{"id":22538,"date":"2024-01-29T15:48:39","date_gmt":"2024-01-29T12:48:39","guid":{"rendered":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=22538"},"modified":"2024-01-29T15:48:39","modified_gmt":"2024-01-29T12:48:39","slug":"spatii-culturale-nr-4-8","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=22538","title":{"rendered":"Spa\u021bii culturale nr. 4 (8)"},"content":{"rendered":"

Un dialog necenzurat
\ncu \u0219eful cenzurii din
\nArge\u0219, Olt, V\u00e2lcea…<\/strong><\/p>\n

\u201eNU SE TIP\u0102REA ABSOLUT NIMIC F\u0102R\u0102 AVIZUL MEU”.<\/strong><\/p>\n

Radu Albu a fost \u0219eful cenzurii, care \u00ee\u0219i avea sediul \u00een ora\u0219ul Pite\u0219ti (1959 – decembrie 1977). Titlul s\u0103u oficial era acela de \u201elector-\u00eemputernicit al Direc\u021biei Generale a Presei \u0219i Tip\u0103riturilor pentru ora\u0219ul Pite\u0219ti”. Un titlu at\u00e2t de cuminte \u0219i general, c\u0103 \u021bi-era imposibil s\u0103 ghice\u0219ti ce se ascunde \u00een spatele s\u0103u.
\nFaimoasa Direc\u021bie pe care o conducea Radu Albu cenzura \u00eens\u0103 toate publica\u021biile din jude\u021bele Arge\u0219, Olt \u0219i V\u00e2lcea, programul Sta\u021biei de Radiodifuziune Pite\u0219ti, programul \u0219i spectacolele Teatrului \u201eAl. Davilla”, programele \u0219i spectacolele \u00eenchinate s\u0103rb\u0103torilor na\u021bionale, tabelele contabile, orice tip\u0103ritur\u0103 \u0219i orice spectacol public, programele \u201eartistice” dedicate \u201ecelui mai iubit fiu al poporului”, omagiile \u00een proz\u0103 \u0219i versuri, fluier mioritic, mandolin\u0103 \u0219i dr\u00e2mb\u0103. \u00een Pite\u0219ti, Direc\u021bia aviza tip\u0103rirea publica\u021biilor principale ale vremii: cotidianul \u201eSecera \u0219i Ciocanul”, organul Comitetului Regional P.M.R. \u0219i al Sfatului Popular Regional Arge\u0219 \u0219i revista \u201eArge\u0219”, ultima editat\u0103 de Consiliul Educa\u021biei \u0219i Culturii Socialiste a jude\u021bului Arge\u0219.
\nMihai Ghi\u021bescu, un ziarist care a prins acele vremuri, m\u0103rturise\u0219te \u00een prezentarea \u201eCenaclul Rebreanu la 55 de ani”, din volumul cu acela\u0219i nume (Editura Zodia Fecioarei, 2004), c\u0103 \u201ecenzura nu urm\u0103rea numai interdic\u021bia de a publica anumite texte, ci \u00een mod deosebit pe cei ce le semnau. Cultura a fost rupt\u0103 \u00een dou\u0103 \u0219i catalogat\u0103: cultur\u0103 burghez\u0103, decadent\u0103, \u0219i cultur\u0103 socialist\u0103, progresist\u0103. Pe baza acestei concep\u021bii s-au \u00eentocmit listele cu cei care nu aveau dreptul s\u0103 publice, care au fost trimise la edituri \u0219i ziare cu indica\u021bia de a fi respectate cu stricte\u021be.”
\nSediul D.G.P.T. se afla \u00een Tipografia Arge\u0219, situat\u0103 \u00een anii 1950-1970 l\u00e2ng\u0103 restaurantul Arge\u0219 din centrul Pite\u0219tiului. Despre existen\u021ba faimoasei Direc\u021bii vor fi \u0219tiut \u00een primul r\u00e2nd publica\u021biile principale ale vremii aflate sub sat\u00e2rul ei: cotidianul \u201eSecera \u0219i Ciocanul” \u0219i revista \u201eArge\u0219”, ca publica\u021bii ale forurilor de partid din Arge\u0219. \u0218i vor mai fi \u0219tiut de aceast\u0103 Direc\u021bie, presupunem, scriitorii maturi din Arge\u0219. Noi, cei mai tineri, habar nu aveam \u00een anii 60-80 \u0219i nici mai t\u00e2rziu de existen\u021ba Direc\u021biei Presei chiar \u00een Pite\u0219ti, \u00een buricul t\u00e2rgului. Lupta noastr\u0103 se d\u0103dea cu cenzura din Bucure\u0219ti \u0219i cu editurile bucure\u0219tene, unde ne l\u0103sam, spre editare, manuscrisele… \u0218i unde ni se refuza, ani de-a r\u00e2ndul, publicarea, fie cu argumentul c\u0103 \u201en-ai intrat \u00een planul de editare”, fie cu acela c\u0103 \u201eai fost
\nrespins de cenzur\u0103”.
\nCunosc\u00e2ndu-1 pe Radu Albu la 14 ani dup\u0103 Revolu\u021bie, am f\u0103cut, \u00een c\u00e2teva reprize, acest interviu cu inten\u021bia de a afla cum se g\u00e2nde\u0219te de cealalt\u0103 parte a baricadei, aceea a cenzorului, iar nu a scriitorului.
\nNoii cenzori, cei care ne monitorizeaz\u0103 acum semn\u0103tura \u0219i articolele \u00een ora\u0219ul bucuriilor noastre, cei care ne posteaz\u0103 f\u0103r\u0103 voie pe net eseurile pe care le semn\u0103m \u0219i le comenteaz\u0103 paralel, cei pl\u0103ti\u021bi s\u0103 scrie atunci c\u00e2nd trebuie \u0219i ce trebuie se vor reg\u0103si probabil \u00een spiritul acestui interviu…
\n–\tDomnule Radu Albu, cum a\u021bi ajuns \u00een cenzura arge\u0219ean\u0103?
\n–\tDup\u0103 terminarea Facult\u0103\u021bii de Ziaristic\u0103 am fost repartizat prin act guvernamental la ziarul \u201eSecera \u0219i Ciocanul” (1955), \u00een func\u021bia de redactor. \u00een ianuarie 1959 am fost numit lector-\u00eemputernicit al Direc\u021biei Generale a Presei \u0219i Tip\u0103riturilor (D.G.P.T.) pentru ora\u0219ul Pite\u0219ti, adic\u0103 cenzor.
