{"id":22560,"date":"2024-01-31T22:45:12","date_gmt":"2024-01-31T19:45:12","guid":{"rendered":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=22560"},"modified":"2024-02-01T16:18:11","modified_gmt":"2024-02-01T13:18:11","slug":"spatii-culturale-nr-4-10","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=22560","title":{"rendered":"Spa\u021bii culturale nr. 4 (10)"},"content":{"rendered":"<p><strong>Mircea V. Homescu<\/strong><br \/>\n<a href=\"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/wp-content\/uploads\/2020\/10\/6-1-e1601897002918.jpg\" data-rel=\"lightbox-image-0\" data-rl_title=\"\" data-rl_caption=\"\" title=\"\"><img loading=\"lazy\" decoding=\"async\" data-src=\"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/wp-content\/uploads\/2020\/10\/6-1-e1601897002918.jpg\" alt=\"\" width=\"451\" height=\"300\" class=\"alignnone size-full wp-image-11138 lazyload\" src=\"data:image\/gif;base64,R0lGODlhAQABAAAAACH5BAEKAAEALAAAAAABAAEAAAICTAEAOw==\" style=\"--smush-placeholder-width: 451px; --smush-placeholder-aspect-ratio: 451\/300;\" \/><noscript><img loading=\"lazy\" decoding=\"async\" src=\"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/wp-content\/uploads\/2020\/10\/6-1-e1601897002918.jpg\" alt=\"\" width=\"451\" height=\"300\" class=\"alignnone size-full wp-image-11138\" \/><\/noscript><\/a><\/p>\n<p><strong>\u00cen\u021belepciune \u0219i&#8230;<br \/>\nviclenie f\u0103r\u0103 perversitate<\/strong><\/p>\n<p><em>Motto: Expresia cea mai emo\u021bionant\u0103 a \u00een\u021belepciunii- confirmat\u0103 prin generozitate \u0219i modestie &#8211; ar fi s\u0103 d\u0103ruie\u0219ti ceea ce e\u0219ti sigur c\u0103 nu po\u021bi p\u0103stra, pentru ca astfel s\u0103&#8230; c\u00e2\u0219tigi ceea ce nu po\u021bi pierde.<br \/>\n(Jimm Elliot &#8211; misionar cre\u0219tin disp\u0103rut \u00een 1956 \u201e\u00eentre&#8221; b\u0103\u0219tina\u0219ii din jungla Amazonului)<\/em><\/p>\n<p>Apele vie\u021bii mi-au purtat b\u0103rcu\u021ba existen\u021bei \u0219i pe unde limpezi \u0219i pe valuri \u00eenvolburate, din care cu greu am sc\u0103pat cu trupul intact \u0219i cu mintea \u00eentreag\u0103 &#8211; intact av\u00e2nd simbol morfologic, \u00eentreg put\u00e2nd fi acceptat \u0219i ca normal, dac\u0103-i oferim nuan\u021b\u0103 func\u021bional\u0103. Am tras, pentru moment, ni\u0219te fire\u0219ti concluzii, dar nu toate mi-au r\u0103mas pe \u201etermen lung&#8221; \u00een minte. Pe marginea unor \u201eamprente memoriale&#8221; voi \u00eens\u0103ila c\u00e2te ceva \u00een paginile care urmeaz\u0103. Avertizez, \u00eens\u0103, pe orice poten\u021bial cititor c\u0103 am purces a-mi \u201evalorifica&#8221; experien\u021ba, amintindu-mi mereu de \u00een\u021beleptele vorbe ale mali\u021biosului A.P. Cehov, care riposta bref morali\u0219tilor ce-i \u021bineau \u201epredici&#8221; de discutabil\u0103 oportunitate: \u201ede\u0219teptului \u00eei place s\u0103 \u00eenve\u021be \u0219i iar s\u0103 \u00eenve\u021be, iar prostul moare de