{"id":22597,"date":"2024-02-07T00:05:22","date_gmt":"2024-02-06T21:05:22","guid":{"rendered":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=22597"},"modified":"2024-02-07T00:05:22","modified_gmt":"2024-02-06T21:05:22","slug":"spatii-culturale-nr-92-2","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=22597","title":{"rendered":"Spa\u021bii culturale nr. 92 (2)"},"content":{"rendered":"

La aniversar\u0103 <\/strong><\/em><\/p>\n

Nicolai T\u0102ICU\u021aU<\/strong>
\n\"\"

sentimente
\n(ambiental)<\/strong><\/p>\n

prim\u0103vara timpuriu
\nc\u00e2teva din poemele mele
\nnetranscrise \u00eenc\u0103
\n\u00ee\u0219i fac cuib pe ramurile
\npomilor din gr\u0103din\u0103<\/p>\n

\u0219i-l fac printre mugurii \u00eemboboci\u021bi
\n\u0219i-\u0219i tr\u0103iesc via\u021ba odat\u0103 cu ace\u0219tia
\np\u00e2n\u0103 c\u00e2nd se prinde fructul<\/p>\n

\u00een splendoare
\nse-arunc\u0103 \u00een zbor
\nspre femeia ce se vrea iubit\u0103
\n(\u0219i, \u00eent\u00e2mpl\u0103tor, pe-acolo trece)
\n\u0219i o acoper\u0103 cu patim\u0103 \u0219i grij\u0103<\/p>\n

\u00een acela\u0219i timp
\nm\u0103 atinge \u0219i pe mine
\n\u00een privire, peste um\u0103r
\n\u0219i \u00een cuv\u00e2nt, \u0219optindu-mi:
\nprielnic e timpul, transcrie-ne!<\/p>\n


\nnevinov\u0103\u021bie (I)
\n(soarele nu mai apune)<\/strong><\/p>\n

copilul
\njuc\u00e2ndu-se cu cercul
\npe zarea apusului
\n\u00eentr-un moment de respiro
\nprinde \u00een c\u0103u\u0219ul palmei noaptea
\nce, conform r\u00e2nduielilor zilnice
\ntrebuia s\u0103 vin\u0103
\ns\u0103 pun\u0103 st\u0103p\u00e2nire pe decor
\ncu \u00eentunericul ei<\/p>\n

… acum nu mai venea
\npentru c\u0103 nu \u0219tia
\nsau nu se cuvenea s\u0103 \u0219tie
\nrug\u0103ciune de sc\u0103pare s\u0103 fac\u0103
\ndin c\u0103u\u0219ul palmei copilului<\/p>\n


\n\u00eentr-un sat de c\u00e2mpie
\n(sub lun\u0103 plin\u0103)<\/strong><\/p>\n

\u00een unele seri
\ndin ce \u00een ce mai dese vin aceste seri
\npoemele se expun lunii
\nprin atingeri nevinovate
\nse h\u00e2rjonesc \u00eentre ele
\nse mu\u0219c\u0103 u\u0219or, schel\u0103l\u0103ie de fericire
\n\u021bip\u0103 fals de durere, s\u00e2ngereaz\u0103
\nvictorios s\u00e2ngereaz\u0103
\nse sprijin\u0103 unul de altul
\n\u00ee\u0219i ling unul altuia r\u0103nile<\/p>\n

arar \u0219i le ling singure<\/p>\n

diminea\u021ba se arat\u0103 clare
\nprecum rufele curate
\numezite de rou\u0103
\n\u00een\u0219irate pe s\u00e2rma de spalier
\n\u00eentins\u0103 de sub stra\u0219ina casei
\np\u00e2n\u0103 la \u0219opron, peste ograd\u0103
\n\u00een diagonal\u0103<\/p>\n


\nvin\u0103
\n(dureri)<\/strong><\/p>\n

cur\u0103\u021b de crengi uscate
\nde crengi netrebuincioase
\npe cei c\u00e2\u021biva pomi din gr\u0103din\u0103<\/p>\n

\u0219i le dau coroan\u0103 armonioas\u0103
\nbine aerisit\u0103, bine expus\u0103 la soare
\nbun\u0103 pentru a p\u0103stra rodul<\/p>\n

e prim\u0103var\u0103 spre sear\u0103
\n\u00eenc\u0103 pu\u021bin \u0219i-mi termin treaba
\nc\u00e2nd, dintr-o aten\u021bie sl\u0103bit\u0103, tai
\no creang\u0103 plin\u0103 de muguri
\ncu verde sub coaj\u0103 \u0219i mustind de sev\u0103<\/p>\n

cu regret r\u0103m\u00e2n suspendat pe scar\u0103
\n\u0219i ramura r\u0103m\u00e2ne tot suspendat\u0103
\naproape de t\u0103ietur\u0103
\nprecum un s\u0103rut de adio dat \u00een dou\u0103
\nde lama t\u0103ietoare a foarfecii
\n\u0219i se sprijin\u0103 cu v\u00e2rful de antebra\u021bul meu
\n\u0219i nu vrea s\u0103 cad\u0103<\/p>\n

