{"id":22571,"date":"2024-02-01T16:53:03","date_gmt":"2024-02-01T13:53:03","guid":{"rendered":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=22571"},"modified":"2024-02-01T16:53:03","modified_gmt":"2024-02-01T13:53:03","slug":"spatii-culturale-nr-4-11","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=22571","title":{"rendered":"Spa\u021bii culturale nr. 4 (11)"},"content":{"rendered":"

GHEORGHI\u021a\u0102 DR\u0102GHICI<\/strong>
\n\"\"

Poeme de \u00eenceput<\/strong><\/p>\n

Este \u00een plin spectacol pe scena ne\u00eentrerupt\u0103 a \u00eentunericului.
\nSpune prima replic\u0103 \u0219i to\u021bi spectatorii
\n\u00eencep s\u0103 bat\u0103 din palme lic\u0103rind pe bolta cereasc\u0103.
\n\u00ee\u0219i aprinde apoi o lum\u00e2nare de veghe \u0219i numaidec\u00e2t
\nluna p\u0103trunde pe aceea\u0219i scen\u0103.
\nDestul de timid\u0103 totu\u0219i –
\nnu se vede dec\u00e2t jum\u0103tate.
\nAst\u0103zi se pare c\u0103 joac\u0103 roluri diferite;
\nstau mai mult cu spatele una la cealalt\u0103.
\n\u00een plin entuziasm noaptea
\nridic\u0103 sala \u00een picioare \u0219i este \u00een al nou\u0103lea cer.<\/p>\n

Din spate, timpul
\n– cel mai renumit dintre sufleuri – le aminte\u0219te
\nc\u0103 urmeaz\u0103 o nou\u0103 pies\u0103: ziua.
\nSpectacolul a luat sf\u00e2r\u0219it.<\/p>\n

***
\nSunt pe acest \u021b\u0103rm, pod \u00eentre dou\u0103 lumi.
\nPe de o parte e marea, ce tremur\u0103 uit\u00e2ndu-se \u00een ochii mei,
\niar pe de alt\u0103 parte e uscatul
\n(c\u0103ruia i-e \u00eenc\u0103 team\u0103 s\u0103 vorbeasc\u0103).
\n\u00eemi simt picioarele
\npl\u00e2nse
\nde lacrimile m\u0103rii
\ncare m\u0103 cheam\u0103 cu disperare s\u0103 fiu al ei.
\nP\u0103m\u00e2ntul tace, dar sur\u00e2de viclean.
\n\u0218tie c\u0103 mai devreme sau mai t\u00e2rziu
\nvoi fi \u00een \u00eentregime al lui…
\n***
\nAt\u00e2t de mult i-a luat omului s\u0103 z\u00e2mbeasc\u0103,
\n\u00eenc\u00e2t pe p\u0103m\u00e2nt au \u00eenceput s\u0103 apar\u0103 zilele,
\nnop\u021bile, apele, \u0219i, \u00een cele din urm\u0103, cerul.
\nA z\u00e2mbit mai \u00eent\u00e2i zilei,
\niar noaptea s-a \u00eennegrit de sup\u0103rare.
\nTimpul a \u00eencercat s\u0103 fug\u0103 \u0219i de atunci
\nnu s-a mai \u00eentors niciodat\u0103,
\nl\u0103s\u00e2nd \u00een urm\u0103 doar ape care mai pl\u00e2ng \u0219i ast\u0103zi.<\/p>\n


\nCatharsis<\/strong><\/p>\n

E-un colb de aur aruncat
\nPe-al lumii \u021b\u0103rm de ne\u0219tiut
\n\u0218i c\u00e2nt-un vals de neuitat
\nPe valul s\u0103u de timp pierdut.<\/p>\n

El, leg\u0103nat de mii de ani,
\nAscult\u0103 scripca lungii seri
\n\u0218i vede-n umbr\u0103 doi orfani,
\nCopii ai tristelor pl\u0103ceri.<\/p>\n

E-at\u00e2t de-albastru, dar profan,
\nC\u0103ci nu-i nimic pe placul lui;
\nVin voci cu toate simultan
\nPe drumul nou al nim\u0103nui.<\/p>\n

S-a stins pe apa de cristal
\n\u00cen focul astei prim\u0103veri;
\n\u0218i-a dus fiin\u021ba \u00een aval,
\nR\u00e2z\u00e2nd de tristele pl\u0103ceri.<\/p>\n

E azi nisip care-a plecat
\nDin nou spre-un cap\u0103t de-nceput,
\nDar, iat\u0103, toate s-au uitat
\nC\u0103ci a g\u0103sit tot ce-a pierdut.<\/p>\n


