{"id":22624,"date":"2024-02-10T00:27:42","date_gmt":"2024-02-09T21:27:42","guid":{"rendered":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=22624"},"modified":"2024-02-10T00:27:42","modified_gmt":"2024-02-09T21:27:42","slug":"spatii-culturale-nr-92-5","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=22624","title":{"rendered":"Spa\u021bii culturale nr. 92 (5)"},"content":{"rendered":"

Stan BREBENEL<\/strong>
\n\"\"

\u00ceN \u021aARA SEMILUNII
\n (SULTANILOR)<\/strong><\/p>\n

Ankara<\/strong><\/p>\n

\tNu dup\u0103 mult timp, de la o distan\u021b\u0103 nu prea mare, de dup\u0103 dealuri, se v\u0103d siluetele primilor zg\u00e2rie-nori din capitala Turciei, Ankara. Peste vreun sfert de ceas intr\u0103m, prin sud, \u00een marea metropol\u0103. P\u00e2n\u0103 la singurul obiectiv pe care \u00eel vizit\u0103m str\u0103batem, pe artere largi, cartierele noi, impresionante. Ankara este situat\u0103 \u00een inima Anatoliei \u0219i a avut mai multe denumiri: Angora p\u00e2n\u0103 \u00een anul 1930 \u0219i Ancyra \u00een perioada clasic\u0103. Ora\u0219ul a fost fondat \u00een anul 2000 \u00ee.d.H. Capitala \u021b\u0103rii a devenit \u00een anul 1923. Din vechea a\u0219ezare prea pu\u021bine elemente au rezistat timpului. Denumirea sa provine de la faptul c\u0103 vechii locuitori se ocupau cu cre\u0219terea caprelor de la care a rezultat celebra l\u00e2n\u0103 de Angora. Ast\u0103zi este un ora\u0219 modern, cu aproape 5 milioane de locuitori, fiind un important centru universitar, cultural, industrial, comercial \u0219i un nod important al c\u0103ilor de comunica\u021bii. Este al doilea ora\u0219, ca m\u0103rime, dup\u0103 Istanbul. Chiar dac\u0103 prim planul este luat de Istanbul \u0219i ora\u0219ele sta\u021biuni de la Marea Mediteran\u0103, Ankara are multe obiective de vizitat: ruinele civiliza\u021biei elene, romane, bizantine \u0219i otomane. Templul lui Augustus, cunoscut \u0219i ca Monumentum Ansyranum, este remarcabil. Se mai pot vizita Muzeul Civiliza\u021biilor Anatoliene, Mausoleul lui Mustafa Kemal Atat\u00fcrk, moscheea Haci Bayram \u0219i moscheea Kokatepe. Cartierul tradi\u021bional Ulus, care se traduce cartierul Na\u021biunii, este recunoscut pentru casele pitore\u0219ti \u0219i str\u0103du\u021bele cu aer medieval. Turi\u0219tii beneficiaz\u0103 de numeroase hoteluri, parcuri, restaurante, cafenele \u0219i magazine. Accesul spre capital\u0103 se poate face feroviar, auto sau aero. \u00cen nordul ora\u0219ului se afl\u0103 Aeroportul Interna\u021bional Esenboga. Dintre obiectivele enumerate, \u00een programul vizitei este inclus doar Mausoleul ridicat \u00een onoarea primului pre\u0219edinte al Turciei, Mustafa Kemal Atat\u00fcrk.<\/p>\n

Mustafa Kemal Atat\u00fcrk<\/strong><\/p>\n

a fost cel care este considerat p\u0103rintele Turciei moderne. El s-a n\u0103scut la Salonic \u00een anul 1881, fiind un militar \u0219i politician turc, fiul lui Ali Riza (Efendi) \u0219i Z\u00fcbeyde (Hanim). Varianta oficial\u0103 ne spune c\u0103 numele Kemal \u0219i l-a ales singur \u00een onoarea poetului Namik Kemal. Educa\u021bia \u0219i-o des\u0103v\u00e2r\u0219e\u0219te urm\u00e2nd \u00eenalte studii militare, devenind ofi\u021ber. \u00cen aceast\u0103 calitate particip\u0103 la b\u0103t\u0103liile din prima conflagra\u021bie mondial\u0103, cea mai important\u0103 fiind cea de la Gallipoli, devenind erou na\u021bional \u0219i acord\u00e2ndu-i-se titlul de \u201ePa\u0219\u0103\u201d (comandant). A mai fost trimis pe frontul din Caucaz lupt\u00e2nd \u00eempotriva for\u021belor ruse\u0219ti. Intr\u0103 \u00een conflict cu sultanul deoarece Imperiul Otoman a cedat Puterilor Antantei o parte dintre teritorii: Istanbul, Dardanelele \u0219i Mosul. \u00cen mai 1919 a fondat o mi\u0219care na\u021bionalist\u0103 cu sediul la Ankara dup\u0103 ce Guvernul l-a trimis s\u0103 restabileasc\u0103 ordinea \u00een estul Anatoliei unde erau mari demonstra\u021bii. Acestea erau inexistente \u0219i se dorea doar \u00eendep\u0103rtarea lui din capital\u0103. Misiunea nemaiexist\u00e2nd a abandonat-o. \u00cen anul 1920 Parlamentul Provizoriu i-a oferit func\u021bia de Pre\u0219edinte al Adun\u0103rii Na\u021bionale. Dup\u0103 \u00eencheierea r\u0103zboiului, condi\u021biile de pace impuse Turciei nu au fost acceptate \u0219i s-a declan\u0219at un r\u0103zboi patriotic pentru alungarea trupelor engleze, franceze, italiene, armene \u0219i grece\u0219ti. \u00cen urma campaniilor militare victorioase a fost recunoscut regimul s\u0103u, iar la 29 octombrie 1923 a fost proclamat\u0103 republica, iar Mustafa Kemal a devenit primul pre\u0219edinte. Partidul Republican al Poporului, cel pe care l-a condus, a avut ca deviz\u0103 cele \u201e\u0219ase s\u0103ge\u021bi\u201d: republicanism, na\u021bionalism, secularism, populism, etatism \u0219i revolu\u021bie. Modernizarea Turciei a cuprins numeroase reforme. Printre ele: Califatul a fost abolit \u00een martie 1924, \u0219colile religioase \u0219i Legea musulman\u0103 (\u0218aria) au fost desfiin\u021bate. Legea musulman\u0103 a fost \u00eenlocuit\u0103 de codul civil elve\u021bian, codul penal italian \u0219i codul comercial german. Cea mai revolu\u021bionar\u0103 reform\u0103 a fost \u00eenlocuirea alfabetului arab cu alfabetul latin, \u00een 1928. Anul 1934 reprezint\u0103 un al reper important \u00een devenirea Turciei. O lege i-a obligat pe turci s\u0103 adopte nume de familie \u00een stil vestic, iar Adunarea Na\u021bional\u0103 i-a dat titlul de \u201eAtat\u00fcrk\u201d, adic\u0103 \u201etat\u0103l turcilor\u201d. Via\u021ba sa personal\u0103 nu a avut acela\u0219i succes ca activitatea militar\u0103 \u0219i politic\u0103, mariaje nereu\u0219ite, nop\u021bi pierdute \u00een compania femeilor \u0219i a alcoolului au s\u0103pat r\u0103ni ad\u00e2nci. La 10 noiembrie 1938, ora 09.05 diminea\u021ba Mustafa Kemal Atat\u00fcrk murea \u00een Palatul Dolmabah\u00e7e din Istanbul de ciroz\u0103 a ficatului. \u0218i a\u0219a s-a sf\u00e2r\u0219it via\u021ba celui care este considerat fondatorul Turciei moderne.<\/p>\n

