{"id":22606,"date":"2024-02-08T00:46:05","date_gmt":"2024-02-07T21:46:05","guid":{"rendered":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=22606"},"modified":"2024-02-08T00:46:39","modified_gmt":"2024-02-07T21:46:39","slug":"spatii-culturale-nr-92-3","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=22606","title":{"rendered":"Spa\u021bii culturale nr. 92 (3)"},"content":{"rendered":"

Istorie literar\u0103<\/strong><\/em><\/p>\n

Florin Daniel DINC\u0102 <\/strong><\/p>\n

MARIN SORESCU, REMINISCEN\u021aE MITICE. IPOSTAZELE
\nP\u0102M\u00c2NTULUI \u00ceN LA LILIECI (I\u2013VI)<\/strong><\/p>\n

Cele \u0219ase volume La Lilieci reprezint\u0103, prin unitatea lor de con\u021binut \u0219i de scriitur\u0103, Cartea, un produs scriitoricesc singular \u00een literatura noastr\u0103, unul care nici \u00een literatura str\u0103in\u0103 nu \u00ee\u0219i are un opozant redutabil, oric\u00e2t s-ar \u00eencerca legarea lui de Antologia or\u0103\u0219elului Spoon River, de Edgar Lee Masters, tradus\u0103 de Ion Caraion \u0219i tip\u0103rit\u0103, \u00een 1968, la Editura pentru Literatur\u0103 Universal\u0103, pe care Marin Sorescu, de\u0219i p\u00e2n\u0103 acum nu avem vreo dovad\u0103 scris\u0103 despre \u00eent\u00e2lnirea cu Masters, a \u021binut-o \u00een m\u00e2inile sale de fervent cititor de poezie, de st\u0103ruitor om al libr\u0103riei \u0219i al bibliotecii.
\nHot\u0103r\u00e2ndu-se, scriind, nu ferm de la \u00eent\u00e2iul volum (\u201eToate acestea m-au f\u0103cut s\u0103 caut, la \u00eenceput vag , apoi din ce \u00een ce mai clar, o ie\u0219ire.\u201d \u2013 M. Sorescu, \u00een D. Tudoran, Nostalgii intacte, 1982, p. 297), s\u0103 creeze o monografie epico-liric\u0103 a Bulze\u0219tiului s\u0103u, dup\u0103 cum \u00eel ducea \u00een ad\u00e2ncul fiin\u021bei de r\u0103zvr\u0103tit \u00eempotriva unui destin care ar fi putut s\u0103 \u00eel \u00eenchid\u0103 \u00een anonimat \u0219i \u00een mediocritate socio-cultural\u0103 (\u201eDac\u0103 r\u0103m\u00e2n \u0219i termin locul \u0103sta \u2013 mi-a trecut prin minte, gata, \/ Aici \u00eemi c\u00e2nt\u0103 mierla, toat\u0103 via\u021ba o s\u0103 m\u0103 t\u00e2rasc\u0103 plugul de \/ Colo, colo… \/ Am l\u0103sat boii \u00eenjuga\u021bi pe brazd\u0103. \/ De ei \u00eemi p\u0103rea r\u0103u, dar n-aveam ce le face. \/ S\u0103 le schimb \u0219i condi\u021bia lor?\u201d \u2013 Dezmo\u0219tenit, La Lilieci, I), Marin Sorescu \u0219i-a elaborat volumele constitutive ale antologiei La Lilieci \u00eentr-o perioad\u0103 lung\u0103. Adic\u0103 din 1972 \u2013 c\u00e2nd \u00een Rom\u00e2nia literar\u0103 au ap\u0103rut poemele Nea Florea \u0219i La Lilieci, din volumul La Lilieci, I (Editura Eminescu, 1973) \u2013 p\u00e2n\u0103 \u00een 1996, drept care s-ar putea afirma c\u0103 La Lilieci (I\u2013VI) este cartea unei vie\u021bi, nu a unui anotimp al crea\u021biei soresciene.
\n\tPrivind hiatusul temporal dintre o carte \u0219i alta (La Lilieci, I, 1973; La Lilieci, II, 1977; La Lilieci, III, 1980; La Lilieci, IV, 1988; La Lilieci, V, 1995), se vede c\u0103 acesta a fost mare de fiecare dat\u0103, fapt care sub\u021bia, \u00een memoria cititorului, ecoul c\u0103r\u021bii anterioare. Dac\u0103 ar fi fost posibil\u0103 o semnificativ\u0103 comprimare temporal\u0103 \u00eentre volume sau dac\u0103 tip\u0103rirea totului s-ar fi f\u0103cut dintr-o r\u0103suflare, efectul Liliecilor asupra destinatarilor ar fi fost enorm. Cu siguran\u021b\u0103 c\u0103 volumul La Lilieci, I (1973) nu ar fi putut s\u0103 fie publicat \u00een 1964, \u00een loc de Singur printre poe\u021bi, pentru c\u0103 a fost nevoie de atingerea unei st\u0103ri de \u00eemb\u0103tr\u00e2nire a spiritului sorescian. Etapele acesteia vor fi Singur printre poe\u021bi (1964), Poeme (1965), Moartea ceasului (1966), Unde fugim de-acas\u0103? (1967), Tinere\u021bea lui Don Quijote (1968), Tu\u0219i\u021bi (1970), O arip\u0103 \u0219i-un picior (1970), Suflete, bun la toate (1972), poetul conlucr\u00e2nd cu dramaturgul (Iona, Exist\u0103 nervi, Paraclisierul, 1968; A treia \u021beap\u0103, 1971) \u0219i eseistul (Teoria sferelor de influen\u021b\u0103, 1969; Insomnii, 1971), dar \u0219i cu traduc\u0103torul (Boris Pasternak, Lirice, 1969), astfel proteismul spiritului creator devenind o eviden\u021b\u0103, pe care Marin \u0218t. Sorescu o anun\u021base din 1957, ca deziderat, \u00eentr-o scrisoare: \u201eVreau s\u0103 m\u0103 specializez \u00een toate genurile \u2013 dar n-am timp!\u201d (Marin Sorescu, \u00een George Sorescu, Marin Sorescu \u00een scrisori de familie, 2008, p. 49)