\nPETRACHE PLOPEANU<\/strong>
\n\"\"

Codru\u021b Constantinescu
\n\u0219i Aventura Magna
\na demitiz\u0103rii spa\u021biului c\u0103r\u021bii<\/strong><\/p>\n

Suntem prin\u0219i \u00eentre Scyllele \u0219i Carybdele vie\u021bii de zi cu zi \u0219i de foarte multe ori g\u00e2ndul vinovat c\u0103 a trecut o vrane \u0219i \u00eenc\u0103 o vreme de c\u00e2nd nu am mai r\u0103sfoit o carte – \u00een sensul concret al lecturii \u0219i nu al actului simplu de a da foaie dup\u0103 foaie \u00eencepe s\u0103 prind\u0103 contur tot mai clar. Nimic de zis, tr\u0103im de la un timp, care coincide cu deschiderea noastr\u0103 puternic\u0103 spre cultura lumii \u00eentregi, adev\u0103rate aventuri ale cunoa\u0219terii, aventuri pe care ni le apropriem con\u0219tien\u021bi sau involuntar, dar adev\u0103rata aventur\u0103, Aventura Magna este f\u0103r\u0103 \u00eendoial\u0103 aceea \u00een care noi juc\u0103m rolul principal \u00een ve\u0219nica pies\u0103 a m\u00e2ng\u00e2ierii, a lu\u0103rii \u00een st\u0103p\u00e2nire, a posed\u0103rii cu extaz a acelei fiin\u021be pe care o lumini carte. \u00een fa\u021ba acestei p\u0103trunderi \u00eentr-un univers de unde nu am vrea s\u0103 mai plec\u0103m, cedeaz\u0103 orice fel de incongruen\u021be personale \u0219i banale, orice urm\u0103 de metafizic\u0103 a pie\u021bei \u0219i a lucrului nesemnificativ. Cei care au \u021binut \u00een m\u00e2n\u0103 o carte mai mult de c\u00e2teva clipe, \u0219tiu despre ce vorbesc, iar Codru\u021b Constantinescu cu at\u00e2t mai mult
\nLumea lui Codru\u021b Constantinescu din A TR\u0102I PENTRU A CITI, c\u0103r\u021bi, istorii, portrete, Editura Karta- Graphic, Ploie\u0219ti, 2008, este una a abandon\u0103rii, a dedubl\u0103rii \u0219i multiplic\u0103rii gestului \u0219i cuv\u00e2ntului altora, cu fiecare carte pe care o cite\u0219te \u0219i pe care apoi o prinde \u00een cuv\u00e2ntul \u0219i gestul propriu ca \u00eentr-o fresc\u0103 voit patinat\u0103 pentru a-i atribui o valoare, pe care numai cunosc\u0103torii o pot aprecia. Codru\u021b Constantinescu absolvent al Facult\u0103\u021bii de Istorie a Universit\u0103\u021bii Bucure\u0219ti (2000), cursant la The
\nInternational People’s College, Hehingor, Danemarca, august-decembrie 2000, Mastetat \u00een studii europene al Universit\u0103\u021bii din Geneva \u00eentre anii 2001 \u0219i 2003 \u0219i ne oprim aici, este un c\u0103l\u0103tor \u0219i la propriu \u0219i la figurat prin spa\u021bii culturale diverse, iar lucrarea asupra c\u0103reia m-am oprit acum nu face altceva dec\u00e2t s\u0103 fie o adev\u0103rat\u0103 \u201erelatarea a c\u0103l\u0103toriei”, o c\u0103l\u0103torie ini\u021biatic\u0103, pentru c\u0103 orice nou\u0103 carte citit\u0103 este o nou\u0103 prob\u0103 trecut\u0103, \u0219i pentru autorul ei \u0219i pentru mine, cel care m\u0103 opresc asupra spuselor sale \u0219i poate \u0219i pentru aceia care vor percepe cu adev\u0103rat mesajul pe care doresc s\u0103-l transmit Ia r\u00e2ndul meu.
