printre mesteceni\u201d. Aceast\u0103 alegere este deosebit de inspirat\u0103 \u0219i datorit\u0103 semnifica\u021biei \u0219i simbolurilor acestui copac. Mesteac\u0103nul este un arbore sacru, un st\u00e2lp cosmic care reprezint\u0103 axa lumii, este simbol al prim\u0103verii, al fetelor tinere \u0219i al spiritelor protectoare \u0219i, se pare c\u0103 spune \u0219i cele mai multe pove\u0219ti. Eroinele nara\u021biunii sale sunt fete tinere care iubesc \u0219i, chiar \u0219i atunci c\u00e2nd dragostea lor este \u00een impas, ele sunt optimiste, pline de speran\u021ba c\u0103 va veni \u0219i ziua c\u00e2nd la nunta lor se vor aprinde tor\u021be nup\u021biale din ramuri de mesteceni pentru a le aduce fericire. Cu siguran\u021b\u0103, \u0219i \u00een inima personajelor din roman s\u0103l\u0103\u0219luiau asemenea dorin\u021be.
\nScriitor cu antecedente narative de o mare acurate\u021be stilistic\u0103, a\u0219a cum am spus mai \u00eenainte, T. Cicu plaseaz\u0103 ac\u021biunea \u00een mai multe planuri descriptive \u0219i epice cu divaga\u021bii lirice. Sentimentul de naturale\u021be este nuan\u021bat \u00een func\u021bie de temperatura afectiv\u0103 \u0219i rezonan\u021ba evenimentului ori \u00eemprejur\u0103rilor evocate. O \u00eempletire armonic\u0103 a nara\u021biunii intermitente, cu cr\u00e2mpeie epice \u0219i f\u00e2\u0219ii cromatice, scene de roman \u00eembinate cu scene din via\u021b\u0103, tr\u0103iri de alt\u0103dat\u0103 cu tr\u0103iri prezente, sim\u021biri interioare \u0219i sim\u021biri m\u0103rturisite (asemenea tr\u0103irilor eroilor lui Shaskepeare), \u00eens\u0103 nimic nu-i zgomotos, nimic insipid. Astfel, prin harul s\u0103u de povestitor, dovede\u0219te o mobilitate supl\u0103 a observa\u021biei st\u0103rilor personajelor. \u00cen discursul epic abordeaz\u0103 un mod curat de exprimare, folose\u0219te un lexic bogat, \u0219tie s\u0103 priveasc\u0103 cu tandre\u021be \u00eenapoi, dar \u0219i \u00eenainte \u0219i s\u0103 intervin\u0103 analitic \u00een chestiuni ce \u021bin de via\u021ba sentimental\u0103 a eroilor s\u0103i. Totodat\u0103, Tudor Cicu este un priceput autor de mozaic epic, \u00eens\u0103 romanul are f\u0103r\u0103 t\u0103gad\u0103 o structur\u0103 coerent\u0103, abil ordonat\u0103. Un univers compact, unitar, cu o materie narativ\u0103 divers\u0103 este pigmentat \u0219i cu note de biografism al personajelor. Radiografierea st\u0103rilor de spirit, a c\u0103ut\u0103rilor l\u0103untrice, a dorin\u021bei de identificare a c\u0103ilor benefice de a fi urmate este o modalitate de investigare \u00eentru dezlegarea enigmelor. De\u0219i personajele se afl\u0103 uneori \u00een conjuncturi obi\u0219nuite, autorul evit\u0103 delicat banalul, \u00eens\u0103 tr\u0103irile \u0219i ceea ce transmit dep\u0103\u0219esc aceast\u0103 sfer\u0103, se \u00eenal\u021b\u0103.
\nCartea este o poveste \u00eentr-o poveste, un roman \u00een roman \u0219i printr-o coinciden\u021b\u0103 deloc \u00eent\u00e2mpl\u0103toare, eroinele principale ale romanelor au acela\u0219i nume \u2013 Ema, cea care-l iube\u0219te pe jurnalistul Vladimir Dinulescu \u0219i Ema, cea care tr\u0103ie\u0219te o emo\u021bionant\u0103 poveste de dragoste cu jurnalistul \u0219i scriitorul Victor Sidoriu. Naratorul posed\u0103 calitatea rar\u0103, rafinat\u0103 artistic de a controla \u00een acela\u0219i timp memoria afectiv\u0103 ce produce o comprimare temporal\u0103 – trecutul se suprapune \u0219i se \u00eentrep\u0103trunde cu prezentul \u0219i prezentul cu viitorul – formule moderne, frecvente \u00eendeosebi \u00een proza postbelic\u0103 nord-american\u0103.
