{"id":22534,"date":"2024-01-29T00:05:54","date_gmt":"2024-01-28T21:05:54","guid":{"rendered":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=22534"},"modified":"2024-01-29T00:05:54","modified_gmt":"2024-01-28T21:05:54","slug":"spatii-culturale-nr-4-7","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=22534","title":{"rendered":"Spa\u021bii culturale nr. 4 (7)"},"content":{"rendered":"

MARIUS CHELARU<\/strong><\/p>\n

Cas\u0103 de piatr\u0103<\/strong><\/p>\n

O carte cu sf\u00e2r\u0219it oarecum abrupt, \u00eenceput a\u0219ijderea, ca \u0219i cum ar fi vorba despre o secven\u021b\u0103 a unui tablou \u00een mi\u0219care, \u00een care cineva ne devoaleaz\u0103 o serie de elemente. Acestea par a fi, ca la un domino, piese separate, care se unesc pentru a crea o imagine relativ unitar\u0103.
\n\u00een esen\u021b\u0103 este un \u201etablou” (alc\u0103tuit din \u201emini- tablouri”) despre via\u021ba unor \u201edes\u021b\u0103ra\u021bi” (emigran\u021bi) albanezi din Elve\u021bia, care \u0219i-au adus cu ei, pe l\u00e2ng\u0103 dorin\u021ba de mai bine, \u0219i mentalit\u0103\u021bile, obiceiurile (inclusiv \u201evendeta” kosovar\u0103), felul de a fi, ba \u0219i, la nivel individual, firesc, fiecare a venit cu bagajul propriului trecut, cu tot ce \u00eenseamn\u0103 asta (\u00een cazul lui Sadik familia, o logodnic\u0103, Sa bria, pe care ar vrea s\u0103 o lase \u00een urm\u0103 pentru a-\u0219i putea face o nou\u0103 via\u021b\u0103 \u00een Elve\u021bia).
\nCasa de piatr\u0103 este o dram\u0103 structurat\u0103 \u00een cinci acte, scurte (totul pe parcursul a 45 de pagini), cu foarte pu\u021bine indica\u021bii scenice. Deliberat sau nu, sunt 13 personaje, din care numai trei nu sunt din Balcani (Albania – mai to\u021bi, Serbia etc.). Asta dac\u0103 socotim c\u0103 Mergem, fiul familiei de albanezi alc\u0103tuit\u0103 din Nusha \u0219i Selmon, mai era albanez, comportamental vorbind.
\nS\u0103 ne oprim asupra personajelor cel mai bine \u201econturate” – Nusha, familia ei, \u0219i Sadik cu cei \u201eai Iui” (Gabriela \u0219i mama ei, Kristina, apoi cei din Kosova – care \u201eapar” cu replici numai pe final – Ujkan, tat\u0103l lui Sadik, Sabria, logodnica uitat\u0103, de acas\u0103).
\nNusha face eforturi s\u0103 uite cu totul de unde vine \u0219i cine este, s\u0103 devin\u0103 \u201eelve\u021bian\u0103” \u00een obiceiuri. Are \u0219i un amant, Hans, dar am\u00e2ndoi se tem de r\u0103zbunarea lui Selmon. Nusha vrea s\u0103 p\u0103streze, din tot ce a \u00eensemnat via\u021ba ei de p\u00e2n\u0103 atunci, doar copilul, pe Mergem. Femeie cinic\u0103, de moravuri u\u0219oare, \u00eencearc\u0103 s\u0103 se culce cu Bardh, un nepot al so\u021bului, \u0219omer, care tr\u0103ie\u0219te ca vai de lume (Nusha spunea c\u0103 l-a v\u0103zut dormind \u00eentr-un tomberon) \u0219i caut\u0103 o \u201erezolvare” a situa\u021biei lui. C\u00e2nd acesta o refuz\u0103, \u00eel minte pe so\u021bul ei, spun\u00e2nd c\u0103 a fost victima unei tentative de viol din partea t\u00e2n\u0103rului Bardh (\u0219tiind bine – sau dorind, mai bine zis – c\u0103 asta ar putea \u00eensemna ca Selmon s\u0103-1 ucid\u0103, pentru a-\u0219i sp\u0103la onoarea), pe care chiar \u00eel d\u0103 \u00een judecat\u0103. Selmon nu o crede, \u0219i se desparte de ea. Sadik, un personaj plin de frustr\u0103ri, care se d\u0103 drept profesor, dar nu are facultatea terminat\u0103 (\u00een general, muncitor sezonier fiind \u00een Elve\u021bia, dore\u0219te s\u0103 par\u0103 din tot felul de pricini \u0219i puncte de vedere, \u201ealtcineva”), st\u0103 \u00een casa
\nGabrielei, cu care se preg\u0103te\u0219te s\u0103 se c\u0103s\u0103toreasc\u0103. Este \u00eens\u0103 nemul\u021bumit de faptul c\u0103 lucrurile treneaz\u0103, c\u0103 nu se poate socoti mai repede \u201ecu sacii \u00een c\u0103ru\u021b\u0103”, c\u0103 Gabriela i se pare prea liber\u0103\/ independent\u0103 (la un moment dat apare \u0219i un fost iubit al ei, Kristov, c\u0103 de trecutul nu \u00eei d\u0103 pace, mai ales amintirea logodnicei lui din Kosova \u0219i a familiei care \u00eel \u00eendeamn\u0103 s\u0103 fac\u0103 ce a promis. De altfel, se \u0219i g\u00e2nde\u0219te c\u0103, dup\u0103 c\u0103s\u0103torie, o va face pe Gabriela s\u0103 \u201ejoace” cum vrea el, amenin\u021b\u00e2nd-o chiar.
\n\u00een final, c\u00e2nd toate p\u0103reau a se rezolva pentru Sadik, de bine de r\u0103u – Gabriela n\u0103scuse un b\u0103iat, totul se complic\u0103 din nou pentru el \u0219i din urarea \u201eMe fat martes” (care s-ar putea traduce cam \u201ec\u0103s\u0103torie cu noroc \/ Noroc \u00een c\u0103snicie” – cum este titlul piesei \u00een limba albanez\u0103, tradus \u00een versiunea rom\u00e2n\u0103 \u00een \u201eCas\u0103 de piatr\u0103”) se alege praful. Gabriela (poate speriat\u0103 de izbucnirile lui autoritare, brutale) \u00eel anun\u021b\u0103 \u00eent\u00e2i c\u0103 mai bine ar mai sta o perioad\u0103 a\u0219a, s\u0103 se mai cunoasc\u0103, chiar dac\u0103 au un copil, \u0219i, colac peste pup\u0103z\u0103, apare \u0219i tat\u0103l lui, Ujkan, cu Sabria, de care \u00eencercase cu disperare s\u0103 fug\u0103.
\n\u00een final, ca \u0219i la \u00eenceput, cei doi tineri, Bardh \u0219i Sadik (se desp\u0103r\u021bise de Gabriela – care nu avea de g\u00e2nd s\u0103 \u00eei dea copilul \u0219i, somat de tat\u0103l Iui, r\u0103m\u0103sese cu Sabria – care nu avea de g\u00e2nd s\u0103 creasc\u0103 pe cel mic) sunt \u00een aceea\u0219i cr\u00e2\u0219m\u0103, \u00een care mai erau \u0219i Nusha cu Hans. Apare \u0219i Selmon, care o \u00eempu\u0219c\u0103 pe Nusha – strig\u00e2ndu-i \u201eDe piatr\u0103 s\u0103-\u021bi fie casa \/ Me fat martes”), apoi \u00eel ucide \u0219i pe Hans, care \u00eencerca s\u0103 scoat\u0103 pistolul.
\nF\u0103r\u0103 a discuta despre experimentele de tot felul (teatrul statuie, teatrul-ziar, teatrul imagine, teatrul
\ninvizibil \u0219.a), despre mi\u0219c\u0103ri, curente, azi discu\u021bia despre teatru \u0219i locul lui \u00een lumea artelor, rela\u021bia cu
\ncititorul \/ spectatorul a devenit un t\u0103r\u00e2m complex. Pe drumurile c\u0103ruia se \u00eentretaie concepte ca teatrul mitic, ca al lui Lucian Blaga, teatru absurdului, teatrul poematic sau forme mai noi, teatrul-imagine, teatrul-dans, teatrul gestual, teatrul-ambiental; teatrul mijloacelor combinate, teatru] multimedia Tadeusz Kantor \u0219i \u201eteatrul mor\u021bii”, teatrul \u201es\u0103rac”, al lui Jerzy Grotowsky, teatrul \u201elaborator”, al lui Eugenio Barba sau, la confluen\u021b\u0103, cu dezbaterea despre \u201espa\u021biul gol” (Peter Brook), sau despre estomparea \/ tasarea, nivelarea grani\u021belor dintre arte; dialogul artelor \u0219.a., Jusuf Zenunaj alege o variant\u0103 \u201edirect\u0103”, f\u0103r\u0103 complica\u021bii \/ experimente, un limbaj simplu,
\nnonsenten\u021bios, \u201ecotidian”, f\u0103r\u0103 alt\u0103 \u00eenc\u0103rc\u0103tur\u0103 simbolic\u0103 dec\u00e2t cea legat\u0103 de obiceiuri \u0219i mentalit\u0103\u021bi albaneze confruntate cu (sau pe fundalul) o alt\u0103 lume. \u201eAc\u021biunea” d\u0103 \u201efirul” care ghideaz\u0103, dar poate mai importante sunt rela\u021biile dintre personaje, con\u0219tiin\u021ba pe care o au despre ele \u00eensele \u0219i modul cum \u00eei v\u0103d pe ceilal\u021bi, \u0219i locul lor \u00een lume. Pentru autor important a fost s\u0103 prezinte situa\u021bi unor oameni care au plecat de acas\u0103, c\u0103ut\u00e2nd s\u0103 g\u0103seasc\u0103 o cale de a tr\u0103i \u00een noua \u021bar\u0103 (\u0219i Jusuf Zenunaj tr\u0103ie\u0219te, din 1992, \u00een Belgia). Practic, \u021bara de adop\u021bie este numai amintit\u0103, \u00een subsidiar, prin pu\u021bine elemente, mai ales natura decorului sau a unele indica\u021bii scenice. \u00een rest, toate se petrec \u00een climatul tensionat al vie\u021bii emigran\u021bilor mai vechi sau mai noi, saturat de \u00eencerc\u0103ri, unele disperate (Sadik, Bardh), altele cinice, individualiste (Nusha) de a se \u201eaclimatiza”. De aici trebuie pornit\u0103 discu\u021bia despre piesa lui Jusuf Zenunaj, apoi de la clasificarea \u0219i analizarea ei dup\u0103 alte criterii care \u021bin de teatrologie. \u00cen final, o alt\u0103 carte a unui autor de limb\u0103 albanez\u0103 – prima de dramaturgie – care apare \u00een
\nlimba rom\u00e2n\u0103.
\nJusuf Zenunaj, Cas\u0103 de piatr\u0103\/ Me fat martesa, edi\u021bie bilingv\u0103: rom\u00e2n\u0103 – albanez\u0103, versiunea \u00een limba rom\u00e2n\u0103,
\nBaki Ymeri, Bucure\u0219ti, 2009, 92 p.<\/p>\n


