{"id":22575,"date":"2024-02-02T14:57:25","date_gmt":"2024-02-02T11:57:25","guid":{"rendered":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=22575"},"modified":"2024-02-02T14:57:25","modified_gmt":"2024-02-02T11:57:25","slug":"spatii-culturale-nr-4-12","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=22575","title":{"rendered":"Spa\u021bii culturale nr. 4 (12)"},"content":{"rendered":"

Artemiza AS\u0102NACHE<\/strong>
\n\"\"

Emil Brumaru,
\nun adolescent timid<\/strong><\/p>\n

Volumul C\u00e2ntece de adolescent (1957 – 1958), Editura Brumar, Timi\u0219oara, 2007 contureaz\u0103 un univers bine \u00eenchegat, cu un imaginar poetic bogat \u0219i surprinz\u0103tor, populat de insecte minuscule (p\u0103ianjeni, omizi, r\u00e2me, furnici, greieri, buburuze, c\u0103r\u0103bu\u0219i, mu\u0219te, fluturi), de molu\u0219te (melci uria\u0219i \u0219i gale\u0219i), de animale simbolice (\u0219erpi, vulpi, cerbi) \u0219i de tot felul de legume, fructe \u0219i plante (dovleci, mure, c\u0103p\u0219une, p\u0103tl\u0103gele, crini, nuferi, scaie\u021bi, ierburi, tufe de m\u0103rar \u0219i buruieni). Poetul \u00ee\u0219i petrece copil\u0103ria \u0219i adolescen\u021ba \u00een aceast\u0103 lume \u00eencerc\u00e2nd s\u0103-\u0219i g\u0103seasc\u0103 locul printre viet\u0103\u021bile \u0219i ierburile pe care le \u00eent\u00e2lne\u0219te la tot pasul.
\n\u00eencrez\u0103tor \u00een for\u021bele sale, adolescentul Brumaru (\u00een 1957, el avea 18 ani) p\u0103\u0219e\u0219te st\u00e2ngaci pe t\u0103r\u00e2mul poeziei, u\u0219or speriat de imaginile \u0219i de ideile poetice care zac ascunse \u00een fiin\u021ba sa. Scrisul devine un act eliberator, de exorcizare, pentru c\u0103 \u00eel oblig\u0103 s\u0103 \u00ee\u0219i \u00eenfrunte temerile \u0219i s\u0103 \u00ee\u0219i defineasc\u0103 identitatea: \u00cencrez\u0103tor, cu sufletul inform, \/ M-arunc din turnul unui ‘nalt poem, \/ F\u0103r\u0103 s\u0103 \u0219tiu, f\u0103r\u0103 s\u0103 vreau s\u0103-mi chem \/ Imaginile care-n mine dorm, \/ De care uneori m\u0103 tem (de-aici \u00eencepe c\u00e2ntecul, poezia care st\u0103 la \u00eenceputul volumului).
\nPoetul este o fiin\u021b\u0103 hipersensibil\u0103, care simte pe suflet zile f\u0103r\u0103 num\u0103r, umbra l\u0103sat\u0103 de un flutur, \u0219i pentru care o p\u00e2nz\u0103 de p\u0103ianjen pe um\u0103r devine de o greutate nemaipomenit\u0103: \u201eO p\u00e2nz\u0103 de p\u0103iajen mi se p\u0103rea pe um\u0103r \/ At\u00e2t de grea dar m\u00e2na n-o ridicam s-o scutur. \/ \u0218i m\u0103 m\u00e2hnea o g\u00e2z\u0103 \u0219i zile f\u0103r\u0103 num\u0103r \/ Sim\u021beam pe suflet umbra l\u0103sat\u0103 de un flutur (jurnal).
