{"id":22521,"date":"2024-01-27T00:10:30","date_gmt":"2024-01-26T21:10:30","guid":{"rendered":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=22521"},"modified":"2024-01-27T00:10:30","modified_gmt":"2024-01-26T21:10:30","slug":"spatii-culturale-nr-4-5","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=22521","title":{"rendered":"Spa\u021bii culturale nr. 4 (5)"},"content":{"rendered":"

NOTE DE LECTUR\u0102<\/strong><\/p>\n

FLORENTIN POPESCU<\/strong>
\n\"\"

\u201eEu port \u00een suflet basmul
\netern de prim\u0103var\u0103…”<\/strong><\/p>\n

Probabil c\u0103 o misterioas\u0103 a\u0219ezare de a\u0219tri \u0219i de zodii a f\u0103cut ca la noi, la rom\u00e2ni, unele mici a\u0219ez\u0103ri urbane, f\u0103r\u0103 arhitectur\u0103 spectaculoas\u0103 \u0219i f\u0103r\u0103 glorie s\u0103-\u0219i ia un fel de revan\u0219\u0103 \u00een fa\u021ba marilor ora\u0219e prin cultur\u0103. E \u0219i cazul R\u00e2mnicului S\u0103rat care, de\u0219i a fost c\u00e2ndva capital\u0103 de jude\u021b, nu s-a bucurat de dezvoltarea economic\u0103 mai mult sau mai pu\u021bin spectaculoas\u0103 de care au avut parte alte centre ale \u021b\u0103rii. Dar c\u00e2nd \u00eei roste\u0219ti numele (\u0219i dac\u0103 e\u0219ti c\u00e2t de c\u00e2t informat \u00een ce prive\u0219te istoria lui) \u00ee\u021bi \u00eenmugure\u0219te sufletul de bucurie \u0219tiind ce focar de cultur\u0103 a fost decenii la r\u00e2nd aici. Scriitori, oameni de \u0219tiin\u021b\u0103, arti\u0219ti au conferit t\u00e2rgului de odinioar\u0103 aura unui loc aparte. Iar c\u00e2nd spun \u0219i scriu asta m\u0103 g\u00e2ndesc numaidec\u00e2t \u0219i la via\u021ba literar\u0103 \u0219i publicistic\u0103 interbelic\u0103, la studiile \u0219i c\u0103r\u021bile care s-au elaborat \u0219i tip\u0103rit aici, la revistele scoase de sub teascuri nu de oameni de aiurea, ci de intelectualii urbei, de poe\u021bii, prozatorii, criticii r\u00e2mniceni.
\nPrintre cei care au \u00eembog\u0103\u021bit substan\u021bial fi\u0219ierele bibliotecilor publice locale \u0219i na\u021bionale se afl\u0103 \u0219i mul\u021bi r\u00e2mniceni, fo\u0219ti profesori de liceu sau de gimnaziu, avoca\u021bi, publici\u0219ti, intelectuali de diverse orient\u0103ri, uni\u021bi cu to\u021bii \u00een ideea generoas\u0103 de a demonstra \u021b\u0103rii \u0219i lumii c\u0103 \u201enasc \u0219i la R\u00e2mnic oameni”, ca s\u0103-1 parafrazez pe cronicar.
\nPe Stelian Cucu, poet, prozator, critic \u0219i istoric literar cu o bibliografie pe c\u00e2t de bogat\u0103 tot pe at\u00e2t de ad\u00e2nc intrat\u0103 \u00eentr-un nemeritat con de umbr\u0103, a c\u0103rui cea mai fertil\u0103 parte a vie\u021bii (fertil\u0103 \u00een plan literar) s-a consumat Ia R\u00e2mnicu S\u0103rat (ca profesor \u0219i ca director la \u0218coala Comercial\u0103 \u0219i la Liceul \u201eRegele Ferdinand” – azi \u201eAl. Vlahu\u021b\u0103”), l-am cunoscut t\u00e2rziu, c\u00e2nd ajunsese la senectute \u0219i \u00eent\u00e2mplarea a f\u0103cut s\u0103 fim c\u00e2\u021biva ani vecini \u00een \u201eBlocul Scriitorilor”, de pe strada Apolodor din Bucure\u0219ti.