\nIANNIS RITSOS<\/strong><\/p>\n

Cu at\u00e2tea frunze<\/strong><\/p>\n

Cu at\u00e2tea frunze
\nne d\u0103 soarele bine\u021be,
\ncu at\u00e2tea stindarde
\ns\u0103 str\u0103luceasc\u0103 cerul –
\n\u0219i cei \u00een lan\u021buri, \u0219i cei din p\u0103m\u00e2nt.
\nTaci, oriunde bat clopotele?
\nP\u0103m\u00e2ntul acesta este \u0219i al lor, \u0219i al nostru.
\nSub p\u0103m\u00e2nt, \u00een m\u00e2inile lor \u00eencruci\u0219ate pe piept
\n\u021bin funia clopotului, a\u0219tept\u00e2nd!
\nclipa c\u00e2nd \u00eel vor face s\u0103 sune pentru \u00eenviere.
\nA\u0219adar, taci, oriunde bat clopotele!
\nP\u0103m\u00e2ntul acesta este \u0219i al lor, \u0219i al nostru<\/p>\n


\nPace<\/strong><\/p>\n

Tat\u0103l se \u00eentoarce seara
\ncu un z\u00e2mbet \u00een priviri
\n\u0219i o zambil\u0103 \u00een m\u00e2n\u0103.
\nIar pic\u0103turile de sudoare
\nce i se preling de pe frunte
\nsunt ca pic\u0103turile dintr-un ulcior
\n\u00een care \u00eenghea\u021b\u0103 apa la fereastr\u0103.
\nSunt pacea \u00eens\u0103\u0219i.
\nC\u00e2nd r\u0103nile se \u00eenchid pe chipul lumii,
\nc\u00e2nd r\u0103s\u0103dim copaci \u00een gropile s\u0103pate de obuze,
\niar \u00een inimile arse speran\u021ba prinde cei dint\u00e2i
\nmuguri,
\nmor\u021bii se pot \u00eentoarce pe-o parte,
\ns\u0103 doarm\u0103 mai departe \u00een pace,
\n\u0219tiind c\u0103 cel r\u0103u nu le-a furat s\u00e2ngele…<\/p>\n