cum nici eu nu mai vreau s\u0103 cobor<\/p>\n


\nLa aniversar\u0103<\/strong><\/em><\/p>\n

Victor MUNTEANU <\/strong><\/p>\n

Victor Munteanu. Portret \u00een mi\u0219care<\/strong><\/p>\n

\tN. 29 ianuarie 1954, \u00een comuna B\u0103lu\u0219e\u0219ti, jude\u021bul Neam\u021b. Operator chimist, profesor, redactor, poet, prozator, dramaturg, publicist, editor, consilier, animator cultural. Este fiul agricultorilor Maria (n. Dociu) \u0219i Gheorghe Munteanu, care i-au asigurat condi\u021biile necesare pentru a putea urma cursurile \u0219colare, mai \u00eent\u00e2i la \u0218coala General\u0103 din satul natal (1962-1970), apoi la Liceul Teoretic nr. 2 din Roman (1970-1974), ambele absolvite cu medii bune. Dup\u0103 ob\u021binerea diplomei de bacalaureat a lucrat un an ca profesor suplinitor la institu\u021bia de \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2nt din comun\u0103 (1974-1975), dar efectuarea stagiului militar a pus punct acestei experien\u021be la catedr\u0103. Pe durata acestuia s-a calificat \u00eens\u0103 ca operator chimist (1975-1976, Bra\u0219ov), odat\u0103 l\u0103sat la vatr\u0103 lucr\u00e2nd \u00een aceast\u0103 profesie la Combinatul de \u00cengr\u0103\u0219\u0103minte Chimice din Bac\u0103u (1977-1981). Din 1981 a revenit \u00een \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2nt, activ\u00e2nd ca maistru instructor \u00een cadrul Liceului de \u0218tiin\u021be ale Naturii \u201eVasile Alecsandri\u201c (1981-1989, actualul Colegiu Na\u021bional) iar dup\u0103 evenimentele din decembrie a intrat \u00een breasla gazetarilor, unde deja se ini\u021biase \u00een perioada c\u0103t\u0103niei, public\u00e2nd \u00een paginile revistei \u201ePentru Patrie\u201c (1975) \u0219i colabor\u00e2nd apoi la s\u0103pt\u0103m\u00e2nalul \u201eSteagul ro\u0219u\u201c. A lucrat, astfel, ca redactor \u0219i redactor principal la cotidianul \u201eDe\u0219teptarea\u201c (1990-1992), colabor\u00e2nd concomitent la periodicele \u201ePur \u0219i simplu\u201c \u0219i \u201eOpinia b\u0103c\u0103uan\u0103\u201c (1990-1994, la aceasta fiind o perioad\u0103 \u0219i redactor-\u0219ef), la s\u0103pt\u0103m\u00e2nalul \u201eArgus\u201c (1992-1993, ca redactor-\u0219ef), cotidianul \u201eZiua\u201c (1993-1994, ca redactor-\u0219ef adjunct), iar din 1994 la s\u0103pt\u0103m\u00e2nalul \u201eVia\u021ba b\u0103c\u0103uan\u0103\u201c, pe care l-a fondat \u0219i \u00eel conduce \u00een calitate de director. Tot \u00een acela\u0219i an a pus bazele Funda\u021biei Culturale \u201eGeorgeta \u0219i Mircea Cancicov\u201c \u0219i a editurii acesteia, public\u00e2nd cu preponderen\u021b\u0103 c\u0103r\u021bi ale b\u0103c\u0103uanilor \u0219i peste 30 de reviste \u0219colare. Absolvent al \u0218colii Populare de Art\u0103 (1980-1982, specialitatea regie-teatru) \u0219i membru activ al Cenaclului Artelor de la Casa de Cultur\u0103 a Sindicatelor \u201eVasile Alecsandri\u201c, a ini\u021biat \u0219i fondat, la r\u00e2ndu-i, Cenaclul Literar-artistic \u201eAvangarda XXI\u201c, Festivalul-Concurs Interna\u021bional de Poezie \u201eAvangarda XXII\u201c, Festivalul-Concurs de Crea\u021bie Literar\u0103 \u0219i Jurnalism pentru elevi \u0219i studen\u021bi \u201eExtemporal la viitor\u201c, Concursul Revistelor \u0218colare, Tab\u0103ra de Crea\u021bie Literar-artistic\u0103 \u201ePralea\u201c, \u201eCr\u0103ciunul scriitorilor\u201c, Colocviile \u201eAvangarda la iarb\u0103 verde\u201c, cu microrecitaluri de muzic\u0103 \u0219i poezie, prezentarea scriitorilor \u0219i arti\u0219tilor b\u0103c\u0103uani, lans\u0103ri de c\u0103r\u021bi, foc de tab\u0103r\u0103 \u0219.a. la M\u0103rgineni (\u201ePe urmele lui Al. Piru\u201c), Parincea (\u201ePe urmele prozatoarei Georgeta Mircea Cancicov\u201c), Luizi C\u0103lug\u0103ra (\u201eAniversarea a 600 de ani de la atestarea documentar\u0103 a comunei\u201c), Biserica \u201eSf\u00e2ntul Gheorghe\u201c Bac\u0103u (\u201ePe urmele filozofului \u0219i esteticianului Vasile Conta\u201c), Valea Budului, Oituz, Buhoci, Fundu-R\u0103c\u0103ciuni etc. Ca poet a debutat, concomitent, \u00een \u201eSteagul ro\u0219u\u201c \u0219i \u201eFlac\u0103ra\u201c (1981), cu poezii sau grupaje de versuri, note, \u0219tiri, interviuri, anchete, reportaje, comentarii, editoriale ap\u0103r\u00e2nd apoi \u00een revistele Actualitatea literar\u0103, Apostrof, Arge\u0219, Ateneu, Bucovina literar\u0103, Cafeneaua literar\u0103, Caiete Silvane, Cartea, Citadela, Clepsydra, Columna (Chi\u0219inau), Conta, Contemporanul, Convorbiri literare, Cronica, Dacia literar\u0103, Euphorion, G\u00e2nd Rom\u00e2nesc, Hyperion, Lit Art, Literatura \u0219i Arta (Chi\u0219in\u0103u), Luceafarul, Luceaf\u0103rul de diminea\u021b\u0103, Mi\u0219carea literar\u0103, Oglinda literar\u0103, Nord literar, Plumb, Poezia, Porto Franco, 13 Plus, Ramuri, Revista Nou\u0103, Rom\u00e2nia literar\u0103, Sintagme literare, Sinteze, SLAST, Spa\u021bii culturale, Vatra veche, Via\u021ba de pretutindeni, Via\u021ba Rom\u00e2neasc\u0103, Vitraliu, Zbur\u0103torul, \u00een ziarele amintite deja, \u00een Evenimentul, Rom\u00e2nia liber\u0103, Sc\u00eenteia tineretului \u0219i Tineretul Moldovei (Chi\u0219in\u0103u), precum \u0219i la posturile de radio \u0219i televiziune Alfa TV, Euro TV, Radio Cultural Bucure\u0219ti, Radio Ia\u0219i, TVR, TV1 Bac\u0103u, TVR Ia\u0219i. Ascensiunea sa scriitoriceasc\u0103 nu a sc\u0103pat nici juriilor competi\u021biilor de gen, care l-au inclus \u00een r\u00e2ndul laurea\u021bilor, acord\u00e2ndu-i Premiul Uniunii Scriitorilor la prima edi\u021bie a Concursului de Crea\u021bie Literar\u0103 \u201ePorni Luceaf\u0103rul\u201c (1982, Boto\u0219ani), Premiul Asocia\u021biei Scriitorilor din Ia\u0219i la Concursul de Poezie \u201eZilele Eminescu\u201c (Boto\u0219ani), Premiul Editurii \u201eJunimea\u201c pentru poezie la Festivalul \u201eVasile Alecsandri\u201c (Ia\u0219i), premiile revistelor \u201eContemporanul\u201c \u2013 la Festivalul de Poezie \u201ePanait Cerna\u201c (1982, Tulcea), \u201eCronica\u201c \u2013 la Festivalul \u201eMihail Sadoveanu\u201c (1982, Piatra Neam\u021b, pentru poezie; 1983, pentru proz\u0103), Premiul Consiliului Jude\u021bean al Sindicatelor Teleorman la Festivalul de Poezie \u201eZaharia Stancu\u201c (1983, Alexandria), Premiul Centrului de Libr\u0103rii Vrancea la Concursul \u201eRom\u00e2nia pitoreasc\u0103\u201c al Salonului Literar-artistic Dragosloveni (1988, Foc\u0219ani), locul I \u0219i titlul de laureat la Festivalul de Crea\u021bie \u0219i Interpretare Teatral\u0103 Sl\u0103nic-Moldova \u0219.a. Este totodat\u0103 