\n–\tCe f\u0103cea\u021bi \u00een calitate de cenzor?
\n–\tCa cenzor, citeam \u00eentre ora 21 \u0219i 5 diminea\u021ba ziarul \u201eSecera \u0219i Ciocanul”, iar ziua, \u00eentre orele 12 \u0219i 14 citeam revista \u201eArge\u0219ul” \u0219i alte publica\u021bii, pentru care d\u0103deam avizul de publicare sau BT-ul (bunul de tipar) \u0219i puneam \u0219tampila p\u0103trat\u0103 pe fiecare pagin\u0103.
\n–\tCe fel de texte erau t\u0103iate sau refuzate de dv.?
\n–\tTextele care priveau securitatea statului, a regimului. Pe cele care denigrau organele de partid \u0219i de stat. Dar eu am fost singurul cenzor care acceptam s\u0103 discut cu autorii \u0219i scriitorii, iar dac\u0103 ei aveau argumente, eu cedam. Am acceptat, la revista \u201eArge\u0219”, meii multe articole despre Br\u0103tieni, despre Gole\u0219ti \u0219i despre B\u0103lcescu. Asta atunci c\u00e2nd istoria noastr\u0103 oficial\u0103 \u00eencepea dup\u0103 1944… \u0218i c\u00e2nd se vorbea foarte mult despre \u201em\u0103re\u021bele realiz\u0103ri socialiste”, despre \u201erolul partidului” sau Guvernul Petru Groza. Apoi, istoria noastr\u0103 a \u00eenceput s\u0103 vorbeasc\u0103, \u00een propor\u021bie de 75%, despre \u201eepoca Ceau\u0219escu”.
\n–\tCe publica\u021bii treceau prin m\u00e2na dvs?
\n–\tToate publica\u021biile din zona Arge\u0219, Olt \u0219i V\u00e2lcea: \u201eSecera \u0219i Ciocanul”, revista \u201eArge\u0219”, \u201eEnergeticianul”, \u201eTextilistul”, \u201eAutoturismul ARO”, \u201eComer\u021bul Muscelean”, \u201eFlac\u0103ra hidrocentralei”, \u201eMinerul Muscelean, \u201eChimistul muscelean” \u0219i altele.
\nTot noi d\u0103deam BT-ul pentru a fi tip\u0103rite \u201eProgramul de fotbal”, \u201eProgramul de teatru”, afi\u0219ele, \u201eProgramul sta\u021biei de radioficare Pite\u0219ti”, articolele \u0219i interviurile sta\u021biei, borderourile financiare etc. \u00een Tipografia Arge\u0219 nu se tip\u0103rea absolut nimic f\u0103r\u0103 avizul meu. Sau al subordona\u021bilor mei.
\n\u0218efii din cenzur\u0103 erau evrei”,..
\n–\tCitea\u021bi \u0219i poeziile care se prezentau \u00een Cenaclul \u201eLiviu Rebreanu”?
\n–\tCenaclul nu intra \u00een atribu\u021biile mele.
\n–\t\u0218ti\u021bi ceva de ziaristul loachim Moruzi arestat \u00een anii 1950-1960 \u0219i \u00eenchis nou\u0103 ani? Dar despre Floru Mih\u0103escu \u0219i Gheorghe Dr\u0103ghici, scriitori care frecventau Cenaclul \u201eLiviu Rebreanu” \u0219i care au fost exclu\u0219i din partid? Cel pu\u021bin a\u0219a ne spune dl. Mihai Ghi\u021bescu.
\n–\tMihai Ghi\u021bescu o spune abia acum. Eu nu am auzit de acest ziarist, Moruzi. De ce nu l-a ap\u0103rat pe ziarist atunci, c\u00e2nd el \u00eensu\u0219i era secretar de redac\u021bie la revista \u201eArge\u0219”?
\n–\tCu cine a\u021bi lucrat la tipografia de atunci?
\n–\tAm prins doi directori: Velicu Ion \u0219i Siman Constantin.
\n–\tCe colegi a\u021bi avut la D.G.P.T.?
\n–\tColegii mei subordona\u021bi, cenzori \u0219i ei, erau Onicel Ion \u0219i C\u00eerstoiu Constantin. C\u00eerstoiu lucreaz\u0103 \u0219i acum la Casa Crea\u021biei Populare, vizavi de Teatrul \u201eAl. Davila”. \u00een \u021bar\u0103 \u00eens\u0103, majoritatea \u0219efilor de departamente din D.G.P.T. erau evrei: Cohn Iosif (Boto\u0219ani), Soldenchein (la\u0219i), Segal, Leonida, Molho (Bucure\u0219ti) \u0219i mul\u021bi al\u021bii.
\n–\tCum v\u0103 explica\u021bi c\u0103 cenzura era plin\u0103 de evrei \u0219i c\u0103 evreii admiteau s\u0103 lucreze \u00een cenzur\u0103?
\n–\tA\u021bi v\u0103zut evrei \u00een min\u0103? Erau acolo pentru c\u0103 erau de\u0219tep\u021bi. \u0218i au admis s\u0103 fie acolo pentru c\u0103 se pl\u0103tea bine.
\nSalariile cenzurii
\n–\tCum a\u021bi nimerit dvs., rom\u00e2n, \u00een Cenzur\u0103?
\n–\t\u00een 1960 a sosit un ordin ca \u00een Direc\u021bie s\u0103 fie recruta\u021bi mai mul\u021bi rom\u00e2ni. \u00een plus, la D.G.P.T. am ajuns \u00een urma demasc\u0103rii, \u00eempreun\u0103 cu al\u021bi doi colegi, a redactorului-\u0219ef adjunct al ziarului \u201eSecera \u0219i Ciocanul”, Mircea Dr\u0103gan, care plagia articole dintr-o carte despre petrol.
\n–\tCe salarii avea\u021bi \u00een cenzur\u0103?
\n–\t\u00een 1961 aveam 1060 lei, \u00een 1971 aveam 3100 lei, iar \u00een 1984 aveam 4030 lei. Acum am o pensie de 3.800.000 Iei.
\nOrganizarea D.G.P.T.
\n–\tCum era organizat\u0103 Direc\u021bia General\u0103 a Presei?