pl\u0103cere s\u0103-i \u00eenve\u021be pe al\u021bii&#8221; \u0218ti\u021bi de ce? Fiindc\u0103 omul poate s\u0103 fie convins de orice pe lume, doar de faptul c\u0103 este prost, este imposibil. Din acelea\u0219i motive de onestitate v\u0103 mai m\u0103rturisesc \u0219i c\u0103 evoc \u00een acest periplu prin arhiva experien\u021belor mele de via\u021b\u0103, nu doar ce am f\u0103cut eu, ci \u0219i ceea ce a\u0219 fi vrut, dar n-am putut, n-am \u00eendr\u0103znit sau&#8230; nu s-a putut. Nu m-am ru\u0219inat, dec\u00e2t rareori, de ce-am f\u0103cut, fiindc\u0103 lumea \u0219i via\u021ba nu e doar a cui o str\u0103bate cu piciorul, ci \u0219i a cui o \u00een\u021belege cu g\u00e2ndire \u00een\u021beleapt\u0103, sau poate, mai ales, a acestuia din urm\u0103. Aspira\u021biile fanteziste nu sunt totdeauna nebunii, dar cea mai mare nebunie, cred eu, este c\u0103 treci prin via\u021b\u0103 f\u0103r\u0103 s\u0103 fi avut&#8230; m\u0103car una. \u0218i-apoi s\u0103 nu uit\u0103m c\u0103 g\u00e2ndirea \u00een\u021beleapt\u0103, inclusiv concluziile care rezult\u0103, este un autentic soare&#8230; dur, care lumineaz\u0103, dar te orbe\u0219te. \u00een\u021belepciunea este un bun al vie\u021bii, restr\u00e2ns ca \u00eentindere \u0219i r\u0103sp\u00e2ndit \u00een oameni cu mult\u0103 zg\u00e2rcenie (Dumnezeu nu risipe\u0219te niciodat\u0103 nimic), dar tocmai din aceast\u0103 pricin\u0103, avem datoria s\u0103 \u00eencerc\u0103m, lupt\u00e2nd \u00eempotriva tr\u00e2nd\u0103viei \u0219i mediocrit\u0103\u021bii \u201enaturale&#8221; a omului, s\u0103 l\u0103rgim limitele acestui teritoriu al ra\u021biunii numit \u00een\u021belepciune. Ra\u021biunea este abstract\u0103 \/ teoretic\u0103, iar \u00een\u021belepciunea este practic\u0103 \/ aplicarea \u00een via\u021b\u0103 a ra\u021biunii.<br \/>\n* Nu este neap\u0103rat nevoie ca tot ce \u00eenve\u021bi \u0219i re\u021bii pentru viitor (ca s\u0103 aplici sau s\u0103 evi\u021bi) s\u0103 fi p\u0103\u021bit \/ experimentat tu (sau eu). Pentru cei h\u0103r\u0103zi\u021bi de soart\u0103 este destul s\u0103 fi asistat la ce-au p\u0103\u021bit al\u021bii; iar \u0219i<br \/>\npentru \u0219i mai pu\u021bini este destul s\u0103 fi auzit ce au p\u0103\u021bit<br \/>\nal\u021bii.<br \/>\n*\tSe \u0219tie demult c\u0103 nu toate staff-urile sunt \u201eocupate&#8221; de exemplarele cele mai reu\u0219ite, cele mai dotate, cele mai adecvate. De ce oare? Eu cred c\u0103 datorit\u0103 unui destin pe baza c\u0103ruia cei ce \u0219tiu s\u0103 conduc\u0103 (este o \u0219tiin\u021b\u0103 a \u0219ti s\u0103 conduci o ob\u0219te mare sau mic\u0103) sunt ocupa\u021bi cu condusul treburilor \u0219i- ma\u0219inilor proprii, l\u0103s\u00e2nd \u201enechema\u021bii&#8221; s\u0103 fac\u0103 ceea ce nu cunosc dec\u00e2t la modul diletant sau deloc.