\nESEU <\/strong><\/p>\n

HANNA BOTA<\/strong><\/p>\n

NUNTA INDIAN\u0102
\nCA RIT DE TRECERE<\/strong><\/p>\n

Un rol recunoscut \u00een formarea \u0219i perpetuarea tradi\u021biei \u00eel au obiceiurile, ele ca manifest\u0103ri folclorice complexe se repet\u0103 de fiecare dat\u0103 \u00een contexte identice, astfel colectivitatea ajunge la a le socoti juste \u0219i obligatorii. Con\u0219tientiz\u00e2nd func\u021bia aceasta a obiceiurilor, colectivitatea va veghea la men\u021binerea lor, ele vor fi, astfel, caracterizate de o pronun\u021bat\u0103 tendin\u021b\u0103 de conservare. Condi\u021bia lor de fenomene socio-culturale complexe define\u0219te via\u021ba colectivit\u0103\u021bilor umane precum \u0219i a indivizilor care le compun. Etnologul francez Arnold van Gennep \u00een lucrarea sa Les rites de passage sus\u021bine c\u0103: \u201e\u00een toat\u0103 lumea \u0219i \u00een toate civiliza\u021biile, de la cele mai primitive p\u00e2n\u0103 la cele mai evoluate, orice schimbare de loc, de situa\u021bie social\u0103…, orice inova\u021bie \u0219i foarte adesea chiar orice modificare este \u00eenso\u021bit\u0103… de rituri… care urmeaz\u0103 \u00eentotdeauna aceea\u0219i ordine \u0219i constituie schema-tip a riturilor de trecere.” (1)
\nOmul str\u0103bate de la na\u0219tere p\u00e2n\u0103 la moarte un itinerar exprimat \u00een cicluri existen\u021biale, parcurg\u00e2nd succesiv fazele copil\u0103riei, adolescen\u021bei, c\u0103s\u0103toriei, maturit\u0103\u021bii, senectu\u021bii. Evenimente precum na\u0219terea, c\u0103s\u0103toria, moartea, presupun o combina\u021bie extrem de complex\u0103 de rituri care faciliteaz\u0103 trecerea, schimbarea de statut, intrarea \u00eentr-o nou\u0103 faz\u0103 a
\nexisten\u021bei. \u00een acest sens, profesorul Nicolae Constantinescu, \u00een studiul introductiv scris la celebra carte amintit\u0103 anterior, noteaz\u0103: \u201etrecerile, tranzi\u021biile erau marcate prin festivit\u0103\u021bi, ceremonii sau rituri care, reduse la esen\u021ba lor ultim\u0103, la o schem\u0103-tip, se arat\u0103 a fi extrem de asem\u0103n\u0103toare. Aceasta este, \u00een fapt, descoperirea lui Van Gennep: recurenta unui model, a unei structuri de rit \u00eentr-un num\u0103r infinit de situa\u021bii, de la trecerile \u201eteritoriale” (dintr-un \u021binut \u00een altul, dintr-un loc \u00een altul, din afar\u0103 \u00een\u0103untru \u0219i invers) la cele legate de integrarea individului \u00eentr-un anumit grup \u0219i, mai departe, de la cele relative la ciclul vie\u021bii p\u00e2n\u0103 la cele de un fason mai special, ca t\u0103iatul p\u0103rului, acoperirea capului, acte sexuale, flagela\u021bii, sacrificii etc.” (2) Indiferent de tipul de cultur\u0103 primitiv\u0103, popular\u0103 \/ tradi\u021bional\u0103 sau modern\u0103 \u00een care sunt performate, riturile de trecere mediaz\u0103: a) \u00eentre natur\u0103 (na\u0219tere, pubertate, moarte) \u0219i cultur\u0103 (con\u0219tientizare, ritualizare); b) \u00eentre biologic \u0219i social, c\u0103ci nu este destul c\u0103 de la na\u0219tere oamenii se divid \u00een b\u0103rba\u021bi \u0219i femei, \u00een masculi \u0219i femele; pentru a deveni cu adev\u0103rat b\u0103rbat \u0219i adev\u0103rat\u0103 femeie sunt necesare anumite ceremonii, dup\u0103 cum anumite gesturi, acte, rituri sunt obligatorii pentru a marca maturizarea sexual\u0103, trecerea \u00een grupul social al adul\u021bilor, \u00eemplinirea condi\u021biei pentru c\u0103s\u0103torie \u0219i procrea\u021bie; c) \u00eentre individ \u0219i grup, c\u0103ci, de\u0219i fiecare se na\u0219te \u0219i moare singur, str\u0103b\u0103t\u00e2nd existen\u021ba \u00een unicitate, individul nu poate s\u0103 supravie\u021buiasc\u0103 \u00een singur\u0103tate, \u00een afara grupului de care \u00eel leag\u0103 firele infinite ale raporturilor sociale. (3)
\nC\u0103s\u0103toria va fi din acest unghi conceput\u0103 ca o etap\u0103 indispensabil\u0103 a existen\u021bei, ca o experien\u021b\u0103 uman\u0103 fundamental\u0103 \u0219i socialmente necesar\u0103 \u00een via\u021ba omului, peste care nu se poate trece, care nu poate fi ocolit\u0103, ea este receptat\u0103 de popor ca o \u00eemplinire pe mai multe direc\u021bii: biologic\u0103, etic\u0103, social\u0103, o \u00eentregire necesar\u0103 \u00een vederea unei realiz\u0103ri plenare la care aspir\u0103 omul ne\u00eencetat. Abia dup\u0103 ce acest pas a fost f\u0103cut, dup\u0103 parcurgerea acestei etape, poate fi considerat t\u00e2n\u0103rul ca intrat \u201e\u00een r\u00e2nd cu lumea”.