laureat al Festivalului Na\u021bional \u201eC\u00e2ntarea Rom\u00e2niei\u201c at\u00e2t pentru poezie, c\u00e2t \u0219i pentru regia \u0219i calitatea propriilor piese de teatru \u201eVia\u021ba \u00eencepe\u201c \u0219i \u201eIncursiuni prin memorie\u201c, montate cu elevii Liceului \u201eVasile Alecsandri\u201c \u0219i medaliate cu aur. De\u0219i a fost inclus, cu poezie, de prozatorul Petru Cimpoe\u0219u \u00een antologia \u201eVis\u00e2nd o corabie\u201c (Bac\u0103u, 1983), consider\u0103 ca debut editorial grupajul de versuri \u201eDeschiderea ochilor\u201c din volumul \u201ePrier\u201c (Bucure\u0219ti, Editura Cartea Rom\u00e2neasc\u0103, 1988), \u00eens\u0103 prima carte de poezie \u00eei va ap\u0103rea abia peste un lustru, ca urmare a c\u00e2\u0219tig\u0103rii Concursului Na\u021bional de Poezie \u201eLucian Blaga\u201c al Editurii Saeculum (Bucure\u0219ti, 1992), care i-a publicat manuscrisul \u201eVe\u0219ti la marginea acoperi\u0219ului\u201c, un an mai t\u00e2rziu, \u00een colec\u021bia \u201eDebut\u201c, cu o prefa\u021b\u0103 de I. Opri\u0219an. Acesta a fost urmat de volumele de poeme \u201eLocuin\u021b\u0103 pentru un strig\u0103t\u201c (Bac\u0103u, Editura Funda\u021biei Culturale Cancicov, 2004; edi\u021bia a II-a, rev\u0103zut\u0103 \u0219i ad\u0103ugit\u0103, idem, 2016) \u0219i \u201ePrizonierul t\u0103cerii\u201c (Ia\u0219i, Editura Junimea, 2016), de antologiile \u201eR\u0103nirea vederii\u201c (Editura Funda\u021biei Culturale Cancicov, 2010, edi\u021bia a II-a, rev\u0103zut\u0103 \u0219i ad\u0103ugit\u0103, idem, 2016), distins\u0103 cu Premiul Filialei Bac\u0103u a Uniunii Scriitorilor din Rom\u00e2nia, \u0219i \u201eGuardiano del mulino a vento\/ Paznic la moara de v\u00e2nt\u201c (versiune italian\u0103 de Geo Vasile, Pescara, Felice Edizioni, Martisincoro \u2013 Italia, 2018), distins\u0103 cu Premiul Special al Juriului la Festivalul Na\u021bional de Crea\u021bie \u201eVrancea Literar\u0103\u201c (Panciu, 2016). \u00cen calitate de jurnalist a publicat, de asemenea, c\u0103r\u021bile de interviuri \u201eDezv\u0103luiri\u201c (vol. 1, 1998; vol. 2, 2001; vol. 3, 2003) \u0219i \u201ePersonalit\u0103\u021bi contemporane la ora dest\u0103inuirilor\u201c (vol. 1, 2007; vol. 2, 2012, vol. 3, 2018), toate sub egida propriei edituri. Ca prozator a debutat cu volumul \u201eStig\u0103tul memoriei\u201c (Bucure\u0219ti, Editura Tractus Arte, 2022), distins cu Premiul special \u201eVasile Alecsandri\u201c al Filialei Bac\u0103u a Uniunii Scriitorilor, iar \u00een cea de editor a coordonat antologiile de poezie ale Festivalului-Concurs Na\u021bional de Poezie \u201eAvangarda XXII\u201c \u2013 Starea de necesitate, Evadarea din sine, Exerci\u021bii de sinceritate, C\u00e2ntece de supravie\u021buire \u2013, fiind, la r\u00e2ndu-i, inclus \u00een volumele colective \u201eBac\u0103ul cultural – 600. Antologia Plumb, 2008\u201c (Bac\u0103u, Editura Ateneul Scriitorilor, 2008), \u201eAteneul scriitorilor\u201c (Bac\u0103u, Editura Ateneul Scriitorilor, 2008), \u201ePoesys 14. Nop\u021bi de iulie. Antologia Festivalului Intrena\u021bional Nop\u021bile de Poezie de la Curtea de Arge\u0219\u201c (Bucure\u0219ti, Editura Academiei Interna\u021bionale Orient-Occident, 2010), \u201eSub semnul lui Bacovia: antologie pentru \u00abm\u00e2ine \u0219i mai m\u00e2ine\u00bb\u201c (Bac\u0103u, Editura Art Book, 2015) \u0219i \u00een \u201eAlmanah Sintagme literare 2015\u201c (Timi\u0219oara, Editura Eurostampa, 2015). Chiar dac\u0103 a fost implicat \u00een sute de proiecte, nu \u0219i-a neglijat studiile, absolvind Facultatea de Drept a Universit\u0103\u021bii \u201ePetre Andrei\u201c din Ia\u0219i (1990-1995), cu licen\u021b\u0103 \u00een \u0219tiin\u021be juridice, precum \u0219i o serie de cursuri de specializare legate de \u201eImplementarea proiectelor finan\u021bate din instrumente structurale\u201c (Jupiter, 2007), \u201eDezvoltarea competen\u021belor profesionale \u00een domeniul resurselor umane\u201c (Predeal, 2008), organizate de Institutul Na\u021bional de Administra\u021bie, \u0219i \u201ePreg\u0103titrea agen\u021bilor constatatori\u201c, gestionat de Ministerul Culturii, Cultelor \u0219i Patrimoniului Na\u021bional (Cluj-Napoca, 2009), utile \u00een activitatea sa de consilier superior \u00een cadrul Direc\u021biei Jude\u021bene pentru Cultur\u0103 Bac\u0103u (2007-2018). Devenit membru al Uniunii Scriitorilor, \u00een 2007, activeaz\u0103 \u00een cadrul Filialei Bac\u0103u, care i-a acordat Premiul de Excelen\u021b\u0103 \u0219i Titlul de \u201eScriitor al anului 2016\u201c, \u00een vitrina cu trofee mai figur\u00e2nd, \u00eentre altele, Premiul Special al Juriului la Galele Jurnalismului B\u0103c\u0103uan (Bac\u0103u, 2000), Titlul de Cavaler al Culturii \u201epentru nobila activitate de \u00eenflorire \u0219i diseminare a culturii rom\u00e2ne\u0219ti \u0219i universale prin fondarea \u0219i conducerea publica\u021biei Via\u021ba b\u0103c\u0103uan\u0103, a cenaclului Avangarda XXII, a concursurilor na\u021bionale de poezie t\u00e2n\u0103r\u0103\u201c, atribuit de Ordinul \u201eCavalerii Echit\u0103\u021bii\u201c (Bac\u0103u, 2006), titlul de Poet al Ia\u0219ilor, conferit de Prim\u0103ria Municipiului Ia\u0219i la Festivalul Interna\u021bional \u201ePoezia la Ia\u0219i\u201c (2016), Premiul revistei \u201eMi\u0219carea literar\u0103\u201c pentru poezie (Bistri\u021ba, 2016), Premiul Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova la Festivalului \u201eAnatol Codru \u2013 poetul \u0219i cineastul\u201c, pentru volumul \u201ePrizonierul t\u0103cerii\u201c (Chi\u0219in\u0103u, 2016), Premiul Bibliotecii Municiale \u201eGeorge-Radu Melidon\u201c: Cartea de poezie a anului 2016 \u2013 \u201ePrizonierul t\u0103cerii\u201c, la Gala Premiilor Clepsidrice (Roman, 2016), Premiul Uniunii Scriitorilor din Moldova \u0219i Premiul Festivalului Interna\u021bional \u201ePrim\u0103vara European\u0103 a Poe\u021bilor\u201c pentru volumul \u201eLocuin\u021b\u0103 pentru un strig\u0103t\u201c (Chi\u0219in\u0103u, 2017), Premiul revistei \u201eConvorbiri literare\u201c pentru contribu\u021bia la promovarea literaturii rom\u00e2ne prin Festivalul \u201eAvangarda XXII\u201c (Ia\u0219i, 2017), Premiul Colocviilor \u201eGeorge Co\u0219buc\u201c \u2013 2017 pentru volumul \u201ePrizonierul t\u0103cerii\u201c la cea de-a XXXIII-a edi\u021bie a Festivalul Na\u021bional de Poezie (Bistri\u021ba, 2017) \u0219i, nu \u00een ultimul r\u00e2nd, Premiul Special al Revistei \u201eAteneu\u201c pentru acela\u0219i volum (Bac\u0103u, 2017). <\/p>\n

