{"id":22587,"date":"2024-02-04T17:48:46","date_gmt":"2024-02-04T14:48:46","guid":{"rendered":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=22587"},"modified":"2024-02-04T17:50:54","modified_gmt":"2024-02-04T14:50:54","slug":"spatii-culturale-nr-4-14","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=22587","title":{"rendered":"Spa\u021bii culturale nr. 4 (14)"},"content":{"rendered":"

REVISTE LITERARE<\/strong><\/p>\n

APOSTROF<\/strong>, Anul XX, nr.3 (226),2009 Cluj- Napoca. Prin ancheta Ce anume \u00eenseamn\u0103 pentru dvs noaptea? revista intr\u0103 cu non\u0219alan\u021b\u0103 \u00een \u201evia\u021ba de noapte” a scriitorului. \u0218i se conformeaz\u0103 printre al\u021bii: Liviu Antonesei, Paul Aretzu, Leo Butnaru, Horia G\u00e2rbea, Irina Petra\u0219, Adrian Popescu \u0219i George Vulturescu. \u201eDosarul” con\u021bine scrisorile lui Ion Negoi\u021bescu c\u0103tre Elisabeth Axmann-Mocanu privind traducerea \u00een german\u0103 a Istoriei literaturii rom\u00e2ne. Ovidiu Pecican \u00eel prezint\u0103, \u201ecu ochiul liber”, pe Ioan Milea, Mihaela Ursa – poezia C\u0103t\u0103linei Cadinoiu, iar Constantina Raveca Buleu – rafinament \u0219i erudi\u021bie la Paul Cornea. Maria Pal vine cu poeme, deoarece copacii debordeaz\u0103 de imagina\u021bie. C\u0103lin Teuti\u0219an \u00eel repereaz\u0103 pe Nicolae Breban fascinat de tiparele clasice \u00een \u201eoglinzi narative”. Cronicile literare sunt semnate de Irina Petra\u0219 (Vasile Igna, Lumin\u0103 neagr\u0103) \u0219i \u0218tefan Borbely (Dan Cristea, Poezie vie).<\/p>\n


\nAXIOMA<\/strong>, Anul X nr. 3 (108), mart. 2009, Ploie\u0219ti. Num\u0103r dedicat memoriei lui Nichita St\u0103nescu: Mircea Colo\u0219enco, N.S. – numismat, Crea\u021bia liric\u0103 erotic\u0103 nichitian\u0103, \u201eSocrate”-le N.S. \u00een traducere englez\u0103, N.S.: M\u0103rturisiri (Poezia t\u00e2n\u0103r\u0103), N.S.: manuscrise, autografe, aprecieri, Mihaela Cojocaru, N.S. \u0219i rom\u00e2nii din afara grani\u021belor, Nicolae Breb Popescu, Amintiri neretu\u0219ate. Un autograf al lui N.S.; Virginia Popescu traduce \u00een limba francez\u0103 patru poeme de N.S., Marian Chirulescu, N.S. – Bibliografie – Addenda (VIII) martie 2008-februarie 2009. Ieronim T\u0103taru este la a patra interven\u021bie asupra Istoriei… lui N. Manolescu, iar Constantin Trandafir semneaz\u0103 cronica literar\u0103 la Opera poetic\u0103 a Anei Blandiana. Partea liric\u0103 este asigurat\u0103 de Marian Ruscu, Vasile Ioan Ciutacu \u0219i C\u0103t\u0103lina Ene.<\/p>\n