\nTrecerea tinerilor \u00een categoria oamenilor maturi, a gospodarilor, coincide \u0219i cu dep\u0103\u0219irea unei v\u00e2rste biologice, a unui ciclu vital. Ea presupune acceptarea deliberat\u0103 a unui nou mod de via\u021b\u0103, care se va desf\u0103\u0219ura pe alte coordonate, diferen\u021biate categoric de cele ale v\u00e2rstei str\u0103b\u0103tute p\u00e2n\u0103 acum. Datorit\u0103 acestor considerente, c\u0103s\u0103toria are \u0219i semnifica\u021bia marilor decizii \u00een fa\u021ba c\u0103rora este pus individul care va parcurge etapa aceasta (4). Pentru ca trecerea acestui pas s\u0103 nu conjuge traume majore, pentru ca s\u0103 aib\u0103 loc traversarea c\u00e2t mai lin, mai firesc, o serie de rituri, obiceiuri alc\u0103tuite \u00eentr-un conglomerat vor \u00eenso\u021bi pe tineri de la primele semne
\nale iubirii, p\u00e2n\u0103 dincolo de nunt\u0103, chiar p\u00e2n\u0103 la
\nna\u0219terea primului copil. Ion \u0218euleanu clasific\u0103 \u00een
\nfelul urm\u0103tor ritualele tradi\u021bionale, riturile de
\ntrecere: ele se compartimenteaz\u0103 \u00een trei categorii:
\npreliminarii, chemate s\u0103 u\u0219ureze \u0219i s\u0103 asigure ruperea
\nde vechea etap\u0103, abandonarea \u0219i dep\u0103\u0219irea ei,
\nsepararea, liminarii, specifice trecerii propriu-zise \u0219i
\npostii min\u0103rii, care trebuie s\u0103 favorizeze \u00eencadrarea
\n\u00een noua condi\u021bie social\u0103, s\u0103-1 \u00eencorporeze pe individ
\nnoii st\u0103ri. (5)
\nNunta reprezint\u0103 tocmai acest complex de
\npractici, de rituri \u0219i manifest\u0103ri, altfel spus, de
\nobiceiuri care ceremonializeaz\u0103 c\u0103s\u0103toria. Nunta va
\nfi deci modalitatea prin care se duce la \u00eendeplinire,
\nse realizeaz\u0103 c\u0103s\u0103toria. Nunta poate fi socotit\u0103 drept
\ncea mai \u00eensemnat\u0103 dintre manifest\u0103rile artistice
\npopulare: ea se \u00eenf\u0103\u021bi\u0219eaz\u0103 ca un organism
\nmultifunc\u021bional alc\u0103tuit din rituri, practici folclorice
\n\u0219i, de asemenea, din elemente care \u021bin de arta
\nspectacolului. Muzica \u0219i jocul, poezia \u0219i dansul se
\n\u00eembin\u0103 \u00eentr-o deplin\u0103 armonie, ajung\u00e2nd s\u0103 devin\u0103
\no manifestare folcloric\u0103 s\u0103rb\u0103toreasc\u0103, \u00een cadrul
\nc\u0103reia momentele solemne \u0219i tragice se integreaz\u0103
\ncu cele de petrecere \u0219i voie bun\u0103.
\nCeremonialul nup\u021bial are o finalitate clar\u0103, se
\nprecizeaz\u0103 astfel elementul teleologic, \u0219i anume \u201ede
\na-i uni pe cei doi tineri \u0219i de a apropia familiile
\nacestora (\u00een accep\u021biunea mai larg\u0103 de neam), prin
\nurmare, de a alia dou\u0103 grupuri p\u00e2n\u0103 atunci
\nsocialmente separate (Arnold Van Gennep) \u00een
\nperimetrul satului. Unirea se realizeaz\u0103 progresiv,
\n\u00een faze preg\u0103titoare ce se desf\u0103\u0219oar\u0103 succesiv \u0219i
\nconcentric, de la taton\u0103rile ini\u021biale (\u00eent\u00e2lnirile, pe\u021bitul
\netc.) p\u00e2n\u0103 la consacrarea noii celule sociale (unirea
\ncelor doi marcat\u0103 de gesturi ritual simbolice
\nprecum: \u00eencruci\u0219area m\u00e2inilor, m\u00e2ncatul din aceea\u0219i
\nbucat\u0103 de p\u00e2ine, b\u0103utul din acela\u0219i pahar) \u0219i apoi
\nintegrarea ei \u00een angrenajele colectivit\u0103\u021bii” (6)
\nAm urm\u0103rit \u00een ce m\u0103sur\u0103 pot fi reg\u0103site
\nsimilitudini, conform p\u0103rerii lui Arnold Van
\nGennep, \u00eentre nunta tradi\u021bional\u0103 rom\u00e2neasc\u0103 \u0219i cea
\nindian\u0103, de\u0219i participarea mea la o nunt\u0103 indian\u0103 \u00een
\nNew Delhi, plus lecturile \u00een domeniu nu reprezint\u0103
\nun studiu exhaustiv, dar deschid o u\u0219\u0103 pentru
\ncercet\u0103ri mai profunde. \u00een cele ce urmeaz\u0103 voi face
\nreferiri \u00een special la obiceiurile indiene, f\u0103r\u0103 s\u0103 fac
\ncompara\u021bii detaliate cu nun\u021bile rom\u00e2ne\u0219ti, din lips\u0103
\nde spa\u021biu, l\u0103s\u00e2nd ca cititorul s\u0103 fac\u0103 observa\u021biile
\ncomparative cu nun\u021bile noastre, acestea din urm\u0103
\nfiind cunoscute ca obiceiuri accesibile nou\u0103,
\nprovenind fie din mediul rural, fie din cel urban.
\nCeremonia nun\u021bii ca rit de trecere nu se rezum\u0103
\ndoar la ceea ce numim noi nunta \u00een sine, ea este
\nprecedat\u0103 de perioada de pe\u021bit \u0219i de curtenie, care
\n\u00een India este legat\u0103 foarte mult de tradi\u021bii \u0219i depinde
\nde \u00eemp\u0103r\u021birea societ\u0103\u021bii \u00een caste; astfel, de cele mai
\nmulte ori, mai ales \u00een mediu rural, c\u0103s\u0103toria este un
\naranjament al p\u0103rin\u021bilor. Dup\u0103 antropologul Louis
