{"id":22569,"date":"2024-02-01T16:43:23","date_gmt":"2024-02-01T13:43:23","guid":{"rendered":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=22569"},"modified":"2024-02-01T16:43:23","modified_gmt":"2024-02-01T13:43:23","slug":"cenaclul-alexandru-sihleanu-27-ianuarie-2024","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=22569","title":{"rendered":"Cenaclul Alexandru Sihleanu – 27 Ianuarie 2024"},"content":{"rendered":"

ST\u00c2NJENITOR PENTRU UNII, DAR LA POARTA RAIULUI NU EXIST\u0102 PRIORIT\u0102\u021aI<\/strong><\/p>\n

\tS\u00e2mb\u0103t\u0103, 27 ianuarie, \u2020 Aducerea moa\u0219telor Sf. Ier. Ioan Gur\u0103 de Aur; Sf. Marciana \u00eemp\u0103r\u0103teasa, \u0219edin\u021ba Cenaclului literar-artistic Alexandru Sihleanu de la Centrul Cultural Florica Cristoforeanu din R\u00e2mnicu S\u0103rat a debutat, cu momentul in memoriam Mircea V. Homescu.
\n\tDna prof. Ecaterina Chifu a citit poezia lui Mihai Eminescu, Od\u0103 \u00een metru antic.
\n\tA continuat lectorul de serviciu dl. drd. Cristi Rusin cu un eseu intitulat Originile lui Mo\u0219 Cr\u0103ciun. V\u0103 ofer lectura:
\n\tPe data de 12 decembrie 2023, \u00een cadrul Bibliotecii Municipale \u201eCorneliu Coposu\u201d din R\u00e2mnicu S\u0103rat, am sus\u021binut o conferin\u021b\u0103 intitulat\u0103 \u201eCr\u0103ciunul: Istorie \u0219i Tradi\u021bie\u201d. Aceasta a fost organizat\u0103 la solicitarea personalului bibliotecii. Prelegerea a fost axat\u0103 pe explicarea asocierii dintre data de 25 decembrie (care nu este men\u021bionat\u0103 nic\u0103ieri \u00een Biblie) \u0219i na\u0219terea lui Iisus Hristos, originile precre\u0219tine ale s\u0103rb\u0103torii, diferen\u021bele dintre Cr\u0103ciunul de rit vechi \u0219i cel de rit nou, etimologia cuv\u00e2ntului \u201eCr\u0103ciun\u201d \u0219i originea postului Cr\u0103ciunului \u0219i a Ignatului. Dup\u0103 conferin\u021b\u0103, am avut o discu\u021bie cu dl Vasile Ghinea, care mi-a sugerat s\u0103 prezint \u00een cadrul cenaclului un studiu despre Mo\u0219 Cr\u0103ciun, \u021bin\u00e2nd cont de faptul c\u0103 ar fi fost interesant s\u0103 fi abordat \u0219i acest subiect la conferin\u021b\u0103. A\u0219a s-a n\u0103scut acest material despre \u00eendr\u0103gitul \u201emo\u0219\u201d ce se \u00eenscrie \u00een tradi\u021bia personajelor fantastice din basmele \u0219i mitologiile lumii.
\n\tMo\u0219 Cr\u0103ciun (\u00een englez\u0103 \u201eSanta Claus\u201d) \u00ee\u0219i are originea \u00eentr-un personaj istoric: episcopul Nicolae din Mira (cca. 270-343 d. Hr.), cinstit de c\u0103tre cre\u0219tini sub numele de Sf\u00e2ntul Nicolae. Tradi\u021bia cre\u0219tin\u0103 consemneaz\u0103 o \u00eent\u00e2mplare interesant\u0103 cu privire la acesta. Se spune c\u0103 era c\u00e2ndva un tat\u0103 ce avea trei tinere fete ce tr\u0103iau \u00eentr-o s\u0103r\u0103cie lucie. Tat\u0103l nu avea posibilitatea de a se \u00eentre\u021bine nici pe el \u0219i nici pe fiicele sale. Nu aveau m\u00e2ncare \u0219i nici alte lucruri necesare traiului de zi cu zi. Neav\u00e2nd \u00eencotro, tat\u0103l a luat \u00eentr-o zi hot\u0103r\u00e2rea radical\u0103 de a-\u0219i for\u021ba cele trei fiice s\u0103 se prostitueze pentru a ob\u021bine bani pentru m\u00e2ncare \u0219i haine. Sf\u00e2ntul Nicolae, pe atunci episcopul zonei, a aflat de