\nBUCOVINA LITERAR\u0102<\/strong>, Serie nou\u0103 Anul XX nr. 4 (218) apr. 2009, Suceava. Magda Ursache: Spuneam c\u0103 permutabilii no\u0219tri condeieri, care n-au \u00eenotat contra curentului nici ante, nici post ceau\u0219ist, mereu pe faz\u0103 (\u201eStay tuned!) au intrat cu zel \u00een programul de de- construc\u021bie, de des-compunere, un punct nodal fiind desele exers\u0103ri de denigrare a Unirii mici sau mari. Remarc simplitatea \u0219i modestia omului cult, a istoricului \u0219i criticului literar Irina Petra\u0219 \u00een discu\u021bia cu Marcel Mure\u0219eanu: Mi-ar pl\u0103cea s\u0103 fiu crezut\u0103 pe cuv\u00e2nt \u0219i urmat\u0103 c\u00e2nd spun c\u0103 o carte e bun\u0103. Poezia din acest num\u0103r este semnat\u0103 de Octavian Doclin \u0219i Liviu Ioan Stoiciu, iar proza de Gheorghe Mocanu. Theodor Codreanu scrie despre Istoria \u201ecanonic\u0103” a literaturii rom\u00e2ne (II) a lui N. Manolescu, Ioan Holban despre Teatrografiile Olti\u021bei C\u00e2ntec, Adrian Dinu Rachieru despre In terbelicul basarabean \u0219i poezia \u201ede tranzi\u021bie” (Voci feminine) I, Rodica Mure\u0219an despre Cartea celor optzeci \u0219i opt de taine ale lui Emilian Marcu.<\/p>\n


\nCAFENEAUA LITERAR\u0102<\/strong>, Anul VI nr. 4 \/ 70, aprilie, 2009, Pite\u0219ti. \u00een interviul realizat de Dora Pavel, Gheorghe Grigurcu opineaz\u0103: O con\u0219tiin\u021b\u0103 a scrisului ne \u00eensufle\u021be\u0219te \u0219i totodat\u0103 ne inhib\u0103, scriitorul fiind, dup\u0103 cum spunea Valery, \u201ecel pentru care o fraza nu e un act incon\u0219tient, analog mastica\u021biei \u0219i \u00eenghi\u021birii la un om gr\u0103bit care nu simte ce m\u0103n\u00e2nc\u0103”. Acest gest special al activit\u0103\u021bii noastre ne \u00eendeamn\u0103 la o veghe care e un stimul, dar \u0219i un filtru ce risc\u0103 a deveni blocaj. Virgil Diaconu, despre Mircea Muthu, poetul Grafii-lor. La Mircea Muthu, poezia mi s-a p\u0103rut c\u0103 este \u00eemp\u0103r\u021bit\u0103 \u00eentre realitatea exterioar\u0103 \u0219i cea interioar\u0103 (spiritual\u0103) \u0219i ca ponderea lor este echilibrat\u0103.[…] Oriunde am repera, \u00eens\u0103, obiectul inspira\u021biei, care prinde corp poetic, poemele lui Mircea Muthu se arat\u0103 a fi discrete, temperate, potolite \u00een starea pe care o transmit. Petru\u021b P\u00e2rvescu se preg\u0103te\u0219te s\u0103 vin\u0103 \u00een libr\u0103rii pe\/cu bulevardul oric\u0103rei victorii \u0219i, ca s\u0103 n-o lu\u0103m drept glum\u0103, ne trimite, pe o pagin\u0103 a revistei, un poem-scrisoare deschis\u0103…<\/p>\n


\nCETATEA CULTURAL\u0102<\/strong>, Seria a lll-a, Anul X, nr. 4 (88), apr.. 2009, Cluj-Napoca. Exist\u0103m prin limba rom\u00e2n\u0103. Victoria Milescu spune \u00een poem: limba rom\u00e2n\u0103 \u021bine deasupra noastr\u0103\/un cer rom\u00e2nesc \u021b..J stau cu limba rom\u00e2n\u0103 la mas\u0103 \u0219i \u00eenghit greu lacrimile ei. \u00een eseul s\u0103u, Iulian Chivu precizeaz\u0103: Valoarea, ca \u00eentemeiere, este o autologie istoric\u0103 \u0219i, \u00een consecin\u021b\u0103, t perisabil\u0103 sub presiunea unor factori care \u00eei cer \u00eenlocuirea sau chiar desfiin\u021barea. \u0218i pentuu c\u0103, a\u0219a cum spunea Artur Silvestri \u00een studiul \u201e\u00eentoarcerea \u00een timp”, Natura primordial\u0103 este de jur \u00eemprejurul nostru ca o fastuoas\u0103 cetate vie cu iriz\u0103ri de smarald, s\u0103-i numim pe c\u00e2\u021biva dintre cei care semneaz\u0103 poezie: Miron Scorobete, Luciana Medve, Teodora Jurma \u0219i Eugen Evu. \u00eentru aprecierea valorii literare semneaz\u0103: Constantin Cuble\u0219an (Florin Costinescu, Secunda eterna) \u0219i (Vasile Mic, Scara de lumin\u0103), Ion Cristofor (Martha Izsak, Obiectiv \u201eZita”), Adrian Botez (Ion Panait, La amurg, mai t\u00e2rziu, ca de obicei), Melania Cuc (lonu\u021b Caragea, Absen\u021ba a ceea ce suntem), \u0219i Dan Bruda\u0219cu (Dumitru Cema, Poe\u021bii vol. I). Proza este semnat\u0103 de: Teresia Bolchi\u0219-T\u0103taru, Mircea Ioan Casimcea \u0219i Wolfgang Klein.<\/p>\n