\nAsigur de la bun \u00eenceput pe acela care, pe urma celor scrise de mine aici, va lua \u00een m\u00e2n\u0103, dac\u0103 nu a f\u0103cut-o p\u00e2n\u0103 acum, cartea numit\u0103 mai sus, A TR\u0102I PENTRU A CITI,…, c\u0103 titlul reflect\u0103 perfect realitatea con\u021binut\u0103 \u00een paginile ei: \u00eentr-un stil atr\u0103g\u0103tor, f\u0103r\u0103 trimiteri critice sofisticate, un scris din care transpare clar forma\u021bia istoric\u0103, dar \u0219i aceea ampl\u0103 cultural\u0103, Codru\u021b Constantinescu dialogheaz\u0103 cu noi pe diferite teme, f\u0103c\u00e2nd treceri insesizabile de la reflec\u021biile sale la acelea ale diferitelor personalit\u0103\u021bi culturale sau politice, ajut\u00e2nd cititorul s\u0103 treac\u0103 acele probe ini\u021biatice, identificate cu profunde acte culturale.
\nIn cele 31 de articole, care, ne dezv\u0103luie autorul, au fost publicate \u00een paginile unor reviste din Rom\u00e2nia precum \u201eTimpul”, \u201eRevista 22″, \u201eArge\u0219”, \u201eAxioma”, \u201eRevista Nou\u0103”,\u00een perioada 2003 – 2007, identific\u0103m teme de o puternic\u0103 actualitate, nu numai cultural\u0103 ci \u0219i social-politic\u0103, care ne reamintesc, dac\u0103 \u0219tiam c\u00e2te ceva, sau care ne introduc frust \u00een via\u021ba \u0219i opera unor \u00eenc\u0103 necunoscu\u021bi pentru noi rom\u00e2nii, \u00eembog\u0103\u021bindu-ne \u00eens\u0103 \u201evaliza” personal\u0103 cu numeroase aspecte inedite, comentarii la fel de inedite \u0219i pertinente despre diferite personalit\u0103\u021bi ale secolului XX merg\u00e2nd uneori p\u00e2n\u0103 \u00een prezent, despre diferite fenomene ale aceluia\u0219i secol, r\u0103zboiul, comunismul, fascismul, decolonizarea, problemele societ\u0103\u021bii irlandeze contemporane, dar nesfiindu-se s\u0103 coboare \u00een timp chiar p\u00e2n\u0103 \u00een lumea antic\u0103 a Egiptului, Greciei \u0219i Romei Antice sau s\u0103 h\u0103l\u0103duiasc\u0103 asemenea cavalerilor prin fascinanta lume a Evului Mediu, atunci c\u00e2nd face o extindere interesant\u0103 a fenomenului sclaviei, aduc\u00e2ndu-1 \u00een plin\u0103 lume comunist\u0103.
\nEvenimente precum Al Doilea R\u0103zboi Mondial pentru care autorul m\u0103rturise\u0219te c\u0103 are un interes sporit, \u00eei prilejuie\u0219te o ampl\u0103 \u0219i extrem de divers\u0103 abordare, aceea a sintetiz\u0103rii autobiografiilor unor puternice personalit\u0103\u021bi culturale europene precum, Carlo Levi, Cesare Pavese, sau prin referiri indirect- autobiografice ca \u00een cazul lui Vasili Grosman, a unor expuneri clare \u0219i concise despre anumite c\u0103r\u021bi \u00een care locul central \u00eel are reflec\u021bia despre locul omului \u00een mijlocul mor\u021bii, ca \u00een cazul splendidelor t\u0103ieturi din cartea lui Jonathan Littell, Leu Bienveillantes.
\nPe Codru\u021b Constantinescu \u00eel preocup\u0103 \u00eentr-o m\u0103sur\u0103 important\u0103 \u0219i aici facem din nou apel la forma\u021bia sa istoric\u0103, acea problematic\u0103 legat\u0103 de \u201eimaginea celuilalt”, un aspect de mentalitate colectiv\u0103, aduc\u00e2nd \u00een fata noastr\u0103 cazul foarte apropiat al Rom\u00e2niei, fie comuniste, fie postdecembriste, vizualizat de c\u0103tre o serie de \u201ec\u0103l\u0103tori str\u0103ini”, \u0219i am pus aici ghilimelele respective pentru a accentua \u0219i mai mult compara\u021bia cu acei c\u0103l\u0103tori str\u0103ini, care din secolul al XVII-lea au trecut \u0219i prin spa\u021biul rom\u00e2nesc, unii