\tMausoleul Anitkabir<\/strong><\/p>\n

Pu\u021bin dup\u0103 ora pr\u00e2nzului, c\u00e2nd soarele dogore\u0219te arz\u0103tor iar termometrele arat\u0103 370 C ajungem la mausoleu. Perimetrul este imens. Are o suprafa\u021b\u0103 de 750 000 m2 din care 630 000 reprezint\u0103 Parcul P\u0103cii. Este construit pe colina Anittepe. Aici se afl\u0103 mausoleul propriu-zis care ad\u0103poste\u0219te r\u0103m\u0103\u0219i\u021bele p\u0103m\u00e2nte\u0219ti ale lui Atat\u00fcrk ce au fost aduse aici la 21 noiembrie 1938. Construc\u021bia mausoleului a \u00eenceput \u00een anul 1944 \u0219i a durat p\u00e2n\u0103 \u00een anul 1953, dup\u0103 ce a fost demarat un concurs na\u021bional. Aici se mai afl\u0103 un muzeu dedicat fostului pre\u0219edinte \u0219i R\u0103zboiului de Independen\u021b\u0103. Anual este vizitat de aproximativ 3 milioane de vizitatori. \u00centr-o or\u0103 avem timp s\u0103 vizit\u0103m totul. \u00cen partea opus\u0103 mausoleului lui Atat\u00fcrk se afl\u0103 morm\u00e2ntul celui de-al doilea pre\u0219edinte al Turciei, Ismet In\u00f6n\u00fc (11 noiembrie 1938 \u2013 m. 22 mai 1950). Avem \u0219ansa de a asista la schimbarea g\u0103rzii. De pe colin\u0103, \u00een cele patru z\u0103ri se deschide o perspectiv\u0103 foarte frumoas\u0103 asupra capitalei Turciei, de la \u00een\u0103l\u021bime. Nici nu \u0219tim c\u00e2nd a trecut timpul c\u0103 trebuie s\u0103 ne regrup\u0103m \u0219i \u0219i mergem spre autocar. Mai aveam de parcurs p\u00e2n\u0103 la destina\u021bia urm\u0103toare, Istanbul, aproximativ 450 km. Drumul decurge f\u0103r\u0103 incidente, iar pe la jum\u0103tatea lui o ploaie binevenit\u0103 ne binedispune dup\u0103 z\u0103pu\u0219eala zilei. Cu vreo 100 km \u00eenainte de Istanbul autostrada trece pe l\u00e2ng\u0103 ora\u0219ul Ismit. \u00cen vechime acesta se numea Nicomedia. Mari personalit\u0103\u021bi militare \u0219i-au legat numele de acest ora\u0219. Hannibal, celebru conduc\u0103tor de o\u0219ti, \u0219i-a sf\u00e2r\u0219it zilele aici. Diocle\u021bian, \u00eemp\u0103ratul roman reformator, \u0219i-a stabilit re\u0219edin\u021ba aici. Constantin cel Mare, dup\u0103 ce \u0219i-a stabilit re\u0219edin\u021ba la Nicomedia, iar ultima suflare \u0219i-a dat-o \u00een vila sa. Tot aici, \u00eentre anii 303 \u0219i 305 d.H. pe timpul persecu\u021biei cre\u0219tinilor de c\u0103tre \u00eemp\u0103ra\u021bii Diocle\u021bian \u0219i Maximianus, au fost executate circa 20 000 de suflete, cam c\u00e2te 200 pe s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103, majoritatea prin ardere pe rug. Pe la ora 21.30 intr\u0103m \u00een imensa metropol\u0103 Istanbul, prin partea estic\u0103, travers\u0103m Bosforul \u0219i ajungem la cazare, la Alpin Hotel Due, \u00een partea european\u0103, pe la ora 22.30. Ne lu\u0103m \u00een primire camerele, iar dup\u0103 du\u0219 \u0219i o gustare frugal\u0103 ne b\u0103g\u0103m la somn.<\/p>\n

Istanbul<\/strong><\/p>\n

Impresiona\u021bi, din timpul sosirii, de siluetele zvelte frumos luminate, de impozantul pod de peste Bosfor, de furnicarul de ma\u0219ini care circulau pe bulevardele largi, abia a\u0219teptam s\u0103 se fac\u0103 ziu\u0103 s\u0103 lu\u0103m contactul cu imensa metropol\u0103 ce se \u00eentinde pe dou\u0103 continente: Europa \u0219i Asia. Este de altfel singura metropol\u0103 ce are acest statut. De imensitatea Istanbulului aveam s\u0103 ne d\u0103m seama atunci c\u00e2nd am plecat spre \u021bar\u0103, dar \u0219i pe timpul vizit\u0103rii obiectivelor din program. \u00cen antichitate a\u0219ezarea s-a numit Byzantion, iar dup\u0103 anul 330 d.H., Constantinopole. \u00cen dou\u0103 r\u00e2nduri, pentru pu\u021bin\u0103 vreme a fost capitala Imperiului Roman de R\u0103s\u0103rit, numit \u0219i Imperiul Bizantin. Dup\u0103 anul 1453 a luat numele de Imperiul Otoman, nume avut p\u00e2n\u0103 la proclamarea republicii, \u00een anul 1923. \u00cen \u021a\u0103rile Rom\u00e2ne ora\u0219ul era denumit \u021aarigrad, Stanbul, Stambul, \u00cenalta Poart\u0103 sau Poarta. Denumirea actual\u0103 turc\u0103 a primit-o la 28 martie 1930. Este un megalopolis, cu o popula\u021bie de aprox. 25 milioane de locuitori, dup\u0103 cele mai recente surse, fiind cea mai mare metropol\u0103 din Europa \u0219i \u00een continu\u0103 expansiune. Este principalul centru financiar, comercial \u0219i cultural al Turciei. \u00centregul ora\u0219 a fost \u00eenscris pe lista patrimoniului mondial UNESCO \u00een anul 1985. \u00cen partea european\u0103, celebrul golf Cornul de Aur desparte cartierele europene \u00een dou\u0103 sectoare: vechiul Constantinopol, la sud \u0219i Ora\u0219ul Nou, la nord. \u00cen Ora\u0219ul Nou se afl\u0103 cartierele Galata (Karak\u00f6y), Pera (Geyoglu), Kataba\u0219, Taksim, Be\u0219ikta\u0219 \u0219i altele mai noi. Peste Bosfor, pe partea asiatic\u0103, se afl\u0103 vechiul Scutari (\u00dcsk\u00fcdar) \u0219i alte cartiere noi, \u00eentinse pe \u021b\u0103rmul M\u0103rii Marmara, la sud, \u0219i pe \u021b\u0103rmul Bosforului la nord. <\/p>\n