\nDACIA LITERAR\u0102<\/strong>, Anul XX (serie nou\u0103 din 1990), nr. 83 (2 \/ 2009), Ia\u0219i. \u00een editorial, Alexandru Zub \u00eent\u00e2lne\u0219te \u201eo explica\u021bie interesant\u0103* a fenomenului Unirii la A.D.Xenopol. Claudiu Komartin scrie despre Cristian Simionescu, cu care, de altfel, se afl\u0103 \u00een dialog \u0219i C\u0103lin Ciobotari. Tot C\u0103lin Ciobotari consemneaz\u0103 dialogurile cu Grigore Vieru (2006) \u0219i cu Comeliu \u0218tefanache (iunie 2008). In memoriam Grigore Vieru au scris: Constantin Ciopraga (printre ultimele pagini scrise de magistrul ie\u0219ean), Alexandru Zub, Daniel Corbu;in memoriam Constantin Ciopraga scrie Ilie Dan, iar in memoriam Comeliu \u0218tefanache scriu: Valentin Ciuc\u0103, Bogdan Ulmu, Mario Castro Navarrete. Aprecieri critice despre Dogma sau libertatea g\u00e2ndirii de Liviu Pendefunda face Ioan Holban, iar Emanuela Ilie despre Anticip\u0103ri, prefigur\u0103ri: Epitextc actuale. \u00een \u201eArca lui Noe” vine Marius Chelarucu Unele aspecte despre poemul de sorginte nipon\u0103 ffl Rom\u00e2nia (I). Printre prezent\u0103rile de carte f\u0103cute de Liviu Apetroaie se afl\u0103 Luna \u00een plin\u0103 zi de Dumitru Pan\u0103. Alte \u00eensemn\u0103ri critice apar\u021bin Amaliei Voicu (Gellu Dorian, Elegiile de la Dorweiler) \u0219i lui Constantin Secu (George B\u0103d\u0103r\u0103u, Suprarealismul rom\u00e2nesc \u00een context european).<\/p>\n