\nNu mai \u0219tiu c\u00e2nd \u0219i \u00een ce \u00eemprejur\u0103ri am stat pentru prima oar\u0103 de vorb\u0103. \u00een orice caz, nefiind acela un moment special, trebuie s\u0103 fi schimbat primele cuvinte cu Stelian Cucu \u00een vreo \u00eemprejurare \u201edomestic\u0103”, adic\u0103 pe sc\u0103rile ori Ia \u0219edin\u021bele locatarilor. Afl\u00e2nd d-sa c\u0103 sunt buzoian, i-am c\u0103zut numaidec\u00e2t simpatic \u0219i aveam s\u0103 st\u0103m dup\u0103 aceea la \u201emici taclale”, literare \u0219i ele, de nenum\u0103rate ori.
\npoetul onor\u00e2ndu-m\u0103 \u0219i cu mai multe autografe pe c\u0103r\u021bile lui mai vechi sau mai noi.
\nStelian Cucu era stabilit \u00een Bucure\u0219ti de mult\u0103 vreme, din chiar anul \u00een care m\u0103 n\u0103\u0219team eu, 1945, se integrase vie\u021bii culturale din Capital\u0103 at\u00e2t c\u00e2t \u0219i cum o putuse face el: discret, cu bun sim\u021b \u0219i decen\u021ba, \u00eendeosebi prin frecventarea unui cenaclu literar, \u201eRelief Rom\u00e2nesc”, sub egida c\u0103ruia \u0219i-a publica\u021bia senectute cam toate c\u0103r\u021bile de versuri, cu excep\u021bia uneia, retrospectiv\u0103 (cuprinz\u00e2nd poezia scris\u0103 \u00eentre anii 1928 \u2014 1968), ap\u0103rut\u0103 \u00een 1969 la Editura Minerva.
\nTrec p\u0103s\u0103ri \u00een amurg (1929), placheta cu care a debutat Stelian Cucu, relev\u0103 un poet suav, de sorginte sem\u0103n\u0103torist\u0103 \u0219i cu discrete influen\u021be simboliste, un autor de o riguroas\u0103 disciplin\u0103 clasic\u0103, put\u00e2nd fi apropiat, f\u0103r\u0103 riscuri \u0219i exager\u0103ri, de unii contemporani ai lui, precum Ion Pillat, Adrian Maniu, V. Voiculescu \u0219i al\u021bii. Humorul lui Creang\u0103 (1931), un studiu nu numai bine documentat, ci \u0219i cu observa\u021bii subtile \u0219i originale, urmat de Ion Creang\u0103 ca pedagog (1931), Basmele lui Creang\u0103 (1931), Copilul \u00een \u201eAmintirile” lui Creang\u0103 (1933), Valoarea estetic\u0103 a \u201eAmintirilor” lui Creang\u0103 (1934), \u00eensemn\u0103ri despre g\u00e2ndirea lui Creang\u0103 (1935) \u0219i Ion Creang\u0103 (Schi\u021be de critic\u0103 literar\u0103, 1935) \u2014 toate tip\u0103rite pe c\u00e2nd se afla la R\u00e2mnicu S\u0103rat, dau m\u0103sura unui spirit critic incisiv, metodic, cu o incontestabil\u0103 voca\u021bie a sintezei. Poate c\u0103 odat\u0103 \u0219i odat\u0103 se va g\u0103si un editor cu respect pentru mo\u0219tenirea cultural\u0103 r\u00e2mnicean\u0103 \u0219i cu posibilit\u0103\u021bi materiale care s\u0103 le redea circuitului public \u00eentr-o nou\u0103 edi\u021bie.
\nA\u0219adar, l-am cunoscut pe Stelian Cucu prin 1975, anul \u00een care s-a dat \u00een folosin\u021b\u0103 \u201eBlocul Scriitorilor\u201d din strada Apolodor. Locuia la parter, iar eu la primul etaj, a\u0219a c\u0103 \u00eemi era foarte simplu s\u0103-1 vizitez. Dup\u0103 ce coboram cele c\u00e2teva sc\u0103ri care ne desp\u0103r\u021beau sunam la u\u0219a lui \u0219i de obicei \u00eemi deschidea doamna Zefira Cucu, so\u021bia, \u00eentruc\u00e2t scriitorul, de acum bolnav, se deplasa cu greutate chiar \u0219i prin cele dou\u0103 \u00eenc\u0103peri ale propriei locuin\u021be. \u00eel g\u0103seam \u00eembr\u0103cat \u00eentr-un halat de cas\u0103 \u0219i de fiecare dat\u0103 nu se dezmin\u021bea \u00een ce prive\u0219te \u021binuta. De\u0219i nu mai ie\u0219ea din cas\u0103 se b\u0103rbierea \u00een fiecare zi, f\u0103r\u0103 a renun\u021ba la mica b\u0103rbu\u021b\u0103 cu cioc cu care ap\u0103rea \u00een fotografii \u0219i cu care a fost surprins \u00eentr-un desen sugestiv \u0219i de un grafician, Nic, \u00een 1972.