\n–\tD.G.P.T. avea mai multe direc\u021bii: Direc\u021bia Instructaj (din care am f\u0103cut parte), Direc\u021bia Cultur\u0103, care \u00ee\u0219i d\u0103dea avizul pentru toate lucr\u0103rile literare, Direc\u021bia \u0218tiin\u021b\u0103 \u0219i Tehnic\u0103 \u0219i Direc\u021bia Personal. D.G.P.T. cu toate direc\u021biile lui se afla \u00een Bucure\u0219ti, strada Maior Giurescu, nr. 11, l\u00e2ng\u0103 c\u0103minele de fete ale ASE. C\u00e2nd lucram ocazional la Direc\u021bie, tr\u0103geam toat\u0103 ziua cu ochiul la fetele, unele despuiate, de peste drum.
\nPe P\u0103unescu l-am trimis acas\u0103
\ncu Flac\u0103ra lui cu tot
\n–\tSpectacolele Teatrului Al. Davila treceau \u0219i ele prin sita dv.?
\n–\tDesigur! Ziua vizionam toate spectacolele cu public ale teatrului. Manifest\u0103rile de 1 \u0219i 30 Decembrie, de 23 August, 1 Mai purtau \u0219i ele viza noastr\u0103.
\n–\tA\u021bi refuzat vreun spectacol?
\n–\tNu am avizat Cenaclul \u201eFlac\u0103ra” al lui Adrian P\u0103unescu. Tocmai venea cu cenaclul de la Craiova, unde sus\u021binuse un spectacol. Acolo intrase Ia primul- secretar \u00een papuci \u0219i-i ceruse o sumedenie de favoruri, \u00een timpul spectacolului \u00eei \u00eendemna pe tineri: \u201eS\u0103ruta\u021bi-v\u0103!”, \u201eIubi\u021bi-v\u0103!” Eu \u0219i prim-secretarul Ion Dinc\u0103 nu i-am dat viza. A\u0219a c\u0103 pe P\u0103unescu l-am trimis acas\u0103 cu \u201eFlac\u0103ra” Iui cu tot. Acesta era un act \u00eendr\u0103zne\u021b, dac\u0103 \u021binem cont de faptul c\u0103 P\u0103unescu era prieten cu Nicu\u0219or, fiul lui Ceau\u0219escu.
\nCenzura \u021binea direct
\nde Consiliul de Mini\u0219tri
\n–\tCui anume se \u00eenaintau rapoartele dvs.?
\n–\tPe plan local nu d\u0103deam seama nim\u0103nui. Nici cel pu\u021bin Securit\u0103\u021bii Arge\u0219. Toate rapoartele ajungeau la \u0219eful de serviciu din Direc\u021bia Instructaj a D.G.P.T.
\n–\tDar Direc\u021bia General\u0103 a Presei de cine apar\u021binea?
\n–\tDe Consiliul de Mini\u0219tri…
\n–\tA\u021bi urmat vreo \u0219coal\u0103 sau calificare special\u0103 pentru calitatea de \u0218ef al cenzurii Arge\u0219?
\n–\tPentru func\u021bia de cenzor nu am urmat nici o specializare!
\nDirec\u021bia Presei Pite\u0219ti,
\n\u201efavorizat\u0103”…
\n–\tSe deosebea prin ceva Direc\u021bia Presei Pite\u0219ti, pe care a\u021bi condus-o, fa\u021b\u0103 de celelalte Direc\u021bii din \u021bar\u0103?
\n–\tD.G.P.T. Pite\u0219ti a fost singura din \u021bar\u0103 care lectura pe plan local publica\u021biile sale: \u201eSecera \u0219i Ciocanul”, revista \u201eArge\u0219” etc. Toate celelalte reviste de cultura din \u021bar\u0103 erau lecturate, \u00een paralel, \u0219i la centrala D.G.P.T. Bucure\u0219ti.
\n–\tAvea presa arge\u0219ean\u0103 ceva de c\u00e2\u0219tigat din asta?
\n–\tDesigur! Erau dou\u0103 avantaje: 1. Autorii puteau discuta cu noi, \u0219i 2. Dac\u0103 vizele se d\u0103deau aici se economisea timp, pentru a nu \u00eent\u00e2rzia tip\u0103rirea publica\u021biilor cu pricina.
\nNoi n-aveam treab\u0103 cu Securitatea…
\n\u2022 Era\u021bi cumva controla\u021bi de Securitate, \u021bin\u00e2nd cont c\u0103 avea\u021bi func\u021bii at\u00e2t de importante?
\n–\tCa Direc\u021bie, noi n-aveam treab\u0103 cu Securitatea, \u00een sensul c\u0103 nu trebuia s\u0103 raport\u0103m nimic Securit\u0103\u021bii, iar Securitatea nu avea dreptul s\u0103-\u0219i bage nasul \u00een documentele noastre. Totu\u0219i, c\u00e2\u021biva securi\u0219ti au \u00eencercat f\u0103r\u0103 spor s\u0103 ne controleze. Unul dintre ei, c\u0103pitanul Radu Marian, citea la redac\u021bia ziarului \u201eSecera \u0219i Ciocanul” scrisorile primite la redac\u021bie.
\nJucam table cu Iuda l\u00e2ng\u0103 microfonul Securit\u0103\u021bii \/
\n–\t\u00een\u021beleg c\u0103 era\u021bi deasupra Securit\u0103\u021bii, ca cenzor, \u0219i sub ea ca redactor. Cu toate astea crede\u021bi c\u0103 nu v-au vizat niciodat\u0103?
\n–\tNu am sc\u0103pat nici eu de filajul Securit\u0103\u021bii. Anul trecut am aflat de la un securist c\u0103 cineva mi-a plasat un microfon \u00een cas\u0103… Pesemne pentru c\u0103 ascultam Europa Liber\u0103, Vocea Americii, Radio Londra \u0219i France International. Sau poate din alte motive, cine \u0219tie?
\n–\t\u0218ti\u021bi cumva \u0219i cine v-a plantat acest microfon?