Str\u00e2mtoarea Bosfor<\/strong><\/p>\n

Sau cum \u00eei spun turcii, str\u00e2mtoarea Bogazi\u00e7i este o ruptur\u0103 teluric\u0103 dintre Europa \u0219i Asia f\u0103c\u00e2nd posibil\u0103 comunica\u021bia dintre Marea Mediteran\u0103 \u0219i Marea Neagr\u0103, prin Marea Marmara \u0219i Marea Egee. Str\u00e2mtoarea are o lungime de 31,7 km \u0219i o l\u0103\u021bime ce variaz\u0103 \u00eentre 650 \u0219i 2800 de metri, iar ad\u00e2ncimea este cuprins\u0103 \u00eentre 36 \u0219i 124 de metri. Traficul naval prin str\u00e2mtoare este unul foarte important. Leg\u0103tura rutier\u0103 dintre cele dou\u0103 maluri ale Bosforului se realizeaz\u0103 prin dou\u0103 poduri suspendate construite relativ recent: Podul Bosfor \u0219i Podul Fatih Sultan Mehmet sau Podul Cuceritorului. Pe calea apei naviga\u021bia dintre cele dou\u0103 maluri se realizeaz\u0103 prin vase de navet\u0103 sau turistice. \u00cen prezent, este spre finalizare construirea unui tunel pe sub apele str\u00e2mtorii Bosfor, dar \u0219i pe sub cartierele, at\u00e2t de pe partea european\u0103 c\u00e2t \u0219i de pe cea asiatic\u0103. Tunelul va avea o lungime de 13,6 km \u0219i se va numi Marmaray. Tunelul va fi destinat circula\u021biei auto \u0219i feroviar.<\/p>\n

Marea Marmara<\/strong><\/p>\n

Apele ei scald\u0103 latura sudic\u0103 a vechiului Constantinopol, adic\u0103 cartierele europene apusene, iar pe partea asiatic\u0103 scald\u0103 cartierele noi ce se \u00eentind spre sud. Ea este o mare intern\u0103 a Turciei, de mici dimensiuni. Are o suprafa\u021b\u0103 de 11350 km2 \u0219i o ad\u00e2ncime maxim\u0103 de 1370 metri, iar ad\u00e2ncimea medie este de 494 metri. Lungimea m\u0103rii este de aprox. 280 de km, iar l\u0103\u021bimea \u00een punctul ei maxim este de 80 km. Comunic\u0103 cu Marea Mediteran\u0103, prin Marea Egee cu str\u00e2mtoarea Dardanele. Vechii greci numeau Marea Marmara Propontida, format din termenii pro, adic\u0103 \u00eenainte \u0219i pontos, mare. Din suprafa\u021ba m\u0103rii 182 km2 reprezint\u0103 suprafa\u021ba insulelor. Exist\u0103 dou\u0103 grupe de insule: Insulele Prin\u021bilor \u0219i Insulele Marmare. Ultimele sunt renumite pentru z\u0103c\u0103mintele de marmur\u0103. Acestea au dat numele m\u0103rii. Insula Prin\u021bilor se afl\u0103 \u00een apropiere de Istanbul \u0219i se fac excursii turistice aici. Este o oaz\u0103 de lini\u0219te unde mul\u021bi turi\u0219ti \u00ee\u0219i petrec concediile. Se nume\u0219te \u00een turc\u0103 B\u00fcy\u00fckada, care \u00eenseamn\u0103 \u201eInsula Mare\u201d. Denumirea insulelor are o semnifica\u021bie aparte. Aici erau exila\u021bi prin\u021bii, \u00eemp\u0103ra\u021bii \u0219i \u00eemp\u0103r\u0103tesele lor \u00een timpul Imperiului Roman de R\u0103s\u0103rit. \u00cen afar\u0103 de Istanbul, pe \u021b\u0103rmurile sale se mai afl\u0103, ca importan\u021b\u0103, ora\u0219ele Bursa \u0219i Izmit.<\/p>\n

Cornul de Aur<\/strong><\/p>\n

Sau Hali\u00e7, \u00een turc\u0103. Mul\u021bi am putea crede c\u0103 aceast\u0103 denumire se refer\u0103 la o suprafa\u021b\u0103 terestr\u0103. \u00cens\u0103 nu este a\u0219a. Este un golf lung \u0219i \u00eengust, emblematic pentru marea metropol\u0103. Se aseam\u0103n\u0103 cu un \u0219arpe acvatic, ca un corn prelung cu v\u00e2rful u\u0219or curbat. A primit aceast\u0103 denumire deoarece \u0219i apele sale, \u00een lumina razelor de dup\u0103 amiaz\u0103, ar\u0103tau ca aurul topit. Acest golf are o lungime de 7,5 km, o l\u0103\u021bime 750 metri, iar ad\u00e2ncimea maxim\u0103 este de 35 de metri acolo unde se \u00eent\u00e2lne\u0219te cu Bosforul. El reprezint\u0103 \u0219i o grani\u021b\u0103 natural\u0103 ce separ\u0103 partea european\u0103 a Istanbulului \u00een ora\u0219ul vechi \u0219i ora\u0219ul nou. Cornul de Aur este str\u0103b\u0103tut de 3 poduri: Galata (Galata Kopr\u00fcs\u00fc), Atat\u00fcrk (Hayrat Kopr\u00fcs\u00fc) \u0219i Hali\u00e7 (Podul Cornul de Aur). \u00cen anul 1502 sub sultanul Baiazid al II-lea s-a cerut un proiect pentru un pod lui Leonardo da Vinci. Marele savant a realizat proiectul folosind principii geometrice \u00een arhitectur\u0103: bolta \u00een semicerc, curba parabolic\u0103 \u0219i cheia de bolt\u0103. Sultanul nu \u0219i-a dat acordul. \u00cens\u0103, dup\u0103 500 de ani proiectul lui Leonardo prinde via\u021b\u0103. Astfel fiind resuscitat. Acesta devine primul proiect de geniu al Rena\u0219terii care se va realiza conform proiectului acelor timpuri. Se mai spune c\u0103 turcii i-au cerut \u0219i lui Michelangelo un proiect dar acesta a refuzat. Deocamdat\u0103 at\u00e2t despre un ora\u0219 fascinant. Pe m\u0103sur\u0103 ce vom vizita obiectivele din program vom mai aprofunda unele subiecte.<\/p>\n


