{"id":22545,"date":"2024-01-31T00:52:17","date_gmt":"2024-01-30T21:52:17","guid":{"rendered":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=22545"},"modified":"2024-01-31T00:52:17","modified_gmt":"2024-01-30T21:52:17","slug":"spatii-culturale-nr-4-9","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=22545","title":{"rendered":"Spa\u021bii culturale nr. 4 (9)"},"content":{"rendered":"

ELENA BOST<\/strong><\/p>\n

cine spune c\u0103 a\u0219a trebuie?<\/strong><\/p>\n

a fost odat\u0103
\nun \u00eenceput
\npraf
\n\u0219i ap\u0103
\n\u0219i lumini negre
\n\u0219i divinit\u0103\u021bi \u00eenv\u00e2rtindu-se \u00een cerc
\neu nu exist \u00eenc\u0103
\na\u0219tept clipa
\n\u00een care
\np\u0103m\u00e2ntul se va ridica
\ns\u0103-mi construiasc\u0103 trup
\np\u00e2n\u0103 atunci
\nport eternitatea
\nscris\u0103-n petice de pietre
\n\u00een cercul acela
\nperfect \u00eenchis
\nnu e loc \u0219i pentru mine
\neu nu sunt zeu eu sunt…
\nnu-mi amintesc ce
\n\u2022 da, am uitat eu nu exist \u00eenc\u0103
\ndoar o poveste
\nar\u0219it\u0103 abia dup\u0103 ce s-a sf\u00e2r\u0219it<\/p>\n


\nf\u0103r\u0103 alte \u00eentoarceri<\/strong><\/p>\n

\u021bin minte c\u0103 mi-ai cerut cuvintele
\n\u0219i eu \u021bi-am f\u0103cut
\nstatui de h\u00e2rtie
\nai vrut mai mult
\n\u0219i eu te-am pictat cu praf
\npe o inim\u0103 de plastic
\ndar cuvintele
\nle-am uitat de mult
\n\u00eentre dou\u0103 coper\u021bi ruginite
\nde umbra ta<\/p>\n


\nerodat<\/strong><\/p>\n

mi s-a spus c\u0103 sunt om
\n\u0219i am crezut c\u0103 sunt om
\npoate chiar am fost
\nmi s-a spus c\u0103 sunt p\u0103m\u00e2nt
\n\u0219i am crezut c\u0103 sunt p\u0103m\u00e2nt
\nam vrut s\u0103 fiu un zeu de sticl\u0103
\n\u0219i mi-am \u00eenfipt sticl\u0103 \u00een came
\nde atunci, at\u00e2tea g\u00e2nduri
\nam avut
\n\u00eenc\u00e2t m-am m\u0103cinat
\n\u0219i am r\u0103mas
\nnisip
\ntablou cu ap\u0103
\n\u00een diminea\u021ba asta apele
\nmi-au cerut s\u0103 le pictez
\n mi-au spus c\u0103-mi vor da
\nnemurirea \u00een schimb
\nam c\u0103utat \u00een paleta de culori
\n\u0219i am g\u0103sit albastru dar apele
\nastea nu erau albastre
\nam c\u0103utat albul
\ndar nici albe nu erau
\nam c\u0103utat pe r\u00e2nd
\nro\u0219u
\nverde
\ngalben
\nam \u00eencercat s\u0103 le iau \u00een m\u00e2n\u0103
\ns\u0103 le \u00eentorc pe toate p\u0103r\u021bile
\nam \u00eencercat s\u0103 aflu \u00een ce molecule
\nle este ascuns\u0103 culoarea
\no clip\u0103 mi s-a p\u0103rut c\u0103 sunt negre
\ndoar o clip\u0103
\napoi n-am mai \u0219tiut
\nam renun\u021bat la nemurire \u0219i
\napele negre au plecat
\ns\u0103 se ofere vreunui zeu c\u0103zut<\/p>\n


\nR\u0102ZVAN THEO CHIRAC<\/strong>
\n\"\"