\n\u00cen Mitologia mor\u021bii \u00een La Lilieci, de Marin Sorescu, am conturat viziunea asupra mor\u021bii, a bulze\u0219teanului sorescian, pe care nu trebuie s\u0103 \u00eel vedem izolat de lume, pentru c\u0103 nici Bulze\u0219tiul s\u0103u nu trebuie privit \u00een afara apartenen\u021bei sale la tr\u0103inicia unei arhitecturi spirituale autohtone, pe care o leag\u0103 zeci de fire, mai mult ori mai pu\u021bin vizibile, de alte vecin\u0103t\u0103\u021bi spirituale, \u0219i precre\u0219tine, \u0219i cre\u0219tine. \u00cen La Lilieci, r\u00e2nduielile cre\u0219tine \u2013 cele ce apar\u021bin ritului postsepulcral, asupra c\u0103rora este informat nu doar poetul, scopul fiind ca acestea s\u0103 nu dispar\u0103 nici din memoria individual\u0103, nici din rutina colectiv\u0103 (\u201eEi, astea sunt de-ale mortului, cum le-am apucat \u0219i eu. \/… \/ Oi fi uitat multe, dar vi le spui c\u00e2nd \u00eemi aduc aminte.\u201d \u2013 Ale ie\u0219irii sufletului. S\u0103rindarul \u021b\u0103r\u00e2nii, La Lilieci, VI) \u2013 coexist\u0103 cu reminiscen\u021be de rituri precre\u0219tine. Care ar fi acestea? Ale \u00een\u0219el\u0103rii mor\u021bii (prin lep\u0103darea de nume \u0219i prin v\u00e2nzare ritual\u0103), ale integr\u0103rii postsepulcrale \u00een cealalt\u0103 lume prin nunta funerar\u0103, ale desdaimoniz\u0103rii printr-o decapitare postsepulcral\u0103 \u0219i prin mutilarea trupului ori prin extirparea inimii b\u0103nuitului c\u0103 ar fi devenit strigoi. \u00cen Ipostazele focului \u00een La Lilieci, am abordat motivul ro\u021bilor de foc, de la L\u0103sata Secului, de dinainte de Postul Pa\u0219telui, acestea purific\u00e2nd p\u0103m\u00e2ntul \u0219i sporindu-i fertilitatea, ele fiind un succedaneu simbolic al soarelui, al focurilor din Joia Mare (Joia Neagr\u0103) din S\u0103pt\u0103m\u00e2na Patimilor, c\u00e2nd Cerul \u0219i P\u0103m\u00e2ntul se alipesc, viii \u0219i mor\u021bii re\u00eent\u00e2lnindu-se \u00een jurul acelora\u0219i focuri, al focurilor de priveghi, din ograda celui ne\u00eenhumat, al C\u0103lu\u0219ului, al desc\u00e2ntecelor de insola\u021bie, al piromanciei, raportabile la cultul soarelui, el venind din Dacia preistoric\u0103, de la daco-romani, de la protorom\u00e2ni. \u00cen Ipostazele apei \u00een La Lilieci, am comentat despre apa ritual\u0103 din Jocul Paparudelor \u0219i din Colindul fier\u0103ritului, ambele relev\u00e2nd credin\u021ba manipul\u0103rii magice a ploii, despre apa de scald\u0103 de dup\u0103 botez, despre apa de \u00eemb\u0103iere a trupului celui r\u0103posat, despre apa dat\u0103 de poman\u0103 pentru sufletul dalbului pribeag, despre apa magic\u0103 a f\u00e2nt\u00e2nii, neuit\u00e2nd c\u0103 apei rituale i se al\u0103tur\u0103 apele mai p\u0103m\u00e2nte\u0219ti, c\u00e2nd distructive, c\u00e2nd benefice, Fr\u0103\u021bila bulze\u0219tean\u0103 fiind emblema lor. \u00cen C\u00e2nd era Dumnezeu mai jos, preocupa\u021bi de natura leg\u0103turii dintre ins \u0219i Dumnezeu, am urm\u0103rit s\u0103 motiv\u0103m de ce uneori comportamentul individual alunec\u0103 de la o religiozitate clar echilibrat\u0103 la fapte neverosimile, de sacrilegiu c\u00e2nd verbal, c\u00e2nd atitudinal. Cauzele ar fi dou\u0103: cruzimea istoriei postbelice av\u00e2nd nevoie de o justificare, bulze\u0219teanului \u00eei trebuia un vinovat. Crez\u00e2ndu-se p\u0103r\u0103sit de Dumnezeu \u0219i atribuindu-i tot r\u0103ul intrat \u00een lume, \u021b\u0103ranul nu \u00eel scotea din joc, involuntar, pe adev\u0103ratul vinovat: statul comunist, c\u0103ruia nu \u00eei lipseau nici voin\u021ba de a pedepsi orice \u00eempotrivire, oric\u00e2t de naiv\u0103, nici mijloacele. Acest mod de a trata subiectul, religiozitatea, nu poate fi str\u0103in de contextul politico-ideologic, neprielnic, \u00een care Sorescu a \u00eenceput s\u0103 \u00ee\u0219i publice primele volume din La Lilieci, \u00eent\u00e2ia carte ie\u0219ind \u00een libr\u0103rii \u00een 1973, nu dup\u0103 mult timp de la Tezele ceau\u0219iste din iulie 1971, nefiind exclus ca poetul s\u0103 \u00eei fi strecurat cenzurii oficiale un m\u0103r otr\u0103vit, un aparent semn de docilitate auctorial\u0103, astfel netezindu-\u0219i drumul \u00eenspre cititor.
\nAcum, \u00een Ipostazele p\u0103m\u00e2ntului \u00een La Lilieci (I\u2013VI), lectura va fi orientat\u0103 \u00een dou\u0103 direc\u021bii. P\u0103m\u00e2ntul v\u0103zut ca temelie a gospod\u0103riilor din Bulze\u0219tiul din precomunism, c\u00e2nd multora le era cunoscut\u0103 starea de bi\u0219ag (\u201eC\u0103 altceva era \u00eenainte de r\u0103zboi. \/ \u2013 Era bi\u0219ag, cum zicea \/ \u021aa\u021ba Maria.\u201d \u2013 Puterea, La Lilieci, V), c\u00e2nd multora li se \u00eentocmea o foaie de zestre (Foaia de zestre, La Lilieci, III), \u0219i drept obiect al dramelor satelor din Rom\u00e2nia comunist\u0103 (\u2013 M\u0103, i-auzi c\u0103 la noapte iar vine ma\u0219ina neagr\u0103. \/ \u2013 Ce spui? \/ \u2013 A\u0219a, o s\u0103-i ridice \u0219i pe-\u0103i de-au mai r\u0103mas. \/… \/ A\u021bi v\u0103zut la arie? Treieri \u0219i nu r\u0103m\u00e2i cu nimic. \/ S\u0103 fii tu pus \u00een situa\u021bia de-a fura din gr\u00e2ul t\u0103u c\u00e2te-un sac!… \u2013 \u0218onea B\u0103doiu, La Lilieci, III) este prima direc\u021bie a lecturii, iar recuperarea de reminiscen\u021be de cult al p\u0103m\u00e2ntului \u2013 \u00eenchinarea la p\u0103m\u00e2nt, s\u0103rutarea lui, botezul cu p\u0103m\u00e2nt, geofagia \u2013 este a doua.