necazul omului \u0219i a hot\u0103r\u00e2t s\u0103-l ajute \u00een secret, \u00eenainte ca acesta s\u0103-\u0219i necinsteasc\u0103 fetele. \u00centr-o noapte, Sf\u00e2ntul Nicolae vine \u00een tain\u0103 la fereastra casei \u0219i arunc\u0103 o pung\u0103 cu galbeni \u00een camera unde dormeau cei patru – tat\u0103l \u0219i fiicele sale. Mare bucurie a fost pentru tat\u0103 c\u00e2nd a v\u0103zut banii \u0219i a socotit c\u0103 e semn de la Dumnezeu. Cu ace\u0219ti bani a reu\u0219it s\u0103-i cumpere fetei cele mari cele necesare pentru a se c\u0103s\u0103tori. \u00centr-o alt\u0103 noapte, Sf\u00e2ntul Nicolae sose\u0219te din nou \u0219i arunc\u0103 o alt\u0103 pung\u0103 cu galbeni. Cu ace\u0219ti bani, tat\u0103l a putut s\u0103-\u0219i m\u0103rite \u0219i fiica cea mijlocie. \u00centr-un final, Sf\u00e2ntul Nicolae vine \u0219i a treia oar\u0103 \u00een secret \u0219i arunc\u0103 punga cu galbeni pe fereastr\u0103. Trezindu-se brusc, tat\u0103l a fugit \u00een urma sf\u00e2ntului \u0219i a reu\u0219it s\u0103-l prind\u0103, mul\u021bumindu-i pentru tot sprijinul s\u0103u. Pe l\u00e2ng\u0103 aceast\u0103 istorisire, exist\u0103 multe alte legende \u0219i pove\u0219ti asem\u0103n\u0103toare despre Sf\u00e2ntul Nicolae, at\u00e2t \u00een scrierile hagiografice, c\u00e2t \u0219i \u00een folclor. Toate scot \u00een eviden\u021b\u0103 rolul s\u0103u de ocrotitor al nevoia\u0219ilor \u0219i al copiilor, dar \u0219i rolul de sprijinitor nev\u0103zut. El vine noaptea, atunci c\u00e2nd oamenii dorm \u0219i le aduce bani, dulciuri sau cadouri.
\n\tLegendele despre Sf. Nicolae s-au r\u0103sp\u00e2ndit de-a lungul timpului \u00een toat\u0103 Europa cre\u0219tin\u0103. Olandezii (ne referim aici strict la coloni\u0219tii de religie catolic\u0103) sunt cei care i-au dus cultul \u00een America de Nord, acolo unde au fondat ora\u0219ul New Amsterdam (actualul New York) \u00een anul 1624. Tot ei au r\u0103sp\u00e2ndit obiceiul ca \u00een ziua lui \u201eSinterklaas\u201d sau \u201eSinter Klaas\u201d, a\u0219a cum este numit Sf. Nicolae \u00een limba neerlandez\u0103 – deci pe 6 decembrie – s\u0103-\u0219i fac\u0103 reciproc cadouri \u0219i s\u0103 ofere dulciuri. Aceste obiceiuri aduse de coloni\u0219tii olandezi au fost preluate \u00een timp \u0219i de c\u0103tre englezi, str\u0103mo\u0219i ai poporului american \u0219i era normal ca trimiteri la Sf. Nicolae s\u0103 apar\u0103 \u00een literatura american\u0103.
\n\t\u00cen anul 1823, \u00een ziarul Troy Sentinel din New York este publicat un poem intitulat \u201eA Visit from St. Nicholas\u201d (\u201eO Vizit\u0103 a Sf\u00e2ntului Nicolae\u201d). Poemul, publicat anonim, i-a fost atribuit poetului american Clement Clarke Moore (1779-1863). Primele versuri ne vorbesc despre vizita mult a\u0219teptat\u0103 a Sf\u00e2ntului Nicolae \u00een Noaptea de Ajun: \u201eTwas the night before Christmas, when all through the house,\/ Not a creature was stirring, not even a mouse;\/ The stockings were hung by the chimney with care,\/ \u00cen hopes that St. Nicholas soon would be there.\u201d (\u201eEra noaptea de dinainte de Cr\u0103ciun c\u00e2nd \u00een toat\u0103 casa,\/ Nicio vietate nu mi\u0219ca, nici m\u0103car un \u0219oarece,\/ Ciorapii au fost ag\u0103\u021ba\u021bi de \u0219emineu cu grij\u0103,\/ \u00cen speran\u021ba c\u0103 Sf\u00e2ntul Nicolae va fi \u00een cur\u00e2nd acolo.