\n–\tCel mai bun prieten al meu, timp de 40 de ani, doctorul Zigu lonescu, mi-a pus microfon \u00een cas\u0103… Un om care a b\u0103ut \u0219i a m\u00e2ncat \u00een casa mea. A\u0219a c\u0103 m\u00e2neam \u0219i jucam table cu Iuda l\u00e2ng\u0103 microfonul Securit\u0103\u021bii…
\n–\tCum v\u0103 explica\u021bi aceast\u0103 dovad\u0103 de prietenie?…
\n–\tE greu de explicat. \u0218tiu \u00eens\u0103 c\u0103 pe atunci el era trimis de Securitate, ca medic, \u00een fiecare var\u0103, din iunie \u0219i p\u00e2n\u0103 \u00een septembrie, la dispensarul din Mamaia, la care veneau str\u0103ini. Poate le era dator, pentru c\u0103 p\u0103rin\u021bii lui fuseser\u0103 chiaburi, adic\u0103 oameni \u00eenst\u0103ri\u021bi, \u0219i au sc\u0103pat de prigoana socialist\u0103 d\u00e2nd statului cele 300 de hectare pe care le aveau. Acum v\u0103d c\u0103 este pre\u0219edintele unei funda\u021bii sau asocia\u021bii care ap\u0103r\u0103 drepturile de\u021binu\u021bilor politici. Sau ale basarabenilor? Nu \u0219tiu precis…
\nCenzura pe carte
\n–\tDvs. v\u0103 d\u0103dea\u021bi avizul \u0219i pentru publicarea manuscriselor literare ale scriitorilor din Pite\u0219ti?
\n–\tAprob\u0103rile pentru carte se d\u0103deau, de regul\u0103, la Bucure\u0219ti, de c\u0103tre Direc\u021bia Cultur\u0103. Totu\u0219i, pe c\u00e2nd m\u0103 aflam la D.G.P.T. Bucure\u0219ti, cu un raport, am g\u0103sit cartea de poezie \u201eBacovii”, a lui Miron Codrun, care a\u0219tepta acolo de un an de zile. Eu am aprobat tip\u0103rirea ei. La Pite\u0219ti am avizat trei c\u0103r\u021bi semnate de Aurel Iordache, din G\u0103ie\u0219ti.
\nPoe\u021bi pite\u0219teni ai epocii socialiste
\n–\tCe poe\u021bi pite\u0219teni scriau poezie partinic\u0103 \u00een acea vreme?
\n–\tCei mai cunoscu\u021bi poe\u021bi care prosl\u0103veau epoca erau Ion Popa Arge\u0219eanu \u0219i Dan Rotaru. Cu Dan Rotaru am fost coleg, pentru c\u0103 redac\u021bia \u201eArge\u0219” avea acela\u0219i sediu cu \u201eSecera \u0219i Ciocanul”, unde lucram dup\u0103 ce s-a desfiin\u021bat cenzura. Dan Rotaru primea telefoane de la Traian lancu (alt evreu!), care avea o important\u0103 func\u021bie politic\u0103 la Uniunea Scriitorilor din Rom\u00e2nia. Se pare c\u0103 era Secretarul de Partid al U.S.R. Cum de multe ori poetul nu era \u00een birou, lancu vorbea cu mine: \u00eei cerea lui Rotaru poezii pe linie de partid, pe care le publica la toate s\u0103rb\u0103torile na\u021bionale sau la zilele festive: 1 mai, 23 august, 1 \u0219i 30 decembrie, \u00een preajma congreselor Partidului.
\nDac\u0103 se tip\u0103rea ceva ce sc\u0103pa
\ncenzurii noastre, tot tirajul era ars
\n–\tSe \u0219tie c\u0103 \u00een acele vremuri securi\u0219tii, mili\u021bienii, secretarii de partid, procurorii \u0219i judec\u0103torii erau favoriza\u021bi de sistem. Ei beneficiau, de exemplu, de o cantin\u0103 special\u0103 – Cantina Partidului – azi Hotel \u201eCara” – de unde se aprovizionau cu br\u00e2nz\u0103, unt, carne, conserve chineze\u0219ti, ciocolat\u0103, m\u0103sline, icre, lapte praf, produse cu adev\u0103rat rare pe atunci. Tot acolo se putea servi masa de pr\u00e2nz cu 7 \u0219i mai t\u00e2rziu 12 lei. A\u021bi beneficiat de aceste avantaje sau a\u021bi f\u0103cut \u0219i dvs. foamea, ca orice om din afara sistemului?
\n–\tZiaristul din acea vreme era de fapt ziaristul P.C.R., pentru c\u0103 nu existau dec\u00e2t ziare P.C.R. Dar eu nu aveam voie la cantina partidului. Acolo m\u00e2ncau numai secretarii de partid, mai ieftin. Eu st\u0103team Ia coad\u0103 la lapte, diminea\u021ba, ca toat\u0103 lumea \u0219i nu cred c\u0103 la lapte \u0219i unt se st\u0103tea toat\u0103 noaptea, cum se spune. Pe de alt\u0103 parte, cei de la partid \u021bineau totul pentru ei. \u00eemi amintesc de exemplu c\u0103 la s\u0103rb\u0103torirea a 25 de ani de existen\u021b\u0103 a ziarului \u201eSecera \u0219i Ciocanul”, la cantina partidului, dup\u0103 plecarea lui Ion Dinc\u0103, Vrabie, care era \u0219eful Gospod\u0103riei de Partid, a str\u00e2ns toate mesele, lu\u00e2ndu-ne m\u00e2ncarea \u0219i b\u0103utura. Un gest de neuitat.
\n–\tV-a sc\u0103pat vreodat\u0103 ceva necenzurat care s-a tip\u0103rit totu\u0219i? Ce se \u00eent\u00e2mpla cu o astfel de publica\u021bie care sc\u0103pa cenzurii?
\n–\tDac\u0103 se tip\u0103rea ceva ce sc\u0103pa cenzurii noastre, iar noi aflam, tot tirajul era ars. A\u0219a s-a \u00eent\u00e2mplat \u00een 1963, cu un \u201eCarnet al agitatorului” \u00een care a ap\u0103rut un \u201esecret de stat”: am ars tot tirajul.
\nOrice partid \u00ee\u0219i omoar\u0103 adversarii
\n–\tCum s-a tr\u0103it pe vremea lui Gheorghe Gheorghiu-De j ?