<br \/>\n*\tCu relativ\u0103 jen\u0103 se cuvine s\u0103 recunosc faptul c\u0103 acum vreo cincizeci de ani \u0219tiam&#8230; totul, iar acum m\u0103 sperii de c\u00e2t de multe constat c\u0103 \u00eenc\u0103 nu \u0219tiu. Zic adesea c\u0103, \u00eentre altele, v\u00e2rsta \u00ee\u021bi confer\u0103 \u0219i acea \u00een\u021belepciune care te ajut\u0103 s\u0103 descoperi c\u00e2t ad\u00e2nc\u0103-\u021bi este ignoran\u021ba.<br \/>\n*\tScopul unei ac\u021biuni, finalitatea unei inten\u021bii (program sau planificare, tot una este) dac\u0103 nu-\u021bi sunt clare \u0219i etapizat normate, eforturile depuse vor fi imense \u0219i rezultatele doar pe sfert din ce \u021bi-ai dorit; nu doar pentru c\u0103 &#8211; zicea c\u00e2ndva Seneca &#8211; \u201ene\u0219tiind portul c\u0103tre care v\u00e2sle\u0219ti, nici v\u00e2ntul nu-\u021bi e favorabil.&#8221;<br \/>\n*\tFaptele, \u00een genere, nu-s nici bune, nici rele dac\u0103 nu le confrunt\u0103m cu interesele \/ subiectivitatea cuiva sau ale \/ a mai multora; \u00een niciun caz ale tuturor concomitent.<br \/>\n*\tStr\u0103dania \u00eenc\u0103p\u0103\u021b\u00e2nat\u0103 de a \u201erezolva totul&#8221; \u00een favoarea ta, fire\u0219te, \u0219i c\u00e2t mai repede obose\u0219te, streseaz\u0103 cu efecte malefice, mai ales c\u00e2nd solu\u021bia problemelor \u00eent\u00e2rzie s\u0103 apar\u0103. Ce-ar fi dac\u0103 le-am temporiza, le-am am\u00e2na o vreme oarecare? Eu am f\u0103cut a\u0219a de c\u00e2teva ori \u0219i-am constatat cu surprindere (\u0219i &#8216;relativ\u0103 bucurie) c\u0103-\u0219i pierduser\u0103 \/ atenuaser\u0103 ponderea \u201especific\u0103&#8221; prin perimare.<br \/>\n*\tMul\u021bi dintre noi oscilam \u00eentre a da prioritate gurii sau urechilor \u00een via\u021ba rela\u021bional\u0103 cotidian\u0103, recte, \u00eentre a vorbi sau a asculta. Vorbind excesiv ne tr\u0103d\u0103m, ar\u0103t\u0103m interlocutorului, inevitabil, \u0219i p\u0103r\u021bile noastre vulnerabile, pe c\u00e2t\u0103 vreme vorbind cu zg\u00e2rcenie \u0219i folosind mai mult urechile, ne p\u00e2ndim interlocutorul \u0219i-i surprindem noi vulnerabilit\u0103\u021bile.<br \/>\n*\tDac\u0103 roste\u0219ti c\u00e2teva cuvinte \u00een fa\u021ba unui auditoriu oarecare, nu te iluziona c\u0103 toti te ascult\u0103, c\u0103 te urm\u0103resc sau c\u0103 i-ai convins. In via\u021b\u0103, prin obliga\u021biile func\u021biilor de\u021binute, a trebuit, de multe ori, s\u0103 vorbesc \u00een public. Un vorbitor cu vast\u0103 experien\u021b\u0103 mi-a spus odat\u0103., \u00een glum\u0103, fire\u0219te, dar eu am re\u021binut p\u00e2n\u0103 azi gluma aceea, anume c\u0103 singurul mod de a fi sigur c\u0103 te ascult\u0103 cineva este acela de a vorbi singur \u00een fa\u021ba oglinzii. Iar dac\u0103 \u00eentre interlocutori observi pe vreunul care te urm\u0103re\u0219te cu aten\u021bie, trebuie s\u0103 fii sigur c\u0103 acela este cel ce urmeaz\u0103 s\u0103 vorbeasc\u0103 dup\u0103 tine.