\u201d) Poemul a avut o influen\u021b\u0103 extraordinar\u0103 asupra culturii americane aflat\u0103 \u00eenc\u0103 \u00een formare la acel moment, mai ales asupra s\u0103rb\u0103torilor de iarn\u0103. Majoritatea motivelor prezente \u00een literatur\u0103 \u0219i \u00een filmele de cr\u0103ciun apar \u00een poem: ciorapii ag\u0103\u021ba\u021bi de \u0219emineu, Sf\u00e2ntul Nicolae care coboar\u0103 pe horn pentru a aduce cadourile, \u00eembr\u0103c\u0103mintea sa groas\u0103, din blan\u0103, p\u0103tat\u0103 de funingine, barba alb\u0103, pipa, sacul plin cu juc\u0103rii \u0219i multe altele. Aici apare prima descriere cunoscut\u0103 a lui \u201eMo\u0219 Cr\u0103ciun\u201d, c\u0103ci de acum \u00eenainte, Sf\u00e2ntul Nicolae al poemului, ce vine \u00een Noaptea de Ajun, va deveni cunoscut \u00een cultura american\u0103 drept \u201eSanta Claus\u201d (de la olandezul \u201eSinter Klaas\u201d). Se crede c\u0103 denumirea ar fi fost aleas\u0103 pentru a-l separa pe acest simpatic \u0219i darnic personaj, ce vine \u00een Noaptea de Ajun, de figura Sf\u00e2ntului Nicolae, pentru a fi mai u\u0219or acceptat \u00een mediile protestante ce resping cultul sfin\u021bilor catolici. Prima sa reprezentare realizat\u0103 conform descrierii din poem a fost publicat\u0103 de c\u0103tre Thomas Nast \u00een ziarul Harper\u02bcs Weekly \u00een 1863. Tot Nast a popularizat \u0219i ideea c\u0103 Santa Claus ar tr\u0103i la Polul Nord. \u00cen aceast\u0103 perioad\u0103, datorit\u0103 contactelor dintre imigran\u021bii francezi \u0219i germani din America \u0219i \u021b\u0103rile lor de origine, personajul Santa Claus p\u0103trunde \u0219i \u00een Europa. Francezii i-au spus \u201eP\u00e8re No\u00ebl\u201d (\u201eTat\u0103l Cr\u0103ciun\u201d), iar germanii \u201eWeihnachtsmann\u201d (\u201eOmul Cr\u0103ciunului\u201d). Ulterior, desenatorul american Haddon Sundblom (1899 – 1976), a creat imaginea clasic\u0103 a lui Santa Claus (Mo\u0219 Cr\u0103ciun) \u00een anul 1931 pentru a fi folosit\u0103 ca logo pentru marea companie Coca-Cola. Din acel moment, imaginea lui Sundblom a devenit cea \u201ecanonic\u0103\u201d pentru a-l reprezenta pe Santa Claus: un b\u0103tr\u00e2n dolofan cu barb\u0103 alb\u0103, \u00eembr\u0103cat \u00een haine ro\u0219ii, bl\u0103nite, cu fes, cu cizme \u0219i curea de culoare neagr\u0103. Strategiile comerciale americane au promovat legenda modern\u0103 a lui Santa Claus ce vine \u00een Ajun pentru a aduce cadouri \u0219i dulciuri, cel mai bun cadou fiind sticla de Coca-Cola. Literatura pentru copii, filmele \u0219i desenele animate au contribuit din plin la r\u0103sp\u00e2ndirea mitului, nu doar \u00een Statele Unite ale Americii, ci \u0219i la nivel mondial. Cu timpul, alte motive au ap\u0103rut \u00een poveste: sania tras\u0103 de reni, spiridu\u0219ii, atelierul de juc\u0103rii etc. Celebrul ren Rudolf, cel cu nasul ro\u0219u, ce se afl\u0103 \u00een fruntea saniei lui Santa Claus, a fost inventat de scriitorul Robert L. May \u00een 1939. De asemenea, unii cercet\u0103tori din domeniul istoriei religiilor au atras aten\u021bia faptului c\u0103 exist\u0103 asem\u0103n\u0103ri \u00eentre Santa Claus \u0219i unele divinit\u0103\u021bi p\u0103g\u00e2ne germanice precum Odin.