\n\u00cen Bulze\u0219tiul antebelic, s\u0103tenii se \u00eemp\u0103r\u021beau \u00een cei ce de\u021bineau suprafe\u021be mari de p\u0103m\u00e2nt (pu\u021bini, ce-i drept) \u0219i posesorii de suprafe\u021be mai reduse, mijloca\u0219ii, desigur. Cei f\u0103r\u0103 de p\u0103m\u00e2nt, precum Nea Florea, \u00ee\u0219i asigurau existen\u021ba prin acceptarea dijmei: \u201eVenea proprietarul \u0219i-\u0219i \/ Lua dou\u0103 gr\u0103mezi, ori c\u00e2rst\u0103\u021bi, \/ Din cinci. \u0218i la urm\u0103 lua \u0103l de muncise \u0103le trei.\u201d (Din cinci dou\u0103, La Lilieci, III) Dar cum ajungeau (este bine de \u0219tiut) bulze\u0219tenii proprietari de p\u0103m\u00e2nt? Prin mo\u0219tenire, pe linie masculin\u0103, \u0219i prin \u00eenzestrarea viitoarei so\u021bii (\u201eI-a f\u0103cut Mo\u0219u foaie de zestre, c\u00e2nd s-a \/ Logodit mama. \/… \/ Se f\u0103cea foaie de zestre \u0219i pentru ginere.\u201d \u2013 Foaia de zestre, La Lilieci, III), dar \u0219i prin cump\u0103rare (\u201e\u0218i de-aia voia tata s\u0103 ne ia p\u0103m\u00e2nt, \/ Ca s\u0103 nu muncim \u00een dijm\u0103 pe la al\u021bii…\u201d \u2013 Din cinci dou\u0103, La Lilieci, III). P\u0103m\u00e2ntul (temelia gospod\u0103riei \u021b\u0103r\u0103ne\u0219ti, constituit \u00een obiect obsesiv) deregla rela\u021biile interumane, el ajung\u00e2nd cauza conflictelor rezolvate \u00een instan\u021be judec\u0103tore\u0219ti, dar \u0219i declan\u0219atorul violen\u021belor fizice dintre bulze\u0219teni, despre care Nicoli\u021ba Sorescu, de exemplu, va depune m\u0103rturie peste ani, o victim\u0103 fiind chiar vis\u0103torul \u0218tefan Sorescu, tat\u0103l viitorului scriitor: \u201eA venit \u0219i F\u0103nic\u0103 Ciuc\u0103, el a dat primul \/ Cu muchea \u00een tat-tu, a\u0219a f\u0103r\u0103 veste.\u201d (Cei unsprezece st\u00e2njeni, La Lilieci, II) Disputele pentru p\u0103m\u00e2nt se finalizau prin \u00eent\u00e2mpl\u0103ri absurde, av\u00e2ndu-i protagoni\u0219ti chiar pe consangvini. Poezia St\u00e2njenul vehiculeaz\u0103 expresia degrad\u0103rii fiin\u021bei, culmin\u00e2nd prin fratricid. Instituind o mostr\u0103 a maleficului rural, se sanc\u021bioneaz\u0103 triumful l\u0103comiei, dar \u0219i machiavelismul feroce, \u021b\u0103ranul fiind, uneori, victima blestemului de-a fi neom, atunci idilismul vie\u021bii rurale r\u0103m\u00e2n\u00e2nd esen\u021b\u0103 rar\u0103. Cristea din St\u00e2njenul ar reedita, prin stratagema st\u00e2njenului, mai t\u00e2rziu prin crim\u0103, drama lui Cain \u0219i Abel, dac\u0103 acesteia i-am limita complexul fond ideatico-biblic: \u201e\u0218i l-a legat Cristea pe frate-su cu cureaua de-o sc\u00e2ndur\u0103 \/ \u0218i-a-nceput s\u0103 m\u0103soare cu el \u2013 cu st\u00e2njenul. \/ \u0218i-ntreba: \u2013 Mai vrei? \/ \u2013 Hai, mai d\u0103 o \u021b\u00e2r\u0103. \/… \/ \u2013 Mor! Gata! \/… \/ Dup\u0103 aia, n-a trecut mult \u0219i l-au g\u0103sit mort pe-un deal. \/… \/ \u0218i l-au luat atunci pe Cristea cu nevast\u0103 cu tot.\u201d (St\u00e2njenul, La Lilieci, III)
\nBulze\u0219tenilor le-a fost dat \u2013 aidoma tuturor membrilor colectivit\u0103\u021bilor rurale din R.P.R. \u2013 s\u0103 traverseze infernul cotelor, al \u00eentov\u0103r\u0103\u0219irii agricole, al colectiviz\u0103rii, devenind din oameni \u00eenst\u0103ri\u021bi, astfel se credeau, pauperi, de care se folosea \u0219i regimul totalitar, de care abuzau \u0219i reprezentan\u021bii locali ai Puterii, care \u00ee\u0219i vedeau noua pozi\u021bie social\u0103 ca arm\u0103 de sanc\u021bionare a ceea ce nu reu\u0219iser\u0103 s\u0103 fie: \u201eM\u00e0, nu credeam s-ajung s\u0103 fur lemne \/ Din p\u0103durea mea, zicea Mo\u0219u P\u0103tru. \/… \/ \u2013 M\u0103re, ce-or s\u0103-\u021bi mai fac\u0103! \/… \/ \u2013 Ce s\u0103-\u021bi mai fac\u0103, m\u00e0? \/ Machea o s\u0103 le ia p\u0103m\u00e2nturile la to\u021bi? \/ Tot a\u0219a ca p\u0103durile? \/ \u2013 O s\u0103 le ia p\u0103m\u00e2nturile, gr\u0103dinile, \/ Plugurile, vitele, tot. \/ Au planuri \u2013 \u00een\u021belegi? Lucreaz\u0103 planificat. \/ \u2013 Fugi de-aici, c\u0103 nu se poate. \/ \u0218i mai t\u00e2rziu, c\u00e2nd a v\u0103zut el, c\u0103 a mai tr\u0103it, \/ Zicea: \/ \u2013 M\u00e0, s\u0103 fi dat cu m\u00e2na de cer \u0219i n-a\u0219 fi crezut!\u201d (L\u0103murirea, La Lilieci, IV)