\nElanul tineresc \u0219i \u00eencrederea \u00een propriile for\u021be \u00eei dau poetului \u00eendr\u0103zneala de a se lupta cu astrul ceresc, \u00eencerc\u00e2nd s\u0103-1 detroneze: Orgolios \u0219i pur arunc spre soare \/ Lancia sufletului meu, biruitoare,
\n\/ Ca-n jurul frun\u021bii nimbul s\u0103-\u0219i r\u0103stoarne (simt toate r\u0103nile ascunse \u00een carne)”. \u00een fa\u021ba perfec\u021biunii, a absolutului, adolescentul se simte diform, umil, cople\u0219it: \u201eM\u0103 simt diform \u00een fa\u021ba ta, cristal!” (c\u00e2ntec de adolescent). De aceea va \u00eencerca s\u0103 se apropie c\u00e2t mai mult de perfec\u021biune, s\u0103 se autodep\u0103\u0219easc\u0103, iar pentru atingerea acestui scop nu ezit\u0103 s\u0103 fac\u0103 sacrificii.
\nDin confruntarea cu propriii demoni, poetul iese \u00eenving\u0103tor, maturizat, primenit suflete\u0219te. El ajunge s\u0103 se cunoasc\u0103 pe sine \u0219i dob\u00e2nde\u0219te, totodat\u0103, o cunoa\u0219tere superioar\u0103 a lumii care \u00eel \u00eenconjoar\u0103. Poemele sale au rodit \u0219i-i dau senza\u021bia \u00eemplinirii: \u201eSe \u00eemplinesc poemele \u00een mine \/ Ca ni\u0219te fructe dense \u0219i rotunde”, (se \u00eemplinesc poemele \u00een mine). Cu toate acestea, poetul r\u0103m\u00e2ne un ne\u00een\u021beles, un spirit a c\u0103rui esen\u021b\u0103 r\u0103m\u00e2ne necunoscut\u0103 celorlal\u021bi: \u201eEu v\u0103 aduc pe bra\u021be-adolescen\u021ba \/ Bolnav\u0103 de lumin\u0103 \u0219i candoare \/ Sufletul mei \u00ee\u0219i suie ca o floare \/ Necunoscut\u0103 pentru voi, esen\u021ba”.
\nDe\u0219i se declar\u0103 adolescent, copil\u0103ria zv\u00e2cne\u0219te \u00eenc\u0103 viu \u00een sufletul poetului, asemeni soarelui care \u00ee\u0219i arunc\u0103 landa sub\u021bire \/ \u00een \u0219oldul plantelor rumeg\u0103toare, poetul \u00eencearc\u0103 s\u0103 lase \u00een urm\u0103 candoarea copilului \u0219i s\u0103 se maturizeze. Orgolios, adolescentul este gata s\u0103 se autoflageleze, cu un \u021bip\u0103t de p\u00e2nde, de confuzii, de re\u021bineri (s\u0103-mi sparg \u00een ierburi sufletul de-atunci) numai pentru a suferi \u0219i a se schimba. Copil\u0103ria \u00eens\u0103 continu\u0103 s\u0103 \u00eel cheme \u00eentr- un univers care muste\u0219te de vitalitate, plenar, solar: \u201eIntr\u0103m \u00een var\u0103. Fructele \u00ee\u0219i leag\u0103 \/ \u00een carnea crud\u0103 miezurile bune. \/ Viperi fierbin\u021bi se r\u0103sucesc. Dospesc c\u0103p\u0219une. \/ Ziua \u00ee\u0219i stoarce sucul \u0219i-i \u00eentreag\u0103. \/ De undeva copil\u0103ria ne mai cheam\u0103. (\u00eentre anotimpuri).