O SIMPL\u0102 EVOCARE<\/strong><\/p>\n

Nicolae, la miaz\u0103noapte, \u0219i Ercule\u0219ti, la miaz\u0103zi, oameni pe care-i mai putem z\u0103ri doar \u00een fotografii din alte vremuri. Printre ei – magistra\u021bi, profesori, medici \u0219i negustori renumi\u021bi, mul\u021bi dintre ei urma\u0219ii boierilor de alt\u0103dat\u0103. Erau binecunoscu\u021bi r\u00e2mnicenilor avocatul Nicu Protopopescu, profesorul Stelian Cucu, medicul Laz\u0103r Dicescu ori comerciantul Ghi\u021b\u0103 Niculescu. \u0218i ei contribuiau la farmecul de odinioar\u0103 al urbei noastre, prin gesturile lor, prin gustul pentru literatur\u0103 \u0219i muzic\u0103, prin prieteniile pe care le legau cu oameni importan\u021bi de la Bucure\u0219ti. Concitadinii no\u0219tri de peste timp se \u00eent\u00e2lneau pe Strada Mare, la \u201eIntim-Club”, la \u201eTraian” sau \u00een alte locante, indiferent c\u0103 erau liberali, \u021b\u0103r\u0103ni\u0219ti, na\u021bional-democra\u021bi, conservatori, georgi\u0219ti \u0219.a.m.d. La o bere ori o brag\u0103, domnii discutau politic\u0103, \u00een atmosfera \u00eenv\u0103luit\u0103-n fum \u0219i-n aroma cafelei, clubi\u0219tii \u00eencingeau partide de poker, rum, preference ori tabinet, care nu de pu\u021bine ori se prelungeau p\u00e2n\u0103 t\u00e2rziu \u00een noapte.
\n\u0218pri\u021bul \u00eenveselea chipurile celor ‘ prezen\u021bi, \u00een general magistra\u021bi din baroul r\u00e2mmcean, precum Theodor Zernoveanu, Virgil Sotirescu (\u021aoncu), Nae Mironescu, Titi Gherghiescu \u0219 a. O cafenea interbelic\u0103 de pe Strada Mare \u00eei g\u0103zduia pe gazetari \u0219i scriitori; aici se citeau articole, se corectau \u0219palturile, aveau loc polemici aprinse. Gala Galaction, Adrian Maniu, Victor Eftimiu, Camil Petrescu, Tudor Vianu sunt doar c\u00e2\u021biva din cei care au trecut pragul acestei cafenele. L\u0103utarul Tudorel Frangulea – \u201ecioara fermecat\u0103” – descre\u021bea adeseori frun\u021bile oaspe\u021bilor
\nimportan\u021bi sosi\u021bi la R\u00e2mnic din alte ora\u0219e, mai \u00eensemnate dec\u00e2t al nostru.
\nEi bine, toate acestea \u0219i \u00eenc\u0103 multe altele d\u0103deau or\u0103\u0219elului de la curbur\u0103 un \u0219arm insolit, gustat de locuitorii s\u0103i, dar \u0219i de cei afla\u021bi \u00een trecere prin ora\u0219. Unii, nu prea mul\u021bi, au scris despre R\u00e2mnic. De bine sau de r\u0103u. Important este c\u0103 au scris. Au surprins atmosfera ora\u0219ului de atunci… Ne g\u00e2ndim la Emilian Constantinescu, Victor Dimitriu, Ion M\u0103g\u00e2rdiceanu.
\n\u00een 1932, Emilian Constantinescu semna, \u00een Almanahul R\u00e2mnicului, un articol nostalgic intitulat \u201eSiluete r\u00e2mnicene” dedicat celor trecu\u021bi \u00een lumea umbrelor:
\n\u201eDup\u0103 c\u00e2\u021biva ani de aspr\u0103 r\u0103t\u0103cire prin alte meleaguri ale \u021b\u0103rii, venisem \u2014 \u00een vara aceasta \u2014 pentru un popas mai \u00eendelung \u00een ora\u0219ul copil\u0103riei.
\nMi\u0219cat de fream\u0103tul impresiilor \u0219i obosit, parc\u0103, de povara amintirilor, m-am a\u0219ezat pe o banc\u0103 din gr\u0103dina public\u0103. Dup\u0103-amiaza era senin\u0103, cald\u0103 \u0219i \u00eensorit\u0103. Din c\u00e2nd \u00een c\u00e2nd c\u00e2te o frunz\u0103 se cl\u0103tina \u0219i c\u0103dea, cu zgomot molcom, la p\u0103m\u00e2nt.
\n\u00eencet, \u00eencet, aleea, pustie la venirea mea, \u00eencepu s\u0103 se \u00eensufle\u021beasc\u0103. Singuratici sau \u00een grup, r\u00e2mnicenii \u00ee\u0219i f\u0103ceau plimbarea cotidian\u0103.
\nNu m-a cunoscut \u0219i n-am cunoscut pe nimeni. Era lumea cea nou\u0103, ce se ridicase \u00een r\u0103stimpul lipsei mele. Astfel gr\u0103dina, \u00een aparen\u021b\u0103 a\u0219a de animat\u0103, era pustie pentru mine. \u0218i-atunci, \u00een amarul izol\u0103rii, au prins s\u0103 se \u00eenfiripe icoane din alt\u0103 vreme, figuri trecute demult \u00een lumea rece a umbrelor. M\u0103 vedeam \u0219i eu, copil sau adolescent, pe aceea\u0219i banc\u0103, pe aceea\u0219i alee, dar \u00een alt decor, sub privirea altor ochi”.
\n\u00een continuare, Emilian Constantinescu reaminte\u0219te c\u00e2\u021biva oameni de alt\u0103dat\u0103, oameni pe care, m\u0103rturise\u0219te, \u201enu i-am cunoscut dec\u00e2t de departe \u0219i din auzite”. Nu are alt g\u00e2nd dec\u00e2t acela al unei \u201esimple evoc\u0103ri”- \u201ePrin ea, cei mai tineri vor cunoa\u0219te ceva din R\u00e2mnicul care a fost, iar cei mai \u00een v\u00e2rst\u0103 vor tres\u0103ri, poate, sub fiorul vreunei emo\u021bionante aduceri aminte!”<\/p>\n