\n\u00cenc\u0103p\u0103\u021b\u00e2na\u021bilor (pretext\u00e2nd c\u0103 n-au \u00eenv\u0103\u021bat carte, c\u0103 nici degetul nu se pricep s\u0103 \u00eel pun\u0103 pe cererea de intrare \u00een C.A.P.: \u2013 Pune de\u0219tiul aici! \/ \u2013 Nu \u0219tim carte noi. Nu \u0219tim. Femeile \u00ee\u0219i b\u0103gau m\u00e2inile \/ \u00cen s\u00e2n. B\u0103rba\u021bii le puneau, ori la spate, \/ \u0218i se \u021bineau cu una de ailalt\u0103, ori le \u00eencruci\u0219au pe piept. \u2013 Amprenta de nas, La Lilieci, V) li se aplica metoda \u00eenscrierii prin amprenta de nas, satul fiind scindat \u201e\u00eentre \u00abnoi\u00bb, comunitatea tradi\u021bional\u0103, \u0219i \u00abei\u00bb, respectiv autorit\u0103\u021bile comuniste \u0219i colaboratorii lor, stigmatiza\u021bi drept \u00abtr\u00e2ntori\u00bb, \u00ab\u00eemping\u0103tori\u00bb, sau \u00abcozi de topor\u00bb\u201d (Comisia Preziden\u021bial\u0103 pentru Analiza Dictaturii Comuniste din Rom\u00e2nia. Raport Final, 2006, p. 439). P\u0103trunz\u00e2nd \u201e\u00een via\u021ba comunit\u0103\u021bilor, control\u00e2nd mijloacele de produc\u021bie \u0219i remunerare \u0219i impun\u00e2nd \u021b\u0103ranilor un nou stil \u0219i ritm de via\u021b\u0103, str\u0103in tradi\u021biilor locale\u201d (CPADCR, 2006, p. 425), P.M.R.-ul \u2013 gra\u021bie ideilor sini\u0219trilor Gheorghe Gheorghiu-Dej, Ana Pauker, Alexandru Dr\u0103ghici etc. \u2013 a sec\u0103tuit comunit\u0103\u021bile rurale, Bulze\u0219tiul fiind printre ele, prin sistemul colect\u0103rilor, \u201eorganizat cu ajutorul unui amplu cadru legislativ\u201d (CPADCR, 2006, p. 426), despre ale c\u0103rui nefaste urm\u0103ri lu\u0103m cuno\u0219tin\u021b\u0103 din La Lilieci: \u201e\u00abD\u0103m din coate pentru cote\u00bb, se c\u0103ina, glumind, \/ Al lui Chirimen\u021bu. Cotele erau foarte mari, \/ Nu producea p\u0103m\u00e2ntul nostru at\u00e2tea bucate c\u00e2te \/ Trebuia s\u0103 dea fiecare. Dar ei tot mai sperau \/ \u00cen vreo minune, c-o veni alt\u0103 lege…\u201d (M\u0103ciuchi\u021ba, La Lilieci, III)
\nTrec\u00e2nd de la Bulze\u0219tiul scriitorului Marin Sorescu, autorul celor \u0219ase volume La Lilieci, la Bulze\u0219tiul studentului Marin \u0218t. Sorescu, deschidem o parantez\u0103, profit\u00e2nd de documentele tip\u0103rite de George Sorescu, fratele \u0219colit, obsedat de p\u0103strarea \u0219i publicarea a tot ceea ce ar putea ajuta pe cineva s\u0103 se apropie mai argumentat de complexa, insolita personalitate sorescian\u0103. \u00cen 24 ianuarie 1957, din Ia\u0219i, studentul Marin \u0218t. Sorescu \u00eei expedia Nicoli\u021bei Sorescu o scrisoare prin care o informa asupra unor schimb\u0103ri survenite \u00een politica agrar\u0103 comunist\u0103, epistol\u0103 din care extragem c\u00e2teva r\u00e2nduri, \u00een care se vorbe\u0219te de cotele impuse tuturor, deci \u0219i bulze\u0219tenilor, \u00een care semnatarul se pozi\u021biona riscant, poate involuntar, dar o f\u0103cea: \u201eNu \u0219tiu dac\u0103 ai aflat vestea bun\u0103 c\u0103 s-au desfiin\u021bat cotele (\u00een sf\u00e2r\u0219it!). Cred c\u0103 \u0219i-au dat seama c\u0103, dac\u0103 ei nu desfiin\u021beaz\u0103 cotele, o s\u0103-i desfiin\u021beze oamenii cu b\u0103taia. A\u0219a c\u0103 la toamn\u0103 va fi mai mult\u0103 bucurie.\u201d (M. Sorescu, \u00een George Sorescu, Marin Sorescu \u00een scrisori de familie, p. 196)
\nCeea ce se merit\u0103 re\u021binut este acest \u00een sf\u00e2r\u0219it!, care d\u0103 \u00een vileag starea de spirit colectiv\u0103, de m\u00e2nie st\u0103p\u00e2nit\u0103 \u0219i de a\u0219teptare obositoare, pe l\u00e2ng\u0103 faptul c\u0103 propozi\u021bia \u201eo s\u0103-i desfiin\u021beze oamenii cu b\u0103taia\u201d, care semnala riscul r\u0103zmeri\u021belor, relev\u0103 impruden\u021ba t\u00e2n\u0103rului semnatar al epistolei, care nu avea \u00een vedere reac\u021bia reprimatorilor pu\u0219i \u00een fa\u021ba unor astfel de enun\u021buri de pozi\u021bionare negativ\u0103 fa\u021b\u0103 de politica agrar\u0103 a P.M.R.-ului. Tot din coresponden\u021ba dintre student \u0219i mam\u0103, s\u0103 mai re\u021binem dintr-o alt\u0103 scrisoare, din 1956, c\u0103, av\u00e2nd nevoie de certificatul de stare material\u0103, privind impozitul pl\u0103tit de mam\u0103, \u00een vederea ob\u021binerii bursei, expeditorul f\u0103cea recomandarea filial\u0103: \u201eLa \u00eentov\u0103r\u0103\u0219irea aceea, ar fi bine s\u0103 te \u00eenscrii cu mai mult p\u0103m\u00e2nt.\u201d (M. Sorescu, \u00een George Sorescu, Marin Sorescu \u00een scrisori de familie, p. 195)
\n\u00cen apropierea termin\u0103rii studiilor universitare ie\u0219ene, M. Sorescu \u2013 oprindu-se \u00een Bucure\u0219ti, complet\u00e2ndu-\u0219i dosarul de \u00eencadrare pe post de redactor la Via\u021ba studen\u021beasc\u0103 \u2013 avea s\u0103 \u00eei trimit\u0103 Nicoli\u021bei Sorescu o scrisoare, \u00een martie 1959, \u00eendemn\u00e2nd-o s\u0103 intre \u00een G.A.C.-ul bulze\u0219tean, nu din convingeri ideologice, ci din nevoia respect\u0103rii condi\u021biilor angajatorului, urgen\u021ba fiind evident\u0103: \u201eImediat ce prime\u0219ti scrisoarea, te duci la De\u0219ca \u0219i te \u00eenscrii la gospod\u0103rie cu partea matale de p\u0103m\u00e2nt. (…) Nu trebuie s\u0103-i spui lui De\u0219ca cine te-a \u00eendemnat s\u0103 faci pasul acesta, pentru c\u0103 matale erai l\u0103murit\u0103 \u0219i a\u0219a…\u201d (M. Sorescu, \u00een George Sorescu, Marin Sorescu \u00een scrisori de familie, p. 203)