\nPoemele din acest volum de \u00eenceput contureaz\u0103 o alt\u0103 imagine a lui Brumaru \u00een privin\u021ba liricii erotice. Cunoscut ca un poet care iube\u0219te franc \u0219i care nu se sfie\u0219te s\u0103 spun\u0103 pe nume organelor sexuale (ca \u00een volumele Dintr-o scorbur\u0103 de morcov – 1998, Infernala comedie – 2005), Brumaru are o alt\u0103 viziune asupra dragostei la v\u00e2rsta tinere\u021bii. El este mai degrab\u0103 un adolescent timid, care nu a gustat \u00eenc\u0103 din pl\u0103cerile erosului. Poetul nu ocole\u0219te tema iubirii, dar totul este a\u0219ezat sub un nimb de puritate: \u201eM\u00e2inile noastre s-au atins at\u00e2t de pure \/ \u0218i-at\u00e2t de clare umbrele-au r\u0103mas \/ Sub r\u0103muri\u0219uri crude de p\u0103dure, \/ \u00eenc\u00e2t mi-e fric\u0103 parc\u0103 \u0219i m\u0103 doare \/ Privirea ta de-acum str\u0103lucitoare…” (c\u00e2ntec de adolescent) – versuri care trimit la Luceaf\u0103rul eminescian. \u00een plus, nuditatea pare s\u0103 \u00eel fac\u0103 s\u0103 se simt\u0103 ru\u0219inat \u0219i speriat: \u201e\u0218i la t\u00e2mple prinde u\u0219or s\u0103-mi sune \/ S\u00e2ngele alb de duse toate acestea, poetul este deschis jocurilor erotice \u0219i nu este deranjat dac\u0103 fecioara face primul pas: „C-un m\u0103r zv\u00e2rlit \u00een mine putea orice fecioar\u0103 \/ S\u0103 m\u0103 doboare palid \u00een fragedele plante \/ \u0218i s\u0103 m\u0103 lege-n lan\u021buri sub\u021biri de diamante \/ Ca s\u0103-mi s\u0103rute trupul dumnezeiesc de cear\u0103 (jurnal). In c\u00e2ntec de faun, ini\u021biativa erotic\u0103 vine \u00eens\u0103 din partea poetului- faun: \u201eSunt faun \u0219i e timpul prin scorburi s\u0103 te caut \/ Ca s\u0103 te fr\u00e2ng \u00een iarba \u00eenalt\u0103 \u0219i fierbinte . Dragostea apare aici ca fiind complementar\u0103 artei, literaturii, c\u0103ci poetul decide s\u0103 scotoceasc\u0103 scorburile dup\u0103 ce \u00eencheie de scris: \u201eAscuns \u00een buruiene n-o s\u0103-\u021bi mai c\u00e2nt din flaut. \/ N-o s\u0103-\u021bi mai scriu poeme”.
\nSentimentul de timiditate este l\u0103sat, totu\u0219i, la o parte \u00een poezia arunc\u0103 tot. p\u0103\u0219e\u0219te gol. spre soare, unde poetul \u00eendeamn\u0103 la o tr\u0103ire frenetic\u0103 a vie\u021bii: \u201eS\u0103 ne iubim, dar viguro\u0219i, dar tineri. \/ Fr\u00e2n\u021bi \u00eempreun\u0103, liberi \u00eempreun\u0103. \/ Adolescen\u021ba l\u0103nciile-\u0219i sun\u0103: \/ \u00een l\u0103turi p\u00e2nde, la\u0219it\u0103\u021bi, re\u021bineri”. Totu\u0219i, accentul nu cade pe erotic, ci pe vitalitatea \u0219i pe \u00eendr\u0103zneala adolescentin\u0103 care \u00ee\u0219i subordoneaz\u0103 tot ce \u00eent\u00e2lne\u0219te \u00een cale.
\nDragostea este, la Brumaru, un sentiment care poate acapara \u00een mrejele ei toate f\u0103pturile. Poetul are foarte multe poeme intitulate idile, \u00een care rolurile partenerilor sunt jucate de plante sau animale.
\nPe aceast\u0103 linie se \u00eenscrie \u0219i poemul poveste, o idil\u0103 dintre un \u0219arpe \u0219i o floare. Poetul comprim\u0103 \u00een dou\u0103 catrene o \u00eentreag\u0103 poveste de dragoste ivit\u0103 \u00eentre doi parteneri din regnuri diferite, ca \u00een Riga Crypto \u0219i lapona Enigel de Ion Barbu. Chiar \u0219i finalul este asem\u0103n\u0103tor, c\u0103ci \u0219arpele este omor\u00e2t de ni\u0219te cerbi, a\u0219a cum ciuperca lui Barbu este ucis\u0103 de razele puternice ale soarelui: \u201eL\u00e2ng-un \u0219arpe de m\u0103tase \/ S-a oprit o floare verde \/ Fericit\u0103 s\u0103-i dezmierde \/ Lini\u0219tea primejdioas\u0103. \/ Dar pufo\u0219i de spaim\u0103 cerbii \/ L-au strivit \u0219i-ntre izvoare \/ Singur- a r\u0103mas o floare \/ Peste fr\u0103gezimea ierbii”.