\nOGLINDA LITERAR\u0102<\/strong>, Anul VIII Nr. 88, apr. 2009, Foc\u0219ani. Din acest bogat num\u0103r vom r\u0103sfoi doar c\u00e2teva file de jurnal. Astfel, din jurnalul lui Cornel Ungureanu, \u00eentr-un episod din Trident \u0219i \u0219ansele postrevolu\u021bionare ale filmului, afl\u0103m despre Marilyn Monroe (rolul dansatoarei din pelicula \u201ePrin\u021bul \u0219i dansatoarea”): Sir Lawrence era un actor str\u0103lucit, un artist de elit\u0103, un aristocrat a scenei. Ea trebuia s\u0103-i fie pe m\u0103sur\u0103, adic\u0103 s\u0103 joace teatru, s\u0103 \u00eentruchipeze un personaj. Marilyn Monroe habar n- avea s\u0103 joace teatru. Ea \u0219tia s\u0103 \u00ee\u0219i pun\u0103 \u00een valoare z\u00e2mbetele, sur\u00e2sul, s\u0103 predea lec\u021bia de amor. Ea trecea din scen\u0103 \u00een via\u021b\u0103 \u0219i din via\u021b\u0103 \u00een scen\u0103 cu acela\u0219i sur\u00e2s care \u0219tia c\u0103 o face mai frumoas\u0103. Purta \u00een filme acelea\u0219i rochii pe care le purta \u00een fa\u021ba aman\u021bilor, a so\u021bilor, a posibililor t\u0103tici-iubi\u021bi. \u00een Jurnal mongol Leo Butnaru remarc\u0103: Era tot mai evident\u0103 – \u00eens\u0103 \u00eenc\u0103 nu… nest\u0103vilit\u0103, cum se \u00eent\u00e2mpla la Chi\u0219in\u0103u, \u0219i tendin\u021ba de re\u00eentoarcere la alfabetul tradi\u021bional al mongolilor, elaborat \u00een secolul 17, remarcabil prin comoditate, practicism \u0219i – \u00ee\u021bi subliniaz\u0103 \u00een mod special convorbitorul – marea iu\u021beal\u0103, aproape stenografic\u0103, de fixare a g\u00e2ndurilor. (Iu\u021beala o leg de starea mai general\u0103, indus\u0103 de galopul, prin istorie, step\u0103 a sprintenilor cai takhi de pe aici.) O parte din b\u0103tr\u00e2ni nici p\u00e2n\u0103 ast\u0103zi nu recurg la… azbuchea oficial\u0103. Din furnalul neconven\u021bional al lui Ioan Dumitru Denciu red\u0103m \u00eenceputul \u0219i sf\u00e2r\u0219itul unei zile transcrise: 23 decembrie 2007 Bal\u0219. Tocmai am parcurs partea I (din 4) a Iustine-i lui L. Durrell \u0219i vreau s\u0103 notez primele impresii. […] Slab\u0103 traducerea celebrei Catinca Ralea. \u00een Jurnal de bibliotec\u0103, Matei Romeo Pitulan prezint\u0103 istoria bisericii San Clemente din Roma, iar Bogdan Ulmu, consecvent, prezint\u0103 File dintr-un jurnal teatral, de data aceasta c\u00e2teva aprecieri vis \u0103 vis de revista Teatrului Na\u021bional din Craiova, SpectActor.<\/p>\n


\nPRO SAECULUM<\/strong>, Anul VIII, nr.3 (55), 15 aprilie 2009, Foc\u0219ani. Editorialul Domnului Profesor cu dragoste \u0219i admira\u021bie apar\u021bine lui Mircea Dinutz \u0219i este \u00een memoria lui Constantin Ciopraga. D.R. Popescu scrie un eseu despre Hamlet (Hamlet \u0219i Ofelia – Victor Rebengiuc \u0219i Mariana Mihu\u021b). C\u00e2teva pagini mai \u00eencolo, Lucia D\u0103r\u0103mu\u0219 se afl\u0103 \u00een dialog cu Victor Rebengiuc. Magda Ursache, conform\u00e2ndu-se remarcii lui Alexandru De\u0219liu – Dumneavoastr\u0103, doamn\u0103 Magda, \u00eencerca\u021bi pe cont propriu un proces al comunismului, a ajuns la episodul al III-lea. Liviu Ioan Stoiciu ne ofer\u0103 c\u00e2teva file din \u201ejurnalul poemelor” sale. Doina Popa scrie despre \u201egolanii din Pia\u021ba Universit\u0103\u021bii” prozo-poemul Firul de argint. Semneaz\u0103 eseuri: Lucia D\u0103r\u0103mu\u0219, Dumitru Matal\u0103 \u0219i Ioan Dumitru Denciu. Florentin Popescu le face \u201eportrete \u00een peni\u021b\u0103” lui Dan Grigorescu \u0219i Gheorghe Istrate. Poezia este semnat\u0103 de Viorica R\u0103du\u021b\u0103, Virgil Panait \u0219i Vlad Zb\u00e2rciog, iar proza de Mariana Zavati Gardner. Critica literar\u0103 este prezent\u0103 prin: Lucian Gruia (Ion Stratan, Casa p\u0103r\u0103sit\u0103), Ionel Necula (Aurel M. Buricea, Scriitori br\u0103ileni de azi), Mircea Dinutz (Liviu Ioan Stoiciu, Craterul Platon), (Ioan Dumitru Denciu, Chem\u0103tori \u0219i atrape), (Dan Petru\u0219c\u0103, Toate-s cam de pe c\u00e2nd) \u0219i Ionel Necula (Gheorghe Mocanu, Hematomul ro\u0219u).<\/p>\n