\nOm de mod\u0103 \u0219i de educa\u021bie veche, poetul era de o polite\u021be \u0219i de o amabilitate ce puteau p\u0103rea – \u00een acei ani ai constr\u00e2ngerilor \u0219i necazurilor individuale de tot felul – anacronice \u00eentr-o lume a alter\u0103rii bunelor moravuri. Ne a\u0219ezam la o mas\u0103 mare \u0219i greoaie, cred c\u0103 de stil florentin (hi orice caz foarte veche \u0219i care probabil d\u0103duse c\u00e2ndva prestan\u021b\u0103 unei \u00eenc\u0103peri \u0219i unei case pe potriv\u0103, a\u0219ijderea de epoc\u0103) \u0219i \u00eencepeam s\u0103 vorbim despre Buz\u0103u \u0219i buzoieni, dai’ mai mult despre r\u00e2mnicenii de alt\u0103dat\u0103, cei pe care gazda mea \u00eei cunoscuse, \u00eei avusese colegi, \u00eens\u0103 eu, unul, abia dac\u0103 \u00eei \u0219tiam din auzite ori de prin c\u0103r\u021bi. Alteori discu\u021biile gravitau \u00een junii unor nume mai mult sau mai pu\u021bin celebre din perioada interbelic\u0103 (Camil \u0219i Cezar Petrescu, Ionel Teodoreanu, V. Voiculescu, Ion Pillat, Al. Lacarov-Moldovanu), scriitori pe care gazda mea \u00eei cunoscuse, \u00eei \u00eent\u00e2lnise la cenacluri ori prin redac\u021biile unor publica\u021bii literare.
\nDintr-un tablou ocup\u00e2nd aproape o jum\u0103tate de perete (reprezent\u00e2nd o scen\u0103 din r\u0103zboaiele napoleoniene, cu c\u00e2\u021biva ofi\u021beri str\u00e2n\u0219i \u00een jurul unui pat de campanie pe care se afla un comandant r\u0103nit) eram parc\u0103 privi\u021bi \u0219i asculta\u021bi cu mult\u0103 aten\u021bie.
\nTrebuie s\u0103 m\u0103rturisesc c\u0103 \u00een acele momente de aducere aminte eram aidoma unui \u0219colar cuminte, care st\u0103 \u0219i ascult\u0103, dornic s\u0103 afle c\u00e2t mai multe despre scriitorii de odinioar\u0103, v\u0103zu\u021bi \u0219i \u00een altfel de ipostaze dec\u00e2t cele prezentate de manualele ori dic\u021bionarele citite de mine de-a lungul timpului…
\nStr\u00e2mtorat material \u0219i oarecum marginalizat \u00een via\u021ba literar\u0103, cu un fiu, o nor\u0103 \u0219i un nepot care \u00een loc s\u0103-i ajute le creau fel de fel de necazuri, Stelian Cucu \u0219i doamna lui, Zefira, \u00ee\u0219i \u201epl\u00e2ngeau” uneori amarul pe umerii mei \u0219i \u00een unele zile \u00eemi d\u0103deau telefon rug\u00e2ndu-m\u0103 s\u0103 le fac mici cump\u0103r\u0103turi, alimente \u0219i medicamente, pe care n-avea cine s\u0103 le aduc\u0103 din ora\u0219 (\u00eendeosebi \u00een ultimii ani dup\u0103 ce, la intervale scurte de timp fiul \u0219i nora lui au plecat pe cealalt\u0103 lume).