\n–\tS-au f\u0103cut multe. \u0218i s-a exagerat mult. PMR era sus\u021binut printr-o propagand\u0103 intens\u0103, cum se sus\u021bin unele partide acum. La radio \u0219i \u00een pres\u0103 se vorbea numai despre marile realiz\u0103ri ale PMR, ale muncitorilor \u0219i \u021b\u0103ranilor. Faptul c\u0103 era un partid unic era bine: exista o singur\u0103 doctrin\u0103 politic\u0103, iar ea a fost bun\u0103 pentru majoritatea popula\u021biei. Dar partidul a gre\u0219it pentru c\u0103 a distrus proprietatea privat\u0103. Toate bunurile fiind trecute \u00een proprietatea statului, to\u021bi au \u00eenceput s\u0103 fure. Lipsa propriet\u0103\u021bii private a lichidat \u0219i posibilitatea cet\u0103\u021beanului de a tr\u0103i mai bine. Tot atunci era idolatrizat Stalin \u0219i Uniunea Sovietic\u0103, \u00een presa scris\u0103 \u0219i cea vorbit\u0103.
\n–\t\u0218i tot atunci intelectualii umpleau pu\u0219c\u0103riile politice \u0219i erau du\u0219i la canal, dac\u0103 v\u0103 mai aminti\u021bi.
\n–\tOrice partid \u00ee\u0219i omoar\u0103 adversarii.
\n–\tDup\u0103 Revolu\u021bie n-a pl\u0103tit totu\u0219i nimeni. Cei vechi o duc \u00een continuare destul de bine. Dar epoca Ceau\u0219escu cum a fost?
\n–\tErau la mod\u0103 lozincile: \u201eCel mai iubit fiu al poporului”, „Erou \u00eentre eroii neamului”, „Personalitate important\u0103 a vie\u021bii interna\u021bionale”. Erau vreo opt lozinci celebre pe care le con\u021binea orice articol. De fapt, el trebuia s\u0103 \u00eenceap\u0103 cu laude la adresa tovar\u0103\u0219ului \u0219i a tovar\u0103\u0219ei. Altfel nu putea ap\u0103rea. Mie nu-mi convenea acest lucru, dar…
\nDatoriile externe ale Rom\u00e2niei sunt
\nacum enorme. \u00een 1989 erau zero.
\n–\tA avut epoca Ceau\u0219escu \u0219i lucruri bune?
\n–\tConstruirea de hidrocentrale, fabrici, combinate petrochimice sau de industrializare a lemnului, uzine etc. a \u00eensemnat locuri de munc\u0103 pentru cei mai multi, \u00eenainte chiar umblam dup\u0103 oameni prin c\u00e2rciumi s\u0103-i angaj\u0103m. A\u0219a am angajat tineri la Textila, Arge\u0219eana, Petrochimie. Acum e invers: oamenii alearg\u0103 dup\u0103 un loc de munc\u0103. Salariile erau mici, dar se putea tr\u0103i din ele.
\n–\tUnii aveau totu\u0219i salarii mari \u0219i \u00ee\u0219i procurau produsele pe sub m\u00e2n\u0103.
\n–\tEu m\u0103 aprovizionam cu br\u00e2nz\u0103 \u0219i carne de la ICSM C\u00eempulung, prin directorul Ciorei. O dat\u0103 am luat \u0219i 1\/2 kg de icre, de\u0219i directorul avea o camer\u0103 plin\u0103.
\n–\tCe merite a mai avut epoca Ceau\u0219escu?
\n–\tAtunci Rom\u00e2nia a fost cunoscut\u0103 \u0219i apreciat\u0103 pe plan interna\u021bional.
\n–\tCe p\u0103rere ave\u021bi despre secretarii cu propaganda ai epocii?
\n–\tSecretarii cu propaganda erau total nepreg\u0103ti\u021bi. Dac\u0103 n-ar fi fost ajuta\u021bi de oameni competen\u021bi, ar fi fost jale. \u00een Pite\u0219ti, spre exemplu, Petre Popa, care era pre\u0219edintele Comitetului Jude\u021bean al Culturii \u0219i Educa\u021biei Socialiste Arge\u0219, era un om inteligent. El a pus ni\u0219te pl\u0103ci comemorative pe casele \u00een care au
\nlocuit personalit\u0103\u021bile arge\u0219ene \u2014 Nelepcu, Tudor Teodorescu Brani\u0219te, Ion Trivale \u0219.a.
\n–\tEste vorba de personalit\u0103\u021bile acceptate de regim! Pentru c\u0103 de Ion Antonescu sau de Armand C\u0103linescu, s\u0103 spunem, nu se interesa nimeni. Institutul de reeducare – \u00eenchisoarea politic\u0103 Pite\u0219ti \u2014 nu avea nici o pl\u0103cu\u021b\u0103 de acest gen!… Spune\u021bi-mi cum a\u021bi primit Revolu\u021bia din 1989. Pentru omul obi\u0219nuit este mai bine acum, dec\u00e2t \u00eenainte?
\n–\tM\u0103 a\u0219teptam ca Revolu\u021bia s\u0103 vin\u0103 cu ni\u0219te lucruri noi \u00een favoarea omului de r\u00e2nd \u0219i a dezvolt\u0103rii \u021b\u0103rii. N-a fost s\u0103 fie. Datoriile externe ale Rom\u00e2niei sunt acum enorme. \u00een 1989 erau zero. \u00eenainte \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2ntul \u0219i s\u0103n\u0103tatea erau gratuite. Copiii s\u0103raci aveau acces \u00een \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2ntul superior f\u0103r\u0103 s\u0103 pl\u0103teasc\u0103. Cet\u0103\u021beanul avea siguran\u021ba vie\u021bii sale. Deziluzia este mare.
\nNu eram subordonat nici organelor
\nde partid nici Securit\u0103\u021bii
\n–\tCe conflicte a\u021bi avut cu colegii dvs.?
\n–\tAm avut conflicte cu Gh. St\u0103nculescu, redactor-\u0219ef adjunct la \u201eSecera \u0219i Ciocanul”, cu Manolache (redactor-\u0219ef) \u0219i cu Nicolae Oan\u021b\u0103, c\u00e2nd m-am \u00eentors la ziar, \u00een ianuarie 1978, dup\u0103 desfiin\u021barea cenzurii (30 dec. 1977). Tocmai trebuia s\u0103 scriu pe linie la \u201eVia\u021ba de partid”, iar eu nu prea aveam talent. Se r\u0103zbunau pe mine pentru vremea \u00een care fusesem cenzorul lor. Singurul care m-a apreciat pentru c\u0103 nu scriam chiar pe linia partidului a fost Mihai Golescu.