\nREVISTA NOU\u0102,<\/strong> Anul VI, nr.3 (48), 2009, C\u00e2mpina. Constantin Trandafir constat\u0103: Ata\u0219at de \u201espiritualism”, N. Steinhardt nu se \u00eempac\u0103 de fel cu inteligen\u021bele strict legate de certitudini, dar aprob\u0103 cultura \u201eclar\u0103 \u0219i ra\u021bional\u0103”. \u00een studiul Ce exist\u0103 \u0219i ce se vede, Florin Dochia pleac\u0103 de la o conferin\u021b\u0103 a lui Nassim Haramein despre Teoria unificat\u0103 a timpului. Iulian Moreanu continu\u0103 Amintiri despre Nicolae Velea (III), C.Trandafir \u201ecite\u0219te” c\u00e2teva file din jurnalul s\u0103u, de ast\u0103 dat\u0103: 1989 Din prim\u0103var\u0103 p\u00e2n\u0103 \u00een toamn\u0103, iar Codru\u021b Constantinescu, dintr-un jurnal special, prezint\u0103 Zile \u0219i nop\u021bi daneze. Poezie semneaz\u0103: Eugen Evu, Ada lonescu, Petru\u021b P\u00e2rvescu, Aron G\u0103al, Ibrahim Kadriu \u0219i Sare Gjegji. Iulian Moreanu e prezent cu proz\u0103. \u00eensemn\u0103rile critice sunt realizate de: Gherasim Rusu Togan (Iulian Moreanu, Ruleta mincinoas\u0103), Petrache Plopeanu (Mircea Bostan, Cu Dumnezeu \u00eenainte \u0219i cu dracu-n c\u00e2rc\u0103…), Victor Sterom (Gheorghe Mocu\u021ba, C\u0103l\u0103toria-exil), Mihai Antonescu (Ion Dumitru, La \u00eenceput de patimi \u0219i de joc) \u0219i \u0218tefan Ene (Dan Puric, Cine suntem).<\/p>\n


\nSUD, nr.3 <\/strong>(116), Anul 12, martie 2009, Bolintin Vale-Giurgiu-Bucure\u0219ti. \u00een eseul Neo-primitivismul, George Apostoiu observ\u0103: Dac\u0103 scopul campaniei de reevalu\u0103ri sus\u021binut\u0103 azi prin mijloace politice \u0219i ideologice urm\u0103re\u0219te bulversarea criteriilor de judecat\u0103 \u0219i eliminarea, \u00een final, a valorilor care confer\u0103 identitate culturii rom\u00e2ne\u0219ti, atunci demersul este unul distructiv, anti-modem \u0219i anti-european. Orice tentativ\u0103 de a impune o singur\u0103 direc\u021bie \u00een cultur\u0103 este echivalent\u0103 cu un primitivism nou, o revenire a celui care a demolat marea cultur\u0103 a anilor 50-60 sub t\u00e2m\u0103coapele realismului socialist. Liviu Ioan Stoiciu face delimit\u0103ri tran\u0219ante: Dup\u0103 19 ani de la Revolu\u021bie, cultura rom\u00e2n\u0103 a fost \u00eenlocuit\u0103 cu divertismentul! […] Cultura e confundat\u0103 cu lumea \u201eshow biz-‘Tui. […] Ce e sup\u0103r\u0103tor pentru mine e c\u0103 libertatea de con\u0219tiin\u021b\u0103 \u0219i de expresie (cu acoperire estetic\u0103 sau nu) e pus\u0103 sub semnul \u00eentreb\u0103rii de aici \u00eenainte, \u00een Rom\u00e2nia fiind tot un efect al politicii americane, apropo, al supravegherii generale de tip Big Brother. Cronica literar\u0103 este sus\u021binut\u0103 de Florentin Popescu (Florin Dochia, \u0218arpele dezaripat) \u0219i Radu Voinescu (Dan Mircea Cipariu, Poemul matri\u021b\u0103), iar Victoria Milescu prezint\u0103 trei c\u0103r\u021bi: M\u0103rturii dintre milenii de Angela Baciu-Moise, Poeme de \u0219apte zile de Miron \u021aic \u0219i Stare de \u0219oc de Gabriel Burlacu \u0219i Andana C\u0103linescu.<\/p>\n