spre alte \u021b\u0103ri, al\u021bii r\u0103m\u00e2n\u00e2nd aici un timp mai \u00eendelungat. Sunt prezenta\u021bi cu acurate\u021be \u0219tiin\u021bific\u0103 patru din ace\u0219ti c\u0103l\u0103tori contemporani prin Rom\u00e2nia de dup\u0103 1989, Robert Kaplan, Fantomele Balcanilor, volum ap\u0103rut \u00een 1993 \u0219i La r\u0103s\u0103rit de Tartaria, ap\u0103rut dup\u0103 1998, Alain Kerjean, Voyaje en Roumanie, de la Translvanie au delta du Danube, ap\u0103rut \u00een 2007, Philip O Ceallaigh, \u00eensemn\u0103ri dintr-un bordel turcesc, tradus \u0219i \u00een Rom\u00e2nia \u00een 2007 \u0219i ap\u0103rut la Editura Poirom \u0219i al treilea \u201ec\u0103l\u0103tor”, Mike Ormbsky cu Grand Bazar Romania, ap\u0103rut la Editura Compania \u00een 2008, d\u00e2ndu-ni-se ample excerpte din lucr\u0103rile acestora \u00een str\u00e2ns\u0103 leg\u0103tur\u0103 cu diferite aspecte ale societ\u0103\u021bii rom\u00e2ne\u0219ti \u00een ve\u0219nica perioad\u0103 de tranzi\u021bie. Prezentarea celor patru \u0219i a lucr\u0103rilor lor \u00eei prilejuie\u0219te lui Codru\u021b Constantinescu comentarii proprii despre aspectele citate \u0219i despre altele \u00eentr-un stil acid, amar- ironic \u0219i foarte deta\u0219at de \u201eai no\u0219tri”.
\nConsider c\u0103 este necesar\u0103 o enumerare a titlurilor eseurilor cuprinse \u00een lucrare, pornind de la considera\u021biile c\u0103 voi reu\u0219i astfel s\u0103 \u00eentregesc cu anumite detalii sfera interesului cultural al autorului, iar pe de alt\u0103 parte pentru a-mi facilita pl\u0103cerea ad\u00e2ncirii \u00een con\u021binutul eseurilor respective printr-o grupare a acestora potrivit anumitor tematici, desigur subiectivitatea autorului acestor r\u00e2nduri r\u0103m\u00e2n\u00e2nd determinant\u0103, dar neav\u00e2nd prea mult spa\u021biu de manevr\u0103 datorit\u0103 exactit\u0103\u021bii direc\u021biilor pe care Codru\u021b Constantinescu le-a vizat \u0219i le-a prezentat.
\nAm \u00eencercat s\u0103 realizez o grupare a titlurilor potrivit acelor direc\u021bii tematice la care m\u0103 refeream \u00een fraza anterioar\u0103. Dup\u0103 bog\u0103\u021bia \u0219i st\u0103ruin\u021ba autorului putem considera drept o prioritate acordat\u0103 de el fenomenelor secolului XX – uneori titlurile reproduc chiar titlurile unor lucr\u0103ri referitoare la fenomenele respecive – : Noi \u0219i Occidentul, Mitul ca arm\u0103 de atac, Na\u0219terea unei noi dictaturi. Rusia lui Putin, Despre fondatorul Ordinului Linguri\u021bei, Amos Oz, Un drum prea \u00eendep\u0103rtat, Binevoitoarele – sau povestea unui succes fulger\u0103tor, Tragica poveste a unui regiment german pe Frontul de Est, Carnetele vie\u021bii \u0219i ale mor\u021bii, Paris, adev\u0103rata capital\u0103 a intelectualit\u0103\u021bii rom\u00e2ne, Jean Francois Revel – sau singur \u00eempotriva
\nsistemului, Responsabilitatea mass-media \u00een concep\u021bia lui Jean Francois Revel, Dou\u0103 analiza despre Fran\u021ba, Denis de Rougemont: destinul unui european convins, R\u0103zboiul civil european 1917 – 1945.