\nGRIGORE RADU ST\u0102NESCU<\/strong>
\n\"\"

poeme tanka<\/strong\n\nNu \u0219tiu momentul \ncuv\u00e2ntului de-adio \nde pic\u0103 frunza - \nr\u0103m\u00e2ne ve\u0219nic viul \nca marea, ca pustiul\n\u2666\nDespre femeie\ns\u0103 vorbeasc\u0103 doar floarea\ndou\u0103 esen\u021be - \nmirabile frumuse\u021bi \nce sus\u021bin universul\n*\nEl anticarul\ngunoierul de slove \nroase de carii - \nviseaz\u0103 papirusuri \nsc\u00e2nteind printre rafturi\n*\nIat\u0103 cuv\u00e2ntul\nmagie de sunete\nPrecum duhul sf\u00e2nt -\nun stol de metafore\nzarea-nsenineaz\u0103\n\nApele spal\u0103 \nurmele de pe nisip\nale trecerii -\nnimeni chipu-\u021bi nu-l \u0219terge\nde pe calda-mi retin\u0103\n\nDumnezeule\nmai las\u0103-mi puterile \npentru un c\u00e2ntec - \nsub stre\u0219inile albe \niarna-\u0219i arat\u0103 col\u021bii\n\nSentimentele\nsunt \u00eentocmai ca oamenii\nnestatornice -\n\u00een mai z\u0103pada cade \npe trandafirul fraged\n\nDespre g\u00e2ndire\nnu v\u0103 pot spune \ndec\u00e2t lucruri \u0219tiute - \ne sora timpului \nce nu cunoa\u0219te margini \n\nNumai de\u0219ertul\n\u0219tie s\u0103-\u0219i pre\u021buiasc\u0103\nbobul de nisip - \nrisipitor e omul \n\u0219i egoist cu sine\n\nPrivesc amurgul\nsprijinit \u00eentr-o coas\u0103\ncu nostalgie -\npe p\u00e2nza ochilor mei\nGrigorescu picteaz\u0103\n\n\u2605\nSingur\u0103tatea\npoate fi suferin\u021b\u0103\nmistuitoare -\n\u00een desi\u0219ul p\u0103durii \no pas\u0103re se strig\u0103\n\nPoemul tanka a dominat poezia japonezii timp de 13 secole. Ca \u0219i la poemele haiku, sursa de inspira\u021bie este adev\u0103rul cotidian. Poemul tanka se caracterizeaz\u0103 prin elegan\u021ba \u0219i sobrietatea expresiei, austeritatea \u00een folosirea figurilor de stil \u0219i prin lipsa semnelor de punctua\u021bie, cu excep\u021bia liniu\u021bei de pauz\u0103 pentru marcarea cezurii. Alte caracteristici sunt muzicalitatea ritmului liber \u0219i m\u0103sura de 5-7S-7-7 silabe de o perfec\u021biune natural\u0103.<\/em><\/p>\n


\nFELIX NICOLAU<\/strong>
\n\"\"