A consemnat Cornel Simion GALBEN<\/strong><\/p>\n


\nVictor MUNTEANU<\/strong>
\n\"\"

R\u0102GAZ \u00ceN PENUMBR\u0102<\/strong><\/p>\n

A fost odat\u0103 un t\u00e2n\u0103r care eram eu
\n\u0219i purtam o inim\u0103 grea \u0219i pantaloni din a\u021bic\u0103
\n\u0219i-am smuls numele lui Dumnezeu \u0219i pl\u00e2ng\u00e2nd
\nam intrat cu el \u0219i-am strigat s\u0103-l \u00eempart
\n\u0219i nu era nimeni.
\nDar a fost odat\u0103 un t\u00e2n\u0103r care eram eu
\n\u0219i g\u00e2ndeam at\u00eet de \u00eencet, \u00eenc\u00e2t nu puteam s\u0103 vorbesc.
\nZadarnic \u00eemi p\u0103zeam g\u00e2ndurile din fa\u021ba marelui orb.
\nPot numai s\u0103 spun c\u0103 a fost odat\u0103 un t\u00e2n\u0103r
\ncare a plecat \u0219i nu mai st\u0103 la mas\u0103 cu mine.
\nSunt singur \u0219i dep\u0103rt\u0103rile ard \u00een luminile reci \u0219i t\u00e2rzii…
\nCel ce pe nota de plat\u0103 s-a isc\u0103lit cu absen\u021ba
\neste totuna cu o vorb\u0103 cheltuit\u0103 \u00een van.<\/p>\n