\nFapte culturale <\/strong><\/p>\n

EVENIMENT CULTURAL LA IA\u0218I<\/strong><\/p>\n

\u00cen dup\u0103 amiaza zilei de 8 decembrie a avut loc la Ia\u0219i, la Palatul Roznovanu (sediul Prim\u0103riei Ia\u0219i), \u00een sala Vasile Pogor, o activitate cultural\u0103 de excep\u021bie. Sub genericul MUNDUS ET NOS s-au desf\u0103\u0219urat Colocviile TeleMoldova Plus. Desf\u0103\u0219ur\u0103torul manifest\u0103rii a cuprins mai multe elemente. A fost lansat\u0103 cartea \u201eLibertatea de a fi. Povara normalit\u0103\u021bii\u201d de Petru Fr\u0103sil\u0103, carte ap\u0103rut\u0103 anul trecut la Editura Detectiv literar din Bucure\u0219ti. Cu acest prilej au fost lansate urm\u0103toarele mijloace media: Radio M Plus, 90,1 FM Pa\u0219cani; TeleMoldova Plus Londra \u0219i ASKRO TV Londra \u0219i a revistei Ambasador pentru Rom\u00e2nia Londra. Aceste ultime proiecte au fost finan\u021bate de Departamentul Rom\u00e2nilor de Pretutindeni. Trebuie spus c\u0103 TeleMoldova Plus a \u00eemplinit 32 de ani, este prima televiziune privat\u0103 ce a ap\u0103rut la Ia\u0219i \u0219i \u00eel are pe Petru Fr\u0103sila cofondator. De un an a devenit televiziune na\u021bional\u0103, dar \u0219i interna\u021bional\u0103. Are studiouri \u0219i la Bucure\u0219ti, Chi\u0219in\u0103u \u0219i Cern\u0103u\u021bi. Un moment important l-a constituit semnarea, \u00een timpul manifest\u0103rii, a contractului de colaborare dintre TeleMoldova Plus \u0219i ASKRO TV Londra, contract semnat de Petru Fr\u0103sil\u0103 \u0219i George Daraban (manager ASKRO Londra), din partea celor dou\u0103 entit\u0103\u021bi. Semnarea s-a f\u0103cut prin pixul colegului Sorin Burlacu, cu care am participat la eveniment. De acum \u00eencolo TeleMoldova Plus va emite \u00een duplex cu studioul din Londra, Au participat multe personalit\u0103\u021bi din Ia\u0219i, dar \u0219i reprezentan\u021bi ai filialelor din \u021bar\u0103 ale UZPR: Bucure\u0219ti, Br\u0103ila, Bac\u0103u, Buz\u0103u, Constan\u021ba, Ia\u0219i \u0219i Vrancea. Dintre personalit\u0103\u021bile prezente \u0219i care au luat cuv\u00e2ntul le-am remarcat pe: Mihai Chirica (primarul Ia\u0219ului), Constantin Lupu (Departamentul Rom\u00e2nilor de Pretutindeni), Tudorel Toader (rectorul Univ. Al. I. Cuza), Grigore Tinic\u0103, Eugen T\u00e2rcoveanu, Mihai Baciu, Emilian Marcu, Daniela G\u00eefu \u0219.a. Activitatea s-a \u00eencheiat cu un frumos moment muzical sus\u021binut de Corul de Copii al Municipiului Ia\u0219i. \u00centreaga activitate a fost transmis\u0103 \u00een direct de postul TeleMoldova Plus. Moderatorul ac\u021biunilor a fost Petronela Cotea-Mihai, de la radio Ia\u0219i.<\/p>\n


\n Sorin BURLACU <\/strong>
\n\"\"

SOROCA \u2013 BUZ\u0102U<\/strong><\/p>\n

30 de ani de la \u00eenfiin\u021barea de c\u0103tre Biblioteca Jude\u021bean\u0103 ,,V. Voiculescu\u201d Buz\u0103u a primei biblioteci \u00een grafie rom\u00e2n\u0103, \u00een teritoriul Republicii Moldova<\/strong><\/p>\n

Luni, 20 noiembrie 2023, un g\u00e2nd frumos \u0219i plin de respect a venit din Moldova, pe adresa Bibliotecii Jude\u021bene ,,V. Voiculescu\u201d Buz\u0103u, printr-o invita\u021bie la aniversarea a 30 de ani de bibliotec\u0103 \u00een limba rom\u00e2n\u0103, \u00eenfiin\u021bate la Soroca \u0219i organizate de Consiliul Raional \u0219i Prim\u0103ria ora\u0219ului Soroca.
\nPrimii pa\u0219i \u00een aceast\u0103 rela\u021bie de frumoas\u0103 fr\u0103\u021bie \u0219i normalizare a colabor\u0103rii cu rom\u00e2nii de peste Prut s-au f\u0103cut \u00eencep\u00e2nd cu 1 iulie 1993, c\u00e2nd la Soroca s-a semnat Protocolul \u00eenregistrat cu num\u0103rul 46 din 02.07.1993, \u00eentre Biblioteca Jude\u021bean\u0103 ,,V. Voiculescu\u201d Buz\u0103u \u0219i Biblioteca Raional\u0103 Soroca, reprezentate atunci de Alexandru Oproescu (directorul de atunci al bibliotecii noastre) \u0219i Raisa Bicec (directorul de la Soroca). La acel eveniment au mai participat: Mihai S\u0103lcu\u021ban \u2013 director general al Prefecturii Buz\u0103u, Simion Celac \u2013 viceprimar al ora\u0219ului Soroca, Ion Trofim Vaculin \u2013 \u0219eful Direc\u021biei Culturale a Raionului Soroca, Vera Osoianu \u2013 \u0219ef serviciu la Biblioteca Na\u021bional\u0103 a Republicii Moldova \u0219i nu \u00een ultimul r\u00e2nd Ion M\u0103run\u021belu, consilier \u00een Ministerul Culturii din Rom\u00e2nia.
\nAu urmat ani \u0219i ani de deplas\u0103ri la Soroca, cu delega\u021bii de personal din administra\u021bie, din \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2nt, delega\u021bii de oameni de cultur\u0103 \u0219i c\u0103r\u021bi, multe c\u0103r\u021bi care azi dep\u0103\u0219esc peste 25000 unit\u0103\u021bi de bibliotec\u0103. Soroca \u0219i ai s\u0103i locuitori, fie din municipiu, fie din comunele raionului, ne-au primit, cu diverse prilejuri, cu mult drag \u0219i cu sufletele deschise spre colaborare \u0219i prietenie.<\/p>\n