Magnific spre altfel<\/strong><\/p>\n

Capodopera maxima (Vinea, 2007) a lui Nicolae Tzone are cu adev\u0103rat nevoie de at\u00e2\u021bia contrafort! critici? Prefa\u021b\u0103, postfa\u021b\u0103, opinii critice – p\u00e2n\u0103 \u0219i clapetele copertelor sunt acoperite de considera\u021bii critice. E mai ceva dec\u00e2t la catedrala din Chartres. Eu cred c\u0103 ea st\u0103 singur\u0103 \u00een picioare \u0219i rezist\u0103 chiar \u0219i la un uragan (critic \u0219i el, fire\u0219te!). Atunci? N-are magnificul autor \u00eencredere \u00eentr-o armur\u0103 mai lejer\u0103, a\u0219a, de var\u0103? Ori, din contr\u0103, a vrut s\u0103 le acorde \u0219ansa eternit\u0103\u021bii lume\u0219ti tuturor aceste condeie? Iar\u0103\u0219i \u00eenclin spre a doua variant\u0103. Oricum, blindajul critic sau al opiniilor de gust mai poate sugera c\u0103 poetul a scos un volum de opere complete, nec plus ultra, \u0219i c\u0103 de acum \u00eencolo se va dedica exclusiv activit\u0103\u021bii editoriale.
\nIntr-un Preambul m\u0103iastru, \u0218erban Foar\u021b\u0103 decreteaz\u0103 c\u0103 Nicolae Tzone poetizeaz\u0103 \u201eprecum c\u00e2nt\u0103 pas\u0103rea, din instinct”. \u0218i chiar dac\u0103 \u00eel vede ca pe \u201eun body-guard al avangardei”, suprarealismul s\u0103u ar fi \u201emai degrab\u0103 post-romantic, dec\u00e2t unul de sorginte post-dada”. Substan\u021ba artistic\u0103 i se pare \u00eens\u0103 una preponderent romantic\u0103. Dar, am v\u0103zut, un romantism care se adap\u0103 exclusiv cu efluvii inspira\u021bionale. Nimic ra\u021bional \u00een poezia preotului de la templul avangardei, carevas\u0103zic\u0103. Oare a\u0219a o fi?
\nBine\u00een\u021beles c\u0103 la zecile de aporturi critice al meu va fi superfluu \u0219i, mai r\u0103u, derizoriu. A\u0219a c\u0103 m\u0103 voi limita la considera\u021bii despre actualitatea \u0219i inactualitatea acestei poetici contracurente.
\nPre\u021biozitatea, calofilismul \u0219i alexandrinismul scriiturii lui Nicolae Tzone nu mi se par a fi un scop \u00een sine. Aici se desparte el de re\u021beta poetic\u0103 a prefa\u021batorului s\u0103u. Arm\u0103tura stilistic\u0103 sus\u021bine o agita\u021bie brownian\u0103 a imaginilor \u0219i simbolurilor ce atinge fruntariile delirului. Dar un delir n\u0103r\u0103va\u0219, mu\u0219c\u0103tor \u0219i donjuanesc, diferit de delirionismul psihologizant, obsesiv \u0219i pozna\u0219-pervers al Ruxandrei Cesereanu. Dac\u0103 poeta clujean\u0103 \u00ee\u0219i construie\u0219te feerile erotice cu c\u0103r\u0103mizi freudiene, cu bol\u021bari sculpta\u021bi cu fauni grece\u0219ti \u0219i cu fine\u021buri culturale \u00eempodobite cu neoane din Place Pigalle, la Nicolae Tzone universul e un \u201ev\u00e2rtej \u00een haos eternitate pentru sinuciga\u0219ii sublimi poseda\u021bi\/ sf\u00e2rteca\u021bi de idei \u0219i de viziuni”. Carnaval tardiv \u00een cinstea contelui Lautreamont, cu imprevizibile deplas\u0103ri de recuzit\u0103 \u00eentre hiperbol\u0103 \u0219i litot\u0103: \u201ecapodopera maxima elefant\/c\u00e2t un \u0219oricel maimu\u021b\u0103 c\u00e2t o pisic\u0103 g\u00e2ndac de colorado\/c\u00e2t vaporul titanic \u00eenainte de scufundare”. La fiest\u0103 iau parte sumedenie de personaje istorice \u0219i culturale, tren\u0103 a unui ego tumefiat, iub\u0103re\u021b \u0219i b\u0103t\u0103u\u0219. \u201eCu moartea mea de m\u00e2n\u0103 cum cu sora mea”, a\u0219a se plimb\u0103 trubadurul care sau for\u021beaz\u0103 metafora (\u201ema\u021bele pietrei”) sau braveaz\u0103 execut\u00e2nd frize r\u0103sturnate (\u201eoamenii musculo\u0219i alergau n\u0103uci\/cu arm\u0103sarii grei \u00een spinare”). Energetismul acesta, de\u0219i \u00eempletit \u00een trei codi\u021be suprarealiste