<br \/>\n*\tMi s-a \u00eent\u00e2mplat adesea s\u0103 particip la diverse \u0219edin\u021be la care se discutau de toate \u0219i pentru to\u021bi, de pe urma c\u0103rora nimeni nu \u201ec\u00e2\u0219tiga&#8221; nimic; nicio gre\u0219eal\u0103 nu se corecta, iar participan\u021bii, cu to\u021bii la un loc, se alegeau cu un num\u0103r \u00eenfior\u0103tor de ore irosite. Odat\u0103, c\u00e2nd tocmai eu \u201econduceam&#8221; o atare adun\u0103tur\u0103 cronofagic\u0103, enervat de un \u00eendr\u0103gostit de vocea lui care vorbea f\u0103r\u0103 s\u0103 spun\u0103 ceva, l-am apostrofat c\u0103: dac\u0103 nu are nimic de spus, \u00eel rog s\u0103 se ab\u021bin\u0103 s\u0103 ne demonstreze acest lucru prin vorbe, urm\u00e2nd a-i fi recunosc\u0103tor. Am provocat rumoare \u00eentre tovar\u0103\u0219ii participan\u021bi (era pe vremea lor!), iar eu, de atunci, n-am mai \u201econdus&#8221; niciodat\u0103 astfel de \u0219edin\u021be.<br \/>\n*\tAten\u021bie mult\u0103 trebuie s\u0103 acord\u0103m la ce facem, nu la ce vorbim. Reac\u021biile celor din jur sunt st\u00e2rnite de fapte \u0219i mai pu\u021bin sau deloc de vorbe; vorbe aruncate-n v\u00e2nt au mai auzit ei. Drumul de la vorb\u0103 la fapt\u0103 este greu \u0219i adesea se termin\u0103 cam pe la mijlocul inten\u021biei \/ promisiunii. De aci vine \u0219i perimarea vorbelor, deprecierea lor \u00een sfera credibilit\u0103\u021bii<br \/>\n*\tCapacitatea de a influen\u021ba prin convingere o anumit\u0103 colectivitate, de a-i c\u00e2\u0219tiga pe ace\u0219tia pentru op\u021biunile tale, pentru inten\u021biile tale, \u00een final, pentru scopurile tale, const\u0103 strict \u00eentr-o dubl\u0103 con\u0219tientizare \u0219i siguran\u021b\u0103: a \u0219ti clar \/ perfect\/ profund ceea ce vrei s\u0103 transmi\u021bi celor din preajm\u0103 \u0219i, mai ales, s\u0103 fii tu \u00eensu\u021bi sigur c\u0103 \u0219tii acest fond de inten\u021bii \/ scopuri, cu alte cuvinte c\u0103 \u0219tii c\u0103 \u0219tii pentru ce r\u0103pe\u0219ti altora timpul \u0219i energia \u0219i vrei s\u0103 \u021bi le consacre. \u00een sintez\u0103: s\u0103 \u0219tii ce vrei, s\u0103 \u0219tii c\u0103 \u0219tii \u0219i astfel vei reu\u0219i s\u0103-i faci \u0219i pe al\u021bii s\u0103 \u0219tie ceea ce vrei tu.<br \/>\n*\tReferindu-ne la oratorii cronofagi care vorbesc f\u0103r\u0103 s\u0103 spun\u0103 ceva, omul de stat W. Churchill zicea c\u0103 toat\u0103 via\u021ba i-a dispre\u021buit pe cei ce vorbeau f\u0103r\u0103 s\u0103 \u0219tie ce spun, fiindc\u0103 ace\u0219tia se \u00eenscriau la cuv\u00e2nt f\u0103r\u0103 s\u0103 \u0219tie ce vor spune \u0219i se auzeau, dup\u0103 ce vorbiser\u0103, f\u0103r\u0103 s\u0103 \u0219tie ce au spus. De unde se vede c\u0103 boala<br \/>\nnarcisi\u0219tilor fa\u021b\u0103 de vocea proprie este mai veche dec\u00e2t ne \u00eenchipuim noi.<br \/>\n*\tNu exist\u0103 idei care s\u0103 fie greu de exprimat, adic\u0103 de formulat \u00een vorbe \/ fraze inteligibile. Doar ideile confuze prind greu \u201econtur de grai \u0219i slov\u0103&#8221;, necesit\u00e2nd adesea timp \u00eendelungat de exprimare ezitant\u0103, numit simplu b\u00e2lb\u00e2ial\u0103. Ideile clare se exprim\u0103, verbal sau \u00een scris, concis \/ scurt. Un mare pedagog zicea, cu peste dou\u0103 secole \u00een urm\u0103, c\u0103 \u0219tim doar at\u00e2t c\u00e2t \u0219i ce putem exprima.