Un ora\u0219 cu mult\u0103 istorie<\/strong><\/p>\n

Pentru cei care nu cunosc, trebuie s\u0103 amintesc c\u0103 ora\u0219ul Soroca are statut de municipiu \u0219i se situeaz\u0103 \u00een nord-estul Republicii Moldova, pe malul drept al r\u00e2ului Nistru \u0219i frontiera cu Ucraina. Este centrul administrativ al raionului cu acela\u0219i nume, de peste 25 mii locuitori \u0219i este al optulea ca m\u0103rime din Moldova.
\nPrimele m\u0103rturii \u00een istorie ne spun c\u0103 \u00eentre anii 5000-4000 \u00ee.Hr. ar fi existat pe aceste meleaguri vetre cu urme de locuin\u021be, a\u0219chii \u0219i unelte de cremene \u0219i oale de lut. Din perioada migra\u021biilor, din sec. VI \u2013 IX d.Hr. s-au descoperit urmele a trei sate, prin r\u0103m\u0103\u0219i\u021bele unor bordeie, vase de argil\u0103, datate din anii 500-700 d. Hr. Ulterior sunt atesta\u021bi pe aceste locuri bolohovenii, o popula\u021bie de ob\u00e2r\u0219ie par\u021bial slav\u0103 (tiver\u021bii) \u0219i par\u021bial romanic\u0103 (valahii).
\nPrima men\u021biune documentar\u0103 a numelui Soroca, cu referire la cetate, este considerat\u0103 men\u021bionarea \u00een Tratatul de pace dintre Moldova \u0219i Polonia, datat 12 iulie 1499, a boierului ,,Coste, p\u00e2rc\u0103lab de Soroca\u201d.
\nPentru c\u0103 localitatea se afl\u0103 pe un vad al Nistrului, aceasta a jucat un rol important pentru Principatul Moldovei \u00een Evul Mediu. Petru Rare\u0219 a reconstruit aici cetatea de piatr\u0103 a lui \u0218tefan cel Mare. Ion Neculce a scris chiar cum au trecut pe aici Petru cel Mare cu oastea, pentru a ajunge la St\u0103nile\u0219ti, \u00een b\u0103t\u0103lia cu turcii de la 1711 \u0219i prin care tot el \u00eel ruga pe Dimitrie Cantemir s\u0103 mai a\u0219tepte cu r\u0103zboiul: ,,…au purcesu \u00eemp\u0103ratul \u00een gios, pre Nistru, p\u00e2n\u0103 la Soroca. S-au agiunsu temeiul o\u0219tirii sale, pedestrimea, adus\u0103 tocma de la Riga degeaba, ostenit\u0103 \u0219i fl\u0103m\u00e2nd\u0103. \u0218i au trecut Nistru pre la Soroca \u0219i au l\u0103sat acolo o sam\u0103 ce era bolnavi \u0219i le\u0219ina\u021bi, iar cu cei ce era mai tare au venit dreptu prestre c\u00e2mpu la Prut, la Zagarance…\u201d.
\nOdat\u0103 cu venirea lui \u0218tefan cel Mare, timp de secole, Soroca a fost \u0219i a r\u0103mas centrul administrativ-militar cu acela\u0219i nume. \u0218i \u00een vremea Principatului Moldovei, Soroca a fost \u0219i un important centru comercial, me\u0219te\u0219ug\u0103resc \u0219i agricol. \u00cen 1812, cetatea \u0219i ora\u0219ul au trecut \u00een st\u0103p\u00e2nirea imperiului \u021barist, stabilindu-se aici numero\u0219i ru\u0219i, ucraineni \u0219i evrei. \u00cen 1835, localitatea Soroca cap\u0103t\u0103 statutul de ora\u0219, iar \u00een a doua jum\u0103tate a secolului al XIX-lea se dezvolt\u0103 economic, apar institu\u021bii de \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2nt, medicale \u0219i administrative, astfel c\u0103 la recens\u0103m\u00e2ntul din 1902 sunt \u00eenregistra\u021bi 27800 locuitori.
\n\u00cen perioada celui de-al doilea R\u0103zboi Mondial, ora\u0219ul sufer\u0103 distrugeri imense \u0219i deport\u0103ri masive din r\u00e2ndul popula\u021biei moldovene b\u0103\u0219tina\u0219e, care au lucrat pentru statul rom\u00e2n (func\u021bionari, juri\u0219ti, profesori…), pe preo\u021bi \u0219i refugia\u021bi.
\nDup\u0103 perioada \u00een care a apar\u021binut de Uniunea Sovietic\u0103 \u0219i au trecut printr-o criz\u0103 economico-social\u0103 grav\u0103, Moldova a adoptat, \u00eencep\u00e2nd cu 12 noiembrie 1998, Legea privind organizarea administrativ-teritorial\u0103, Soroca ob\u021bin\u00e2nd statutul de municipiu, capitala jude\u021bului, apoi redevine centru raional.
\nCa popula\u021bie, ora\u0219ul Soroca de\u021binea \u00een 1989 un num\u0103r de 42297 locuitori. \u00cen 2004 num\u0103rul acestora a r\u0103mas la 28417 locuitori, iar \u00een 2014 popula\u021bia se ridic\u0103 la 22196 locuitori. Majoritatea acestora, atunci, era de moldoveni (82,65%), urmat\u0103 de ucraineni (6,53%), ru\u0219i (5,34%) \u0219i rromi (3,16%).
\n\u00cen ora\u0219 activeaz\u0103 ast\u0103zi 11 institu\u021bii de cultur\u0103 din care: \u0219apte biblioteci, dou\u0103 institu\u021bii de \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2nt artistic, un muzeu, un Colegiu Republican de crea\u021bie popular\u0103 \u0219i un teatru (,,Veniamin Apostol\u201d) condus de scriitorul Petre Popa.
\nCel mai important monument istoric din ora\u0219 este ,,Cetatea Soroca\u201d, care \u00eempreun\u0103 cu Muzeul de Istorie \u0219i Etnografie formeaz\u0103 un ansamblu istoric \u0219i cultural unic \u00een Republica Moldova.<\/p>\n

La ceas aniversar<\/strong><\/p>\n

Al\u0103turi de pre\u0219edintele Consiliului Jude\u021bean Buz\u0103u, domnul Neagu Petre-Emanoil, am avut pl\u0103cerea s\u0103-i \u00eenso\u021besc la eveniment, la Soroca, poate pe cei mai importan\u021bi sus\u021bin\u0103tori ai rela\u021biei de prietenie: preot prof. dr. Milea Mihail, avocat S\u0103lcu\u021ban Mihai, prof. dr. Constantinescu Marius, economist Zamfir Dumitra, ing. C\u0103lin Valeriu, David \u0218tefan, l\u00e2ng\u0103 care au mai participat prof. Cojocaru Ion \u0219i familia prof. Cristea Traian.
\nAm fost primi\u021bi cu mare c\u0103ldur\u0103 de cum am p\u0103\u0219it la Soroca de Veaceslav Rusnac \u2013 Pre\u0219edintele Consiliului Raional Soroca \u0219i Lilia Pilipe\u021bchi \u2013 Primarul ora\u0219ului Soroca. Sala de festivit\u0103\u021bi a Consiliului Raional a fost plin\u0103 de oficialit\u0103\u021bi \u0219i oameni de cultur\u0103, al\u0103turi de care s-au aflat Elena Pintilei \u2013 directorul Bibliotecii Na\u021bionale a Republicii Moldova, Vera Osoianu \u2013 directorul adjunct al Bibliotecii Na\u021bionale a Republicii Moldova, prof. Ana Bejan \u2013 cea care a aprins \u0219i a men\u021binut flac\u0103ra apropierii fr\u0103\u021be\u0219ti \u00eentre Soroca \u0219i Buz\u0103u \u0219i nu \u00een ultimul r\u00e2nd bibliotecara Ungureanu Ludmila, cea mai veche reprezentant\u0103 a profesiei \u00een cadrul Bibliotecii ,,Basarabia\u201d. S-au oferit \u0219i s-au primit diplome \u0219i \u00eensemne ale prieteniei, s-au donat c\u0103r\u021bi la sediul Bibliotecii Basarabia, iar manifestarea s-a \u00eencheiat cu interpretarea melodiei ,,C\u00e2t tr\u0103im pe acest p\u0103m\u00e2nt\u201d, dup\u0103 versurile lui Nicolae Dabija. <\/p>\n


\nCamelia Manuela SAVA<\/strong>
\n\"\"