\n(\u201enebunia congenital\u0103\/flutur\u00e2nd la vedere ca o grindin\u0103-n iulie cu ou\u0103 de ghea\u021b\u0103 c\u00e2t nucile”) izvor\u0103\u0219te din versan\u021bii maced onskieni. Tot de acolo \u0219i personificarea poeziei, ba \u0219i a punctua\u021biei, pream\u0103rirea gloriolei poetului \u0219i spurcarea du\u0219manilor (\u201erochia de mireas\u0103 a virgulei dintre mine \u0219i mine\/dintre poezia magnetic\u0103 \u0219i poezia cinetic\u0103”). Virilitatea macedonskian\u0103 care sufoca bidiviul \u00een str\u00e2nsoarea coapselor, oblig\u00e2ndu-1 la decol\u0103ri perihelice, izbucne\u0219te aici mai neast\u00e2mp\u0103rat\u0103: \u201edevin tot mai t\u00e2n\u0103r tot mai puternic tot mai viril tot mai drac”. Carnea se condenseaz\u0103 \u00een g\u00e2ndire pur\u0103, g\u00e2ndirea, pofticioas\u0103 ori\u0219ic\u00e2t, defloreaz\u0103 \u201ep\u0103p\u0103dia inspira\u021biei”, bolborose\u0219te \u201eversuri ro\u0219ii \u0219i negre \u00een trans\u0103” \u0219i viseaz\u0103 la Marilyn Monroe. Ca Alecsandri \u0219i Alexandru \u201eStradivarius”, Nicolae Tzone acumuleaz\u0103 muni\u021bie consonantic\u0103 \u0219i vocalic\u0103: \u201em\u0103-nver\u0219unez s\u0103 trag cu tunul construit din consoane metalice \u00een troia vocalelor”. Suflet vexat, apoi, poetul d\u0103 fuga regulat la po\u0219t\u0103 \u0219i trimite o serie de telegrame de transcris pe f\u0103lcile falnicului m\u0103gar K.
\nEditorul cel mai \u00eenver\u0219unat al poe\u021bilor tineri se \u00eenc\u0103p\u0103\u021b\u00e2neaz\u0103 s\u0103 nu ia seam\u0103 la scriitura genera\u021biilor pe care le propulseaz\u0103. Asta dovede\u0219te capacitatea de a accepta op\u021biuni estetice diferite, – deci mare deschidere mental\u0103 – \u0219i t\u0103rie de condei. Titlurile bombastice probeaz\u0103 rezisten\u021ba eroic\u0103 pe bastioanele unei re\u021bete poetice ce nu i se mai prescrie cititorului de multi\u0219or. \u0218i totu\u0219i, nu degeaba \u00eenoat\u0103 II Magnifico \u00eempotriva curentului! La un recital live, sunt convins c\u0103 versurile lui ar da de ru\u0219ine pe multe dintre cele mai noi. Spectaculosul, metaforele sc\u0103p\u0103r\u0103toare, retorica seismic\u0103 \u0219i epitetele bubuitoare asigur\u0103 vigoarea discursului. Sigur c\u0103 riscul de a exceda urechea ascult\u0103torului este mare, sigur c\u0103 sc\u0103p\u0103r\u0103rile stilistice pot e\u0219ua \u00eentr-o cavalcad\u0103 de tropi. Chiar \u0219i a\u0219a, nu e miraculos s\u0103 vezi cum poezia se na\u0219te din orice? \u0218i poezie, nu versifica\u021bie p\u0103unescian\u0103!
\nP\u00e2n\u0103 \u0219i abstrac\u021biunile iubesc perversiunea: \u201eViata \u00een pozi\u021bia \u0219aizeci \u0219i nou\u0103 cu nevia\u021ba”. Personific\u0103rile sunt milit\u0103roase: \u201edrumul soldat de plumb caporal de praf general de pietri\u0219 sun\u0103tor”. Erotica, de\u0219i incendiar\u0103, nu are de-a face cu exhibi\u021bionismul lui Emil Brumaru: \u201eiubitule spune-mi un vers pe care atunci c\u00e2nd \u00eel aud s\u0103 plece c\u0103tre tine\/ carnea de pe mine toat\u0103” sau \u201e\u021b\u00e2\u021bele ei vorbeau deodat\u0103 cu cele zece mii de sf\u00e2rcuri albe ori roz tari ori zemoase\/\u00een chinez\u0103 \u00een englez\u0103 \u0219i \u00een francez\u0103 \u00een rom\u00e2n\u0103 german\u0103 \u0219i japonez\u0103”. \u00een plus, Nicolae Tzone este, probabil, imul dintre foarte pu\u021binii scriitori care reu\u0219esc s\u0103 introduc\u0103 \u00een casting-ul produc\u021biei lor actori ca poezia, versul, poetul, arta. \u0218i asta f\u0103r\u0103 s\u0103 plictiseasc\u0103!
\n\u00eenc\u0103 dou\u0103 remarci. Ilustra\u021biile Mihaelei \u0218chiopu, fauviste \u0219i nebuloase, \u021b\u00e2\u0219nind din negru spre verde \u0219i roz, surprind fermentul acestei poezii \u00eendopate cu steroizi stilistici. Desene v\u00e2rstate, informe \u0219i pulsatile, ce dubleaz\u0103 fericit defilarea unui suprarealism rococo.
\n\u0218i interesant este c\u0103 dintre paratrupele critice care flancheaz\u0103 miezul c\u0103r\u021bii lipse\u0219te Marin Mincu. Sau nu l-am prins eu \u00een c\u0103tare?<\/p>\n