\n\u00centre Bulze\u0219tiul copilului Marin Sorescu din La Lilieci \u0219i Bulze\u0219tiul studentului Marin \u0218t. Sorescu exist\u0103 vreo diferen\u021b\u0103? Dac\u0103 Bulze\u0219tiul copilului Marin Sorescu din La Lilieci, v\u0103zut prin ochii unui poet b\u0103t\u00e2nd lumea cu pasul, g\u00e2ndul \u0219i cuv\u00e2ntul, \u00ee\u0219i p\u0103streaz\u0103 o poezie a lui, Bulze\u0219tiul studentului Sorescu pare o bolgie, \u00een care n\u0103p\u0103stui\u021bii de istorie nu tr\u0103iesc, ci vie\u021buiesc, zb\u0103t\u00e2ndu-se ca animalele marine azv\u00e2rlite pe uscat. Aceasta fiind realitatea, celor ce s-ar interesa de universul bulze\u0219tean sorescian s\u0103 le scoatem la vedere o secven\u021b\u0103 dintr-o alt\u0103 epistol\u0103 a studentului Sorescu, una din 7 ianuarie 1956, al c\u0103rei destinatar era George Sorescu, pe atunci profesor \u00een Turnu-Severin, din care re\u021binem c\u0103 re\u00eent\u00e2lnirea cu Bulze\u0219tiul era declan\u0219ator al unei dezam\u0103giri m\u0103rite \u0219i prin sentimentul neputin\u021bei de schimbare a realit\u0103\u021bilor socio-politice din Rom\u00e2nia: \u201eDrag\u0103 George, \/\/ Ieri m-am \u00eentors din vacan\u021b\u0103 foarte obosit, sup\u0103rat, deziluzionat, \u00een Bulze\u0219ti e mizerie peste s\u0103r\u0103cie. Frig (\u0219i nu sunt lemne), foame (\u0219i s-a terminat \u0219i turta), contribu\u021bia personal\u0103 c\u0103tre stat (\u0219i bani n-au fost niciodat\u0103). Oamenii lupt\u0103 pentru existen\u021b\u0103 \u0219i mor pe capete.\u201d (M. Sorescu, \u00een George Sorescu, Marin Sorescu \u00een scrisori de familie, pp. 26\u201327)
\nFo\u0219tii proprietari de p\u0103m\u00e2nturi \u2013 deposeda\u021bi abuziv, prin fel de fel de constr\u00e2ngeri, executate fie asupra lor, fie asupra descenden\u021bilor care aveau nevoie de dosare curate pentru angajare sau pentru institu\u021bii de \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2nt (\u201eLui George \u00eei venise la \u0219coal\u0103 \/ H\u00e2rtia. \/ C\u0103 Mama \u00abnu vede cu ochi buni \/ Procesul de transformare socialist\u0103 \/ a agriculturii\u00bb. \/… \/ Mama nu trebuia dec\u00e2t s\u0103 semneze \/ c\u0103 accept\u0103 \/ \u0219i s\u0103 se \u00eenscrie de bun\u0103voie \u00een \/ \u00eentov\u0103r\u0103\u0219irea \u00abDrumul nou\u00bb \u2013 \/ \u0219i totul va fi c\u00e2t se poate de bine!\u201d \u2013Str\u00e2nsura, La Lilieci, 2009, p. 774) \u2013 s-au transformat, la apogeul \u00eenjosirii, fie \u00een ho\u021bi din p\u0103durile pierdute (L\u0103murirea, La Lilieci, IV), fie \u00een str\u00e2ng\u0103tori de spice de pe ogoarele intrate \u00een C.A.P.-uri, speria\u021bi s\u0103 nu fie acuza\u021bi de autorit\u0103\u021bile interesate mai ales de ceea ce vor raporta, dar prea pu\u021bin sensibile la condi\u021biile materiale din jur, pe care propaganda comunist\u0103 le farda mereu: \u201e\u0218i acum au venit combinele \/ \u0218i-au secerat, l-au \u0219i \u00eenc\u0103rcat, \/ Au adus \u0219i pluguri, s\u0103 are pe margini \/ S\u0103 nu ia foc \u2013 \u0219i cu cisterne de ap\u0103, \/ S\u0103 sting\u0103. \/ \u00cen dou\u0103 ore l-au secerat, au plecat cu el. \/ \u0218i oamenii str\u00e2ng la spice. \/\/ E lumea pe jos, cu sfial\u0103, \/ \u00cen genunchi, se uit\u0103 speriat\u0103-n jur, \/ Au mai r\u0103mas spicele c\u0103lcate de roate. \/ \u0218i \u021b\u0103ranii, \u00een genunchi, tot satul, \/ Le culeg speria\u021bi. \/\/ Ei \u00een\u0219i\u0219i par ni\u0219te spice fr\u00e2nte.\u201d (Culeg\u0103torii de spice, La Lilieci, V)
\nLa acest spectacol al pauperiz\u0103rii, al disper\u0103rii \u0219i al umilin\u021bei din Culeg\u0103torii de spice se adaug\u0103, drept consecin\u021b\u0103, drama revoltei neputincioase, individul v\u0103z\u00e2nd, poate, \u00een suicid o alt\u0103 form\u0103 de conservare a libert\u0103\u021bii \u0219i a drept\u0103\u021bii sale, de care istoria nu \u021binea seama. Neput\u00e2nd s\u0103 reac\u021bioneze contra abuzurilor colectiviz\u0103rii, Gogu lu\u2019 Mitru M\u0103riei lu\u2019 Ni\u021b\u0103, revoltat de ce i se \u00eent\u00e2mpla, se sinucide folosindu-se de cel mai familiar obiect din ograd\u0103, biciu\u0219ca, de-acum inutil: \u201eGogu lu\u2019 Mitru M\u0103riei lu\u2019 Ni\u021b\u0103… \/ \u0102la cu g\u00e2tul lung. \u00cei ziceau G\u00e2tlan… \/ G\u00e2tlan de se uita peste garduri, \u00een cur\u021bi. \/ Un om bun… \/ S-a sp\u00e2nzurat. I-auzi c\u0103 se sp\u00e2nzur\u0103! \/ A \u00eennodat biciu\u0219ca \u2013 era lung\u0103, dar nu ajungea, \/ A \u00eennodat-o cu o s\u00e2rm\u0103… \/ I-au luat gr\u0103dina. \/ \u2013 Ce s\u0103-mi ia ei mie gr\u0103dina, \/ C\u0103 gr\u0103dina n-am \u00eenscris-o la C.A.P.?!\u201d (Biciu\u0219ca f\u0103r\u0103 \u00eentrebuin\u021bare, La Lilieci, VI)