\n–\tCe avantaje v-a adus lucrul \u00een cenzur\u0103?
\n–\tAveam libertate. \u00eens\u0103 o libertate condi\u021bionat\u0103, pentru c\u0103 trebuia s\u0103-mi anun\u021b colegii dac\u0103 eram \u00eentr-un anume loc din ora\u0219. De ce? Pentru c\u0103 eu r\u0103spundeam, de fapt, de orice articol publicat \u0219i de orice modificare f\u0103cut\u0103 de ei pe text. P\u00e2n\u0103 la urm\u0103 eu eram acela care \u00eemi puneam \u0219tampila pentru ca textele s\u0103 poat\u0103 fi tip\u0103rite. Iar dac\u0103 plecam din localitate, trebuia s\u0103 anun\u021b Direc\u021bia Presei Bucure\u0219ti: \u00een acest caz ei puneau \u0219tampila, deci ei avizau tip\u0103rirea. Libertatea mea mai era dat\u0103 \u0219i de faptul c\u0103 nu eram subordonat nici organelor de partid, nici Securit\u0103\u021bii. Pe securistul Mincu \u0219i pe Pescaru de la contrainforma\u021bii, care au vrut s\u0103-mi controleze documentele cu secrete de stat, i-am dat afar\u0103. La avantaje trece\u021bi \u0219i salariul.
\n-V\u0103 limita\u021bi doar la salariu pentru func\u021bia de cenzor \u0219i, mai t\u00e2rziu, de redactor, sau avea\u021bi \u0219i alte venituri?
\n–\tC\u00e2\u0219tiguri suplimentare veneau din articolele publicate \u0219i din foile volante pe care le redactam pentru diferite unit\u0103\u021bi economice. Eu am redactat foile volante (4 pagini format A3) „Minerul muscelean”, „Recuperatorul”, „Energeticianul”, „Textilistul”, „Autoturismul ARO”, „S\u0103n\u0103tatea”, „Chimistul muscelean, „Flac\u0103ra hidrocentralei”, \u201eComer\u021bul Muscelean\u201d, \u00een perioada c\u00e2nd eram redactor la „Secera \u0219i Ciocanul”, pentru c\u0103 se pl\u0103teau foarte bine. Pentru o singur\u0103 foaie volant\u0103 primeam 2000 de lei. Care erau bani! Iar c\u00e2nd am fost contabil, \u00een anul 1951, la \u00eentreprinderea de Exploat\u0103ri Miniere, primeam un salariu de 9000 lei, la care se ad\u0103uga un spor de \u0219antier tot de 9000 lei…
\nUn scriitor sau un ziarist
\ncare scria pentru partid (…)
\nera pl\u0103tit foarte bine
\n-Ce dezavantaje v-a adus lucrul \u00een cenzur\u0103?
\n–\tFunc\u021bia de cenzor nu m-a dezavantajat \u00een nici un fel. Dezavantaje am acum.
\n–\tDar cei cenzura\u021bi de dvs. au avut de suferit?
\n–\tDeviza mea a fost aceea ca nimeni s\u0103 nu sufere din cauza mea. Din cauza cenzurii n-a suferit, aici, nimeni. Pe scriitorul Marin Ioni\u021b\u0103, care spune c\u0103 am m\u0103cel\u0103rit manuscrisele scriitorilor, \u00eel rog s\u0103-mi dea un singur nume de scriitor m\u0103cel\u0103rit de mine. Sau un singur nume care a suferit din cauza mea. Dac\u0103 un scriitor sau un ziarist care scria pentru partid sau despre \u201em\u0103re\u021bele realiz\u0103ri” era pl\u0103tit foarte bine \u00een urma avizului meu, cum ar fi putut s\u0103 sufere? Eu am avizat, \u021bin minte, o pies\u0103 a lui Everac, pies\u0103 care nu era u\u0219or de \u00eenghi\u021bit \u00een acea vreme. La discu\u021bia de avizare au participat Petre Popa, Everac, eu, Dicu (secretarul cu propaganda). P\u00e2n\u0103 la urm\u0103 am eliminat finalul regizoral-scenografic al piesei, dar nu \u0219i textul.
\n–\tAdic\u0103 i-a\u021bi dat alt final. Care erau genurile cel mai bine pl\u0103tite atunci?
\n–\tCel mai bine se pl\u0103teau poeziile… Apoi comentariile pe politic\u0103 extern\u0103, foiletoanele, articolele de analiz\u0103. Atunci se pl\u0103teau chiar \u0219i colaboratorii.
\n–\tC\u00e2t ocupau politicul, articolele pe linie la adresa partidului, realiz\u0103rile \u0219i dep\u0103\u0219irile de plan, omagierea nomenclaturii, portretul omului nou etc. din cuprinsul unui cotidian central sau din \u201eSecera \u0219i Ciocanul”?
\n–\tToate cele 8 pagini din \u201eSecera” erau politice, pentru c\u0103 ziarul reflecta evenimentele din localitate \u0219i pe cele interna\u021bionale. Mai pu\u021bin pagina 2, care era \u201ecultural\u0103”. Prima pagin\u0103 era obligatoriu social- politic\u0103, a treia era cu \u201evia\u021ba de partid”, a patra – economic, pagina 5 era dedicat\u0103 agriculturii, paginile 6 \u0219i 7 con\u021bineau probleme social-cet\u0103\u021bene\u0219ti, iar pagina 8 era cu politica extern\u0103 \u0219i programul radio.
\n\u201eCenzura nu punea pe nimeni s\u0103 scrie pe linie de partid”
\n–\t\u00een\u021beleg c\u0103, dac\u0103 erai redactor sau corespondent al unui ziar, trebuia s\u0103 urmezi necondi\u021bionat acest dagherotip. \u0218i aici cenzura are \u0219i ea \u201emeritele ei”… Dar revista \u201eArge\u0219”, pe care noi o voiam \u201ede cultur\u0103”, era obligat\u0103 s\u0103 urmeze \u0219i ea, \u00een mare, acela\u0219i canon.