\nDe o frumuse\u021be aparte, cu un ritm sprin\u021bar este poezia puck, c\u0103ci poetul \u00eel \u00eembie pe Puck, ca \u0219i c\u00e2nd ar fi cel mai bun prieten al s\u0103u, \u00eentr-o c\u0103l\u0103torie prin p\u0103duri, \u00eentr-o evadare din filele c\u0103r\u021bii. Poetul descrie un peisaj natural foarte bogat, populat deopotriv\u0103 de z\u00e2ne \u0219i de animale, contur\u00e2nd un cadru care trimite Ia cel eminescian: \u201eD\u0103-mi m\u00e2na, Puck. P\u0103durile-s a’ noastre \/ Pline cu z\u00e2ne mici c\u00e2t degetarul. \/ Pe prunduri fine sc\u00e2r\u021b\u00e2ie cle\u0219tarul \/ Izvoarelor rotunde \u0219i albastre” (puck).
\nRela\u021bia cu divinitatea este perceput\u0103 de poet \u00eentr-un mod aparte. Iisus este prezentat \u00eentr-o ipostaz\u0103 nou\u0103, aceea a unui adolescent apropiat de viet\u0103\u021bile naturii. Brumaru subliniaz\u0103, asemeni lui Vasile Voiculescu (\u00een gr\u0103dina Ghetsimani), latura uman\u0103 a lui Iisus: \u201eL\u00e2ng\u0103 izvorul sacru-al dimine\u021bii \/ Netulburat, Iisus f\u0103cea minuni. \/ Incon\u0219tiente-1 pip\u0103iau pe pulpe \/ R\u00e2mele lungi. EI, simplu \u0219i supus \/ Adolescentul, palidul. Iisus, Hr\u0103nea din palme, cu furnici, o vulpe, (yastel cre\u0219tin). \u00een alt\u0103 poezie, intitulat\u0103 tot pastel cre\u0219tin, Iisus \u00eencearc\u0103 s\u0103 se scalde pe furi\u0219, \u00een apele unui izvor: \u201eSub curcubeie r\u00e2mele sunt calde. \/ Unde-nverze\u0219te-n lintite izvorul, \/ Christ \u0219i-a l\u0103sat s\u0103-i lunece piciorul \/ \u0218i pe furi\u0219 \u00eencearc\u0103 s\u0103 se scalde…”.
\n\u00cen aceea\u0219i ipostaz\u0103 uman\u0103 este surprins\u0103 \u0219i Fecioara Maria, care, venit\u0103 \u00een tind\u0103 peste noapte, n\u0103\u0219tea printre balerci de rou\u0103. Na\u0219terea Fecioarei pare a nu fi diferit\u0103 de a celorlalte femei, fiind plasat\u0103 \u00eentr-un spa\u021biu autohton, rural, \u00een tind\u0103. Dar chiar \u0219i a\u0219a, Preacurata se ridic\u0103, parc\u0103, deasupra tuturor, c\u0103ci, la na\u0219terea M\u00e2ntuitorului, totul este sc\u0103ldat \u00een rou\u0103.