Al doilea v\u0103l<\/strong><\/p>\n

Capitolul 11 \u2013 Despre prezent<\/strong><\/p>\n

Anii au trecut \u0219i noi am continuat s\u0103 fim o familie \u2013 cu bune \u0219i cu rele. Vlad a crescut prea repede, pentru c\u0103 a\u0219 fi vrut s\u0103 m\u0103 bucur c\u00e2t mai mult de el \u2013 s\u0103-l pot \u021bine \u00een bra\u021be, s\u0103-l m\u00e2ng\u00e2i, s\u0103 \u00eei spun pove\u0219ti, s\u0103 p\u0103str\u0103m acele momente intime ca mam\u0103 \u0219i fiu. Dan era \u00eenc\u00e2ntat de fiul lui \u2013 \u00eei cump\u0103ra juc\u0103rii cu duiumul, trenule\u021be, tancuri \u0219i avioane, pu\u0219ti sau pistoale de juc\u0103rie, \u00eel \u00eenv\u0103\u021ba s\u0103 trag\u0103 \u0219i se jucau \u00eempreun\u0103, aveau replicile lor favorite, \u0219tiau cum s\u0103 fac\u0103 strategii, s\u0103 se alieze, s\u0103 \u00ee\u0219i spioneze du\u0219manii, s\u0103 fie victorio\u0219i.
\nPlecam \u00een excursii \u0219i concedii \u2013 la munte, la mare. Ne pl\u0103ceau plajele fine cu valuri line, c\u00e2nd soarele ne alinta \u0219i b\u0103l\u0103ceala ne era singura \u021bint\u0103. Armonia domnea \u00een acest triunghi \u2013 mam\u0103, tat\u0103, copil. La munte urcam pe c\u0103r\u0103ri r\u0103coroase, \u00een sta\u021biunile montane ajungeam cu traseul dinainte stabilit \u2013 vizitam obiectivele turistice frumoase ale Rom\u00e2niei. Castelul Pele\u0219, Castelul Bran, M\u0103n\u0103stirile din Nordul Moldovei, Maramure\u0219ul cu tradi\u021biile specifice rom\u00e2ne\u0219ti, case memoriale, muzee. Eram impresiona\u021bi de felurile de m\u00e2ncare, gustoase cum numai la noi la rom\u00e2ni putem \u00eent\u00e2lni \u2013 sarmale, bulz cu m\u0103m\u0103lig\u0103 \u0219i br\u00e2nz\u0103, tochitur\u0103, ciorbele delicioase, cozonacul sau pl\u0103cintele, gogo\u0219i pufoase sau cl\u0103tite uria\u0219e erau c\u00e2teva din atrac\u021biile noastre culinare.
\n Ascultam ploaia toamna sau prim\u0103vara, m\u0103 bucuram de ghiocei \u0219i viorele, de mugura\u0219ii copacilor, de fructele \u0219i legumele proaspete, vara, de z\u0103pezile abundente, iarna, de s\u0103niu\u0219, de vizitele la bunici cu mesele \u00een familie, de ceaiul b\u0103ut dimine\u021bile, de cafelele aburinde sau de lecturile din biblioteca mea ce devenea pe zi ce trece tot mai cuprinz\u0103toare, c\u0103ci aveam grij\u0103 s\u0103 \u00eemi umplu rafturile \u0219i s\u0103 citesc atunci c\u00e2nd aveam timp \u00een vacan\u021be \u0219i s\u0103 \u00eel inspir \u0219i pe Vlad \u2013 care mai f\u0103cea nazuri, nefiind un mare cititor. Seriile de romane Pisicile r\u0103zboinice sau Harry Potter l-au captivat totu\u0219i, apropiindu-l de lumea imagina\u021biei.
\nEu m\u0103 preocupam \u0219i de cariera mea didactic\u0103 \u2013 examenele pentru sus\u021binerea gradelor didactice, inspec\u021bii, planuri de lec\u021bii, \u00eent\u00e2lniri \u0219i \u0219edin\u021be, procese verbale, condici, h\u00e2rtii, tabele, dosare \u0219i portofolii, fi\u0219e, \u00eendatoriri, activit\u0103\u021bi \u0219colare \u0219i extra\u0219colare, evaluarea la examenele na\u021bionale, olimpiade \u0219i concursuri. Cam a\u0219a se definea via\u021ba unui profesor, mereu atent la nou, capabil s\u0103 se adapteze, s\u0103 se reinventeze, s\u0103 \u00ee\u0219i pun\u0103 la dispozi\u021bie toate resursele, materiale, intelectuale \u0219i spirituale, c\u0103ci odat\u0103 intrat\u0103 \u00een sala de clas\u0103, l\u0103sai acolo tot ce e\u0219ti tu, ce ai g\u00e2ndit, ce ai creat, ce ai \u0219tiut. De la modul cum ai preg\u0103tit parcursul lec\u021biilor p\u00e2n\u0103 la a le \u00een\u021belege nemul\u021bumirile, agita\u021bia, nelini\u0219tea, neputin\u021ba sau dorin\u021ba de a \u00eenv\u0103\u021ba, de a se perfec\u021biona. Erau copii care te f\u0103ceau s\u0103 crezi c\u0103 e\u0219ti cel mai important om, care \u00ee\u021bi sorbeau fiecare cuv\u00e2nt, care aveau nevoie de tine \u0219i care datorit\u0103 \u021bie reu\u0219eau mai departe s\u0103 aleag\u0103 o carier\u0103 str\u0103lucitoare \u0219i \u00ee\u021bi ar\u0103tau recuno\u0219tin\u021ba lor, dar erau \u0219i unii care deveneau lene\u0219i, del\u0103s\u0103tori, nep\u0103s\u0103tori, renun\u021bau s\u0103 munceasc\u0103 \u0219i alegeau un anturaj care \u00eei pervertea, \u00eei strica, iar al\u021bii se ratau de-a binelea, pierz\u00e2nd orice contact cu \u0219coala, cu valorile care pot da un sens vie\u021bii, fiindc\u0103 \u00ee\u0219i doreau \u0219i altceva \u2013 s\u0103 c\u00e2\u0219tige bani mul\u021bi mai repede, prosperitatea material\u0103 fiind un vis ce putea s\u0103 se realizeze \u0219i pe alte c\u0103i, nu neap\u0103rat prin \u0219coal\u0103 sau prin metode cinstite.
\n La liceu nu prea aveam prieteni, erau circumspec\u021bi, m-au acceptat destul de greu, fiind prea t\u00e2n\u0103r\u0103, f\u0103r\u0103 experien\u021b\u0103. Dac\u0103 \u00een primii doi ani mi-a fost extrem de greu s\u0103 m\u0103 acomodez, totu\u0219i am \u00eenv\u0103\u021bat singur\u0103, am furat meserie, cum se zice, de la cei cu experien\u021b\u0103 \u2013 cum se face un proces verbal c\u00e2nd e\u0219ti profesor de serviciu, cum se completeaz\u0103 un borderou la examenul de bacalaureat. Inclusiv elevii m-au \u00eenv\u0103\u021bat cum s\u0103 m\u0103 comport cu ei \u2013 s\u0103 scriu titlul pe tabl\u0103 mai sus (aluzie la fusta mea prea scurt\u0103 \u2013 \u0219i a\u0219a am renun\u021bat al scurtimea fustelor!), s\u0103 \u00eei urm\u0103resc s\u0103 nu copieze la teze sau teste, s\u0103 le respect pauza (de obicei nu m\u0103 \u00eencadrez \u00een timp).