\n13 PLUS<\/strong>, Anul XII, nr.1-2-3 (125), ianuarie- februarie-martie 2009, Bac\u0103u. \u00een \u201epolemicile sale cordiale” referitoare la mitul poetului na\u021bional, Melania Uiu\u021b\u0103, pe bun\u0103 dreptate, conchide: Eminescu are nevoie de o revigorare a operei ob\u021binut\u0103 numai prin recitirea poemelor sale \u0219i nu prin cit\u0103ri, etichete, cli\u0219ee etc. \u00eentrebarea \u00eenc\u0103 se mai pune: Este sau nu Eminescu Poetul Na\u021bional? Pentru c\u0103 nu exist\u0103 un r\u0103spuns simplu \u0219i
\npentru c\u0103 aceast\u0103 chestiune este mai complicat\u0103, ne limit\u0103m prin a spune c\u0103 Da, este, dar nu este doar at\u00e2t. Petre Isachi semneaz\u0103 marginalii la romanul lui Viorel Savin, aflat \u00een curs de apari\u021bie, Impostorul, vol. I \u0219i II (1). Poezia mare rom\u00e2neasc\u0103 este prezent\u0103 prin Mihai Eminescu, Nichita St\u0103nescu \u0219i Grigore Vieru. Lirica str\u0103in\u0103 este reprezentat\u0103 prin traduceri prin: Jorge Luis Borges, Ezra Pound, Gunnar Harding, Christine Busta, Gottfried Benn, T.S.Eliot, Umberto Saba \u0219i Werner Aspenstrom. Oana Andreea P\u0103tra\u0219cu scrie despre Varvara Petrovna Stavroghina – \u00eentre putere \u0219i sl\u0103biciune, Mariana Cr\u0103ciun despre Salman Rushdie, The firebird’s nest, Ana-Maria Mazilu despre Imaginar \u0219i imagina\u021bie \u00een literatura francez\u0103 contemporan\u0103 \u0219i Personaje dostoievskiene \u00een universul romanescul lui G. B\u0103l\u0103i\u021b\u0103 \u0219i N. Breban, Petronele Belatris Florea despre romanul columbian (Gabriel Garda Marc\u021buez).<\/p>\n

Cititorul de reviste<\/em><\/p>\n


\nR\u0103zvan Teo CHIRAC<\/strong>
\n\"\"