<br \/>\n*\tC\u00e2nd \u00een staff-un unei ob\u0219ti oarecare sunt \u201elupte intestine&#8221;\/ disensiuni, chiar conflicte f\u0103\u021bi\u0219e, sufer\u0103, mai ales, cei m\u0103run\u021bi ai ob\u0219tei. Pe aceast\u0103 tem\u0103, \u00een Africa circul\u0103 un proverb construit pe baza fondului cinegetic autohton: c\u00e2nd elefan\u021bii se lupt\u0103, sufer\u0103 iarba.<br \/>\n*\tSentimentul \u201enecesit\u0103\u021bii&#8221;\/ utilit\u0103\u021bii \u00een cadrul unei colectivit\u0103\u021bi sociale, profesionale, religioase etc. este imens, fiindc\u0103 te motiveaz\u0103 existen\u021bial, cum se spune \u00een psiho-sociologia care studiaz\u0103 de ce-urile conform c\u0103rora \u201efunc\u021bioneaz\u0103&#8221; personalitatea uman\u0103. Personal m-am convins, \u00een cele circa trei decenii \u00een care i-am condus pe al\u021bii (am r\u0103spuns de prostiile lor, zic eu \u00een glum\u0103) c\u0103 sunt foarte pu\u021bine motivele care-1 dimensioneaz\u0103 pe om spre ac\u021biuni \u0219i ini\u021biative eroice, \u00een afara \u00eencrederii de a-i acorda o misiune personal\u0103, a Iui \u0219i numai a lui, individualiz\u00e2ndu-1 dintre toti ceilal\u021bi. Ferice de \u201eliderii&#8221; care \u0219tiu, pot \u0219i vor s\u0103 creeze sau s\u0103 inventeze astfel de misiuni personale pentru fiecare dintre cei pe care-i coordoneaz\u0103 \/ \u00eendrum\u0103.<br \/>\n*\tOmul trebuie s\u0103-\u0219i foloseasc\u0103 toate valen\u021bele, cum se zice azi \u00een terminologie sociologic\u0103, chiar dac\u0103 nu constituie un anume unison&#8230; cu zumzetul celorlal\u021bi. Un mare istoric al civiliza\u021biei omene\u0219ti zicea, glos\u00e2nd pe aceea\u0219i tem\u0103, c\u0103 p\u0103durea ar fi extraordinar de anost\u0103 dac\u0103 \u00een ea ar c\u00e2nta numai p\u0103s\u0103rile cu \u201eghiersul&#8221; cel mai frumos, f\u0103r\u0103 cronc\u0103nitul corbilor \u0219i f\u0103r\u0103 \u021bip\u0103tul cucuvelei. Exist\u0103 oare \u0219i o estetic\u0103 a disonan\u021bei? Nu \u0219tiu. \u0218tiu doar c\u0103 exist\u0103 o necesitate a disonan\u021bei \u00een totalitatea firii.<br \/>\n*\tProblematizarea vie\u021bii, a existen\u021bei fiec\u0103ruia dintre noi este, \u00een mare m\u0103sur\u0103, un mod vicios, malefic de a aborda via\u021ba. Lu\u00e2nd lucrurile a\u0219a cum apar \u00een via\u021b\u0103, f\u0103r\u0103 a le mai \u201eciclopiza&#8221; \u00een probleme, ne consum\u0103m mai pu\u021bin, folosim stress-ul \u00een limitele lui utile, nu \u00een parametrii d\u0103un\u0103tori. \u0218i totu\u0219i constat\u0103rile profesionali\u0219tilor din domeniul respectiv conduc la concluzia c\u0103 \u201eproblemele creeaz\u0103 \/ fabric\u0103 \u00een \u00eens\u0103\u0219i capacitatea \/ metodologia de a le aborda.