\nAici, \u00een Bulze\u0219ti \u0219i aiurea, se construia (a\u0219a cum se clama pe toate drumurile) o societate a legii \u0219i a prosperit\u0103\u021bii colective, noi iluzii pe care propagandi\u0219tii le d\u0103deau la mare pre\u021b, pe c\u00e2nd \u00een realitate se orchestra distrugerea civiliza\u021biei str\u0103vechi, colectivizarea urm\u00e2nd \u201es\u0103-i transforme pe \u021b\u0103ranii liberi \u00een lumpenproletari angaja\u021bi \u00een realizarea iluzoriei utopii sociale a regimului\u201d (CPADCR, 2006, p. 425). Dramele inocen\u021bilor din Bulze\u0219ti erau consecin\u021ba monstruosului proces importat din R\u0103s\u0103rit \u0219i implementat prin ignari \u00eenfrico\u0219\u0103tori, precum Goage al lui Spartu, \u201e\u00eemputernicit de Comitetul provizoriu \/ S\u0103 lichideze c\u00e2inii\u201d din Bulze\u0219ti, \u00eentruc\u00e2t \u201eei ar fi o piedic\u0103 \u00een ridicarea \/ Satului la nivelul ora\u0219ului Craiova\u201d, care se \u0219colise trei luni, se intelectualizase deci, pricep\u00e2nd ce era \u201elupta de clas\u0103\u201d, c\u0103 \u201enumai st\u00e2rpind r\u0103ul din r\u0103d\u0103cin\u0103 putem progresa\u201d, care, dup\u0103 ce \u201ea ispr\u0103vit c\u00e2inii\u201d, a trecut la homicid: \u201eA scos cu\u021bitul de la car\u00e2mbul cizmei \u0219i i-a t\u0103iat g\u00e2tul.\u201d (M\u0103ciuchi\u021ba, La Lilieci, III) Din copil\u0103ria sorescian\u0103 nu se poate \u0219terge imaginea b\u00e2tei lui Goage al lui Spartu, obiect din recuzita bestialit\u0103\u021bii comuniste, care, simbolic fiind privit, anun\u021ba viitorul co\u0219maresc, de care mai t\u00e2rziu chiar \u0219tabii P.M.R. s-au str\u0103duit s\u0103 se spele, angaja\u021bi fiind \u00een lupte de partid, interne: \u201eToate c\u00e2te s-au f\u0103cut mai apoi \u2013 \u0219i b\u0103taia celor cu \/ P\u0103m\u00e2nt mai mult, a mijloca\u0219ilor care \u0219ov\u0103iau, \u00eei b\u0103teau \/ S\u0103 nu mai \u0219ov\u0103ie a\u0219a, ce dracu! \/ \u0218i ridicarea unora, noaptea, cu ma\u0219ina neagr\u0103, \/ Toate acestea, pe care le-am \/ Prins la ie\u0219irea din copil\u0103rie, au fost asociate \u00een mintea \/ Mea cu m\u0103ciuca, b\u00e2ta lui Goage.\u201d (M\u0103ciuchi\u021ba, La Lilieci, III)
\nP\u0103m\u00e2ntul, ca temelie a gospod\u0103riei \u021b\u0103r\u0103ne\u0219ti, este dublat de p\u0103m\u00e2ntul considerat drept o crea\u021bie sacr\u0103, acest aspect doar aparent ar fi fost lipsit de importan\u021b\u0103 \u00een Bulze\u0219ti, unde era \u201ejale \u0219i p\u00e2rjol \u0219i prigoan\u0103 mare\u201d (Ceanc\u0103, La Lilieci, V). Cultul p\u0103m\u00e2ntului implic\u0103 rituri speciale, ele exprim\u00e2nd str\u0103vechea comuniune existent\u0103 dintre om \u0219i Maica Glie: \u201eDeci na\u0219terea pe p\u0103m\u00e2nt, cuplarea mirilor pe p\u0103m\u00e2nt \u0219i moartea pe p\u0103m\u00e2nt reprezint\u0103 cele trei elemente capitale din via\u021ba omului, care marcau trei rituri ale unuia \u0219i aceluia\u0219i cult al p\u0103m\u00e2ntului.\u201d (Romulus Vulc\u0103nescu, Mitologie rom\u00e2n\u0103, 1985, p. 446).
\nSim\u021bindu-se pericolul stingerii aurei de sacralitate a lumii bulze\u0219tene, \u00een La Lilieci descoperim firimituri din cultul p\u0103m\u00e2ntului (s\u0103rutatul gliei [La Lilieci, I; La Lilieci, II], botezul cu \u021b\u0103r\u00e2n\u0103 [La Lilieci, III] \u0219i geofagia [La Lilieci, II]), care ilustreaz\u0103 racordarea poeziei soresciene, din La Lilieci, la straturile arhaice, precre\u0219tine ale g\u00e2ndirii indigene, \u0219i nu numai. F\u0103r\u0103 s\u0103 dezvolt\u0103m, exemplific\u0103m: 1. s\u0103rutatul gliei (\u201e\u00cengenunchea deodat\u0103 \u0219i pupa p\u0103m\u00e2ntul, pl\u00e2ng\u00e2nd, \/ \u00cel pupa \u00eenainte de a-l lua apa, \u00eenainte de-a ne acoperi pe to\u021bi.\u201d \u2013 Fr\u0103\u021bila, La Lilieci, I; \u201eTot pup\u0103 p\u0103m\u00e2ntul, pe unde calc\u0103. \/ Se apleac\u0103, \u00eel s\u0103rut\u0103 \u0219i se \u00eenchin\u0103.\u201d \u2013 Geam afumat, La Lilieci, II); 2. botezul cu \u021b\u0103r\u00e2n\u0103 (\u201e\u0218i-a venit c-o strachin\u0103 de nisip, ori de p\u0103m\u00e2nt, \/ Ce era pe-acolo, i-o turnat copilului \u00een cap\u2026 \/ \u0218i-i zicea de-ale botezului…\u201d \u2013 Cre\u0219tinul lui Dumnezeu, La Lilieci, III); 3. geofagia (\u201eM\u00e2nca, m\u0103, c\u0103 lumea m\u00e2nca p\u0103m\u00e2nt mai de mult.\u201d \u2013 Gustul casei, La Lilieci, II).<\/p>\n