\nZG\u00c2RIATUL OBRAJILOR<\/strong><\/p>\n

Prin sp\u0103rtura din cer, diminea\u021ba \u00ee\u021bi curge \u00een pumni,
\nnu mai ai timp s\u0103-\u021bi dai cu lumina rece pe fa\u021b\u0103
\ns\u0103 te speli de nop\u021bile grele ca plumbul, nu mai e timp –
\npe albastrul t\u0103ios o cioc\u00eerlie \u00eenver\u0219un\u00e2nd \u00een\u0103l\u021bimile
\nnici o sete a ochilor n-o mai poate ajunge…
\n\u00eenc\u0103 \u0219i mai s\u0103lbatici prunii ascult\u00e2ndu-\u021bi s\u00e2ngele inimii.
\nAh, suflet al meu, cioc\u00e2rlia se-afund\u0103 \u00een cer –
\nzadarnic te pr\u0103bu\u0219e\u0219ti \u00een genunchi s-o-nlocuie\u0219ti cu un \u021bip\u0103t! <\/p>\n


\nDan DR\u0102GOI<\/strong><\/p>\n

Poate a fost doar r\u0103s\u0103ritul <\/strong><\/p>\n

C\u00e2\u021bi \u0219tiu c\u0103 a tr\u0103it sub soare?
\nSau poate a fost doar un vis!?
\nSau norul cel aprins din zare,
\nDintre p\u0103m\u00e2nt \u0219i Paradis?<\/p>\n

Poate a fost doar asfin\u021bitul,
\nAcelor cosmice dureri,
\nN\u0103sc\u00e2nd aievea r\u0103s\u0103ritul,
\nCutreier\u00e2nd spre nic\u0103ieri…<\/p>\n

Poetu-i boarea r\u0103coroas\u0103,
\nPe malul m\u0103rii de smarald,
\nE raza care-\u021bi intr\u0103-n cas\u0103
\n\u0218i te ridic\u0103-n cer \u00eenalt.<\/p>\n

El e iubirea pus\u0103-n ram\u0103,
\nE vame\u0219ul f\u0103r\u0103 de vam\u0103.<\/p>\n


\nPoe\u021bii <\/strong><\/p>\n

Poe\u021bii sunt o lacrim\u0103 \u00een v\u00e2nt,
\nLava fierbinte, jarul din cuv\u00e2nt.<\/p>\n

Sunt valul hoin\u0103rind pe-albastre m\u0103ri,
\nEcoul muntelui din dep\u0103rt\u0103ri.<\/p>\n

Ei nici nu sunt. De mult ei nu mai sunt
\nDec\u00e2t o r\u0103suflare \u00een cuv\u00e2nt.<\/p>\n


\nTrist poet <\/strong><\/p>\n

\u00centr-un t\u00e2rziu, o s\u0103 m\u0103-ntorc \u00een port,
\nS\u0103 stau \u00eentr-o dulce nep\u0103sare de sine,
\nS\u0103 nu \u0219tiu dac\u0103-s viu sau sunt mort
\nSau vi\u021ba s\u0103lbatic\u0103 crescut\u0103-n ruine.<\/p>\n

\u00centr-un amurg va fi s\u0103 revin,
\nSingur ard durerea din mine.
\n\u00cenec tot amarul \u00een vin –
\nDulce nep\u0103sare de sine.<\/p>\n

Trist poet, fierarul \u00ee\u021bi preg\u0103te\u0219te un cui,
\n\u0218i t\u00e2mplarul ciople\u0219te la crucea din port,
\nC\u00e2nd \u0219oimul te poart\u0103 pe aripa lui
\n\u0218i nu \u0219tie de e\u0219ti viu ori e\u0219ti mort.<\/p>\n

Trist poet r\u0103stignit, tot scrii \u0219i tot sui
\nPe Golgotele-nalte din vie\u021bile noastre,
\n\u0218oimul t\u0103u preg\u0103te\u0219te alt cui,
\nIar suta\u0219ul te \u00eempunge \u00een coaste.<\/p>\n

Trist poet, aplecat peste rime \u0219i scris,
\nPoate \u0219oimul te mai poart\u0103 pe aripa lui,
\nS\u0103 te duc\u0103 pe t\u0103r\u00e2mul de vis,
\nPoate-n palma ta se va bate alt cui.<\/p>\n

Trist poet r\u0103stignit, tu scrii \u0219i tu sui
\nPe marginea sub\u021bire a lumii, t\u0103cut.
\nCoroana de spini nu po\u021bi s-o mai pui,
\nHotarele toate demult le-ai trecut… <\/p>\n

Trist poet, tu zbori \u0219i tu sui
\n\u00cenc\u0103-o treapt\u0103 spre zarea albastr\u0103
\n\u0218i m\u00e2na ta pe m\u00e2na lui Toma o pui
\n\u0218i-mpreun\u0103 pe sf\u00e2nta Lui coast\u0103.<\/p>\n

Trist poet, n-ai pl\u0103tit datoriile toate,
\nCrucea ta e pierdut\u0103 \u00een lume.
\n\u0218oimul t\u0103u s\u0103 te duc\u0103 nu poate
\nSpre \u021bara de vis ce poart\u0103-al t\u0103u nume.<\/p>\n

Trist poet, tu urci \u00een v\u0103zduh, \u00een eter,
\n\u00cen ad\u00e2ncul din noi, \u00een lumin\u0103 \u0219i glas.
\nE t\u00e2rziu \u00een iluzii. Nimic nu-\u021bi mai cer.
\nTu e\u0219ti singurul \u00eenger ce aici a r\u0103mas.<\/p>\n


\nPaznic poetul<\/strong><\/p>\n

St\u0103-n dep\u0103rtare farul p\u0103r\u0103sit,
\n\u00cen noaptea de viscol, s\u0103pat\u0103-n granit.<\/p>\n

Nimeni nu aminte\u0219te de farul \u00eenalt,
\nR\u0103mas \u00een dep\u0103rt\u0103ri, pe malul cel\u2019lalt.<\/p>\n

Nimeni nu vrea s\u0103 \u0219tie de farul cel vechi.
\nC\u00e2ntecu-i drag murmur\u0103 trist \u00een urechi.<\/p>\n

Drumurile apei nu mai duc c\u0103tre el,
\nRege al nop\u021bii, t\u00e2rziu menestrel.<\/p>\n

Acum e-nghi\u021bit \u00eentr-un timp ancestral.
\nNimeni nu ancoreaz\u0103 pe splendidu-i mal.<\/p>\n

Numai paznic poetul, r\u0103mas solitar,
\nAprinde, \u00een noapte, lumina \u00een far.<\/p>\n