\n Chiar \u0219i a\u0219a, via\u021ba a intrat \u00eentr-o rutin\u0103, nu mai aveam emo\u021bii c\u00e2nd eram aleas\u0103 \u00eentr-o comisie de corectori, aveam o st\u0103p\u00e2nire de sine demn\u0103 de invidiat \u2013 nu eram nici prietena lor, dar nu eram nici scor\u021boas\u0103. Mai f\u0103ceam o glum\u0103, o ironie, apelam la jocule\u021be sau tertipuri prin care s\u0103 le dau un respiro atunci c\u00e2nd oboseau: o melodie, un tablou, un peisaj, un film, o secven\u021b\u0103 de teatru umpleau orele de curs, pe l\u00e2ng\u0103 explica\u021biile teoretice, exerci\u021bii, aplica\u021bii, proiecte, teste sau portofolii.
\nAm avut \u0219i de la cine \u00eenv\u0103\u021ba, profesorii mei de la Universitate erau ni\u0219te mon\u0219tri sacri \u2013 aveam exemplele lor, la care se ad\u0103uga un stil personalizat, bazat pe inspira\u021bie, pe capacitatea de a m\u0103 cobor\u00ee la nivelul fiec\u0103rei clase, pe intui\u021bie, pe fler, pe bucuria de a fi profesor. \u0218i \u00eei mul\u021bumesc lui Dumnezeu c\u0103 eram s\u0103n\u0103toas\u0103, c\u0103 m\u0103 reg\u0103seam \u00een ceea ce f\u0103ceam. Dac\u0103 era s\u0103 reiau drumul, tot pe acela\u0219i l-a\u0219 fi ales. Participam \u0219i la cursuri de preg\u0103tire, la cenaclu literar sau colaboram la reviste literare, ca s\u0103 m\u0103 pot \u00eemplini pe aceast\u0103 linie, f\u0103ceam voluntariat, oricine avea nevoie de un sfat \u00eel putea g\u0103si \u0219i se putea baza pe mine.
\n Dac\u0103 m\u0103 \u00eentreba\u021bi cum st\u0103teau lucrurile cu Dan, a\u021bi putea fi curio\u0219i dac\u0103 l-a\u0219 fi ales tot pe el de so\u021b… \u0219i da… \u0219i nu…
\nA\u0219 fi vrut s\u0103 \u0219tiu dinainte cum vor evolua sentimentele mele fa\u021b\u0103 de el, cum ne vom schimba am\u00e2ndoi, cum va fi rela\u021bia noastr\u0103, dar nimeni nu poate \u00eentrevedea sau ghici tot ce \u00eel a\u0219teapt\u0103, nici horoscopul nu era de \u00eencredere, \u0219i oricum, omul nu poate \u0219ti ce va p\u0103\u021bi, care este configura\u021bia viitorului… a\u0219a c\u0103 risc\u0103m \u00eentotdeauna \u00een rela\u021bii, \u00een alegerile noastre, \u00een planurile noastre. Sunt momente c\u00e2nd eram fericit\u0103 al\u0103turi de el, m\u00e2ndr\u0103 de el, dar \u0219i clipe c\u00e2nd m\u0103 f\u0103cea nefericit\u0103, c\u00e2nd bea, c\u00e2nd se enerva, c\u00e2nd lipsea de acas\u0103, cu motiv sau f\u0103r\u0103 motiv, c\u00e2nd \u00eemi repro\u0219a diverse chestii minore, pe care le exagera cu motiv sau f\u0103r\u0103. Dan era Dan. Tipul de militar scrupulos, rigid \u00een g\u00e2ndire, dar nu neap\u0103rat limitat, format doar pe regulamente, ci se dovedea a fi acela\u0219i b\u0103rbat frumos \u0219i inteligent care avea p\u0103r\u021bile bune \u0219i p\u0103r\u021bile rele.
\n Aveam remu\u0219c\u0103ri \u00een unele zile c\u00e2nd m\u0103 sim\u021beam trist\u0103, melancolic\u0103, aveam \u0219i eu n\u0103b\u0103d\u0103ile mele, nu \u0219tiu dac\u0103 eram so\u021bia perfect\u0103, femeia perfect\u0103, dac\u0103 \u00eei satisf\u0103ceam fanteziile sexuale, nu mi-a spus nimic niciodat\u0103, nu discutam despre acest subiect tabu, dar intuiam c\u0103 mai era loc \u0219i de altceva… poate existau \u0219i alte p\u0103r\u021bi necunoscute, escapade amoroase, dar ce nu afli nu te deranjeaz\u0103, a\u0219a c\u0103 puteam fi un cuplu reu\u0219it. Erau ocazii c\u00e2nd m\u0103 f\u0103cea s\u0103 regret c\u0103 l-am ales de so\u021b, c\u0103 am renun\u021bat la Ionu\u021b, c\u0103 nu am \u0219tiut s\u0103 fiu r\u0103bd\u0103toare, \u00een\u021beleg\u0103toare cu b\u0103iatul de care m\u0103 \u00eendr\u0103gostisem la 16 ani. Uneori \u00eemi venea s\u0103-l caut pe Ionu\u021b, s\u0103-l sun, s\u0103 \u00eei scriu, s\u0103 \u00eei vorbesc, s\u0103 \u00eei m\u0103rturisesc gre\u0219eala mea, s\u0103 \u00eei cer s\u0103 m\u0103 ierte, dar nu era posibil. Era prea t\u00e2rziu. \u00cemi scria un mesaj de ziua mea sau m\u0103 suna, ori de 8 martie \u00eemi trimitea o felicitare. \u00cei mul\u021bumeam protocolar, dar nu a\u0219 fi \u00eendr\u0103znit niciodat\u0103 s\u0103 \u00eel abordez \u00een privin\u021ba unei explica\u021bii, unei discu\u021bii serioase de adul\u021bi care au fost \u00eendr\u0103gosti\u021bi \u00een adolescen\u021b\u0103 \u0219i au crezut \u00een marea iubire. Nu aveam nicio informa\u021bie legat de via\u021ba lui, de traiectoria lui. Dac\u0103 se c\u0103s\u0103torise sau nu, dac\u0103 era fericit sau nu, probabil r\u0103m\u0103sese \u00een Bucure\u0219ti sau era aiurea prin \u021bar\u0103 ori prin str\u0103in\u0103tate. El visa o carier\u0103 managerial\u0103 \u0219i nu era exclus s\u0103 \u00ee\u0219i pun\u0103 \u00een valoare calit\u0103\u021bile de lider la vreo companie multina\u021bional\u0103. \u00cemi f\u0103ceam mea culpa \u00een mintea mea, ori de c\u00e2te ori treceam printr-o scen\u0103 provocat\u0103 de Dan din te miri ce \u0219i mai nimic. \u00cenc\u0103p\u0103\u021b\u00e2narea mea se lovea de inflexibilitatea lui Dan \u0219i viceversa.
\nVlad cre\u0219tea armonios \u2013 se f\u0103cea un t\u00e2n\u0103r frumos, cu un comportament ales. \u0218tia s\u0103 vorbeasc\u0103 politicos, s\u0103 fie respectuos, s\u0103 fie empatic, s\u0103 se joace, s\u0103 \u00ee\u0219i fac\u0103 lec\u021biile singur. Prefera activit\u0103\u021bile sportive, practica fotbal \u0219i avea un corp atletic pentru 13 ani. Era un copil minunat. Eram o mam\u0103 m\u00e2ndr\u0103 \u2013 el era oglinda mea, dar \u0219i a tat\u0103lui s\u0103u. Era b\u0103ie\u021belul meu preferat, sufletul meu, carne din carnea mea \u2013 pentru Dan este idolul lui. Vlad era produsul unei iubiri sincere, era un copil dorit, r\u0103sf\u0103\u021bat de bunici, era un copil normal. El se afla \u00eentre copil\u0103rie \u0219i adolescen\u021b\u0103, la o pubertate care \u00eei d\u0103dea o anumit\u0103 independen\u021b\u0103. Avea prieteni, era admirat de fete, avea abilit\u0103\u021bi tehnologice, manevra tableta, laptopul sau telefonul mai bine dec\u00e2t mine, ca oricare copil din genera\u021bia lui. Se \u00eencadra \u00een contextul societ\u0103\u021bii \u2013 mergea la \u0219coal\u0103, practica un sport de mas\u0103, m\u00e2nca s\u0103n\u0103tos, nu f\u0103cea mofturi sau la haine, nu era alintat din cale afar\u0103, se dovedea sociabil, pl\u0103cut, altruist. Era ordonat ca tat\u0103l lui, dar vis\u0103tor ca mine, \u00eens\u0103 avea prestan\u021b\u0103 ca tat\u0103l lui.