&#8221; Eu \u00eemi permit s\u0103 adaug c\u0103 produc nu doar metodologia de a le aborda, ci chiar tactica \u0219i strategia de a le rezolva. Abordare \u00eenseamn\u0103 \u00een\u021belegere, iar \u00een\u021belegerea deschide drumul c\u0103tre rezolvare. Unul dintre dasc\u0103lii mei de matematic\u0103 din liceu ne spunea mereu: c\u0103zni\u021bi-v\u0103 s\u0103 \u201e\u00een\u021belege\u021bi&#8221; problema, fiindc\u0103 astfel ea devine pe jum\u0103tate rezolvat\u0103.<br \/>\n * Via\u021ba este, pentru \u00een\u021belept, un lung \u0219i interminabil \u0219ir de concesii compromisuri cu al\u021bii, dar \u0219i cu tine, de cele mai multe ori, ceea ce-\u021bi aduce o economie de energie nervoas\u0103, investibil\u0103 in alte ac\u021biuni dec\u00e2t conflictul. S\u0103 cedezi pe un anume front ca s\u0103-\u021bi organizezi succesul pe altul, nu poate fi dec\u00e2t strategie \u00een\u021beleapt\u0103. Concesia nu trebuie s\u0103 fie dec\u00e2t o cedare tactic\u0103 \u00een perspectiva victoriei \u00een marea confruntare strategic\u0103 de mai t\u00e2rziu pe care \u021bi-ai creat-o printr-o m\u0103runt\u0103 concesie temporar\u0103. Arta \u0219i m\u0103iestria unei atare opera\u021biuni o exprima cineva c\u00e2ndva prin&#8230; p\u0103c\u0103leala de a \u00eemp\u0103r\u021bi un tort in felii egale, iluzion\u00e2ndu-i pe participan\u021bi c\u0103 fiecare a primit felia cea mai mare.<br \/>\n* Circulam c\u00e2ndva pe un drum de \u021bar\u0103, \u00eentr-un sat de munte. \u00een fa\u021ba mea un nevoia\u0219 transporta o c\u0103ru\u021b\u0103 grea cu lemne pe o pant\u0103. Calul, un murgule\u021b ca oricare, tr\u0103gea din greu povara pe coasta abrupt\u0103. La un moment dat clacheaz\u0103, se opre\u0219te \u0219i \u201ejoac\u0103 \u00een loc&#8221; \u00eenmuind coarda hamurilor. \u021a\u0103ranul, dup\u0103 toate bunele reguli ale jocului, pune \u00een ac\u021biune biciul \u0219i \u00eencepe a croi spinarea bietului animal cu sporit\u0103 \u00eend\u00e2rjire. Calul continu\u0103 s\u0103 bat\u0103 pasul pe loc, de\u0219i biciul \u00ee\u0219i intensific\u0103 \u201em\u00e2ng\u00e2ierile&#8221; pe spinarea lui. La un moment dat \u021b\u0103ranul se opre\u0219te din lovituri, st\u0103 c\u00e2teva clipe \u00een expectativ\u0103, dup\u0103 care schimb\u0103 tactica. Las\u0103 biciul jos \u0219i se apropie, ca \u0219i cum ar fi (ost cu totul altul, de capul bietului animal, n\u0103ucit de bice \u0219i \u00eenjur\u0103turi \u0219i \u00eencepe s\u0103-1 m\u00e2ng\u00e2ie pe bot, s\u0103-l \u201emaseze&#8221; pe urechi, pe coam\u0103, pe grumaz, \u00eembiindu-1 cu glasul plin de compasiune, de dragoste patern\u0103: hai, b\u0103ia tu&#8217;, hai, tat\u0103, hai, ia s\u0103 te v\u0103d&#8230; \u0219i cu m\u00e2na \u00eel \u00eendemna pe crup\u0103 \u0219i pe omopla\u021bi, tr\u0103g\u00e2nd \u0219i el, mai mult simbolic, de o ulub\u0103. Atunci mi-a fost dat s\u0103 v\u0103d ceea ce mai v\u0103zusem de multe ori, c\u0103 doar am practicat medicina la \u021bar\u0103, \u00eentre \u021b\u0103rani, peste zece ani, numai c\u0103 animalul, \u00eencord\u00e2ndu-se \u00eentr-un mod impresionant, a urnit c\u0103ru\u021ba din loc \u0219i a ajuns, \u00een fine, la cap\u0103tul urcu\u0219ului.