\n\t\u00cen Rom\u00e2nia, primele referiri la Santa Claus (numit de rom\u00e2ni \u201eMo\u0219 Cr\u0103ciun\u201d) apar spre finalul secolului al XIX-lea \u00een revistele din Transilvania \u0219i de la Bucure\u0219ti, sub influen\u021b\u0103 german\u0103 \u0219i francez\u0103. Astfel, \u00een anul 1886 apare poezia \u201eMo\u0219 Cr\u0103ciun\u201d a lui Carol Scrob \u00een revista \u201eFamilia\u201d de la Oradea, iar \u00een 1888 apare basmul \u201eMo\u0219 Cr\u0103ciun\u201d al lui Barbu \u0218tef\u0103nescu Delavrancea \u00een revista \u201eRom\u00e2nul\u201d de la Bucure\u0219ti. \u00cen ciuda faptului c\u0103 acest personaj imaginar este un import american inspirat de personalitatea Sf\u00e2ntului Nicolae, numele s\u0103u \u2013 Mo\u0219 Cr\u0103ciun \u2013 face trimitere la o tradi\u021bie rom\u00e2neasc\u0103, mult mai veche, preamerican\u0103. Specialistul \u00een domeniul mitologiei, Victor Kernbach, afirm\u0103 \u00een acest sens urm\u0103toarele despre mitologicul Cr\u0103ciun: \u201eNume de personaj autonom, cu alur\u0103 de divinitate antropomorf\u0103, mai mult dec\u00e2t simpl\u0103 personificare a s\u0103rb\u0103torii, ulterior r\u0103sp\u00e2ndit \u00een onomastica de familie. Acest Cr\u0103ciun nu apare prea clar, iar uneori pare s\u0103 acopere o divinitate arhaic\u0103 din categoria Mo\u0219ilor (adic\u0103 a str\u0103mo\u0219ilor arhetipali).\u201d (Victor Kernbach, \u201eDic\u021bionar de mitologie general\u0103\u201d, Bucure\u0219ti, Editura \u0218tiin\u021bific\u0103 \u0219i Enciclopedic\u0103, 1989, p. 119). Acest personaj Cr\u0103ciun nu are nicio leg\u0103tur\u0103 cu Sf. Nicolae sau cu Santa Claus \u0219i nici nu avea un rol pozitiv. \u00cen legendele rom\u00e2nilor, Cr\u0103ciun a fost mo\u0219 hain, uneori p\u0103stor, so\u021bul babei Cr\u0103ciuneasa, femeia care ar fi mo\u0219it-o pe Sf\u00e2nta Fecioar\u0103 Maria. Victor Kernbach ne ofer\u0103 mai multe detalii \u00een leg\u0103tur\u0103 cu acest Cr\u0103ciun \u00een lucrarea \u201eUniversul mitic al rom\u00e2nilor\u201d: \u201eDivinitatea folcloric\u0103 numit\u0103 Cr\u0103ciun este un personaj antropomorf cu alur\u0103 rural\u0103. Dar de\u0219i, dup\u0103 unele izvoare (o colind\u0103 din Oltina-Constan\u021ba) acest Cr\u0103ciun este v\u0103zut \u00een compania lui Dumnezeu \u0219i a Maicii Preciste, dup\u0103 alte colinde \u0219i tradi\u021bii rom\u00e2ne\u0219ti ca so\u021b al Cr\u0103ciunesei; el este ostil Maicii Domnului venit\u0103 \u00een staul s\u0103-l nasc\u0103 pe Iisus Hristos; tocmai deoarece el \u00eei taie so\u021biei sale, Cr\u0103ciuneasa, ambele m\u00e2ini, cu care ea \u00ee\u0219i exercitase meseria de moa\u0219\u0103, ca pedeaps\u0103 c\u0103 o mo\u0219ise pe Sf\u00e2nta Fecioar\u0103 (\u2026) Folclorul \u00eel consider\u0103 pe Cr\u0103ciun fie cioban, fie un bogat proprietar de turme, \u00eens\u0103 be\u021biv \u0219i violent.\u201d (Victor Kernbach, \u201eUniversul mitic al rom\u00e2nilor\u201d, Bucure\u0219ti, Editura \u0218tiin\u021bific\u0103, 1994, p.251-252) Folcloristul Tudor Pamfile ne-a consemnat numeroase versiuni ale acestei legende \u00een capitolul VIII din volumul \u201eS\u0103rb\u0103torile la rom\u00e2ni. Cr\u0103ciunul\u201d. Din toate reiese caracterul negativ al Mo\u0219ului Cr\u0103ciun, cioban be\u021biv \u0219i hain, ce est v\u0103zut ca unul dintre potrivnicii lui Hristos, asemenea regelui Irod. Cu toate acestea, sub influen\u021b\u0103 occidental\u0103, personajul mitologic Cr\u0103ciun a c\u0103p\u0103tat un rol pozitiv prin identificarea sa cu americanul Santa Claus, personaj inspirat din hagiografia sf\u00e2ntului Nicolae. Astfel, ursuzul b\u0103tr\u00e2n Cr\u0103ciun, s-a transformat \u00een simpaticul Mo\u0219 Cr\u0103ciun ce aduce cadouri celor mici.