\nPrin 1983 – 1984, nemaiput\u00e2nd s\u0103-\u0219i procure medicamentele doar cu banii din pensie, familia Cucu a \u00eenceput s\u0103 v\u00e2nd\u0103 din lucruri pe ni\u0219te pre\u021buri derizorii. Mi-a oferit \u0219i mie spre cump\u0103rare mai multe obiecte, dar cum nici eu nu dispuneam de sume adecvate nu mi-am permis s\u0103 achizi\u021bionez dec\u00e2t dou\u0103 statuete din ipsos (Alex. Oproescu a publicat o fotografie \u00een care Stelian Cucu apare cu ele), o mic\u0103 etajer\u0103 din lemn de cire\u0219 \u0219i jum\u0103tate dintr-un serviciu de dou\u0103sprezece persoane, pahare cu suport de alam\u0103 \u0219i cu motive florale, probabil folosite odinioar\u0103 pentru servirea unor meseni din \u00eenalta societate cu licoarea lui Bachus…
\nO parte din c\u0103r\u021bi (cele mai valoroasei) le-a achizi\u021bionat prietenul nostru comun, Alex. Oproescu, pentru Biblioteca jude\u021bean\u0103 din Buz\u0103u \u0219i probabil c\u0103 acolo ele alc\u0103tuiesc ast\u0103zi un fond special al scriitorului…
\nStelian Cucu s-a pr\u0103p\u0103dit Ia 15 noiembrie 1985. \u021ain minte c\u0103 \u00een acele zile ninsese mult \u0219i era un ger de cr\u0103pau pietrele. N-am avut t\u0103ria s\u0103 particip la preg\u0103tirile premerg\u0103toare \u00eenhum\u0103rii, dar n-am putut lipsi de la mica ceremonie din apartament unde, \u00een fa\u021ba c\u00e2torva b\u0103tr\u00e2ni, \u00eenaintea plec\u0103rii la cimitir, am rostit un mic cuv\u00e2nt de adio, suplinind, astfel, \u0219i absen\u021ba lui Radu C\u00e2rneci, fost elev al lui Stelian Cucu la R\u00e2mnicu S\u0103rat \u0219i pe care so\u021bia disp\u0103rutului dorise s\u0103-1 prezent la acel trist moment.
\nPe catafalc poetul avea o figur\u0103 lini\u0219tit\u0103 \u0219i parc\u0103 \u00eemp\u0103cat\u0103 cu sine \u0219i cu eternitatea Eliberat de cele lume\u0219ti, de r\u0103ut\u0103\u021bile \u0219i patimile de care n-a fost lipsit \u00een via\u021b\u0103, Stelian Cucu p\u0103rea parc\u0103 a fi gata s\u0103 recite versurile dintr-o poezie publicat\u0103 de el \u00een volumul de debut din 1929: \u201eEu port \u00een suflet basmul etern de prim\u0103var\u0103, \/ Cu fream\u0103tul de codru \u0219i z\u00e2mbetul de soare,\/Cu balsam nou de via\u021b\u0103 \u0219i c\u00e2ntec de izvoare, \/Cu zorile de aur \u0219i bl\u00e2nd amurg de sear\u0103.”
\nPoem de Stelian Cucu
\nPlute\u0219te-n aer Duhul Sf\u00eent, De sus pogoar\u0103 dulce pace; Pe lume mantia-\u0219i desface Amurg de prim\u0103var\u0103, bl\u00eend.
\nE lini\u0219te ad\u00eenc\u0103! Tace \u00een ramuri fo\u0219netul de v\u00eent, \u0218i-at\u00eeta tain\u0103-i pe p\u0103m\u00eent, C\u0103 seara-n c\u00eentec se preface…
\n[…]
\nE noapte sf\u00eent\u0103! Pomi \u00een floare C\u0103delni\u021beaz\u0103-al lor parfum, \u0218i noaptea cre\u0219te ca un fum, Din necuprinsele altare.
\n[\u2022\u2022\u2022]<\/p>\n


\nECATERINA
\nTAR\u0102LUNG\u0102<\/strong>
\n\"\"

R\u00e2mnicu S\u0103rat:
\nDic\u021bionar de personalit\u0103\u021bi<\/strong><\/p>\n

Antonescu, Petre (n. 29 iunie 1873, R\u00e2mnicu S\u0103rat – m. 22 aprilie 1965, Bucure\u0219ti) – arhitect. A studiat Arhitectura la Paris. A condus \u0218coala de Arhitectur\u0103 din Bucure\u0219ti (1931-1938). Membru al Academiei Rom\u00e2ne (1945). A edificat Prim\u0103ria Capitalei (1905-1913), Arcul de Triumf (1936), pentru care a folosit marmur\u0103 de Ru\u0219chi\u021ba, Hotelul Triumf, Palatul Facult\u0103\u021bii de Drept, blocurile Adriatica \u0219i Agricola Fonciera de pe Bulevardul Magheru, Palatul Kretzulescu, Palatul Administrativ din Craiova, casa Paciurea din Bucure\u0219ti, gara fluvial\u0103 Palatul Naviga\u021biei (1910- 1916) \u0219i biserica episcopal\u0103 din Gala\u021bi, fosta gar\u0103, fostul teatru de var\u0103 \u0219i casa Menela\u0219 Chircu din Rm. S\u0103rat \u0219.a. Pre\u0219edinte al Societ\u0103\u021bii Arhitec\u021bilor, membru al Academiei de Arte San Lucea din Roma, membru de onoare al Academiei Rom\u00e2ne (1936).