\n\u00een al doilea r\u00e2nd autobiografiile unor personalit\u0103\u021bi culturale \u00eel incit\u0103 pe Codru\u021b Constantinescu, dar nu \u00eentr-un mod sterp \u0219i unilateral ci folosindu-\u0219i cu abilitate cultural\u0103 deprinderile de a face leg\u0103turi cu fenomene \u0219i evenimente, care pun mult mai mult \u00een eviden\u021b\u0103 personalit\u0103\u021bile respective, dec\u00e2t dac\u0103 s-ar fi urmat un fir liniar punctat doar din c\u00e2nd \u00een c\u00e2nd cu anumite desf\u0103\u0219ur\u0103ri. C\u0103r\u021bile pe care le-a citit \u0219i care au un con\u021binut mai mult sau mai pu\u021bin autobiografic \u00eei dau posibilitatea s\u0103 ne \u00eenf\u0103\u021bi\u0219eze o ampl\u0103 culoare social-politic\u0103 \u0219i istoric\u0103 \u00een care via\u021ba protagoni\u0219tilor nu se pierde ci dimpotriv\u0103 este ilustrat\u0103 puternic. Titlurile sunt: Mario Vargas Llosa \u0219i \u201ePe\u0219tele \u00een ap\u0103”, Descoperind lumea pentru a o povesti, Denis de Rougemont…,Karen Blixen: destinul unei femei curajoase, Femeia irlandez\u0103 \u00eentre tradi\u021bia conservatoare \u0219i emancipare – cazul Nuala CXFaolain, Dou\u0103 copil\u0103rii irlandeze, Du\u0219manilor mei, acest pumnal, Destinul \u0219i scrierile a doi confinati.
\nAr urma apoi acele eseuri despre viziunile str\u0103ine asupra Rom\u00e2niei, pe care deja le-am amintit mai sus. Nu voi reveni la acestea dec\u00e2t pentru a aminti \u00een paranteze titlurile respectivelor eseuri (Robert Kaplan, o alt\u0103 viziune asupra Rom\u00e2niei, Minunatele amintiri a trei c\u0103l\u0103tori str\u0103ini \u00een Rom\u00e2nia contemporan\u0103) \u0219i pentru a introduce \u00een discu\u021bie un alt eseu cuprins \u00een carte, care poate prefa\u021ba discu\u021bia despre \u201eimaginea celuilalt”, este vorba de Mitul ca arm\u0103 de atac, \u00een care este prezentat\u0103 lucrarea lui Lucian Boia, Istorie \u0219i mit \u00een con\u0219tiin\u021ba rom\u00e2neasc\u0103. \u201eNu ne vine s\u0103 credem – scrie aici \u00eentr-o luare de pozi\u021bie proprie Codru\u021b Constantinescu -, dar falsificarea trecutului nostru de c\u0103tre comuni\u0219ti, (…) \u0219i-a pus amprenta din plin asupra evolu\u021biei societ\u0103\u021bii rom\u00e2ne\u0219ti de dup\u0103 1989, explic\u00e2nd multe din nereu\u0219itele, violen\u021bele, \u00eent\u00e2rzierile, rateurilor noastre” \u0219i se \u00eentreab\u0103 la sf\u00e2r\u0219it \u201eMai are mitul vreun viitor? Este posibil, \u00eens\u0103 el se va adapta cerin\u021belor lumii contemporane, urm\u00e2nd s\u0103 legitimeze actele \u0219i elitele politice (mitul civilizator al Uniunii Europene). S\u0103 sper\u0103m – continu\u0103 el – c\u0103 cel pu\u021bin f\u0103bricu\u021ba de mituri rom\u00e2ne\u0219ti se va mai de-dramatiza\/democratiza \u0219i c\u0103 din ce \u00een ce mai pu\u021bini rom\u00e2ni vor mai crede \u00een ele”,
\nE un sf\u00e2r\u0219it logic al prezentului eseu pentru c\u0103 tot ceea ce a f\u0103cut Codru\u021b Constantinescu \u00een cele 210 pagini (scris propriu f\u0103r\u0103 Precuv\u00e2ntare \u0219i Postfa\u021b\u0103), este de fapt o ac\u021biune demitizant\u0103. El demitizeaz\u0103 ceea ce lipsa lecturii ar putea s\u0103 ne fac\u0103 s\u0103 credem despre orice carte pe care o vedem pe tarabe \u0219i nu ne aplec\u0103m asupra ei, \u0219i ne \u00eendeamn\u0103 s\u0103 continu\u0103m demitizarea singuri.<\/p>\n