\nDumont casta este \u201ecaracteristica de baz\u0103 a societ\u0103\u021bii
\nindiene, este omniprezent\u0103 \u0219i anihileaz\u0103 orice alt tip
\nde realitate.” (7). Aceast\u0103 prevalen\u021b\u0103 a civiliza\u021biei
\nindiene de a g\u00e2ndi pe baza unei ierarhii, a unei
\nstructuri sociale extrem de complexe solicit\u00e2nd
\nadaptarea tuturor obiceiurilor la aceast\u0103 ideologie
\nholiste, \u00een timp ce Occidentul este dominat de valori
\negalitariste \u0219i individualiste, pare s\u0103 creeze o
\npr\u0103pastie \u00eentre tradi\u021bii, dar, interesant, o serie de
\ngesturi, de manifest\u0103ri, sunt similare. Nunta la care
\nam participat avea protagoni\u0219tii apar\u021bin\u0103tori castei
\nvaysias, casta negustorilor, a oamenilor de afaceri,
\ntagma cea mai bogat\u0103 a \u021b\u0103rii, de\u0219i primele dou\u0103 caste
\nsunt superioare din punct de vedere ideologic \u0219i a
\npozi\u021biei, aceast\u0103 a treia cast\u0103 este a oamenilor care
\nde\u021bin fondurile financiare ale societ\u0103\u021bii. Dar \u0219i
\nace\u0219tia se supun tradi\u021biilor, subliniindu-se astfel
\np\u0103rerea eseistului Dominique Fernandez, care, dup\u0103
\ndou\u0103 c\u0103l\u0103torii \u00een India sus\u021bine c\u0103 \u201enu exist\u0103 libertate
\nindividual\u0103 \u00een India, o asemenea no\u021biune este aici
\ndeplasat\u0103, cu toate c\u0103 India este considerat\u0103 o \u021bar\u0103
\ndemocratic\u0103… O c\u0103s\u0103torie este o ceremonie pur
\nsocial\u0103, care nu pecetluie\u0219te unirea a dou\u0103 suflete,
\nci satisface orgoliile a dou\u0103 familii.” (8)
\nNu exist\u0103 zile speciale pentru nun\u021bi, dar exist\u0103
\nperioad\u0103 potrivit\u0103, prim\u0103vara \u0219i toamna, pentru c\u0103
\nele sunt \u021binute afar\u0103, mesele se a\u0219eaz\u0103 \u00een gr\u0103dini,
\na\u0219a c\u0103 se caut\u0103 s\u0103 fie o perioad\u0103 de vreme bun\u0103, nici
\nr\u0103coarea iernii, nici perioada musonilor sau
\nfierbin\u021beala verii nu este potrivit\u0103. Motivul pentru
\ncare se \u021bin afar\u0103 este num\u0103rul foarte mare de
\ninvita\u021bi, uneori de ordinul miilor(de acest fel a fost
\n\u0219i nunta la care am participat) \u0219i durata mare, \u00een
\nmediu rural o nunt\u0103 poate s\u0103 \u021bin\u0103 zile \u00een \u0219ir. Iat\u0103 o
\ndescriere a lui D. Fernandez, dup\u0103 cartea India (f\u0103r\u0103
\nenglezi): \u201e\u00een timpul s\u0103pt\u0103m\u00e2nii se \u021bine nunta,
\nlogodnicul s\u0103rb\u0103tore\u0219te numai cu b\u0103rba\u021bi; dup\u0103
\ncare se urc\u0103 \u00eentr-o tr\u0103sur\u0103 \u0219i porne\u0219te s\u0103 fac\u0103
\n\u00eenconjurul ora\u0219ului, \u00eempreun\u0103 cu prietenii care
\nd\u0103n\u021buiesc pe l\u00e2ng\u0103 el. Dinaintea noastr\u0103 se agit\u0103
\ntor\u021be. Mul\u021bimea \u00eenainteaz\u0103, ad\u0103postit\u0103 de ramuri
\n\u00eenfrunzite. Auzim \u021bimbale, tobe \u0219i un cor de voci
\nomene\u0219ti. Exist\u0103 o procesiune g\u0103l\u0103gioas\u0103, ce
\n\u00eenainteaz\u0103 pe sub banani \u0219i palmieri. Lumina\u021bi de
\nfl\u0103c\u0103rile tor\u021belor, un grup de vreo dou\u0103zeci de
\nb\u0103rba\u021bi foarte tineri, goi p\u00e2n\u0103 la gr\u00e2u, \u00eenainteaz\u0103
\npurt\u00e2nd pe umeri, \u00eentr-un palanchin \u00eempodobit cu
\ntot felul de ghirlande \u00eenflorite, pe un altul,
\n\u00eenve\u0219m\u00e2ntat ca un rajah sau ca un zeu: rob\u0103 aurit\u0103
\n\u0219i coroan\u0103 de aur. Asist\u0103m la o nunt\u0103, iar cel
\nplimbat cu sfin\u021benie de c\u0103tre prieteni este
\nproasp\u0103tul so\u021b.” (9) Mediul rural a p\u0103strat mai
\nnealterate tradi\u021biile \u0219i riturile de trecere \u00een
\nceremonialul nuntii, \u00eens\u0103 nici nunta celor doi tineri
\nboga\u021bi \u0219i moderni din New Delhi nu a diferit prea
\nmult de cele tradi\u021bionale, o serie de elemente
\nmoderne se \u00eempleteau cu cele arhaice: chiar dac\u0103
\nmirele era \u00eembr\u0103cat \u00een costum european, prietenii
\ncare au dansat \u00een jurul s\u0103u purtau c\u0103m\u0103\u0219i lungi
\nindiene, tesute cu fie argintiu \u0219i auriu, iar mireasa a
\nvenit \u00eenconjurat\u0103 de un mare grup de fete dans\u00e2nd,
\n\u00eembr\u0103cat\u0103 \u00een sari de culoare ro\u0219ie, culoarea vie\u021bii \u0219i
\na iubirii. Mirele apare primul, odat\u0103 cu procesiunea
\nb\u0103rba\u021bilor dans\u00e2nd, uneori purtat pe umeri, dar de
\ncele mai multe ori purtat \u00eentr-o calea\u0219c\u0103 tras\u0103 de doi
\nsau patru cai, excesiv \u00eempodobit\u0103, cu lumini agitate
\n\u00een m\u00e2na g\u0103l\u0103gio\u0219ilor c\u00e2nt\u0103re\u021bi, tor\u021be arz\u00e2nd, flori,