\n\tDup\u0103 proclamarea Republicii Populare Rom\u00e2ne \u00een 30 decembrie 1947, propaganda ateist\u0103 comunist\u0103 a \u00eencercat s\u0103 fac\u0103 uitat numele de \u201eCr\u0103ciun\u201d cu scopul de a seculariza s\u0103rb\u0103torile de iarn\u0103. \u00cen acela\u0219i fel, Mo\u0219 Cr\u0103ciun a suferit o transformare important\u0103, devenind Mo\u0219 Geril\u0103. \u00cen esen\u021b\u0103, este vorba despre acela\u0219i personaj, doar numele difer\u0103, \u00eens\u0103 Mo\u0219 Geril\u0103 prezint\u0103 \u0219i anumite particularit\u0103\u021bi de inspira\u021bie sovietic\u0103. Este vorba, \u00een primul r\u00e2nd, de modalitatea \u00een care era schi\u021bat, amintind de imaginile \u00een stil realist socialist. Mai mult de at\u00e2t, data venirii sale a fost schimbat\u0103. Accentul nu mai c\u0103dea pe 24-25 decembrie, ci pe 30-31 decembrie, c\u00e2nd era Ziua Proclam\u0103rii Republicii \u0219i Anul Nou. Dup\u0103 1989 \u00eens\u0103, s-a revenit la Mo\u0219 Cr\u0103ciun, devenind \u00een timp un adev\u0103rat simbol al consumerismului, \u00eencuraj\u00e2nd \u00een continuare, \u00eentr-un spirit laic, cump\u0103rarea de cadouri \u00een contextul \u201epromo\u021biilor de Cr\u0103ciun\u201d ce nu au nicio leg\u0103tur\u0103 cu s\u0103rb\u0103toarea religioas\u0103 \u00een sine. \u00cen orice caz, \u00een urma acestui succint studiu putem trage urm\u0103toarele concluzii: personajul imaginar Mo\u0219 Cr\u0103ciun a fost construit pe baza figurii Sf\u00e2ntului Nicolae, episcop de Mira, ce ar fi tr\u0103it \u00een secolul al IV-lea. Imaginea sa \u0219i toate elementele cunoscute ale pove\u0219tii de Cr\u0103ciun (bradul, cadourile, \u00eembr\u0103c\u0103mintea Mo\u0219ului, sania \u0219i renii etc.) au fost create \u00een spa\u021biul american \u0219i introduse \u00een cel rom\u00e2nesc pe filier\u0103 franco-german\u0103. Cu toate acestea, numele de \u201eMo\u0219 Cr\u0103ciun\u201d prin care a fost identificat acest Santa Claus american face trimitere la o tradi\u021bie rom\u00e2neasc\u0103 mult mai veche. S\u0103 nu uit\u0103m \u0219i de legendele lui Cr\u0103ciun cel hain care nu a vrut s\u0103 o primeasc\u0103 pe Sf\u00e2nta Fecioar\u0103 Maria s\u0103 nasc\u0103 \u00een casa sa. Practic, \u00een folclorul rom\u00e2nesc se \u00eentrep\u0103trund trei surse pentru construirea figurii lui Mo\u0219 Cr\u0103ciun: 1) legenda Sf\u00e2ntului Nicolae; 2) americanul Santa Claus, inspirat la r\u00e2ndul s\u0103u din legenda Sf. Nicolae; 3) legenda ciobanului Cr\u0103ciun. Nu \u00een ultimul r\u00e2nd, atragem aten\u021bia asupra faptului c\u0103 \u00een Rom\u00e2nia, spre deosebire de Statele Unite unde data de 6 decembrie \u0219i-a pierdut \u00eensemn\u0103tatea, noi am p\u0103strat obiceiul lui Mo\u0219 Nicolae, dar \u0219i pe cel al lui Mo\u0219 Cr\u0103ciun, ambii mo\u0219i av\u00e2ndu-l la baz\u0103 pe Sf\u00e2ntul Nicolae ca surs\u0103 de inspira\u021bie.\u201d
\n\tDl drd Cristi Rusin este unul dintre membrii de baz\u0103 ai Cenaclului Alexandru Sihleanu. La fiecare lectur\u0103 prezint\u0103 eseuri bine documentate, complexe, demne de re\u021binut, care creeaz\u0103 \u0219i o atmosfer\u0103 pl\u0103cut\u0103. Este o persoan\u0103 solicitat\u0103 \u0219i de Biblioteca Municipal\u0103 Corneliu Coposu pentru conferin\u021be tematice. Felicit\u0103ri! \u00cel a\u0219tept\u0103m \u0219i cu alte lucr\u0103ri interesante. Succes \u00een preg\u0103tirea profesional\u0103!