\nCancicov, Mircea C. (n. 24 august 1884, Bac\u0103u \u2014 m. 1959, R\u00e2mnicu S\u0103rat) – economist \u0219i om politic. So\u021bul Georgetei C. a absolvit Dreptul la Bucure\u0219ti (1905). Deputat liberal \u00een Parlamentul Rom\u00e2niei, ministru de Finan\u021be \u0219i al Economiei Na\u021bionale \u00een perioada interbelic\u0103, fapt ce \u00eei permite s\u0103 sus\u021bin\u0103 multiple ac\u021biuni de modernizare a ora\u0219ului Bac\u0103u, \u00eentre acestea fiind Parcul Cancicov din centrul ora\u0219ului. Desemnat, al\u0103turi de Istrate Micescu,
\nArmand C\u0103linescu, Constantin Argetoianu, Gheorghe T\u0103t\u0103rescu s\u0103 elaboreze o nou\u0103 Constitu\u021bie. Subsecretar de Stat la Agricultur\u0103 \u0219i Domenii, ministru de Finan\u021be, ministru al Economiei, ministru ad interim la Justi\u021bie \u0219i la Comer\u021b Exterior. Arestat \u00een 1944, a murit Ia penitenciar. Membru de onoare al Academiei Rom\u00e2ne (1937), radiat \u00een 1948, repus \u00een drepturi \u00een 1990.
\nCiuperc\u0103, Nicolae (1856, R\u0103\u0219inari – 1937, Sibiu) – maior. Particip\u0103 ca voluntar la R\u0103zboiul pentru Independen\u021b\u0103 din 1877-1878 cu Regimentul 2 linie, p\u00e2n\u0103 la capitularea lui Osman Pa\u0219a la 28 noiembrie 1877. Pentru faptele de b\u0103rb\u0103\u021bie este decorat cu medaliile Trecerea Dun\u0103rii \u0219i Ap\u0103r\u0103torii Independen\u021bei. R\u0103nit la Vidin este evacuat cu spitalul \u0219i decorat cu Medalia Comemorativ\u0103 de Campanie, avansat ca plutonier, iar \u00een 1879 plutonier-major. Urm\u0103rit de autorit\u0103\u021bile austro-ungare la \u00eentoarcerea \u00een sat, este obligat s\u0103 se \u00eenroleze \u00een armata austriac\u0103 cu gradul de sublocotenent. \u00een noiembrie 1918, \u00een v\u00e2rst\u0103 de 62 de ani, s-a pus la dispozi\u021bia Consiliului Na\u021bional Rom\u00e2n Sibiu fiind ales delegat la Adunarea Na\u021bional\u0103 de la Alba Iulia din 1 Decembrie 1918. Activeaz\u0103 ca ofi\u021ber de intenden\u021b\u0103 \u00een cadrul resortului militar al Consiliului Dirigent de la Sibiu p\u00e2n\u0103 \u00een 1920, c\u00e2nd iese la pensie cu gradul de maior. La 9 mai 1927 este decorat cu medalia jubiliar\u0103 ca veteran de r\u0103zboi, Medalia comemorativ\u0103 a Proclam\u0103rii Independen\u021bei (1877-1927), al 50-lea an al Independen\u021bei Rom\u00e2niei.
\nConstantinescu, Titel (n. 17 februarie 1927, R\u00e2mnicu S\u0103rat – m. 1999, Bucure\u0219ti) – regizor \u0219i scriitor. A absolvit Facultatea de Filologie a Universit\u0103\u021bii din Bucure\u0219ti \u0219i IATC, sec\u021bia Regie. A fost principalul regizor, din 1950 p\u00e2n\u0103 dup\u0103 1989 al emisiunii Radiodifuziunii Rom\u00e2ne: Teatru Na\u021bional Radiofonic. A scris literatur\u0103 pentru copii \u0219i scenarii pentru teatrul radiofonic: Pove\u0219ti, \u021aapul, vulpea \u0219i lupul, S-au \u00eentors graurii, Oul n\u0103zdr\u0103van; Trei c\u0103su\u021be, trei drumuri, Pe\u0219tii \u00een copaci, Ultimul om de z\u0103pad\u0103. Balad\u0103 cu femei \u0219i copii melci, C\u00e2ntecul Jianului.