\n–\tDomnule Diaconu, cenzura nu punea pe nimeni s\u0103
\nscrie pe linie de partid. Noi ceream s\u0103 se consemneze
\nevenimentele sociale \u0219i cele istorice, \u00een cazul \u00een care ele nu
\nerau consemnate deja. Faptul c\u0103 se scriau articole elogioase
\nla adresa conduc\u0103torilor sau pline de merite socialiste, asta
\nera treaba scriitorilor \u0219i a redac\u021biei revistei. Noi interveneam
\natunci c\u00e2nd se min\u021bea sau se deforma adev\u0103rul…
\n–\t\u0218i care era Adev\u0103rul, d-le Albu? Probabil acela
\npe care \u00eel stabilea partidul, nu?… Spune\u021bi-mi v\u0103 rog
\ncum s-a desfiin\u021bat cenzura?
\n–\tCenzura, adic\u0103 Direc\u021bia General\u0103 a Presei \u0219i
\nTip\u0103riturilor, s-a desfiin\u021bat \u00een decembrie 1977 printr-o
\nlege. \u00een aceea\u0219i lege se prevedea dreptul angaja\u021bilor
\nDirec\u021biei de a fi pl\u0103ti\u021bi \u00een continuare, timp de \u0219ase luni,
\ncu acela\u0219i salariu pe care-1 aveau la data \u201epension\u0103rii”.
\n–\tExact a\u0219a cum s-a pl\u0103tit Securitatea, dup\u0103
\nRevolu\u021bie. Cu privire la cenzur\u0103, \u0219tim \u00eens\u0103 cu to\u021bii c\u0103
\nea nu s-a desfiin\u021bat \u00een 1977. Nici redactorii din presa
\nscris\u0103, radio sau TV, nici scriitorii nu au sc\u0103pat de
\ncenzur\u0103 p\u00e2n\u0103 \u00een anul 1990. Dac\u0103 deschide\u021bi revista
\n\u201eArge\u0219” nr. 1\/1987, ve\u021bi constata c\u0103 primele 5 pagini
\ndin cele 16 sunt politice. Asta la 10 ani dup\u0103
\n\u201edesfiin\u021barea cenzurii”. Cum v\u0103 explica\u021bi?
\n–\tCenzura noastr\u0103 nu mai era. Ce s\u0103 v\u0103 spun?
\n–\tNu ave\u021bi ce spune. Unde \u0219i-au g\u0103sit de lucru
\noamenii din cenzur\u0103 dup\u0103 a\u0219a-zisa desfiin\u021bare?
\n–\tCei din cenzur\u0103 s-au dus la Radio, \u00een Consiliile de
\nCultur\u0103 \u0219i Educa\u021bie Socialist\u0103, la Agerpres, \u00een redac\u021biile
\nziarelor, \u00een diploma\u021bie. La Pite\u0219ti, eu am plecat la
\n\u201eSecera \u0219i Ciocanul”, cenzorul Ion ONICEL – la O.J.T.,
\n\u0219i cenzorul Constantin C\u00c2RSTOIU – \u00een Direc\u021bia
\nCinematografiei Pite\u0219ti, apoi la Casa Crea\u021biei Arge\u0219,
\nunde lucreaz\u0103 \u0219i acum. Aici face o frumoas\u0103 revist\u0103,
\n\u201eCultura”, \u00eempreun\u0103 cu Sergiu Nicolaescu, care a
\ncondus pe vremea lui Ceau\u0219escu revista \u201eArge\u0219”.
\nP. S. Citind interviul pe care inten\u021bionam s\u0103-1
\npublic \u00een Cafeneaua literar\u0103, DL Albu ne-a repro\u0219at
\nmici, precum \u0219i faptul, delicat, c\u0103 nu iubim cenzura.
\n\u201eAve\u021bi grij\u0103, mi-a spus, m-am interesat despre dv.
\nA\u021bi lucrat la Petrochimie. Am aflat chiar de la
\nsecretarul de partid, Nae Oprea.” …Acum doi ani,
\ndomnul Albu a murit. S\u0103-i fie \u021b\u0103r\u00e2na u\u0219oar\u0103.
\nNot\u0103 biografic\u0103
\nRadu Albu s-a n\u0103scut \u00een satul Dr\u0103gaica, comuna Oarja,
\njude\u021bul Arge\u0219, la 24 iunie 1927, din \u021b\u0103rani s\u0103raci.
\n*\t1951: face anii 1 \u0219i II la ISEP \u201eV.I. Lenin”.
\n*\t1955: absolv\u0103 Facultatea de Ziaristic\u0103.
\n*\tIunie 1955: este repartizat la ziarul \u201eSecera \u0219i Ciocanul” din
\nPite\u0219ti, \u00een func\u021bia de redactor.
\n*\t1959: devine cenzor la Direc\u021bia General\u0103 a Presei \u0219i
\nTip\u0103riturilor pentru ora\u0219ul Pite\u0219ti (D.G.P.T).
\n*\t1961 (iunie): devine \u0219eful cenzurii D.G.P.T. Pite\u0219ti.
\n*\t1978: redactor principal la \u201eSecera \u0219i Ciocanul”.
\n*\t1989 (iunie): este pensionat, dar activeaz\u0103 la ziar p\u00e2n\u0103 \u00een
\ndecembrie 1989.
\n*\t1990: contribuie, ca secretar, la redactarea \u0219i editarea
\nprimului ziar al P.N.\u021a.C.D. Arge\u0219, \u201eGlasul Drept\u0103\u021bii”. <\/p>\n

A consemnat VIRGIL DIACONU<\/strong><\/p>\n


\nALEXANDRU
\nOVIDIU VINTIL\u0102<\/strong><\/p>\n

Laz\u0103r<\/strong><\/p>\n

b\u0103tr\u00e2na lui jan hus nu mai poart\u0103 vreascuri \u00een spate ci o pung\u0103 mare de gunoi, se asigur\u0103 s\u0103 treac\u0103 strada, \u00eei curge s\u00e2nge din nas, \u021bip\u0103: nu chema\u021bi pompierii, mor\u021bii cu mor\u021bii, vii cu vii! ah! laz\u0103r se crede (\u00een vie)
\nnumai metafor\u0103
\nvie, se ridic\u0103 \u00eencet, a\u0219a \u00eenc\u00e2t s\u0103 nu deranjeze t\u0103cerea, este
\ndeparte, p\u0103\u0219e\u0219te prin ap\u0103, noaptea se preg\u0103te\u0219te s\u0103-i sar\u0103 \u00een poal\u0103, alb\u0103, ca ion stratan c\u00e2nd citea din ginsberg. autobuzele se \u00eengr\u0103m\u0103desc, oamenii tihnesc \u00een ele, absen\u021bi \u0219i aten\u021bi, covriga\u021bi \u00een trupurile lor smirn\u0103, brusturi
\npeste pietre-n lumin\u0103, omul se \u00eendep\u0103rteaz\u0103 tot mai mult
\nde Dumnezeu, se crede zeu, are ochelari de cal.