<br \/>\nAm zis atunci, ceea ce ziceam, de altfel, mereu \u0219i zic chiar \u0219i azi: dac\u0103 vorba bun\u0103 \u0219i un gest simbolic de m\u00e2ng\u00e2iere poate dinamiza \/ motiva chiar \u0219i un animal, oare de ce omul se arat\u0103 mai refractar chiar \u0219i dec\u00e2t calul din \u201epoveste&#8221;? Ezit acum s\u0103 formulez r\u0103spunsul pe care eu mi-1 dau. Este prea dur \u0219i nu vreau acum s\u0103 fiu dur. Poate vreodat\u0103 omul va ajunge s\u0103 se motiveze \u00een ac\u021biuni c\u00e2t \u0219i cum s-a motivat c\u0103lu\u021bul amintit, doar prin vorbe \u0219i m\u00e2ng\u00e2ieri, dup\u0103 ce biciul \u00ee\u0219i epuizase eficacitatea.<br \/>\n* Ac\u021biunea \u0219i reac\u021biunea sunt legi obiective ale materiei. Aplici o energie pe un corp oarecare, dezvol\u021bi \u00een acel corp o energie egal\u0103 cu cea care tinde s\u0103-i schimbe forma, structura sau mi\u0219carea \u00een care se afl\u0103. Via\u021ba nu e str\u0103in\u0103 de acela\u0219i mod de \u201ecomportare&#8221;; doar c\u0103 \u0219i ac\u021biunea \u0219i reac\u021biunea sunt mascate, dar nu blocate. \u0218i mai este \u00eenc\u0103 ceva: sensurile evalu\u0103rilor depind de finalitatea ac\u021biunii \u0219i reac\u021biunii. De multe ori reac\u021biunea cuiva la inten\u021biile tale te oblig\u0103 \/ determin\u0103 s\u0103 creezi o<br \/>\nsolu\u021bie nou\u0103, s\u0103 inovezi adic\u0103, for\u021b\u00e2ndu-\u021bi imagina\u021bia \u0219i \u00een\u021belepciunea. Progresul, ca atare, se bazeaz\u0103 pe \u00eenvingerea unor \u201efor\u021be&#8221; contrarii. Construirea zg\u00e2rie-norilor \u0219i chiar zborurile cosmice s-au realizat prin \u00eenvingerea atrac\u021biei geomagnetice. Noul, cu osebire \u00een tot \u0219i \u00een toate, ridic\u0103 \/ treze\u0219te opozi\u021bii multe \u0219i intense, numite tradi\u021bie \u0219i conservatorism. \u0218i chiar dac\u0103 mai t\u00e2rziu el \u00eenvinge p\u00e2n\u0103 la urm\u0103 \u0219i cucere\u0219te lumea. R\u0103m\u00e2ne \u00eens\u0103, \u00een str\u0103fundurile ascunse ale fiec\u0103rei nout\u0103\u021bi, c\u00e2te ceva \u201epericulos&#8221; cu efecte tardive.<br \/>\n* C\u00e2nd s-a constatat c\u0103 omul este \u201efiin\u021b\u0103 social\u0103&#8221; (situa\u021bia exista cu mult \u00eenaintea constat\u0103rii, din totdeauna am putea zice) s-a inclus \u00een defini\u021bie \u0219i necesitatea, pentru \u201enormalitatea&#8221; fiin\u021bei umane, comunic\u0103rii, a \u00eemp\u0103r\u021birii vie\u021bii cu al\u021bii, cu cei din preajm\u0103 prioritar, prin ceea ce \u00een limbaj neuro- fiziologic se nume\u0219te \u201eal doilea sistem de comunicare&#8221; &#8211; limbajul. Cu sau f\u0103r\u0103 voia omului, \u00een nenum\u0103ratele milenii de coexisten\u021b\u0103, calitatea acestei comunic\u0103ri s-a schimbat, s-a perfec\u021bionat \u0219i uneori s-a mai \u0219i \u00eenr\u0103it; nu zic \u00eenr\u0103ut\u0103\u021bit, fiindc\u0103 nu limbajul s-a schimbat astfel, ci finalitatea lui moral\u0103, ceea ce \u00eenr\u0103ire se nume\u0219te, nu \u00eenr\u0103ut\u0103\u021bire. Azi a comunica cu cineva \u00eenseamn\u0103 a-i r\u0103pi din timpul lui ca s\u0103-\u021bi asculte inten\u021biile tale (nimic nu se face \u201egratuit&#8221;, adic\u0103 f\u0103r\u0103 finalitate, totul are un scop, doar nebunii vorbesc f\u0103r\u0103 scop). O \u201emodest\u0103&#8221; \u00een\u021belepciune ne \u00eenva\u021b\u0103 c\u0103 atunci c\u00e2nd comunic\u0103m cu cineva dirij\u0103m c\u0103tre acela ceva despre ce dorim s\u0103-i transmitem, ceva despre destinatarul comunic\u0103rii \u0219i ceva despre noi. Adev\u0103rata \u00een\u021belepciune abia acum \u00eencepe: succesul celor trei \u201eceva&#8221; const\u0103 \u00een claritate, conciziune, integralitate. Astfel ar\u0103t\u0103m destinatarului c\u0103 l-am \u00een\u021beles, dar \u0219i c\u0103-1 apreciem prin cunoa\u0219tere. Dac\u0103 dispunem \u0219i de un oarecare&#8230; fler, suger\u0103m discret \u0219i modalit\u0103\u021bile de a solu\u021biona inten\u021biile \/ dorin\u021bele noastre, \u00een favoarea noastr\u0103, ca \u0219i cum i-ar apar\u021bine celuilalt originalitatea solu\u021biilor. Concizia \u0219i claritatea comunic\u0103rii ar trebui s\u0103 semene cu textul unei telegrame: clar, concis, integral ca fond. Adesea, pe parcursul comunic\u0103rii survin momente de divagare, de dispersare \/ diluare a con\u021binutului motiva\u021biilor sau de \u00eendep\u0103rtare de la scop. De aceea trebuie avut mereu \u00een fata ochilor min\u021bii scopul ultim, concluzia.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Mircea V. Homescu \u00cen\u021belepciune \u0219i&#8230; viclenie f\u0103r\u0103 perversitate Motto: Expresia cea mai emo\u021bionant\u0103 a \u00een\u021belepciunii- confirmat\u0103 prin generozitate \u0219i modestie<\/p>\n","protected":false},"author":18,"featured_media":10070,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"colormag_page_container_layout":"default_layout","colormag_page_sidebar_layout":"default_layout","_monsterinsights_skip_tracking":false,"_uf_show_specific_survey":0,"_uf_disable_surveys":false,"ngg_post_thumbnail":0,"video_url":"","footnotes":""},"categories":[7,328],"tags":[],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/22560"}],"collection":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/18"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=22560"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/22560\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":22561,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/22560\/revisions\/22561"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/10070"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=22560"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=22560"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=22560"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}