\nBrumaru este un poet cu un farmec cuceritor, care tope\u0219te \u00een pasta lui liric\u0103 elemente eterogene, reu\u0219ind s\u0103 le \u00eenchege \u00eentr-o poveste curg\u0103toare, senin\u0103. Chiar dac\u0103 \u00een C\u00e2ntece de adolescent apele nu \u0219i-au s\u0103pat \u00eenc\u0103 f\u0103ga\u0219ul lor ad\u00e2nc, put\u00e2nd fi recunoscute cu u\u0219urin\u021b\u0103 ecouri din Eminescu, Barbu sau Arghezi, cititorul simte c\u0103 din paginile c\u0103r\u021bii \u00eel inund\u0103 un \u0219uvoi de prospe\u021bime \u0219i r\u0103coare. Iar dac\u0103, atras fiind de acest val, \u00eencearc\u0103 s\u0103 deprind\u0103 me\u0219te\u0219ugul \u00eenotului, va fi pl\u0103cut surprins s\u0103 constate c\u0103, pe m\u0103sur\u0103 ce va trece de toate obstacolele (Julien Ospitalierul – 1974, C\u00e2ntece naive -1976, Adio, Robinson Crusoe – 1978, Dulapul \u00eendr\u0103gostit – 1980, Ruina unui samovar – 1983, Fluturii din pandi\u0219pan – 2003), va descoperi o lume captivant\u0103. \u0218i un poet pe m\u0103sur\u0103.<\/p>\n

Caruselul ideilor lirice
\n(cenaclu)<\/strong><\/p>\n

Cenaclul Adrenalitera al revistei Spa\u021bii culturale, prin activitatea sa, este metod\u0103 de lucru pentru realizarea fiec\u0103rui num\u0103r al revistei, dar \u0219i motiv pentru schimbul de opinii culturale privind \u201ereu\u0219ita” crea\u021biilor (textelor) literare proprii ale cenacli\u0219tilor, propuse spre lectur\u0103 \u0219i dezbatere.
\n\u00een perioada martie-aprilie au adus lucr\u0103ri, \u00een cadrul reuniunilor de lucru s\u0103pt\u0103m\u00e2nale: Cristina lacob, Elena Bost, Gheorghi\u021b\u0103 Dr\u0103ghici, Georgiana \u0218tef\u0103nescu, Radu Fefceac, Valeria Manta T\u0103icu\u021bu, Petrache Plopeanu, Valeriu Sofronie \u0219i Nicolai T\u0103icu\u021bu. Alte prezen\u021be cu opinii \u0219i puncte de vedere estetice: Georgiana Panait, Cornelia lonescu Ciurumelea, Lauren\u021biu Selegian, Marius Nicolae, Manuela Sava \u0219i Marian R\u0103dulescu.
\nPrintre ideile vehiculate \u00een cadrul cenaclului s-ar cuveni remarcate:
\n–\tpoezia nu trebuie s\u0103 fie un simplu expozeu al unui amalgam de idei;
\n–\tceea ce scrii ast\u0103zi trebuie s\u0103 satisfac\u0103 a\u0219tept\u0103rile cititorului (de poezie);
\n–\tpoezia \u00eencepe c\u00e2nd se termin\u0103 filosofia;
\n–\ts\u0103 l\u0103s\u0103m loc esen\u021bializ\u0103rii eului liric;
\n–\teste nevoie de o atitudine unitar\u0103 fa\u021b\u0103 de poezie;
\n–\tceea ce scrii s\u0103 fie \u00een armonie cu ceea ce e\u0219ti;
\n–\trespectarea, pe c\u00e2t posibil, a independen\u021bei poetului \u00een raport cu universal de a\u0219teptare al cititorului;
\n–\tpoezia trebuie s\u0103 fie \u0219i dincolo de cuvinte.
\n\u0218i c\u00e2teva idei recep\u021bionate \u00een timpul dezbaterilor pe marginea textelor prezentate de \u201ecei cu experien\u021b\u0103”:
\n–\tdiscursul poetic dezvolt\u0103 tema comun\u0103 – comunicare-noncomunicare, a se vedea spusa lui Antoine de Saint-Exupery: limbajul este surs\u0103 de ne\u00een\u021belegere \u00eentre oameni;
\n–\tironia este inerent\u0103, dar nu este etalat\u0103 \u00een atmosfer\u0103 kafkian\u0103;
\n–\turbea este doar un pretext; tema discursului este de fapt pierderea istoriei, iar urbea e una paradigmatic\u0103;
\n–\tarta de a realiza portretul unui personaj din fragmente (vezi Picasso);
\n–\ts-a plecat adesea de Ia mai multe motive ca s\u0103 se ajung\u0103 la un leitmotiv;
\n–\tse cuvine s\u0103 c\u0103ut\u0103m frumosul acestei vie\u021bi \u00eentru poezie.<\/p>\n

Cronicar<\/em><\/p>\n

Cultura ca zbor pe
\ndeasupra unui cuib de cuci<\/strong><\/p>\n