\nMANUELA CAMELIA SAVA<\/strong>
\n\"\"

RARA AVIS<\/strong><\/p>\n

Ne putem pune \u00eentrebarea dac\u0103 opera Hortensiei Papadat-Bengescu mai este oare de actualitate. Da \u0219i nu. R\u0103spunsurile pot fi variate. Depinde de cel care judec\u0103 acest lucru. Dac\u0103 ar fi s\u0103 ne ghid\u0103m dup\u0103 faptul .c\u0103 unele manuale \u0219colare o trateaz\u0103 superficial sau chiar deloc, romanele ei nefiind pe gustul tuturor, mai ales pe al celor neini\u021bia\u021bi \u00een taina romanelor, \u00een taina lecturilor serioase, cum ar fi elevii din \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2ntul preuniversitar, atunci am putea spune c\u0103 Hortensia Papadat-Bengescu este o \u201erara avis” pe care o mai apreciaz\u0103 doar lectorii aviza\u021bi, bucur\u00e2ndu-se, ori de c\u00e2te ori au ocazia, de scrierile ei pline de nerv, pline de via\u021b\u0103.
\nDebut\u00e2nd \u00een epoca de glorie a literaturii rom\u00e2ne, \u00een 1919 cu volumul \u201eApe ad\u00e2nci”, c\u00e2nd se afirmau nume ca Liviu Rebreanu, Lucian Blaga, Ion Barbu \u0219i Mihail Sadoveanu, Hortensia Papadat-Bengescu este promovat\u0103 de criticul Eugen Lovinescu care vedea \u00een opera ei o ilustrare a evolu\u021biei de la obiectiv la subiectiv \u00een cadrul prozei rom\u00e2ne\u0219ti, respect\u00e2nd \u0219i un alt principiu lovinescian, acela al inspira\u021biei citadine.
\nMarele ora\u0219 este mediul \u00een care evolueaz\u0103 cu naturale\u021be personajele Hortensiei Papadat- Bengescu, \u0219i nu e vorba numai de Bucure\u0219tiul interbelic, ci \u0219i de marile ora\u0219e europene Geneva sau Vene\u021bia, \u00een care acestea se plimb\u0103 cu o naturale\u021be a burghezului fraged \u0219i de cur\u00e2nd parvenit.
\n\u201eDrumul ascuns” (1932) face parte din ciclul Hallipa, al\u0103turi de \u201eFecioarele despletite” (1926), \u201eConcert din muzic\u0103 de Bach” (1927) \u0219i \u201eR\u0103d\u0103cini” (1938)\u0219i urm\u0103re\u0219te, dintr-o perspectiv\u0103 subiectiv\u0103, destinul Lenorei Hallipa, care, divor\u021bat\u0103 de Doru Hallipa, se va c\u0103s\u0103tori cu doctorul Walter, posesorul
\nunei averi obscure, ob\u021binute dup\u0103 moartea amantei sale, baroana Salema Efraim: \u201egras\u0103, cu t\u00e2mple sup\u0103r\u0103tor de negre, \u00eencadr\u00e2nd obrajii cu trei r\u00e2nduri de gu\u0219i, separate de trei r\u00e2nduri de smaragde, pe care p\u0103rea c\u0103 Ie poart\u0103 \u0219i noaptea” (\u201eDrumul ascuns”, p. 8).
\nC\u0103s\u0103toria de complezen\u021b\u0103 dintre cei doi este pentru Walter o salvare a onoarei sale \u0219i convenabil\u0103 totodat\u0103, pentru c\u0103, pe de o parte, spal\u0103 trecutul ru\u0219inos \u0219i, pe de alt\u0103 parte, Lenora nu este o so\u021bie incomod\u0103. Ea nu pune \u00eentreb\u0103ri, nu-\u0219i face probleme de con\u0219tiin\u021b\u0103 \u0219i nu schimb\u0103 nimic din atmosfera sanatoriului Walter: \u201eC\u0103s\u0103toria doctorului Walter \u0219i prezen\u021ba Lenorei, so\u021bia lui, nu adusese nicio tulburare sanatoriului Walter. Totul func\u021biona \u00een ordinea des\u0103v\u00e2r\u0219it\u0103 de mai \u00eenainte” (p. 7).
\nNu a\u0219a stau lucrurile dup\u0103 sosirea Coc\u0103i – Aimee, fiica mai mic\u0103 a Lenorei, care se \u00eentoarce \u00een Bucure\u0219ti de la pensionul de la Predeal: \u201ede la sosirea lui Aimee \u00eens\u0103, \u00eencepuse a se observa c\u0103 erau acolo dou\u0103 noi c\u00e2timi de care s\u0103 se tin\u0103 seam\u0103” (p. 31). Fata, frumoas\u0103 ca o p\u0103pu\u0219\u0103 de por\u021belan: \u201eO p\u0103pu\u0219\u0103 f\u0103r\u0103 caracter, nici expresie \u00een frumuse\u021be, dar perfect\u0103 \u0219i mai ales deosebit\u0103 prin materialul \u00eentrebuin\u021bat de natur\u0103: m\u0103tase, culoare, totul de prima calitate, nici un defect de \u021bes\u0103tur\u0103” (p.27), orgolioas\u0103, \u00een trufia ei autoidolatr\u0103, de\u0219i p\u0103streaz\u0103 cu tat\u0103l ei vitreg, dr.Walter, o rela\u021bie de cordialitate \u0219i \u00een acela\u0219i timp de r\u0103ceal\u0103, are de la \u00eenceput \u201eun aer sfid\u0103tor de st\u0103p\u00e2n\u0103 care ia \u00een primire ce i se cuvine” (Nicolae Manolescu , \u201eArca lui Noe”, p. 332).