\noranemente din h\u00e2rtie, material plastic, orice
\nmateriale \u0219i instrumente care ofer\u0103 culoare, lumin\u0103
\n\u0219i g\u0103l\u0103gie vesel\u0103 pentru a \u00eentregi cortegiul. Cei
\nboga\u021bi apar c\u0103lare pe elefan\u021bi, a\u0219a cum s-a \u00eent\u00e2mplat
\n\u0219i \u00een cazul nun\u021bii amintite, fiind un moment cu mare
\nfast \u0219i fal\u0103.
\nPrintre gesturile din timpul ceremonialului
\nnun\u021bii este de amintit cel al darurilor. Merg\u00e2nd pe
\nideea antropologului francez Marcel Mauss (10)
\ndespre principiul d\u0103ruirii, \u00een care cel ce d\u0103 este
\nlegat de cel ce prime\u0219te \u0219i invers, sus\u021bin\u00e2nd c\u0103
\ndarul este forma primar\u0103 de schimb \u0219i c\u0103 oamenii
\nfac schimb de bunuri, de cuvinte \u0219i femei, nunta
\neste prin excelen\u021b\u0103 un rit \u00een care au loc aceste
\nschimb de daruri. Femeia trece dintr-o familie \u00een
\nalta ca dar, cuvintele rostite de c\u0103tre guru \u00een
\nsanscrit\u0103, ne\u00een\u021belese de participan\u021bi, dar menite s\u0103
\nasigure unirea mirilor \u0219i binecuv\u00e2ntarea pentru
\nnoua rela\u021bie format\u0103 a \u00eensemnat un dar al zeilor, pe
\nc\u00e2nd darul \u00een bunuri a constat \u00eentr-un cerelonial
\naparte: participan\u021bii la nunt\u0103 au oferit miresei
\nbijuterii care au fost at\u00e2rnate, toate, pe tupul ei;
\nl\u0103n\u021bi\u0219oare, br\u0103\u021b\u0103ri, cercei, br\u0103\u021b\u0103ri pentru glezne,
\ninele, au reprezentat un fel de tribut adus femeii
\ncare trecea ea \u00eens\u0103\u0219i ca dar, valori menite s\u0103
\ncompenseze d\u0103ruirea ei. Bog\u0103\u021bia cadourilor a f\u0103cut
\nca acest moment s\u0103 se prelungeasc\u0103 nea\u0219teptat,
\nmireasa fiind \u00eempodobit\u0103 astfel cu c\u00e2teva
\nkilograme de aur, bijuteriile at\u00e2rn\u00e2nd greu pe ea,
\nacoperind bra\u021bele p\u00e2n\u0103 la cot, g\u00e2tul \u0219i gleznele,
\ndegetele de la m\u00e2ini \u0219i picioare.
\nO alt\u0103 problematic\u0103 interesant\u0103 mi s-a p\u0103rut
\nnecesitatea virginit\u0103\u021bii miresei, care nu \u00eensemna \u00een
\nprimul r\u00e2nd o problem\u0103 a moralit\u0103\u021bii \u0219i cinstei, ci
\nuna de puritate ritual\u0103. Acest fel de a g\u00e2ndi este una
\ntipic\u0103 pentru indian, explic\u0103 antropologul Dumont,
\nmai sus citat, \u0219i anume reprezint\u0103 o g\u00e2ndire ce se
\ncaracterizeaz\u0103 \u201eprin tendin\u021ba spre dihotomizare,
\nproprie spiritului omenesc. In India acest dualism
\nia o form\u0103 religioas\u0103 \u00een opozi\u021bia pur\/impur.”(ll)
\nVirginitatea miresei asigur\u0103 binecuv\u00e2ntarea noului
\ncuplu, puritatea ei este o garan\u021bie religioas\u0103 pentru
\nreu\u0219ita \u00een plan familial. Interpretarea este
\ninteresant\u0103 pentru c\u0103 ridic\u0103 problema dincolo de
\nvanitatea unui b\u0103rbat sau a unei familii de a avea o
\nmireas\u0103 cinstit\u0103, devine o problem\u0103 a rela\u021biei cu
\nsupranaturalul, ceea ce, \u00een via\u021ba de zi cu zi, nu
\nrezolv\u0103 totu\u0219i problema, deoarece \u00eentr-o serie de
\nfamilii sunt p\u0103r\u021bi nefericite, de\u0219i mireasa a intrat
\nvirgin\u0103 \u00een noul cuplu.
\nPrintre obiceiurile asem\u0103n\u0103toare poporului
\nnostru am reg\u0103sit aruncarea cu semin\u021be. Este
\nprobabil ca ceremonia semin\u021belor s\u0103 fie anterioar\u0103
\n\u00eempr\u0103\u0219tierii popoarelor ariene, fiindc\u0103 se g\u0103se\u0219te la
\nfel \u00een India vedic\u0103, \u00een Grecia \u0219i la Roma. Tot a\u0219a,
\nConfarreatio, care avea loc la c\u0103s\u0103toriile romane,
\nexista \u0219i \u00een India vedic\u0103, unde se v\u0103rsau doi pumni
\nde gr\u00e2u peste m\u00e2inile unite ale celor doi so\u021bi. Acela\u0219i
\nobicei \u00eel g\u0103sim \u0219i \u00een Sardinia. La germani, la masa de
\nnunt\u0103, se arunc\u0103 peste noua pereche maz\u0103re,
\narpaca\u0219, pentru ca s\u0103 prospere tinerii.
\nIn concluzie cit\u0103m pe etnologul rom\u00e2n Nicolae
\nConstantinescu (12): \u201ec\u00e2t timp oamenii celebreaz\u0103
\nciclurile naturale, \u00eenceputurile \u0219i sf\u00e2r\u0219iturile
\ncalendaristice; c\u00e2t timp c\u0103l\u0103toresc \u00eentr-o lume
\ndivizat\u0103, cu grani\u021be pentru unii bine p\u0103zite, cu
\npuncte de control \u0219i v\u0103mi, ei practic\u0103 sau sunt
\nsupu\u0219i, cu sau f\u0103r\u0103 \u0219tiin\u021ba lor, cu sau f\u0103r\u0103 voin\u021ba lor,
\nunor rituri de trecere. \u00eentre elaboratele manifest\u0103ri
\nculturale ale umanit\u0103\u021bii, ceremonialurile de trecere
\nse dovedesc a fi deosebit de persistente.<\/p>\n