\nPOEME<\/strong>
\nde FELIX NICOLAU<\/p>\n

logic
\ndac\u0103 dau \u00een femei e numai pentru c\u0103 nu deosebesc sexele:
\nm-am miopit
\niau s\u00e2nii drept pectorali cerceii drept cercei fustele drept
\nprosoape
\nnu dau tare
\nlas\u0103! nici b\u0103rba\u021bii de azi nu mai sunt ca pe vremuri<\/p>\n


\nminarete<\/strong><\/p>\n

piatra aruncat\u0103 \u00een dep\u0103rt\u0103ri
\nse \u00eentoarce adesea
\npentru a m\u0103 izbi cu sete
\n\u00cen frunte
\n\u0219i deodat\u0103 prim\u0103vara
\nse umple de at\u00e2ta singur\u0103tate
\n\u00eenc\u00e2t p\u0103s\u0103rile trec prin noi
\nf\u0103r\u0103 s\u0103 b\u0103nuiasc\u0103 nimic<\/p>\n


\niar s-a<\/strong><\/p>\n

t\u0103iat maioneza amiezii
\n– o secund\u0103 de neaten\u021bie \u0219i limba
\ncleioas\u0103 a \u021b\u00e2\u0219nit din tavan spre
\ncaliful Huzur din Nectar
\na\u0219a lung\u0103 \u0219i trist\u0103
\npas\u0103rea Rock o s-o aduc\u0103-n grumaz
\neschimo\u0219ii cu ochi de bumbac
\ns\u0103 p\u0103teze cu renul lor demontat
\numbra pianului de pe colin\u0103
\n\u0219i parchetul din parc<\/p>\n


\nelegie<\/strong><\/p>\n

deodat\u0103
\nlucrurile s-au v\u0103rsat \u00een afar\u0103!
\npeste lampa cu ochiul scos a trecut
\nDuhul Sf\u00e2nt \u00een chip de b\u00e2tlan
\ndeci pieptului meu
\ni s-au prezis coaste
\n\u0219i \u00een cinstea lor am ie\u0219it
\nla pr\u0103\u0219it pe tarlaua ficatului
\nc\u00e2nd
\ndin bur\u021bile toamnei \u021b\u00e2\u0219ni
\ncucuveaua cu m\u0103seaua \u00een cioc
\npe deasupra dulapurilor<\/p>\n