\nPrin afi\u0219area unui protocol unde primeaz\u0103 eticheta, utiliz\u00e2nd toate gra\u021biile naive de care este \u00een stare, Coca-Aimee \u00ee\u0219i pune \u00een aplicare planul ascuns: de a parveni \u00een \u00eenalta societate bucure\u0219tean\u0103 \u0219i de a pune la dispozi\u021bia unor recep\u021bii mondene \u0219i baluri, palatul care \u201eseam\u0103n\u0103 cu Schonbrunn!”: \u201eApoi, lupt\u00e2nd cu o portiere, trecuse cu inspec\u021bia al\u0103turi, \u00een realitate pentru a face socoteala calit\u0103\u021bilor \u0219i defectelor apartamentului, \u00een vederea recep\u021biilor viitoare” (p. 53).
\nCoca va reu\u0219i mai mult de una singur\u0103 s\u0103-\u0219i duc\u0103 la cap\u0103t dorin\u021bele ascunse, pentru c\u0103 \u00ee\u0219i d\u0103 seama c\u0103 mama ei este at\u00e2t inactiv\u0103, pe c\u00e2t de neputincioas\u0103, iar sora mai mare, Elena Dr\u0103g\u0103nescu (eroina din \u201eConcert din muzic\u0103 de Bach), fiind plecat\u0103 \u00een str\u0103in\u0103tate, nu-i d\u0103 nici un semn de apropiere. Prin intermediul fetelor Persu, Minetta \u0219i Cora, va fi introdus\u0103 la club sau \u00een marile familii bucure\u0219tene. Cora va fi cea care o va ini\u021bia \u00een tainele unui lesbianism incipient, \u0219i apoi se va \u00eendep\u0103rta, f\u0103r\u0103 vreo explica\u021bie, lucru care \u00eei \u0219tirbe\u0219te pu\u021bin din m\u00e2ndria p\u0103pu\u0219ii Coca-Aimee.
\nPlimb\u0103rile la \u0219osea, pe Calea Victoriei, cu Buickul, reuniunile de la club, mondenit\u0103\u021bile sunt urm\u0103rite prin ochii vanit\u0103\u021bii lui Aimee, p\u00e2n\u0103 c\u00e2nd fata reu\u0219e\u0219te s\u0103 \u00eel conving\u0103 pe Walter s\u0103 \u00ee\u0219i pun\u0103 la dispozi\u021bie palatul pentru balurile \u00een care ea este regina, hr\u0103nindu-\u0219i astfel egoul hipersensibil, \u00eendep\u0103rt\u00e2ndu-sede prietena ei cea mai bun\u0103, nem\u021boaica Hilda, \u0219i chiar de mama ei, Lenora, care devine din ce \u00een ce mai \u0219tears\u0103, ced\u00e2nd sub imperiul bolii.
\nBoala ocup\u0103, \u00een mod pragmatic, un loc important \u00een opera scriitoarei, pentru ea, reprezent\u00e2nd \u201ecompromisul firesc dintre via\u021b\u0103 \u0219i moarte”, a\u0219a cum afirmase \u00eentr-un interviu.
\nCea care descoper\u0103 boala Lenorei este Nori Baldovin, o feminist\u0103 \u0219i o persoan\u0103 direct\u0103, care atrage aten\u021bia Coc\u0103i-Aimee \u00eentr-un mod franc, chiar nedelicat. Odat\u0103 recunoscut\u0103 boala, ca o victorie a destinului \u00een lupta Lenorei cu ru\u0219inea \u0219i neputin\u021ba, dar mai ales cu voin\u021ba ei slab\u0103 \u0219i cu starea de monotonie, declinul este sigur, Walter intervenind acum ca un profesionist, pentru c\u0103 realizeaz\u0103 c\u0103 sf\u00e2r\u0219itul e aproape.
\nDup\u0103 interven\u021bia chirurgical\u0103, urm\u0103rit\u0103 \u00een am\u0103nunt de scriitoare, Lenora pare s\u0103 \u00ee\u0219i revin\u0103, iar cei doi so\u021bi fac un voiaj la Viena, \u00een compania Hildei, dar revenirea \u00een \u021bar\u0103 va fi \u201eun c\u00e2ntec de leb\u0103d\u0103” pentru Lenora care particip\u0103 la balurile \u00eentrerupte parc\u0103 pentru o clip\u0103, ba mai mult, str\u0103luce\u0219te ca alt\u0103dat\u0103, fiind \u00een centrul aten\u021biei, palid\u0103 copie a femeii frumoase \u0219i mondene, ca apoi s\u0103 recad\u0103 \u00eentr-un episod \u0219i mai cumplit ca \u00eenainte, \u00een final s\u0103 survin\u0103 moartea: \u201eLa 8 f\u0103r\u0103 un sfert, printr-o embolie, cu un tip\u0103t mare, Lenora murise, accident care nu era nici prev\u0103zut, nici exclus. Scutise astfel o agonie care mai putea dura zece, dou\u0103sprezece ore” (p. 255).