\n Marin SORESCU<\/strong><\/p>\n

Scar\u0103 la cer<\/strong><\/p>\n

Un fir de p\u0103ianjen
\nAt\u00e2rn\u0103 de tavan.
\nExact deasupra patului meu.<\/p>\n

\u00cen fiecare zi observ
\nCum se las\u0103 tot mai jos.
\nMi se trimite \u0219i
\nScar\u0103 la cer – zic,<\/p>\n

Mi se arunc\u0103 de sus.<\/p>\n

De\u0219i am sl\u0103bit \u00eengrozitor de mult
\nSunt doar fantoma celui ce am fost
\nM\u0103 g\u00e2ndesc c\u0103 trupul meu
\nEste totu\u0219i prea greu
\nPentru scara asta delicat\u0103.<\/p>\n

– Suflete, ia-o tu \u00eenainte.
\nP\u00e2\u0219! P\u00e2\u0219!<\/p>\n


\nRug\u0103ciune<\/strong><\/p>\n

Doamne, crea\u021bia a dat \u00eenapoi
\nCa un cucui al universului.
\nDoamne, crea\u021bia ta s-a retras \u00een sine
\nCu tine cu tot \u0219i orbec\u0103im \u00een ne\u0219tire.<\/p>\n

Doamne, d\u0103 un pumn \u00een bezn\u0103,
\nS\u0103 creasc\u0103, Doamne, la loc cucuiul.
\nUnicornul, c\u00e2nd \u00eei cre\u0219tea cornul,
\nEra numai durere \u0219i cunoa\u0219tere.<\/p>\n

Lumea sorbit\u0103 de h\u0103u
\nSe pierde \u00een circumvolu\u021bii prea de\u0219tepte.
\nDoamne, d\u0103-\u021bi Doamne un pumn drept \u00een frunte
\n\u0218i mugind ia-o de la-nceput.
\n\u0218i mugind ia facerea de la-nceput.<\/p>\n


\nAlb<\/strong><\/p>\n

Gerul iar trage cu tunul,
\nD\u00e2rd\u00e2ie-al p\u0103m\u00e2ntului c\u0103\u021bel,
\nAdev\u0103rul se-mparte la unu
\n\u0218i r\u0103m\u00e2ne la el.<\/p>\n