Sisif al luminii, cer\u0219etorul de z\u0103ri,
\nPaznic poetul ne-nt\u00e2mplatei vis\u0103ri.<\/p>\n

E via\u021ba lui toat\u0103 \u00eentre dou\u0103 lumini,
\n\u00cen farul uitat, dup\u0103 care suspini.<\/p>\n

Paznic poetul, de noi mai presus,
\nAprinde lumina ce-n noi a apus.<\/p>\n


\nPove\u0219ti de c\u0103l\u0103torie<\/strong><\/em><\/p>\n

Doina CERNICA<\/strong>
\n\"\"

Arkadi. Arkadi!<\/strong><\/p>\n

\u00cenaintam \u00eentr-un peisaj a c\u0103rui frumuse\u021be se intensifica odat\u0103 cu apropierea de munte. O sorbeam cu privirile asemenea lui Gheorgaki din romanul \u201eSoarele mor\u021bii\u201d al scriitorului Pandelis Prevelakis. Numai c\u0103 b\u0103iatul urca spre Ida, muntele sacru al copil\u0103riei lui Zeus, pe spinarea unui m\u0103g\u0103ru\u0219, iar noi ne aflam \u00een ma\u0219ina de teren a Emiliei Mavromichelaki. El sim\u021bea mirosul dulce al florilor \u0219i ierburilor \u0219i le auzea fo\u0219netul, \u00een timp ce pentru noi, afla\u021bi \u00een cutia automobilului, erau doar construc\u021bii mentale generate de imaginea lor. Apoi o vreme m-am g\u00e2ndit la sunetul uria\u0219 care a r\u0103sunat \u00een S\u0103pt\u0103m\u00e2na Patimilor, f\u0103c\u00e2ndu-l pe Gheorgaki s\u0103 se \u00eentrebe dac\u0103 \u201eTun\u0103 sau tr\u0103sne\u0219te?\u201d chiar \u00een secunda \u00een care, pr\u0103bu\u0219it peste el, trupul m\u0103tu\u0219ii Rusaki \u00eel ap\u0103ra cu pre\u021bul vie\u021bii de ultimul glon\u021b al r\u0103zboiului: \u201eC\u00e2nd am s\u0103 mor, s\u0103 s\u0103de\u0219ti un m\u0103slin drept \u00een mijlocul morm\u00e2ntului meu, ca s\u0103 m\u0103 soarb\u0103 r\u0103d\u0103cinile lui. Din rodul fiec\u0103rui an s\u0103-mi aprinzi o candel\u0103. (\u2026) Dac\u0103 \u0219tiu c\u0103 din oasele mele o s\u0103 se aprind\u0103 o candel\u0103, nu m\u0103 mai tem de moarte!\u201d.
\nPlecasem de diminea\u021b\u0103 din R\u00e9thymno spre Psiloritis, cum mai des i se spune ast\u0103zi Idei, urm\u00e2nd s\u0103 ajungem \u00eent\u00e2i la M\u0103n\u0103stirea Arkadi \u2013 Mon\u00ed Arkad\u00edou, cum pronun\u021base Emilia, pentru c\u0103 abia c\u00e2teva clipe mai t\u00e2rziu numele s\u0103 capete puterea unui strig\u0103t sf\u00e2\u0219ietor: Arkadi! Elefteria! Cunoscut oric\u0103rui c\u0103l\u0103tor prin Creta, oric\u0103rui iubitor al Greciei. Simbol na\u021bional al luptei pentru libertate. \u0218i iat\u0103-ne, parc\u0103 mai repede dec\u00e2t ne a\u0219teptam, \u00een fa\u021ba zidului s\u0103u masiv de cetate, cu dou\u0103 r\u00e2nduri de ferestre prev\u0103z\u0103toare, cele de jos mai mici. Intr\u0103m prin poarta vestic\u0103, sever\u0103 la vederea din exterior ca \u0219i ferestrele, care abia \u00een interior \u00ee\u0219i arat\u0103 elegan\u021ba. Dar, desigur, nimic nu se compar\u0103 cu \u00eenc\u00e2ntarea cu care primim \u00een orizontul privirii Biserica, emo\u021bion\u00e2ndu-ne cu splendoarea sa. Biserica Complexului Monahal Ortodox Arkadi, a\u0219ezat\u0103 \u00een cuibul zidurilor \u00eenalte ca una din p\u0103s\u0103rile \u00eemp\u0103r\u0103te\u0219ti, fantastice, de pe tapiseriile marii artiste Cela Neam\u021bu.
\nEa \u00eens\u0103\u0219i \u021bin\u00e2nd de la prima vedere de m\u0103iestria broderiei, Biserica este o minunat\u0103 construc\u021bie din gresie ro\u0219ie, cu dou\u0103 naosuri, unul \u00eenchinat Schimb\u0103rii la Fa\u021b\u0103, cel\u0103lalt, Sfin\u021bilor \u00cemp\u0103ra\u021bi Constantin \u0219i Elena, \u0219i cu o clopotni\u021b\u0103 care le desparte \u0219i le leag\u0103, ale c\u0103rei clopote \u0219i a c\u0103rei cruce din v\u00e2rf par s\u0103 apar\u021bin\u0103 mai cur\u00e2nd cerului, o crea\u021bie diafan\u0103 a soarelui \u00eenainte de apus, \u021besut\u0103 mai mult din lumin\u0103 dec\u00e2t din piatr\u0103 deasupra sf\u00e2ntului l\u0103ca\u0219. Biserica a fost \u00een\u0103l\u021bat\u0103 peste una mai veche, din secolul al XIII-lea, \u00een anul 1587, \u00een epoca domina\u021biei vene\u021biene \u00een Creta, care i-a imprimat, cu elementele gotice, baroce \u0219i mai ales cu cele apar\u021bin\u00e2nd Rena\u0219terii, aerul unic, originalitatea frumuse\u021bii, care o fac at\u00e2t de aparte \u00een mul\u021bimea frumoaselor biserici ortodoxe ale insulei. \u00cen pragul intr\u0103rii din st\u00e2nga, un c\u0103lug\u0103r b\u0103tr\u00e2n ca vremea \u0219i-a pus m\u00e2na strea\u0219in\u0103 la ochi s\u0103 vad\u0103 vizitatorii, noi am intrat \u00eempreun\u0103 cu un grup numeros abia cobor\u00e2t din autocar, \u0219i c\u00e2nd simte apropierea camerei foto a celularelor, \u00een\u0103l\u021bate uneori mai repede dec\u00e2t semnul \u00eenchin\u0103rii, o ast\u00e2mp\u0103r\u0103, o am\u00e2n\u0103 cu un gest ferm, p\u00e2n\u0103 ce-\u0219i or\u00e2nduie\u0219te cu degetele pletele \u00eenc\u0103run\u021bite \u0219i-\u0219i neteze\u0219te ve\u0219m\u00e2ntul. Dup\u0103 \u00eend\u0103tinata rug\u0103ciune, dup\u0103 lum\u00e2n\u0103rile aprinse pentru cei pleca\u021bi \u0219i dup\u0103 clipele de tihn\u0103 \u00een fa\u021ba c\u00e2torva din comorile ei, clipe nu d\u0103ruite de noi acestora, ci nou\u0103 d\u0103ruite, ne pomenim, captivi \u00een curgerea grupului de turi\u0219ti sosi\u021bi cu autocarul, \u00een vechiul antrepozit pentru ulei al l\u0103ca\u0219ului preschimbat \u00een magazinul de icoane \u0219i suveniruri al m\u0103n\u0103stirii.