\u201eZborul culturii” \u0219i \u201en\u0103ucii” sunt cele dou\u0103 no\u021biuni folosite pentru a crea un fel de suspans lingvistico- cultural, cu trimiteri \u0219i reveniri, printr-un facil, dar nu prea transparent joc de cuvinte, la celebrul titlu al nu mai pu\u021bin celebrului film, Zbor deasupra unui cuib de cucii Mai cu seam\u0103 \u00een ora\u0219ele mici, putem scrie despre cultur\u0103 f\u0103r\u0103 a spune prea multe lucruri legate de ea, ne mobiliz\u0103m \u0219antiere\u0219te resursele \u0219i p\u00e2n\u0103 la urm\u0103 tot trebuie s\u0103 ias\u0103 ceva, nu are importan\u021b\u0103 ce anume. C\u00e2\u021bi n-au folosit p\u00e2n\u0103 la satura\u021bie cuv\u00e2ntul \u201ecultur\u0103”, c\u00e2\u021bi n-au trecut \u00een revist\u0103 \u201evalorile locale” sau „valorile na\u021bionale” \u0219i s-au pus pe ei \u00eentr-o lumin\u0103 favorabil\u0103, chit c\u0103, prin felul cum se exprim\u0103 – \u00een scris ori oral – pun \u00een mare suferin\u021b\u0103 limba rom\u00e2n\u0103? Sunt fenomene cu care cei care au mai r\u0103mas consumatori… mai mult sau mai pu\u021bin fideli de cultur\u0103 se confrunt\u0103 permanent.
\nS-a ajuns la situa\u021bia jenant\u0103 ca persoanele semidocte, veleitarii, autodidac\u021bii, oportuni\u0219tii refuza\u021bi \u00een alte domenii, s\u0103 fac\u0103 o frumoas\u0103 carier\u0103 ca editori, \u00eentemeietori de reviste \u0219i chiar scriitori, de\u0219i, a\u0219a cum am spus, ei sunt certa\u021bi definitiv \u0219i cu sintaxa elementar\u0103 a limbii rom\u00e2ne, \u0219i cu vocabularul ei fundamental, ca s\u0103 nu mai vorbim despre cel poetic! Ne\u021bin\u00e2nd seama de nimic, acest nimic fiind de fapt esen\u021ba \u201eac\u021biunilor lor culturale” ace\u0219ti pseudoculturali cu tupeu concluzioneaz\u0103 glorios, Ia fel de g\u0103unos ca \u00een \u00eentregul lor discurs, c\u0103 \u201ee nevoie de cultur\u0103” \u0219i c\u0103 ei sunt cei chema\u021bi s\u0103 restaureze, s\u0103 ordoneze, s\u0103 stabileasc\u0103 ierarhii culturale, s\u0103 Ie transforme \u00een patrimoniu local, na\u021bional \u0219i universal etc., etc., etc.
\nPartea proast\u0103 este c\u0103 sunt lua\u021bi \u00een serios \u0219i c\u0103 reu\u0219esc performan\u021ba de a se \u00eembog\u0103\u021bi, ei, semianalfabe\u021bii, din fondurile alocate culturii, pe care le acceseaz\u0103 \u0219i le ob\u021bin cu o u\u0219urin\u021b\u0103 mai mult dec\u00e2t suspect\u0103. Ora\u0219ele mici sunt un fel de \u00eemp\u0103r\u0103\u021bie a orbilor, \u00een care chiorul…<\/p>\n

PePe<\/em><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Artemiza AS\u0102NACHE Emil Brumaru, un adolescent timid Volumul C\u00e2ntece de adolescent (1957 – 1958), Editura Brumar, Timi\u0219oara, 2007 contureaz\u0103 un<\/p>\n","protected":false},"author":18,"featured_media":10070,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"colormag_page_container_layout":"default_layout","colormag_page_sidebar_layout":"default_layout","_monsterinsights_skip_tracking":false,"_uf_show_specific_survey":0,"_uf_disable_surveys":false,"ngg_post_thumbnail":0,"video_url":"","footnotes":""},"categories":[7,328],"tags":[],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/22575"}],"collection":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/18"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=22575"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/22575\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":22576,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/22575\/revisions\/22576"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/10070"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=22575"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=22575"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=22575"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}