\napoi a \u00eenceput s\u0103 ning\u0103, miresme de ap\u0103 proasp\u0103t\u0103, p\u0103duri \u0219i r\u00e2uri, cor\u0103bii dulci de zah\u0103r candel, garoafe, amurgul gata-gata s\u0103 se desprind\u0103 de linia orizontului ad\u00e2ncit undeva departe, riduri uria\u0219e \u00eei br\u0103zdau fa\u021ba, \u00eeng\u0103lbenit\u0103 cum tumul lui l\u0103pu\u0219neanu, \u00een rochie de frig, v\u0103z-duhul \u00eenf\u0103\u0219oar\u0103 p\u0103m\u00e2ntul.
\nstrada sticlea de ger,
\nmototolite sentimentele trec\u0103torilor
\nmocneau p\u00e2n\u0103 la oase, laz\u0103r tremura \u00een buc\u0103t\u0103rie, l\u00e2ng\u0103 un co\u0219 de fum, cleios.
\ntrotuarele ca ni\u0219te \u021b\u0103rmuri,
\nlaz\u0103r se plimba de pe unul pe altul, trecu aceea\u0219i femeie, cu gust de cire\u0219e amare \u0219i rochie verde un num\u0103r mai mare era o toamn\u0103 spre iarn\u0103, laz\u0103r se distreaz\u0103 \u0219i c\u00e2nt\u0103, f\u0103r\u0103 zgomot, golit de triste\u021be \u0219i ma\u021be, pe mas\u0103, a\u0219tept\u00e2nd s\u0103 ias\u0103 din cas\u0103!
\nsf\u0103tuitorul
\nsf\u0103tuitorul e fratele pe care nu l-ai avut niciodat\u0103 ca lacrim\u0103 cuv\u00e2ntul te mistuie atunci vine \u00eengerul cu aripile str\u00e2nse deasupra lui fluturi zboar\u0103 nestingheri\u021bi sunt scri\u0219i pe haripe hieroglife \u021besute pe mu\u0219chi
\nelectrice texte lumin\u0103 c\u00e2t s\u0103 treci o c\u00e2mpie fraze despre b\u0103rba\u021bi c\u0103zu\u021bi la datorie la coad\u0103 la p\u00e2ine regele e gol pe p\u0103\u0219une numai iarb\u0103 \u0219i ruguri de mure \u00een spume marea nu mai are migal\u0103 e scoas\u0103 din pepeni \u0219i mu\u0219c\u0103!
\nsf\u0103tuitorul e un ins costeliv e palid sub barba-i de un ro\u0219u aprins bea ceaiuri medicinale ceremonios \u00eent\u00e2mpin\u0103 fiece diminea\u021b\u0103 de-i iarn\u0103 toamn\u0103 sau var\u0103 gr\u00e2u orz sau secar\u0103 cultiv\u0103 pe c\u00e2te o culme de deal
\nunde reg\u0103sirea \u021bine de extaz
\nacolo \u00een fa\u021ba unui m\u0103r
\nostenit caut\u0103 un loc unde s\u0103 se cuib\u0103reasc\u0103 poate s\u0103 fie \u0219i nunt\u0103 osp\u0103\u021b cu de toate un film de andrei tarkovski la cinematograf despre experimentarea lucrurilor imagine \u0219i timp afec\u021biuni saturniene compresorul \u0219i vioara Solaris andrei rubliov sacrificiu nasturi \u0219i sticl\u0103
\neclipsa va colora \u00een indigo gambele femeilor ora\u0219ul se bate la pas \u00een continuare g\u00e2ndurile ni se \u00eenc\u00e2lcesc printre jartiere fermoare ferpare spre marginea ora\u0219ului ploaia a tras o r\u0103p\u0103ial\u0103 de var\u0103 cai alburii ca duhuri plutesc deasupra unor canale sf\u0103tuitorul \u00ee\u0219i prive\u0219te m\u00e2inile a modelat un p\u00e2ntec de femeie curge spre s\u00e2ni miroase a f\u00e2n cerul e galben vr\u0103bii se scufund\u0103 \u00een el hore pe ziduri noaptea
\nstr\u0103zile acestui ora\u0219 sunt pustii
\nsf\u0103tuitorul pe dup\u0103 fereastr\u0103 p\u00e2ndea \u00ee\u0219i mu\u0219ca palmele \u00een camera goal\u0103 o pas\u0103re se tr\u00e2ntea de pere\u021bi rotocoale de fum de \u021bigar\u0103 o cuprindeau agale cum un coridor de r\u0103coare apa se toarn\u0103 \u00een ap\u0103 \u0219i \u00een vin \u00een s\u00e2nge niciodat\u0103 doar la v\u00e2rful ierbii c\u00e2teodat\u0103 s\u0103 creasc\u0103 merii \u0219i perii p\u0103durea unde s-a sp\u00e2nzurat atunci fata aceea cu inima ofilit\u0103 lum\u00e2nare topit\u0103 c\u00e2ini turba\u021bi au \u00eenceput s\u0103 urle prin ora\u0219<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Un dialog necenzurat cu \u0219eful cenzurii din Arge\u0219, Olt, V\u00e2lcea… \u201eNU SE TIP\u0102REA ABSOLUT NIMIC F\u0102R\u0102 AVIZUL MEU”. Radu Albu<\/p>\n","protected":false},"author":18,"featured_media":10070,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"colormag_page_container_layout":"default_layout","colormag_page_sidebar_layout":"default_layout","_monsterinsights_skip_tracking":false,"_uf_show_specific_survey":0,"_uf_disable_surveys":false,"ngg_post_thumbnail":0,"video_url":"","footnotes":""},"categories":[7,328],"tags":[],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/22538"}],"collection":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/18"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=22538"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/22538\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":22539,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/22538\/revisions\/22539"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/10070"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=22538"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=22538"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=22538"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}