\n\t\u201eMi-a pl\u0103cut acest eseu foarte documentat, dovedind, \u00eenc\u0103 odat\u0103 calit\u0103\u021bile deosebite de cercet\u0103tor ale drd. Cristi Rusin: seriozitatea, perseveren\u021ba, spiritul critic \u0219i analitic. Are capacitatea de a face sintez\u0103 \u00een orice lucrare \u0219i comunicarea este concis\u0103 \u0219i foarte relevant\u0103 \u00een a spune adev\u0103rul. Subiectul abordat este fascinant pentru c\u0103 poporul nostru, popor ortodox, cu ocazia acestei s\u0103rb\u0103tori \u00ee\u0219i pune \u00een valoare bog\u0103\u021bia sa spiritual\u0103 prin obiceiuri, tradi\u021bii, colinde, ur\u0103turi, care ajut\u0103 la p\u0103strarea identit\u0103\u021bii neamului nostru. Rog s\u0103 mai adauge la eseu legenda rom\u00e2neasc\u0103 a lui Mo\u0219 Cr\u0103ciun. Aceasta este legat\u0103 de aducerea v\u00e2scului din p\u0103duri de un mo\u0219 numit Cr\u0103ciun, pentru a salva copiii \u00eentr-o iarn\u0103 grea. Consider c\u0103 \u0219i-a f\u0103cut datoria de membru al Cenaclului Alexandru Sihleanu printr-o comunicare foarte frumoas\u0103, cursiv\u0103, atractiv\u0103 \u0219i \u00eel felicit!\u201d (Ecaterina Chifu)
\n\t\u201eDistinsul lector de ast\u0103zi, Cristi Rusin, ne-a prezentat, cum numai el putea s\u0103 o fac\u0103, informa\u021bii despre originea s\u0103rb\u0103torii cre\u0219tine \u0219i tradi\u021bionale \u2013 Cr\u0103ciunul\u2026 \u0219i Mo\u0219 Cr\u0103ciun. De\u0219i cunosc aceast\u0103 s\u0103rb\u0103toare \u0219i acest personaj \u00eendr\u0103git de copii \u0219i maturi, \u00eenc\u0103 din copil\u0103rie, azi am aflat nout\u0103\u021bi pe care nici nu le b\u0103nuiam. Mul\u021bumesc, domnule Rusin! \u0218tiam c\u0103 exist\u0103 un spirit al Cr\u0103ciunului, care se manifest\u0103 ca o vibra\u021bie intens afectiv\u0103, ca o stare de bine general\u0103. La Cr\u0103ciun sim\u021bim nevoia s\u0103 d\u0103ruim \u0219i s\u0103 primim daruri. La Cr\u0103ciun m\u0103 reg\u0103sesc \u00een gesturi m\u0103runte \u0219i tandre, pline de ging\u0103\u0219ie. Aparent, spiritul Cr\u0103ciunului st\u0103 \u00een ritualul cald al preg\u0103tirilor, al orn\u0103rii bradului cu globuri multicolore, cu juc\u0103rii, cu lum\u00e2n\u0103ri (mai nou \u2013 lum\u00e2n\u0103rile au fost \u00eenlocuite cu \u0219iraguri de becule\u021be colorate). Spiritul Cr\u0103ciunului este \u00eembog\u0103\u021bit de colinde, dar \u0219i de masa plin\u0103 de bucate, \u00een jurul c\u0103reia se adun\u0103 trei, patru genera\u021bii (bunici, p\u0103rin\u021bi, copii, nepo\u021bi).
\n\tCr\u0103ciunul nu are grani\u021be. el este marea s\u0103rb\u0103toare a cre\u0219tin\u0103t\u0103\u021bii. Fiecare popor \u00ee\u0219i s\u0103rb\u0103tore\u0219te Cr\u0103ciunul dup\u0103 tradi\u021biile locale. \u00cen Australia Cr\u0103ciunul este o s\u0103rb\u0103toare de var\u0103. Acolo nu cresc brazi. Ace\u0219tia se confec\u021bioneaz\u0103 din aluminiu. Lum\u00e2n\u0103rile s-ar topi repede \u0219i sunt \u00eenlocuite cu becuri. \u00cen Ajun locuitorii \u00eembr\u0103ca\u021bi \u00een Mo\u0219i Cr\u0103ciuni colind\u0103 magazinele dup\u0103 cadouri. Seara de Cr\u0103ciun oamenii se \u00eent\u00e2lnesc \u00een parcuri, ori pe malul oceanului pentru a organiza picnic-uri. Seara aceasta seam\u0103n\u0103 ca un carnaval, iar \u00een difuzoarele din ora\u0219 r\u0103sun\u0103 c\u00e2ntecul \u201eWhite Christmas\u201d (Cr\u0103ciun alb). \u00cen China pie\u021bele publice, arterele comerciale, magazinele \u0219i hotelurile sunt iluminate cu mii de lan\u021buri str\u0103lucitoare. Brazii sunt \u00eempodobi\u021bi cu baloane uria\u0219e reprezent\u00e2nd pe Mo\u0219 Cr\u0103ciun. \u00cen Danemarca bradul de Cr\u0103ciun se \u00eempodobe\u0219te cu stegule\u021be ro\u0219ii \u0219i albe. \u00cen Finlanda, \u00een diminea\u021ba Zilei Sfinte familia \u00eempodobe\u0219te bradul cu sute de clopo\u021bei auri\u021bi, apoi merg la saun\u0103, iar seara se \u00eentinde masa bogat\u0103. \u00cen Fran\u021ba mii de lumini colorate pe str\u0103zi, Mo\u0219i Cr\u0103ciuni \u00een haine ro\u0219ii sunt peste tot. La Paris se va g\u0103si un cort