(1)\tArnold Van Gennep, Riturile de trecere,
\nTraducere de Lucia Berdan \u0219i Nora Vasilescu, Studiu
\nintroductiv de Nicolae Constantinescu, Ia\u0219i, ed.
\nPolirom, 1966, p. 5
\n(2)\tNicolae Constantinescu \u00een Studiu Introductiv,
\nArnold Van Gennep, Riturile de trecere, Traducere
\nde Lucia Berdan \u0219i Nora Vasilescu, Ia\u0219i, ed. Polirom,
\n1966, p. 8
\n(3)\tidem, p 11
\n(4)\tidem
\n(5)\tIon \u0218euleanu, Poezia popular\u0103 de nunt\u0103,
\nEditura Minerva, Bucure\u0219ti, 1985, pag. 52
\n(6)\tidem, pp 57-58
\n(7)\tRobert Deliege, Introducere \u00een antropologia
\nstructural\u0103, Levi-Strauss ast\u0103zi, Cartier istoric,
\nChi\u0219in\u0103u, 2008
\n(8)\tDominique Fernandez, Sentiment indian,
\nEchinox, Cluj, 2006, p.25
\n(9)\tIdem, p 26
\n(10)\tAchim Mihu, Antropologie cultural\u0103, Dacia,
\nCluj Napoca, 2002, p 66
\n(11)\tRobert Deliege, op. cit. p 164
\n(12)\tNicolae Constantinescu \u00een Studiu Introductiv,
\nArnold Van Gennep, Riturile de trecere, Traducere
\nde Lucia Berdan \u0219i Nora Vasilescu, Ia\u0219i, ed. Polirom,
\n1966, p. 11<\/em><\/p>\n