\nScriitorului onest \u0219i \u00een\u021belept, care-\u0219i revars\u0103 existen\u021ba prin \u00eent\u00e2mpl\u0103ri modeste, fire\u0219ti, nu-i lipse\u0219te nici apetitul pentru senza\u021bional prin descifrarea motiva\u021biilor intime \u0219i revelarea resorturilor interioare ale conduitei sociale \u0219i morale. Pl\u0103cute sunt \u0219i paginile de evocare a varii \u00eent\u00e2mpl\u0103ri, de familie, amici\u021bie, preocup\u0103ri cotidiene ori ocazionale, p\u00e2n\u0103 la observa\u021bii psihologice asupra vie\u021bii. Autorul reu\u0219e\u0219te s\u0103 evite excesele de orice fel, g\u0103sind r\u0103spuns unor \u00eentreb\u0103ri extrem de concrete. Nu merge p\u00e2n\u0103 \u00eentr-acolo \u00eenc\u00e2t s\u0103 desfac\u0103 firul \u00een patru, \u00eens\u0103 unde este cazul, apeleaz\u0103 la am\u0103nunte, nu lipsite de importan\u021b\u0103. Surprindem \u00een carte suple\u021bea unor interven\u021bii analitice \u00een chestiuni ce \u021bin de via\u021ba sentimental\u0103 a unor personaje, dar nu \u00eentr-o manier\u0103 frustrant\u0103, vulgar\u0103, ci sunt aspecte t\u0103inuitoare care sporesc aten\u021bia \u0219i interesul cititorului. Fiind un bun psiholog, indentific\u0103 tr\u0103s\u0103turi mai pu\u021bin vizibile, f\u0103r\u0103 manifest\u0103ri flagrante, p\u0103trunde \u0219i contureaz\u0103 procese interioare c\u0103rora le cad prad\u0103 personajele, \u0219tie s\u0103 interpreteze gesturile, cuvintele \u0219i ceea ce spun \u0219i ceea ce nu spun acestea. Se concentreaz\u0103 asupra unor gesturi \u00een care deslu\u0219e\u0219te limpezimi des\u0103v\u00e2r\u0219ite ale atitudinii \u0219i comportamentului eroilor. Descoper\u0103 c\u0103 p\u00e2n\u0103 \u0219i \u201eDumnezeu este misterios\u201d.
\nAutorul a a\u0219ezat \u00een decorul unor pove\u0219ti de dragoste o tem\u0103 epic\u0103 mai complex\u0103 \u00een care planul erotic s\u0103 func\u021bioneze ca un detonator, \u00eenvior\u0103tor al ac\u021biunii. Pove\u0219tile de dragoste cu tot tac\u00e2mul lor de situa\u021bii \u0219i atribute formale au aspecte revelatoare de aventuri episodice, cu unde subtile de pasiuni \u0219i dureri.
\nVia\u021ba scriitorului Victor Sidoriu, se desf\u0103\u0219oar\u0103 \u00een planuri concentrice p\u00e2n\u0103 la un moment dat, dup\u0103 care ac\u021biunea vireaz\u0103 spre o epic\u0103 de r\u0103zboi. Trimis corespondent de r\u0103zboi este r\u0103nit \u0219i, parc\u0103 acest lucru nu ar fi fost de ajuns, Ema afl\u0103 din ziar c\u0103 \u201eGuri rele aruncase ipoteza c\u0103 Victor Sidoriu se hot\u0103r\u00e2se s\u0103 tr\u0103deze armata rom\u00e2n\u0103, c\u0103 fusese v\u0103zut \u00een tab\u0103ra german\u0103 \u0219i \u00eentreaga capital\u0103 vorbea deschis \u0219i l\u0103murit despre pricinile \u00eenfr\u00e2ngerii din primele zile ale b\u0103t\u0103liei de la Oarba de Mure\u0219.\u201d Prin urmare, se afla \u00eentr-o situa\u021bie extrem de complicat\u0103, fiind considerat spion \u0219i tr\u0103d\u0103tor.