\nCRONIC\u0102 LITERAR\u0102<\/strong><\/p>\n

DIANA VRABIE<\/strong><\/p>\n

C\u0103l\u0103torii prin \u201eSuburbiile municipale”<\/strong><\/p>\n

Impus ca una din cele mai viguroase voci ale genera\u021biei sale \u00eenc\u0103 de la primele volume [Nunta \u00een s\u00e2mbure (1974), Amiaza c\u00e2mpiei (1977), Sigiliul toamnei (1982), Nelini\u0219tea singur\u0103t\u0103\u021bii (1987), Lec\u021bie pe Ostrov (1995)), certific\u00e2ndu-\u0219i talentul de prozator \u00een Iadul de lux (2004) \u0219i Suburbii municipale (volumul I, 2005)), Emilian Marcu \u00ee\u0219i continu\u0103 aventura epic\u0103 \u00een cel de-al doilea volum al anun\u021batei trilogii poematico-romane\u0219ti, Suburbii municipale – Morm\u00e2ntul c\u0103lug\u0103rului ioanit, ap\u0103rut la Editura Augusta, Timi\u0219oara (2007). Scris \u00eentr-un cod mistic, glis\u00e2nd cu mult rafinament \u00eentr-un registru esoteric, romanul pare inclasabil prin stil \u0219i atmosfer\u0103, de\u0219i s-au remarcat unele tangen\u021be cu scriitura Iui \u0218tefan B\u0103nulescu, F\u0103nu\u0219 Neagu, Eugen Barbu sau Silviu Angelescu. Brodat pe un esen\u021bialism simbolistico-mitico-magico-parabolic, romanul \u00eempac\u0103 ludicul \u0219i livrescul cu un anumit tip de clasicism de profunzime. Taton\u00e2nd o eforie pentru imaginea poetic\u0103, Emilian Marcu reu\u0219e\u0219te performan\u021ba de a evita dependen\u021ba de o anumit\u0103 form\u0103 stilistic\u0103, \u00eendep\u0103rt\u00e2ndu-se discret \u0219i de manierism, \u0219i de tiparul baroc, dar \u0219i de orient\u0103rile postmoderniste.
\nInvit\u00e2ndu-ne ceremonios \u00eentr-un univers al \u201esuburbiilor municipale” (pleonasm folosit, se pare, cu bun\u0103 \u0219tiin\u021b\u0103), Emilian Marcu ne propune o proz\u0103 \u00een care fabulosul \u0219i realul, magicul \u0219i mitologicul se \u00eempletesc \u00eentr-o armonie ce marcheaz\u0103 disponibilitatea textului de a putea fi citit \u00een lecturi diversificate. Aventur\u00e2ndu-se \u00eentr-un periplu prin spa\u021biul magico-mitologic, autorul contureaz\u0103 un univers ciudat, captivant, \u00een care evenimentul epic este \u00eenlocuit de elementul descriptiv, dens \u0219i luxuriant. De altfel, se pare, c\u0103 autorul nici nu-\u0219i propune s\u0103 ne ofere un curs anume al lucrurilor, ci mai degrab\u0103 s\u0103 construiasc\u0103 o atmosfer\u0103 halucinant\u0103, cople\u0219itoare, colc\u0103ind de himere, invoc\u00e2nd sf\u00e2r\u0219eala, agonia terifiant\u0103, \u00eentr-un spa\u021biu \u0219i timp greu delimitabil, din care r\u0103zbat \u201efr\u00e2nturi de emo\u021bie, de sughi\u021b, de icnet, de satisfac\u021bie”. Cu toate acestea, scriitorul nu ader\u0103 la ceea ce numim proz\u0103 poetic\u0103, dezvolt\u00e2nd \u00een roman o ax\u0103 narativ\u0103, contur\u00e2nd \u0219i anumit\u0103 intrig\u0103 persistent\u0103, cu personaje tr\u0103ind tensiuni aparente. Sedus de vraja versurilor, fiind \u201eun poet din n\u0103scare”, cum bine remarc\u0103 Alexandru Dobrescu \u00een postfa\u021ba volumului, prozatorul nu renun\u021b\u0103 nici o clip\u0103 la poet, \u021bes\u00e2ndu-\u0219i textul din seva metaforei \u0219i a compara\u021biei \u0219i, trec\u00e2nd, astfel, cu mult succes, proba de virtuozitate lingvistic\u0103.
\nFaptele se consum\u0103 \u00eentr-o atmosfer\u0103 mistic\u0103, unde secven\u021ba descriptiv\u0103 ar fi punctul de rezisten\u021b\u0103 al ceea ce devine prin relatare, epicul nara\u021biunii (\u201eapoi sunetele grele de t\u0103cere, imperceptibile pentru urechea zilei, dar \u0219i a oamenilor obi\u0219nui\u021bi, le strecura cu trandafirul zorilor \u0219i paloarea serii printre firele de argint \u00een \u021bes\u0103tura g\u00e2ndirii \u0219i hr\u0103nea cu miedul acesta izvor\u00e2tor de patim\u0103 pe c\u0103lug\u0103rii ioani\u021bi care se \u00eenfiorau auzindu-le” -p. 21). Secven\u021bele se deruleaz\u0103 ca pe un ecran, cu \u00eentoarceri \u00een timp, cu alunec\u0103ri caleidoscopice \u00een viitor. \u00eencercare reu\u0219it\u0103 de a rupe tiparele comune ale nara\u021biunii, romanul ne propune o strategie antinarativ\u0103, \u00een care miezul epic are o func\u021bie mai mult decorativ\u0103, miza fiind crearea unei atmosfere fantastico-mitice, \u00een care temele \u0219i motivele de cert\u0103 tent\u0103 ini\u021biatic\u0103 devin o surs\u0103 inepuizabil\u0103 de generare a metaforelor cu o semantic\u0103 aparte. Metafora Leprei Pietrei ofer\u0103 sugestia de dec\u0103dere a Lumii expuse prea mult non-sacralit\u0103\u021bii (\u201ePietrele leproase, de pe care pielea ce se jupuia lent ajunse p\u00e2n\u0103 la os, se ar\u0103tau indecente privirilor cu o anume r\u0103ceal\u0103 a mor\u021bii, a scufund\u0103rii lente \u00een m\u0103runtaiele p\u0103m\u00e2ntului” -p.166). Metafora Construc\u021biei Manolice (\u201eme\u0219terii zidari luau piatra, o m\u00e2ng\u00e2iau pe toate fe\u021bele, \u00ee\u0219i treceau \u00eencet palma pe pielea ei aspr\u0103, u\u0219or rebel\u0103, dar f\u0103r\u0103 asperit\u0103\u021bi prea mari, o c\u00e2nt\u0103reau din priviri \u0219i apoi o balansau \u00een sus \u0219i \u00een jos cu bra\u021bul u\u0219or l\u0103sat, un adev\u0103rat ritual de dragoste \u0219i moarte” – p.18) este \u00eenso\u021bit\u0103 de metafora femeii-Ana, a cavalerului- Manole \u0219i a pruncului nen\u0103scut (\u201e\u0218i c\u0103lug\u0103rul Beniamin not\u0103 cu un cui \u00eenro\u0219it, \u021binut \u00eentre degetele sub\u021biri ca firele de iarb\u0103, c\u0103 i se f\u0103cu mil\u0103 c\u00e2nd pl\u00e2nsetul