Mi\u0219un\u0103 albul pe c\u00e2mp,
\nFurnicarul acesta de fulgi!
\nSaltul iepurelui pl\u0103p\u00e2nd
\nCu un \u021bip\u0103t \u00eel fr\u00e2ngi.<\/p>\n


\nFlorin DOCHIA <\/strong>
\n\"\"

Noi imagini din Lacrimaria<\/strong><\/p>\n

* * *<\/p>\n

se las\u0103 umbra peste s\u00e2nii t\u0103i de aur
\n\u0219i peste z\u00e2mbetul de purpur\u0103 se las\u0103
\npopas fac lebedele lin pe plaur
\n\u0219i lacul tremur\u0103 sub s\u0103lcii de m\u0103tas\u0103<\/p>\n

am s\u0103 m\u0103-ntorc la tine
\np\u00e2r\u00e2ul la izvoare
\no ploaie de lumin\u0103-\u021bi
\nva arunca pe trup
\nde bezna m\u0103 va-nchide sub z\u0103voare
\nvreo stea care se stinge-am s\u0103 corup
\n\u0219i-am s-o aprind din nou
\ns\u0103-\u021bi fie soare<\/p>\n

* * *<\/p>\n

\u00eentunericul sanguin picur\u0103 suav pe trotuare
\ndin vitrin\u0103, leb\u0103da de sticl\u0103 prive\u0219te strada
\ne un mediu cristalin
\na\u0219a se \u00eenva\u021b\u0103 filosofia corpului vitros<\/p>\n

el \u00eentreab\u0103 \u0219i se tot \u00eentreab\u0103:
\ne na\u0219terea umbrei un rost al luminii?
\na\u0219a-i, \u00eei r\u0103spunzi,
\ne unda umbr\u0103 de corpuscul,
\n\u0219tie \u0219i un elev de-a cincea!
\ndar nu,
\ndar nu c\u00e2nd leb\u0103da de sticl\u0103 prive\u0219te,
\nci doar c\u00e2nd leb\u0103da de sticl\u0103 doarme,
\n\u00een visul lebedei de sticl\u0103
\numbra se a\u0219az\u0103 cuminte
\n\u0219i toarce ca o pisic\u0103 cenu\u0219ie \u0219i bl\u00e2nd\u0103 <\/p>\n

* * *<\/p>\n

cum se-ncarc\u0103 de albine stupul,
\nlas\u0103 ploaia s\u0103-\u021bi \u00eembrace trupul,
\neu s\u0103-l m\u00e2ng\u00e2i f\u0103r\u0103 niciun scrupul,
\ns\u0103 se-nc\u00e2nte de emo\u021bii grupul
\nde \u00eenaripate care ne privesc;
\nvor zbura pe l\u00e2ng\u0103 noi firesc
\nvor vesti plutirea noastr\u0103 lin\u0103
\nca s\u0103 afle ori\u0219ice albin\u0103
\nc\u0103 iubirea noastr\u0103 este miere
\n\u00eentr-o lume f\u0103r\u0103 frontiere. <\/p>\n

* * *<\/p>\n

am v\u0103zut cum \u021bi-au \u00eenflorit aripile de at\u00e2ta zbor
\ne\u0219ti deja gr\u0103din\u0103 \u00eentr-un mic paradis<\/p>\n

la por\u021bile tale stau aliniate umbre orfane
\n\u00een a\u0219teptarea na\u0219terii pruncilor de polen
\n\u00een a\u0219teptarea mul\u021bimii de solda\u021bi de m\u0103tase
\nm\u0103r\u0219\u0103luind spre b\u0103t\u0103lia de m\u00e2ine
\n\u00een a\u0219teptarea luminii nepereche
\npe care o vei striga la apus\u2013
\nun c\u00e2ntec mut despre absen\u021ba care ne \u00eenconjoar\u0103 \u2013
\nla por\u021bile tale stau urmele cenu\u0219ii ale stelelor c\u0103zute
\ns-au adunat toate la por\u021bile tale \u00eenflorite de zbor<\/p>\n

poate c\u0103 te \u00eenso\u021besc ni\u0219te albatro\u0219i nemuritori
\npoate c\u0103 ni\u0219te brize tandre te dezmiard\u0103
\npoate c\u0103 ni\u0219te pira\u021bi te deseneaz\u0103 pe un picior de lemn
\nori pe acel petic de stof\u0103 ce le acoper\u0103 ochiul vigilent
\n\u00eenainte de a te r\u0103pi cu tot cu iluzia unei r\u0103scump\u0103r\u0103ri <\/p>\n

\u00eens\u0103 dac\u0103 zborul t\u0103u a fost o iluzie
\n\u0219i \u00eenflorirea a fost o iluzie
\neu v\u0103z\u00e2ndu-te am fost o iluzie
\nde care ai nevoie ca s\u0103 mergi mai departe?
\nca \u0219i cum ai fi adev\u0103rat\u0103
\nca \u0219i cum ai fi vie
\n\u0219i te-ai visa pas\u0103rea ce\u021bii
\nhr\u0103nindu-se cu v\u0103zduh
\npas\u0103re ce se ridic\u0103 din cenu\u0219\u0103
\npentru \u00eenc\u0103 un anotimp
\npentru \u00eenc\u0103 un aprilie magic
\n\u00een capcana unei nop\u021bi nesf\u00e2r\u0219ite<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Istorie literar\u0103 Florin Daniel DINC\u0102 MARIN SORESCU, REMINISCEN\u021aE MITICE. IPOSTAZELE P\u0102M\u00c2NTULUI \u00ceN LA LILIECI (I\u2013VI) Cele \u0219ase volume La Lilieci<\/p>\n","protected":false},"author":18,"featured_media":18831,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"colormag_page_container_layout":"default_layout","colormag_page_sidebar_layout":"default_layout","_monsterinsights_skip_tracking":false,"_uf_show_specific_survey":0,"_uf_disable_surveys":false,"ngg_post_thumbnail":0,"video_url":"","footnotes":""},"categories":[7,328],"tags":[],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/22606"}],"collection":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/18"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=22606"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/22606\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":22607,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/22606\/revisions\/22607"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/18831"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=22606"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=22606"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=22606"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}