Casa Iteanu<\/strong><\/p>\n

La R\u00e2mnic, pe Strada Tudor
\nVladimirescu (fost\u0103 Carol I) exist\u0103 o
\ncas\u0103 care, \u00een ciuda mutil\u0103rilor suferite,
\nr\u0103m\u00e2ne reprezentativ\u0103 pentru stilul neorom\u00e2nesc.
\nConstruit\u0103 la \u00eenceputul
\nsecolului XX, Casa Iteanu cuprinde
\ndou\u0103 corpuri de \u00een\u0103l\u021bimi diferite. Cel
\ndin dreapta intr\u0103rii este un foi\u0219or cu
\ncoloane de inspira\u021bie br\u00e2ncoveneasc\u0103,
\nevoc\u00e2nd turnurile de ap\u0103rare sa
\nculele oltene\u0219ti. Observatorul atent descoper\u0103 la partea superioar\u0103 a foi\u0219orului, chiar sub strea\u0219in\u0103, br\u00e2ul \u00een torsad\u0103, element caracteristic arhitecturii medievale rom\u00e2ne\u0219ti. Este o \u00eempletitur\u0103 sau r\u0103sucitur\u0103 stilizat\u0103 \u0219i
\ngeometrizat\u0103, realizat\u0103 din mai multe
\nprofile sub\u021biri care, \u00een arhitectura sacr\u0103
\nortodox\u0103, este \u00eenc\u0103rcat\u0103 de o
\nsimbolistic\u0103 legat\u0103 de Sf\u00e2nta Treime.
\nLa corpul din st\u00e2nga intr\u0103rii s-a intervenit brutal prin astuparea
\ngolurilor, inclusiv a g\u00e2rliciului de la
\npivni\u021b\u0103. Intrarea, retras\u0103 de la linia fa\u021badei, este pus\u0103 \u00een valoare printr-o
\nscar\u0103 \u00eencorsetat\u0103 de balustrade cu
\nmotive tradi\u021bionale. St\u00e2lpii din lemn cu \u00eencrusta\u021bii atrag aten\u021bia iubitorului de frumos. \u00een fa\u021ba casei, de o parte \u0219i
\nde alta, troneaz\u0103 doi sfinc\u0219i din piatr\u0103 ce fac not\u0103 discordant\u0103 cu ambian\u021ba
\ngeneral\u0103 a imobilului. Ce vor fi c\u0103ut\u00e2nd acolo, nimeni nu ne poate r\u0103spunde. Mul\u021bi dintre trec\u0103tori nici m\u0103car nu-1 observ\u0103.
\nDespre proprietarul de alt\u0103dat\u0103 al casei – Alexandru Iteanu – afl\u0103m (din Enciclopedia Rom\u00e2niei, 1940) c\u0103 era \u201efarmacist, fost conferen\u021biar la Facultatea de Farmacie din Bucure\u0219ti, n\u0103scut pe 8 iunie 1870 \u00een Haghig, jude\u021bul Trei-Scaune (azi Covasna, n.red.). Deputat, fost \u0219ef al Partidului Na\u021bional Liberal din Trei-Scaune, prefect de R\u00e2mnicu S\u0103rat \u0219i Trei-Scaune, pre\u0219edinte al Camerei de Comer\u021b \u0219i Industrie din R\u00e2mnicu S\u0103rat \u0219i membru al Consiliului Sanitar Superior. Pre\u0219edinte al Asocia\u021biei Generale a Farmaci\u0219tilor din Rom\u00e2nia. A \u00eentemeiat laboratorul care-i poart\u0103 numele, ast\u0103zi (\u00een 1940, n. red.) cel mai important \u00een industria farmaceutic\u0103 a Rom\u00e2niei.
\nNi-1 \u00eenchipuim pe farmacistul de odinioar\u0103 scrut\u00e2nd din foi\u0219or parcul desf\u0103\u0219urat vizavi de casa de pe vechea Strad\u0103 Carol. De aici putea cuprinde cu privirea c\u00e2teva bijuterii de arhitectur\u0103 \u00eempr\u0103\u0219tiate \u00een geografia t\u00e2rgului de odinioar\u0103: casa Elizei Petrescu (azi Clubul copiilor), Teatrul comunal (azi disp\u0103rut) \u0219i – ceva mai departe – Palatul Administrativ, unde \u0219i- a desf\u0103\u0219urat o bun\u0103 bucat\u0103 de timp activitatea ca prefect.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

REVISTE LITERARE APOSTROF, Anul XX, nr.3 (226),2009 Cluj- Napoca. Prin ancheta Ce anume \u00eenseamn\u0103 pentru dvs noaptea? revista intr\u0103 cu<\/p>\n","protected":false},"author":18,"featured_media":10070,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"colormag_page_container_layout":"default_layout","colormag_page_sidebar_layout":"default_layout","_monsterinsights_skip_tracking":false,"_uf_show_specific_survey":0,"_uf_disable_surveys":false,"ngg_post_thumbnail":0,"video_url":"","footnotes":""},"categories":[7,328],"tags":[],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/22587"}],"collection":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/18"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=22587"}],"version-history":[{"count":3,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/22587\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":22590,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/22587\/revisions\/22590"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/10070"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=22587"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=22587"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=22587"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}