\nPentru c\u0103 \u00een urm\u0103 cu aproape un deceniu, c\u00e2nd sora Dany Madlen tr\u0103ia \u00eenc\u0103 \u0219i se afla \u00een ghearele suferin\u021bei, ne-am \u00eentors din Creta cu o mul\u021bime de ceaiuri medicinale, pline de credin\u021b\u0103 \u00een puterea lor vindec\u0103toare, ceaiuri din flori \u0219i ierburi cu darurile deosebite primite de la acest p\u0103m\u00e2nt ro\u0219u al insulei \u0219i de la muntele Ida, multe numai aici cresc\u00e2nd, am atins cu m\u00e2na \u00een aceea\u0219i secund\u0103, Niadi \u0219i cu mine, pe o carte dedicat\u0103 lor. Ce am cump\u0103rat, a vrut s\u0103 \u0219tie Mara-Veronica, \u0219i c\u00e2nd i-am ar\u0103tat-o, printr-una din acele coinciden\u021be ne\u00eent\u00e2mpl\u0103toare, c\u0103rora e poate mai bine pentru sufletul t\u0103u s\u0103 nu le cau\u021bi numaidec\u00e2t o explica\u021bie, cartea s-a deschis la r\u00e2ndurile consacrate bogatei familii a Veronic\u0103i, din care una, Veronica oficinalis, cu recunoscut\u0103 valoare terapeutic\u0103, a fost la mare c\u0103utare \u00een toat\u0103 Europa Evului Mediu. Mara-Veronica \u00eemi ascult\u0103 traducerea gr\u0103bit\u0103 cu toat\u0103 lumina ochilor s\u0103i alba\u0219tri \u00eensenindu-i obrazul. Pe l\u00e2ng\u0103 numele Sfintei Veronica, al bunicii materne \u0219i al str\u0103bunicii paterne, r\u00e2de, iat-o purt\u00e2nd \u0219i numele unei flori albastre, aleg\u00e2nd din mai multele sale culori, cea care ilustreaz\u0103 prezentarea din carte.
\nEmilia, cu Tandin, Liliana \u0219i Leo, ne descoper\u0103 u\u0219or dezorientate la ie\u0219irea din magazin, a\u0219a c\u0103 \u00eempreun\u0103 continu\u0103m cu ceea ce ar fi trebuit s\u0103 \u00eencepem: Paraclisul Sf\u00e2ntului Arkadios, Muzeul Istoriei M\u0103n\u0103stirii, Galeria sa de Portrete, cu chipuri de c\u0103lug\u0103ri, probabil fo\u0219ti vie\u021buitori aici, care pict\u00e2nd o icoan\u0103, care cu un n\u0103vod \u00een m\u00e2ini \u0219i o barc\u0103 \u00een fundal, care citind dintr-o carte de rug\u0103ciuni, care rug\u00e2ndu-se. Pe margini, lavi\u021be de piatr\u0103 \u00eenc\u0103lzite de l\u0103icere de l\u00e2n\u0103. Apoi, la primul etaj, cum Galeria de Art\u0103 este un moment \u00eenchis\u0103, Mara-Veronica alege un nesf\u00e2r\u0219it m\u00e2ng\u00e2iat \u0219i alint de pisici, iar eu, un unghi potrivit de cuprindere a minunatei Biserici. \u00cen curtea cu pini, m\u0103slini \u0219i palmieri, trunchiul \u00een form\u0103 de cruce al unui str\u0103vechi, milenar chiparos adun\u0103 vizitatorii. Martor al tragediei din noiembrie 1866, continu\u0103 s\u0103 tr\u0103iasc\u0103, \u00een ciuda schijelor de obuz ale otomanilor \u0219i ale gloan\u021belor lor. Unul din acestea a r\u0103mas \u00eenfipt \u00een carnea sa de lemn. \u00cel poart\u0103 cu demnitate, asemenea unuia din supravie\u021buitorii celui de Al Doilea R\u0103zboi Mondial pe care i-am cunoscut, f\u0103r\u0103 s\u0103 se team\u0103 de pericolul desprinderii \u0219i al c\u0103l\u0103toriei \u00eempreun\u0103 cu s\u00e2ngele spre inima sa. Odat\u0103 cu acest glon\u021b \u00eencepe, tr\u0103it\u0103, retr\u0103it\u0103, tragedia de la Sf\u00e2nta M\u0103n\u0103stire Arkadi.
\nCel mai \u00eenalt munte din Creta, 2500 metri, Psiloritis a fost \u00een timpul ocupa\u021biei otomane \u0219i refugiul celor care ac\u021bionau \u00eempotriva autorit\u0103\u021bilor, revolta\u021bi de \u00een\u0103sprirea asupririi cre\u0219tinilor, de st\u0103p\u00e2nirea str\u0103in\u0103. Hot\u0103r\u00e2rea lor de a nu li se mai supune, a f\u0103cut limpede apropierea unui conflict armat. M\u0103n\u0103stirea Arkadi, av\u00e2ndu-l egumen pe Gavriil Marinakis, a devenit centrul patrio\u021bilor cretani, al opera\u021biunilor pentru alungarea turcilor. Ace\u0219tia, convin\u0219i c\u0103 distrugerea m\u0103n\u0103stirii ar fi dus la \u00een\u0103bu\u0219irea revolu\u021biei care amenin\u021ba s\u0103 cuprind\u0103 insula, au trecut la atac. Vorbim de for\u021be reunind circa 15 000 de