\nDora visa cu ochii deschi\u0219i \u2013 reveria o purtase \u00een trecut. Nu resim\u021bea trecerea timpului \u2013 c\u00e2t st\u0103tuse pe pat \u00een fa\u021ba comodei, limbile orologiului din hol m\u0103suraser\u0103 orele, minutele secundele \u00een care inima ei se auzea \u00een fundal: tic-tac, tic-tac!
\n\u00cenchise \u00eencet sertarul comodei \u0219i gestul i se p\u0103rea reflex. P\u0103rea c\u0103 \u00eenchidea acolo toate amintirile ei, via\u021ba ei. Acum era Teodora Popescu, profesor. Tr\u0103ia \u00een 2020 o poveste stranie, de neimaginat cu pu\u021bin timp \u00een urm\u0103 \u2013 suferise un accident, o ma\u0219in\u0103 o lovise \u00een cartier c\u00e2nd ducea gunoiul la ghena din proximitatea blocului de apartamente unde locuia. Se lovise la cap, fusese proiectat\u0103 pe bordur\u0103 \u0219i ajunsese pe masa de opera\u021bie, interven\u021bia chirurgical\u0103 salv\u00e2ndu-i via\u021ba. F\u0103pta\u0219ul fusese prins, iar medicul chirurg, cu m\u00e2inile lui magice, Ali, era salvatorul ei. O luase la el \u00een apartament pentru a o supraveghea, c\u0103ci spitalul fusese luat cu asalt de bolnavi de Sars cov2, un virus ce pusese st\u0103p\u00e2nire pe \u00eentreaga planet\u0103. Nu mai \u0219tia nimic despre fiul ei, Vlad, de so\u021bul ei Dan, de p\u0103rin\u021bii ei. C\u00e2teva luni st\u0103tuse \u00een com\u0103 indus\u0103 \u0219i numai un miracol a f\u0103cut s\u0103 revin\u0103 la via\u021b\u0103. Accidentul se produsese la jum\u0103tatea lunii martie \u0219i ea nu p\u0103r\u0103sise spitalul timp de \u0219ase luni. Nu avea nicio amintire despre aceast\u0103 perioad\u0103, nu \u0219tia ce e cu ea, nu \u00ee\u0219i amintea nimic. Acum era septembrie, doctorul o g\u0103zduise dou\u0103 s\u0103pt\u0103m\u00e2ni ca s\u0103 se asigure c\u0103 e recuperat\u0103 \u0219i redevine independent\u0103, \u00een cur\u00e2nd \u00eencepe \u0219coala.
\nDora era \u00eeng\u00e2ndurat\u0103. Ce va fi cu ea? Ce se va \u00eent\u00e2mpla mai departe? Viitorul era incert. Oare \u0219i-a revenit complet? Va face fa\u021b\u0103 noilor provoc\u0103ri? Cu ajutorul bunului Dumnezeu \u2013 \u0219i, poate, al p\u0103rin\u021bilor, spera c\u0103 va fi bine. Ea se sim\u021bea bine, era norocoas\u0103. Ali o tratase \u00een mod preferen\u021bial, era un pacient privilegiat, de ce procedase a\u0219a nu \u0219tia. Alte planuri o a\u0219teptau, ea \u00ee\u0219i punea n\u0103dejdea \u00een Dumnezeu. Va \u00eencepe \u0219coala. O va lua \u00eencet cu lec\u021biile, cu planific\u0103rile, cu planurile \u0219i documentele de rutin\u0103. Dar mai \u00eent\u00e2i s\u0103-l revad\u0103 pe Vlad \u2013 ce dor \u00eei fusese de el! \u00cei sim\u021bise lipsa \u2013 se \u00eentreba cum arat\u0103, dac\u0103 a crescut, dac\u0103 a suferit \u00een lipsa ei… \u0219i pe Dan s\u0103 \u00eel \u00eent\u00e2lneasc\u0103… oare cum va fi…
\nTelefonul scos din sertar era obiectul la \u00eendem\u00e2n\u0103 s\u0103 restabileasc\u0103 leg\u0103turile pierdute cu lumea. Apel\u0103 un num\u0103r cunoscut:
\n-Alo, mam\u0103? S\u0103rut m\u00e2na, sunt eu, Dora!
\n-Dora, fata mea! Ce bucurie! Ce faci, mam\u0103? Unde e\u0219ti? Spunea ieri domnul doctor c\u0103 o s\u0103 te aduc\u0103 acas\u0103 \u00eenapoi teaf\u0103r\u0103 \u0219i nev\u0103t\u0103mat\u0103.
\n-Da, mam\u0103, sunt acas\u0103! M-am \u00eentors! Ali, adic\u0103 domnul doctor Ali, a hot\u0103r\u00e2t c\u0103 e cazul s\u0103 nu mai stau pe capul lui. M\u0103 pot descurca \u0219i singur\u0103. Sunt sigur\u0103 c\u0103 v-am dat de furc\u0103. Vlad e cu voi? Ce face? Trebuie s\u0103 \u00eel aduce\u021bi acas\u0103. V\u0103 a\u0219tept.
\n-Vlad e fericit s\u0103 te aud\u0103. \u00cei fac bagajul \u0219i ajungem \u00een maxim o jum\u0103tate de or\u0103.
\n-Abia a\u0219tept! S\u0103rut m\u00e2na! Avem at\u00e2tea de povestit…<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Stan BREBENEL \u00ceN \u021aARA SEMILUNII (SULTANILOR) Ankara Nu dup\u0103 mult timp, de la o distan\u021b\u0103 nu prea mare, de dup\u0103<\/p>\n","protected":false},"author":18,"featured_media":18831,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"colormag_page_container_layout":"default_layout","colormag_page_sidebar_layout":"default_layout","_monsterinsights_skip_tracking":false,"_uf_show_specific_survey":0,"_uf_disable_surveys":false,"ngg_post_thumbnail":0,"video_url":"","footnotes":""},"categories":[7,328],"tags":[],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/22624"}],"collection":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/18"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=22624"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/22624\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":22625,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/22624\/revisions\/22625"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/18831"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=22624"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=22624"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=22624"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}