\nO alt\u0103 moarte prezentat\u0103 \u00een roman, scriitoarea av\u00e2nd o predilec\u021bie pentru aceste momente funeste, este cea a lui Dr\u0103g\u0103nescu, so\u021bul Elenei, care, bolnav de inim\u0103, pleac\u0103 pentru o scurt\u0103 perioad\u0103 \u00een Elve\u021bia cu scopul de a re\u00eennoi rela\u021bia cu so\u021bia sa, implicat\u0103 \u00eentr-o alt\u0103 iubire, cea pentru muzicianul Marcian. Chemat de urgen\u021b\u0103 \u00een \u021bar\u0103 ca s\u0103 rezolve o situa\u021bie neprev\u0103zut\u0103 la una dintre fabricile sale (luase foc), este obosit de drum \u0219i, surmenat, va sucomba \u00een sanatoriul doctorului Walter, iar acesta se va ocupa \u00een mod galant de toate am\u0103nuntele, anun\u021b\u00e2nd familia \u0219i pun\u00e2nd la punct \u00eenhumarea, achit\u00e2ndu-se astfel \u0219i fa\u021b\u0103 de Elena, cealalt\u0103 fiic\u0103 a Lenorei, pe care o neglijase.
\nFinalul, de\u0219i cam incomplet, aduce o rezolvare pentru to\u021bi: Elena \u00ee\u0219i va putea reface via\u021ba al\u0103turi de Marcian, iar Walter o va lua \u00een c\u0103s\u0103torie pe Coca- Aimee, pentru a o pune sub protec\u021bia averii sale, lucru dorit \u0219i de mica prin\u021bes\u0103, numit\u0103 de c\u0103tre unul
\ndin doctori \u201eDomni\u021ba de z\u0103pad\u0103” (p. 283), care \u00ee\u0219i \u00eendeplinise drumul ascuns al g\u00e2ndurilor ei, explica\u021bia din titlu d\u00e2nd-o chiar Elena: \u201eTreptele casei somptuoase erau treptele unui drum ascuns, mai puternic ca orice ra\u021biune”(p. 307), consider\u00e2nd c\u0103 aceast\u0103 c\u0103s\u0103torie era binevenit\u0103, chiar dac\u0103 ea contravenea oric\u0103rei morale: \u201elocul era bun pentru Coca-Aimee, impresie ce trecea peste orice argumente contrarii”(p. 307).
\nCu unele mici incongruen\u021be ce i s-ar putea repro\u0219a ca nemaifiind valabile ast\u0103zi, c\u0103ci plimbarea la \u0219osea cu Buickul ar p\u0103rea desuet\u0103, iar balurile de alt\u0103 dat\u0103 considerate demodate \u0219i chiar un act de snobism, romanul \u201eDrumul ascuns” al Hortensiei Papadat- Bengescu r\u0103m\u00e2ne \u00een actualitate prin analiza st\u0103rilor suflete\u0219ti, prin reliefarea \u00eenc\u0103lc\u0103rii moralei (cu orice pre\u021b uneori), scriitoarea urm\u0103rind triunghiuri conjugale: Elena – Dr\u0103g\u0103nescu – Marcian sau Walter- Lenora – Aimee, lesbianismul, concubinajul, pierderea virginit\u0103\u021bii \u0219i, mai ales, boala: cancerul, care este o plag\u0103 modern\u0103, mai actual\u0103 ca niciodat\u0103.
\n\u201eDrumul ascuns” poate fi \u0219i al Hortensiei Papadat- Bengescu, o \u201erara avis” care \u00ee\u0219i dep\u0103\u0219e\u0219te epoca, relev\u00e2ndu-se de fiecare dat\u0103 ca o scriitoare de mare valoare, iubit\u0103 \u0219i mereu pre\u021buit\u0103 de to\u021bi cei care \u00eei recunosc scrisul limpede, curg\u0103tor, ad\u00e2nc, impresionant.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

GHEORGHI\u021a\u0102 DR\u0102GHICI Poeme de \u00eenceput Este \u00een plin spectacol pe scena ne\u00eentrerupt\u0103 a \u00eentunericului. Spune prima replic\u0103 \u0219i to\u021bi spectatorii<\/p>\n","protected":false},"author":18,"featured_media":10070,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"colormag_page_container_layout":"default_layout","colormag_page_sidebar_layout":"default_layout","_monsterinsights_skip_tracking":false,"_uf_show_specific_survey":0,"_uf_disable_surveys":false,"ngg_post_thumbnail":0,"video_url":"","footnotes":""},"categories":[7,328],"tags":[],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/22571"}],"collection":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/18"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=22571"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/22571\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":22572,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/22571\/revisions\/22572"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/10070"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=22571"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=22571"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=22571"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}