militari turci \u0219i egipteni sub conducerea lui Mustafa Pa\u0219a care \u00een noaptea de 7 spre 8 noiembrie au preg\u0103tit asaltul asupra l\u0103ca\u0219ului, \u00eentre ale c\u0103rui ziduri se aflau 964 de persoane: 325 de b\u0103rba\u021bi, restul femei \u0219i copii. \u00cen diminea\u021ba zilei de 8 noiembrie, dup\u0103 slujba \u00een cinstea Arhanghelilor, comandantul revolu\u021bionarilor Ioannis Dimakopoulos \u0219i stare\u021bul Gavriil au organizat ap\u0103rarea. Tunurile otomanilor au \u00eenceput s\u0103 trag\u0103 asupra por\u021bii prin care intrasem la venire. Concomitent, atacatorii au dat foc unei mori de v\u00e2nt care a ars p\u00e2n\u0103 la temelie \u00eempreun\u0103 cu oamenii ad\u0103posti\u021bi acolo. Cum turcii t\u0103iaser\u0103 orice posibilitate de sprijin pentru asedia\u021bi, ace\u0219tia, a doua zi, pe 9 noiembrie, cu egumenul Gavriil, comandantul Dimakopoulos, Kostis Yamboudakis \u0219i apriga Hariklia Daskalaki \u00een frunte, ced\u00e2nd metru dup\u0103 metru cu pierderi din am\u00e2ndou\u0103 p\u0103r\u021bile, nu odat\u0103 \u00een lupte corp la corp, s-au retras \u00een pivni\u021ba transformat\u0103 \u00een pulber\u0103rie. Acolo, au hot\u0103r\u00e2t s\u0103 nu se predea, s\u0103 moar\u0103 \u00een libertate \u0219i pentru credin\u021ba lor, iar legenda vrea ca \u00eensu\u0219i stare\u021bul s\u0103 fi dat foc prafului de pu\u0219c\u0103. Tunetul exploziei \u0219i al masacrului s-a auzit p\u00e2n\u0103 \u00een vremea lui Zeus \u0219i p\u00e2n\u0103 \u00een Europa lui Victor Hugo. Cerul a fost \u00eentunecat de carnea \u0219i oasele cretanilor \u0219i ale du\u0219manilor lor, iar p\u0103m\u00e2ntul Greciei s-a \u00eenro\u0219it de s\u00e2nge \u0219i ro\u0219u a r\u0103mas p\u00e2n\u0103 ast\u0103zi.
\n\u00cen acest lung culoar cu chiliile sale, poveste\u0219te cretana Emilia Mavromichelaki, erau \u00eengriji\u021bi r\u0103ni\u021bii, aici, \u00een refectoriu, au fost masacra\u021bi 36 de tineri. O urm\u0103m cu pa\u0219i grei, dintr-odat\u0103 totul doare, \u00een pulber\u0103ria tragediei, duc\u00e2nd instinctiv m\u00e2inile la urechi. De peste un veac \u0219i jum\u0103tate \u021bip\u0103tul continu\u0103 s\u0103 loveasc\u0103, deschiz\u00e2nd r\u0103ni aparent cicatrizate. Apoi ajungem la monumentul \u00een\u0103l\u021bat pe locul fostei mori de v\u00e2nt, cu busturile eroilor \u0219i cu zguduitorul s\u0103u osuar. Craniile stau \u00een\u0219irate pe rafturile unei vitrine ca \u00eentr-un sicriu de sticl\u0103 pus \u00een picioare, ca o coloan\u0103 \u00eentre ziua de ieri \u0219i cea de m\u00e2ine. F\u0103r\u0103 trec\u0103toarea carne, f\u0103r\u0103 ochi, f\u0103r\u0103 chip, cuiburile de os ale min\u021bii g\u00e2nditoare, poate \u0219i ale inimii sim\u021bitoare, nu mai au identitate. Dar continu\u0103 s\u0103 \u021bipe mai \u00eenalt \u0219i mai puternic dec\u00e2t \u00eensu\u0219i tunetul planetar al exploziei.
\nCopiii ne a\u0219teapt\u0103 l\u00e2ng\u0103 ultimele trepte ale sc\u0103rii s\u0103-i \u00eenso\u021bim, s\u0103 ne arate, merg\u00e2nd spre b\u0103tr\u00e2nul chiparos cu glon\u021bul \u00een crucea f\u0103pturii sale, au v\u0103zut printre ierburile \u0219i florile necunoscute \u0219i poate vindec\u0103toare fluturi alba\u0219tri \u0219i fluturi albi, cum arar mai ajung sub ochii no\u0219tri ast\u0103zi. Cum arar mai sunt.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

La aniversar\u0103 Nicolai T\u0102ICU\u021aU sentimente (ambiental) prim\u0103vara timpuriu c\u00e2teva din poemele mele netranscrise \u00eenc\u0103 \u00ee\u0219i fac cuib pe ramurile pomilor<\/p>\n","protected":false},"author":18,"featured_media":18831,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"colormag_page_container_layout":"default_layout","colormag_page_sidebar_layout":"default_layout","_monsterinsights_skip_tracking":false,"_uf_show_specific_survey":0,"_uf_disable_surveys":false,"ngg_post_thumbnail":0,"video_url":"","footnotes":""},"categories":[7,328],"tags":[],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/22597"}],"collection":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/18"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=22597"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/22597\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":22598,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/22597\/revisions\/22598"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/18831"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=22597"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=22597"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=22597"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}