copilului nen\u0103scut, \u021b\u00e2\u0219nind prin venele proasp\u0103t deschise, \u00eel \u00eenf\u0103\u0219ur\u0103 ca o mantie, c\u0103 lu\u0103 capul femeii \u0219i-1 a\u0219ez\u0103 la locul lui \u0219i pl\u00e2nse pe ran\u0103 p\u00e2n\u0103 bocetul nu se mai auzi \u0219i capul se lipise de trup \u0219i firul vie\u021bii intr\u0103 din nou \u00een trupul prin care \u00eencepu s\u0103 se vad\u0103 iar sc\u00e2ntei de argint alerg\u00e2nd” -p.241). Mai mult dec\u00e2t at\u00e2t, poemul romanesc al lui Emilian Marcu deschide limitele c\u0103tre cosmicitatea mitic\u0103 a Jertfei Manolice Rom\u00e2ne\u0219ti – ceea ce face ca metafora morm\u00e2ntului s\u0103 aib\u0103, \u00een chip evident, semnifica\u021bia \u00eenvierii – tocmai prin dubla „\u00eengropare” a slujitorului lui Ioan – abatele-c\u0103lug\u0103rul Beniamin-Binecuv\u00e2ntatul. Metafora Cioc\u00e2rliilor \u0219i Clopo\u021beilor-\u00eengeri reprezint\u0103 ni\u0219te metafore solar-resurgente, fiind cuplate cu metafora Incendiului (\u201eCel mai bine \u00ee\u0219i amintea clinchetul clopo\u021beilor \u0219i c\u00e2ntecul trist al cioc\u00e2rliilor \u00eenghe\u021bate pe lac” -p. 63). De altminteri, acest nesa\u021b pentru metaforizarea, deloc gratuit\u0103, Emilian Marcu a probat-o \u0219i \u00een volumul Iadul de lux, unde fixa cadrele unui univers rural (surprins \u00eentre mit \u0219i un real acceptabil). Suburbii municipale – Morm\u00e2ntul c\u0103lug\u0103rului ioanit trimite mai degrab\u0103 la un imaginar al citadinului, tratat \u00eens\u0103 \u00eentr-o risipire cu mult mai ampl\u0103 de imagini, din care nu lipsesc simbolurilor masonice (\u0219or\u021b, compas etc.) E de remarcat \u00een acest sens \u0219i elementul paratextual, reprezentat de imaginile care escorteaz\u0103 textul \u0219i care reproduc gravuri medievale renascentiste cu tent\u0103 esoteric\u0103.
\nPersonaje mistice, av\u00e2nd o func\u021bie simbolic\u0103, precum Oswald Zaur Austriacul (zis \u0219i Cel S\u0103rac – adic\u0103, ezoteric), Zoroastro (\u201eumbra de \u00eenger peste puntea dintre zi \u0219i noapte”), gra\u021bioasa \u0219i unica Hristina Fecioara, dimpreun\u0103 cu cele patru surori Caraculacu, \u201ecu fa\u021ba ca amanda”, ce \u201ep\u0103reau c\u0103 tr\u0103iesc \u00een focul sticlarilor, \u00eemprumut\u00e2nd v\u00e2rtejuri de fl\u0103c\u0103ri”, Mavrocosta, paznic al Gr\u0103dinii Publice, B\u0103tr\u00e2nul Anticar, ajuns un fel de \u201e\u00eemp\u0103rat al suburbiilor municipale”, devenite simboluri ale unei zone spiritual-umane secrete, c\u0103lug\u0103rul ioanit Beniamin, c\u0103lug\u0103rul-t\u0103b\u0103car-creator-de-pergamente, Petru\u021bio Barroiani \u0219i Marele Maestru populeaz\u0103 acest spa\u021biu al fabulosului mirific. Toate aceste apari\u021bii romane\u0219ti corespund unui ritual esoteric, cu implica\u021bii cosmice (\u201ePoalele tunicii Marelui Maestru erau \u00eempodobite cu clopo\u021bei de aur \u0219i orice mi\u0219care a lui era acompaniat\u0103 de o muzic\u0103 serafic\u0103, un fel de colind al \u00eengerilor – \u0219i el \u0219tia de toate acestea \u0219i se mi\u0219ca lent, \u00eentr-un ritm numai de el cunoscut, un fel de dans al \u00eemp\u0103c\u0103rii puterii supreme cu care fusese investit, \u00eenc\u0103 \u00eenainte de a \u00een\u0103l\u021ba Cetatea Domnului aici, la cap\u0103tul lumii, unde pentru el \u0219i pentru supu\u0219ii lui se deschidea o alt\u0103 lume de care \u00eencepu s\u0103 fie at\u00e2t de m\u00e2ndru” -p.51). Nu ne r\u0103m\u00e2ne dec\u00e2t s\u0103 presupunem c\u0103 unele dintre aceste personaje se vor reg\u0103si, dezvolt\u00e2ndu-\u0219i semantica \u00een partea a treia a trilogiei anun\u021bate de autor.
\nFor\u021b\u0103 imagistic\u0103 a logosului, Suburbii municipale – Morm\u00e2ntul c\u0103lug\u0103rului ioanit reflect\u0103 faptul c\u0103 prozatorul Emilian Marcu r\u0103m\u00e2ne fidel prolifer\u0103rii imaginilor dincolo de cuv\u00e2nt \u0219i sensurilor ce se nasc din metafore, invent\u00e2nd o mitologie bazat\u0103 pe for\u021ba logosului. Rafinat cizelator de simboluri, Emilian Marcu construie\u0219te \u00eenainte de toate, o parabol\u0103 a spiritului Uman \u0219i a Lumii-Logos, c\u0103rora le sugereaz\u0103 o congruen\u021b\u0103 relevant\u0103.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

ELENA BOST cine spune c\u0103 a\u0219a trebuie? a fost odat\u0103 un \u00eenceput praf \u0219i ap\u0103 \u0219i lumini negre \u0219i divinit\u0103\u021bi<\/p>\n","protected":false},"author":18,"featured_media":10070,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"colormag_page_container_layout":"default_layout","colormag_page_sidebar_layout":"default_layout","_monsterinsights_skip_tracking":false,"_uf_show_specific_survey":0,"_uf_disable_surveys":false,"ngg_post_thumbnail":0,"video_url":"","footnotes":""},"categories":[7,318],"tags":[],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/22545"}],"collection":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/18"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=22545"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/22545\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":22546,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/22545\/revisions\/22546"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/10070"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=22545"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=22545"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=22545"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}