uria\u0219, cu cea mai mare iesle din lume, l\u00e2ng\u0103 care se afl\u0103 Sf\u00e2nta Familie. Pe locul unu la francezi se afl\u0103 m\u00e2ncarea. Felul lor tradi\u021bional este \u201ecurcanul cu castane\u201d. La ei noaptea de Cr\u0103ciun se prelunge\u0219te c\u00e2teva zile \u00eentregi, cu \u0219ampanie \u0219i pateu de ficat. \u00cen Grecia masa din seara de Cr\u0103ciun este un ceremonial mult a\u0219teptat \u0219i pre\u021buit. Felul de baz\u0103: \u201ecurcan umplut\u201d. Copiii nu primesc cadourile dec\u00e2t \u00een noaptea de Anul Nou. \u00cen Marea Britanie englezii decoreaz\u0103 locuin\u021bele cu mult \u00eenainte de seara de Cr\u0103ciun, cu ghirlande \u0219i lum\u00e2n\u0103ri. Copiii a\u0219teapt\u0103 cadourile at\u00e2rn\u00e2nd \u00een cui, \u00een seara de 25 decembrie ciorapi de l\u00e2n\u0103 unde Mo\u0219ul le ofer\u0103 cadouri. \u00cen Italia s\u0103rb\u0103toarea Cr\u0103ciunului este \u0219i aici o s\u0103rb\u0103toare de familie. \u00cen locul bradului, care este simbolul nordului, locul lui este luat de ieslea cu Pruncul Sf\u00e2nt. Darurile pentru copii se dau abia pe \u0219ase ianuarie, \u201eZiua celor trei crai\u201d \u0219i sunt aduse de vr\u0103jitoarea ur\u00e2t\u0103 Befana, care le pune \u00een pantofi sau ghete. \u00cen Mexic \u00een fiecare an, \u00eentre 16-24 decembrie are loc c\u0103utarea simbolic\u0103 a Ieslei Sfinte. \u00cembr\u0103ca\u021bi \u00een ve\u0219minte fantastice, cre\u0219tinii c\u00e2nt\u0103 imnuri tradi\u021bionale. Dup\u0103 ce ieslea este g\u0103sit\u0103, urmeaz\u0103 jocuri de artificii \u0219i golirea unui vas ceramic , frumos pictat, plin de dulciuri \u0219i fructe (\u00eemp\u0103r\u021bind acestea). Apoi vasul se sparge de oameni lega\u021bi la ochi. \u00cen Polonia, \u00een Seara Sf\u00e2nt\u0103, dup\u0103 ce pe cer r\u0103sare prima stea, rudele \u0219i prietenii se adun\u0103 la masa s\u0103rb\u0103toreasc\u0103. Un loc la mas\u0103 r\u0103m\u00e2ne \u00eentotdeauna liber, pentru un oaspete drag \u0219i \u00eent\u00e2rziat. \u00cen Suedia, cu mult \u00eenainte de Seara Sf\u00e2nt\u0103, p\u0103rin\u021bii \u0219i copiii \u00eempacheteaz\u0103 cu mult\u0103 grij\u0103 cadourile. Pachetele frumos preg\u0103tite se a\u0219eaz\u0103 pe pragul camerei destinatarilor. Aduc\u0103torii pachetelor sun\u0103 la u\u0219\u0103 apoi se ascund. Mai popular\u0103 dec\u00e2t bucuria cadourilor este \u201eLucia\u201d – regina luminii. Nordicii sufer\u0103 din cauza nop\u021bilor polare. Regina luminii \u00een seara de 13 decembrie vegheaz\u0103 la \u00eentoarcerea soarelui \u00een Suedia.
\n\t\u00cen Rom\u00e2nia tradi\u021bia este p\u0103strat\u0103 mai ales \u00een satele din Ardealul de nord, Maramure\u0219, Bucovina. \u00cen ora\u0219ele din restul \u021b\u0103rii tradi\u021bia a pierdut din importan\u021b\u0103. Personal, v\u0103d \u00een personajul Mo\u0219 Cr\u0103ciun simbolul M\u00e2ntuitorului, c\u0103ruia \u00cei s\u0103rb\u0103torim Sf\u00e2nta Na\u0219tere, dar \u0219i eternitatea existen\u021bei sale \u2013 barba imens\u0103, generozitatea, \u0219i permanen\u021ba Lui bun\u0103 dispozi\u021bie \u00een preajma oamenilor.\u201d (Mihai Doina)
\n\t\u201eAm ascultat cu mult interes materialul prezentat de dl drd Cristi Rusin. \u00cei mul\u021bumesc c\u0103 mi-a \u00eembog\u0103\u021bit bagajul de cuno\u0219tin\u021be. Am participat \u0219i la Biblioteca Municipal\u0103 Corneliu Coposu la conferin\u021b\u0103, un material foarte important, care cred c\u0103 pu\u021bini dintre noi s-ar fi interesat \u00een mod concret despre aceast\u0103 s\u0103rb\u0103toare. De fapt, despre Mo\u0219 Cr\u0103ciun se vorbe\u0219te de la na\u0219terea lui Iisus Hristos c\u00e2nd Fecioara Maria a n\u0103scut \u00een ieslea grajdului familiei Cr\u0103ciun. Am fost \u00een Ierusalim \u0219i Betleem, am vizitat printre alte obiective din \u021aara Sf\u00e2nt\u0103 (Terra Sancta \u00een latin\u0103) \u0219i locul na\u0219terii lui Iisus Hristos. La noi cre\u0219tin\u0103tatea ortodox\u0103 s\u0103rb\u0103tore\u0219te ziua na\u0219terii lui Iisus Hristos, care corespunde cu ziua de 25 decembrie. \u00cei mul\u021bumesc dlui Cristi Rusin pentru ceea ce face pentru noi \u0219i ora\u0219ul nostru, \u0219i \u00eei doresc s\u0103n\u0103tate \u0219i putere de munc\u0103, s\u0103 ne m\u00e2ndrim cu activitatea dumnealui.\u201d (Costic\u0103 Dr\u00eestaru)