\nSim\u021bind c\u0103 se sufoc\u0103 la aflarea ve\u0219tii, Ema se decide s\u0103 mearg\u0103 \u00een audien\u021b\u0103 la distinsul profesor doctor Mihai Bagdasar, de la Spitalul Militar Bucure\u0219ti, care o ajut\u0103 s\u0103 plece ca asistent voluntar la Spitalul Militar din Oradea, unde era internat Victor. Dragostea ei este ingredientul miraculos prin care \u00eei salveaz\u0103 via\u021ba, pentru c\u0103: \u201eDragostea e cel mai mare leac. C\u00e2t timp omul prime\u0219te iubirea are \u0219i speran\u021b\u0103. E viu. Nu scrie \u00een Biblie c\u0103 nici apele cele mari nu pot stinge dragostea, c\u0103ci dragostea e mai tare \u0219i va \u00eenvinge \u0219i moartea?\u201d Odat\u0103 \u00eens\u0103n\u0103to\u0219it, tot Ema, \u00een chip de salvator des\u0103v\u00e2r\u0219it, ajutat\u0103 de preotul Elisei \u201ecel care slujea \u00een mica bisericu\u021b\u0103 de l\u00e2ng\u0103 incinta spitalului \u0219i care venea deseori la c\u0103p\u0103t\u00e2iul bolnavilor ca s\u0103 le aline suferin\u021ba \u0219i s\u0103 le dea binecuv\u00e2ntarea\u201d \u00eei preg\u0103te\u0219te terenul s\u0103 fug\u0103 din \u021bar\u0103, pentru a nu fi condamnat la moarte de Curtea Mar\u021bial\u0103.
\n\u201eCu m\u00e2inile pline de iubire\u201d \u0219i cu \u201eun snop de vise\u201d, La \u201eIe\u0219irea din poveste (epilog)\u201d, la cap\u0103tul c\u0103l\u0103toriei, cele dou\u0103 personaje nutresc speran\u021ba unei schimb\u0103ri majore \u00een via\u021ba lor, \u00een sensul eliber\u0103rii \u0219i abolirii \u00eensingur\u0103rii \u0219i \u00eentrist\u0103rii, \u00eens\u0103 intervine nepr\u0103v\u0103zutul, cei doi se pierd unul de altul. Op\u021biunile lor nu sunt confirmate de via\u021b\u0103 \u0219i sunt pu\u0219i \u00een fa\u021ba unei accept\u0103ri tacite a destinului: \u201e\u00cen urma lor se iscase furtuna. Nori cenu\u0219ii se \u00eembulziser\u0103 pe cer. Nu prevesteau nimic bun\u201d. Dac\u0103 la \u00eenceputul romanului, Victor este optimist: \u201eS\u0103 presupunem c\u0103 voi mai apuca s\u0103 traversez \u0219i r\u0103zboiul \u0103sta \u0219i s\u0103 o mai duc a\u0219a \u00eenc\u0103 cincisprezece-dou\u0103zeci de ani…\u201d contur\u00e2ndu-\u0219i planuri de viitor, \u00een final ajunge la concluzia c\u0103: \u201eVia\u021ba e ca un fum de am\u0103giri…\u201d. S\u0103 ne amintim de afirma\u021bia filosofului stoic roman, Seneca Lucius Annaeus \u00een volumul \u201eLini\u0219te, v\u0103 rog\u201d: \u201eCele ce ne par \u00een\u0103l\u021bimi, sunt pr\u0103p\u0103stii\u201d.
\nScriitorul, dublat de poet \u0219i eseist dovede\u0219te cu prisosin\u021b\u0103 harul creativ, situ\u00e2ndu-se la loc de cinste \u00een proza literar\u0103 contemporan\u0103. Se observ\u0103 limpede poetica prozei, abunden\u021ba figurilor de stil, remarcabile descrieri de natur\u0103, creion\u0103ri de portrete umane, abord\u0103ri \u00een manier\u0103 filosofic\u0103 \u0219i cu esen\u021b\u0103 spiritual\u0103. Acest lucru dovede\u0219te iscusin\u021ba de a \u00eembina perfect observa\u021bia subtil\u0103 cu nara\u021biunea descriptiv\u0103, jurnalistic\u0103, spre a satisface \u00een egal\u0103 m\u0103sur\u0103 gustul intelectualului rasat \u0219i gustul comun.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Octavian MIHALCEA O ART\u0102 COMBINATORIE \u00cen cadrul poeziilor lui Adi G. Secar\u0103 sunt detectabile tensiuni majore, strunite simbolic cu ajutorul<\/p>\n","protected":false},"author":18,"featured_media":18831,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"colormag_page_container_layout":"default_layout","colormag_page_sidebar_layout":"default_layout","_monsterinsights_skip_tracking":false,"_uf_show_specific_survey":0,"_uf_disable_surveys":false,"ngg_post_thumbnail":0,"video_url":"","footnotes":""},"categories":[7,328],"tags":[],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/22665"}],"collection":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/18"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=22665"}],"version-history":[{"count":3,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/22665\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":22668,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/22665\/revisions\/22668"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/18831"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=22665"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=22665"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=22665"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}