\nValeria Manta T\u0103icutu <\/strong>
\n\"\"

Eugen Evu<\/strong><\/p>\n

Pentru Eugen Evu, a scrie \u00eenseamn\u0103 a-L imita pe Dumnezeu \u00een facerea lumii, actului volitiv-creativ imprim\u00e2ndu-i-se \u0219i o nuan\u021b\u0103 Indic\u0103. Crea\u021bia este conotat\u0103 ca \u201ejoc de cuvinte” sc\u00e2nteind \u201epeste \/ M\u0103rile somnului”, ceea ce exclude ra\u021bionalul \u0219i experien\u021ba anterioar\u0103. Fiecare poem este o aventur\u0103 nou\u0103, \u00een care contingentul este dep\u0103\u0219it, iar realul – decorporalizat, pentru ca jocul pur s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 scop \u00een sine. C\u00e2nd identific\u00e2ndu-se cu demiurgul, c\u00e2nd consider\u00e2ndu-se doar complice al Lui, poetul echivaleaz\u0103 scrisul \/ facerea cu un act cathartic. Arderea este, deopotriv\u0103, purificare \u0219i implicare deplin\u0103 \u00een poem, \u201eFl\u0103c\u0103ri f\u0103r\u0103 fum \/ Arderi f\u0103r\u0103 scrum” \u00eensemn\u00e2nd consumare integral\u0103., la nivel scriptural.
\nPoemele din \u201eOglinda verde” (colec\u021bia Poetes \u00e2 vos plumes, Paris, 2009, traducere de Elisabeta Bog\u0103\u021ban \u0219i Linda Bastide) este unitar prin tematic\u0103 \u0219i mai pu\u021bin prin stil. Cum poemele sunt scrise \u00een registre diferite, lirismul pur al unora este compensat de substratul filosofic al altora, de tonul lor senten\u021bios \u0219i de exprimarea adeseori eliptic\u0103. Grupajul \u201eImortele” mizeaz\u0103 pe con\u021binutul sapien\u021bial, exprimat \u00een versuri concise: \u201eNu avem foamea \/ De a fi iubi\u021bi \/ cum aceea de \/ a iubi…” amintind de rubaiatele lui Omar Khayyam. Trebuie men\u021bionat totu\u0219i c\u0103, din pomenita pl\u0103cere a jocului, \u00eendat\u0103 ce poemul alunec\u0103 – fire\u0219te, cu de la sine putere – spre forma fix\u0103, Eugen Evu \u00eel elibereaz\u0103 din chingi, \u00eel las\u0103 s\u0103 se dilate \u0219i s\u0103 se av\u00e2nte, pentru o expresie plenar\u0103 a emo\u021biei: \u201eDe la urcior \/ Am \u00eenv\u0103\u021bat eu \/ Cum s\u0103 te s\u0103rut…\/ De la izvor \/ mi-am amintit eu \/ omul dint\u00e2i \/ cel f\u0103cut – \/ nu cel n\u0103scut…”. Se observ\u0103 cu u\u0219urin\u021b\u0103 aceast\u0103 tehnic\u0103 a dilat\u0103rii discursului, ori de c\u00e2te ori apare iminen\u021ba focaliz\u0103rii lui pe o tem\u0103 prea grav\u0103. Interoga\u021bia retoric\u0103 pare o solu\u021bie acceptabil\u0103 pentru detensionare, a\u0219a cum se \u00eent\u00e2mpl\u0103 \u00eentr-un poem despre moarte: \u201eF\u0103r\u0103 team\u0103 mi-a stat pe um\u0103r \/ pas\u0103rea mor\u021bii. \/ Am \u00eemp\u0103r\u021bit \u00een tinere\u021be \/ cu ea culcu\u0219ul. \/ Prietenoas\u0103, pot spune, \/ Somnu-mi p\u00e2ndea. \/ De la mari \u00een\u0103l\u021bimi \/ Am scrutat teritoriul cel straniu. \/ B\u0103nuiesc c\u0103 nu a fost str\u0103in\u0103 \/ de c\u00e2ntecul meu” (\u201ePas\u0103rea mor\u021bii”). Predica\u021bia predominant la perfectul compus este sugestiv\u0103 pentru plasarea mor\u021bii \u00eentr-un plan temporal opus prezentului \u00een care se desf\u0103\u0219oar\u0103 confesiunea liric\u0103, senza\u021bia de distan\u021bare fiind accentuat\u0103 de situarea \u201ela mari \u00een\u0103l\u021bimi”, deasupra teritoriului \u201ecel straniu”. Locuit de moarte (v. Irina Petra\u0219), poetul \u00eencearc\u0103 s\u0103 comunice cu ea, s-o domesticeasc\u0103 \u0219i s-o \u00eenving\u0103, dar
\najunge s\u0103-\u0219i con\u0219tientizeze neputin\u021ba: \u201eAcum nu mai \u0219tiu unde tace. \/ Oare o fi pe-aproape? \/ Orizont \u00eenvelit \/ \u00een privirile mele, ori r\u0103bd\u00e2nd \/ S\u0103 devin\u0103 de aur \/ Ultima-mi lacrim\u0103?” (\u201ePas\u0103rea mor\u021bii”).
\nIdea\u021bia de tip mistic este abordat\u0103 \u00eentr-un discurs \u00een care se fac sim\u021bite influen\u021bele practicilor yogine, ceea ce poate s\u0103-l deruteze pe cititorul neobi\u0219nuit cu at\u00e2tea neologisme la un loc: \u201eDumnezeu a redevenit plural \/ Fragmentat ca fractalii \/ La zei \u00een aval \/ Sar ca p\u0103str\u0103vii sinuciga\u0219i la cascade \/ culorile curcubeului \u00een solzii ideilor \/ \u0218i \u00eemi simt fisurile aurei puls\u00e2nd \/ Ca tropotul mieilor \/ Prin cimitirele sponsorizate de \/ M\u0103celari” (\u201ePascal\u0103”).
\nSunt \u00een volum poeme at\u00e2t de \u201especializate” psihoenergetic, ermetizate cu bun\u0103-\u0219tiin\u021b\u0103, \u00eenc\u00e2t este foarte dificil s\u0103 le sim\u021bi vibra\u021bia real\u0103: \u201eUn adio \u0219i puntea cabrat\u0103 \/ Aidoma diafragmei lui G. Rauzier \/ \u0218i oarecum pe constanta \/ Altarului cu prunc de pe Muntele Moriah” (\u201eOmule”). \u00eentr-un poem intitulat \u201eDomo”, trimiterea livresc\u0103 nu decripteaz\u0103 mesajul: \u201eCeea ce diminea\u021ba transcende \/ Estompeaz\u0103 dual \/\/\u00een salina unei lacrimi \/ O catedral\u0103 \/ \/ Doritoare \/ Roditoare \/ Noaptea \/ lui Novalis \/ \/ Cucon al cerului \/ \u00eenv\u0103luit \/ spiralat \/ \u00een substan\u021b\u0103”.
\nEste limpede c\u0103 Eugen Evu are \u00een inten\u021bie o explozie semantic\u0103, f\u0103c\u00e2nd cuvintele s\u0103 intre \u00een coliziune \u0219i, astfel, s\u0103 dob\u00e2ndeasc\u0103 sensuri noi. Numai c\u0103 procesul de coagulare se opune haosului \u0219i, uneori, chiar \u0219i hazardului: \u201eS\u0103 nu ui\u021bi \/ Harta universului \/ Este creierul t\u0103u \/ \u00een\u0103untrul spiralei \/ Infinit numele \/ \/ H\u00e2rtia aztecilor – \/ Pielea de sclav. \/ Carnea acestora \/ Tinctura tenebrei \/\/ Explozie semantic\u0103? \/ O nou\u0103 galaxie \/ Coaguleaz\u0103 soarele celular” (\u201eFragmentarium”).
\nEugen Evu este un poet important, pentru care definitorie nu este r\u0103t\u0103cirea \u00een ezoteric, ci emo\u021bia transmis\u0103 direct: \u201ePe tine cine te alege culege \/ C\u00e2nd secerat vei c\u0103dea? \/ Vai lume din spicul cel straniu”…(\u201eVinul cel vechi”).<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

MARIUS CHELARU Cas\u0103 de piatr\u0103 O carte cu sf\u00e2r\u0219it oarecum abrupt, \u00eenceput a\u0219ijderea, ca \u0219i cum ar fi vorba despre<\/p>\n","protected":false},"author":18,"featured_media":10070,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"colormag_page_container_layout":"default_layout","colormag_page_sidebar_layout":"default_layout","_monsterinsights_skip_tracking":false,"_uf_show_specific_survey":0,"_uf_disable_surveys":false,"ngg_post_thumbnail":0,"video_url":"","footnotes":""},"categories":[7,328],"tags":[],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/22534"}],"collection":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/18"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=22534"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/22534\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":22535,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/22534\/revisions\/22535"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/10070"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=22534"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=22534"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=22534"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}