\n\t\u201e\u00cemi place c\u0103 dl Cristi Rusin a ales o asemenea tem\u0103. Mi se pare folositoare o asemenea lucrare \u0219i \u00eemi place c\u0103 este cuprinz\u0103toare.\u201d (Iulian Dumitra\u0219cu)
\n\t\u201eLucrarea prezentat\u0103 este complex\u0103, dar m\u0103 g\u00e2ndesc c\u0103 poate fi extins\u0103 \u0219i prezentat\u0103 ca un material foarte necesar \u00een vederea p\u0103str\u0103rii tradi\u021biilor noastre culturale. Tr\u0103im \u00eentr-o perioad\u0103 numit\u0103 epoca consumului, c\u00e2nd \u0219i Mo\u0219 Cr\u0103ciun apare inclusiv \u00een ni\u0219te reclame a unor farmacii. A\u0219a cum bine a punctat dl Doina, tradi\u021bia se mai p\u0103streaz\u0103 \u00een zona rural\u0103 \u0219i este cu at\u00e2t mai veridic\u0103, cu c\u00e2t aceast\u0103 zon\u0103 este mai departe de cea urban\u0103. \u00cen timpul copil\u0103riei noastre sim\u021beam o adev\u0103rat\u0103 bucurie s\u0103 mergem pe la casele cre\u0219tine\u0219ti cu Mo\u0219 Ajunul \u0219i cu Steaua. Era o adev\u0103rat\u0103 bucurie c\u00e2nd primeam c\u00e2\u021biva covrigi sau mere. Dup\u0103 aceea, tendin\u021ba mercantilist\u0103 a ap\u0103rut odat\u0103 cu \u201ene da\u021bi sau nu ne da\u021bi, dac\u0103 nu ne da\u021bi, plec\u0103m sup\u0103ra\u021bi!\u201d A\u0219 mai ad\u0103uga, c\u0103 ornarea bradului a fost adus\u0103 de c\u0103tre coloni\u0219tii sa\u0219i, adu\u0219i de c\u0103tre unguri, pentru a reprezenta o stavil\u0103 \u00eempotriva turcilor. Nu mai am nimic de ad\u0103ugat, deoarece comentariile dinainte au fost pertinente.\u201d (Mircea Mocanu)
\n\t\u201eMaterialul prezentat de dl drd Cristi Rusin mi-a amintit de copil\u0103rie. A\u0219teptam cu ner\u0103bdare sfintele s\u0103rb\u0103tori. Materialul este documentat \u0219i educativ. Felicit\u0103ri! (Floarea Fr\u0103\u021bil\u0103)
\n\t\u201eMaterialul prezentat de dl drd Cristi Rusin este cuprinz\u0103tor \u0219i complex, f\u0103c\u00e2nd o incursiune \u00een diferite regiuni ale globului cu ocazia s\u0103rb\u0103torii Cr\u0103ciunului. El are \u0219i o conota\u021bie religioas\u0103, educativ\u0103 \u0219i comercial\u0103. Consider lucrarea dlui Cristi nu numai interesant\u0103 \u0219i de actualitate, f\u0103c\u00e2nd o incursiune, repet, \u00een istoria lui Mo\u0219 Cr\u0103ciun.\u201d (Dumitru Barda\u0219)
\n\tS\u00e2mb\u0103t\u0103 03 februarie, \u00eencep\u00e2nd cu ora 11:00, lectorul de serviciu al \u0219edin\u021bei Cenaclului Alexandru Sihleanu va fi dna Floarea Fr\u0103\u021bil\u0103. V\u0103 a\u0219tept\u0103m, cu drag!<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

ST\u00c2NJENITOR PENTRU UNII, DAR LA POARTA RAIULUI NU EXIST\u0102 PRIORIT\u0102\u021aI S\u00e2mb\u0103t\u0103, 27 ianuarie, \u2020 Aducerea moa\u0219telor Sf. Ier. Ioan Gur\u0103<\/p>\n","protected":false},"author":15,"featured_media":4784,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"colormag_page_container_layout":"default_layout","colormag_page_sidebar_layout":"default_layout","_monsterinsights_skip_tracking":false,"_uf_show_specific_survey":0,"_uf_disable_surveys":false,"ngg_post_thumbnail":0,"video_url":"","footnotes":""},"categories":[307,7],"tags":[],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/22569"}],"collection":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/15"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=22569"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/22569\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":22570,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/22569\/revisions\/22570"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/4784"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=22569"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=22569"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=22569"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}