\nCoposu, Corneliu (n. 20 mai 1916, Bobota, jud. S\u0103laj – m. 11 noiembrie 1995, Bucure\u0219ti) – politician. A absolvit Dreptul \u0219i Economia la Universitatea din Cluj. Membru al Partidului \u021a\u0103r\u0103nesc (dup\u0103 1934), secretar la lui Iuliu Maniu, devenit Partidul \u021a\u0103r\u0103nesc Cre\u0219tin Democrat din Rom\u00e2nia dup\u0103 1989. Greco-catolic. A venit la Bucure\u0219ti dup\u0103 cedarea Ardealului de Nord (1940). Anti-antonescian. Miza pe ajutorul Marii Britanii. Arestat \u00een 1947 \u0219i judecat \u00een procesul T\u0103m\u0103d\u0103u (rezisten\u021ba clandestin\u0103), cu sentin\u021ba (dat\u0103 \u00een 1956) de \u00eenchisoare pe via\u021b\u0103.
\nO bun\u0103, parte a pedepsei a fost executat\u0103 la R\u00e2mnicu S\u0103rat. Dup\u0103 1989, \u00eempreun\u0103 cu Ion Ra\u021biu, au ref\u0103cut legalitatea PN\u021a \u0219i l-au transformat \u00een PN\u021aCD. Pre\u0219edinte al PN\u021aCD. Senator (1992-1995). Ast\u0103zi exist\u0103 o funda\u021bie a partidului care \u00eei poart\u0103 numele.
\nCristoforeanu, Florica (n. 16 mai 1887, R\u00e2mnicu S\u0103rat -m. 1 martie I960, Rio de Janeiro) – mezzosopran\u0103. A absolvit Conservatorul din Milano, ca elev\u0103 a lui : Bordilla, Filippi, Vaneri. Solist\u0103 \u00een Compania Liric\u0103 Rom\u00e2n\u0103 condus\u0103 de Constantin Grigoriu, \u00een mai multe trupe din Milano, Roma \u0219i Torino. A ob\u021binut contract la La Scala, \u00een Milano. Turnee \u00een Buenos Aires, Danemarca, Norvegia, Spania, Chile, Argentina, Brazilia \u0219.a. Roluri: Manon de Jules Massenet, Carmen de Georges Bizet, Salomea de Richard Strauss \u0219i Fra Gerardo de Ildebrando Pizzetti. I-a ap\u0103rut postum la Bucure\u0219ti, 1964, volumul Amintiri din cariera mea liric\u0103. O strad\u0103 din Bucure\u0219ti \u0219i Casa de Cultur\u0103 din Rm. S\u0103rat \u00eei poart\u0103 numele.
\nDumitrache, Ioan (n. 25 august 1889, Cior\u0103\u0219ti, Rm. S\u0103rat – m. 6 martie 1977, Bra\u0219ov) – general de divizie. A absolvit \u0218coala Superioar\u0103 de R\u0103zboi \u0219i a comandat Brigada a II-a de Munte din cadrul Armatei nr. 3. R\u0103nit \u00een timpul luptelor din primul r\u0103zboi mondial. A luptat \u00een al doilea r\u0103zboi mondial \u00een Bucovina de Nord, la Bug \u0219i \u00een b\u0103t\u0103lia M\u0103rii de Azov. \u00een 1942 a luptat \u00een Crimeea (peninsula Taman) \u0219i la Rostov pe Don. \u00een 1944 a fost mutat la comanda Corpului de Munte aflat la frontiera cu Ungaria \u0219i a ap\u0103rat diverse pozi\u021bii din Transilvania. A primit ordinul Milled Viteazul cu spade clasa a III-a. \u00een 1947 a fost promovat general de corp de armat\u0103 \u0219i trecut \u00een rezerv\u0103. A fost arestat \u00een 1949 \u0219i eliberat \u00een 1950. N-a avut drept la pensie.
\nFleva, Nicolae (n. 1840, Foc\u0219ani – m. 4 august 1920, Jideni, azi parte a Rm. S\u0103rat) – avocat \u0219i om politic. A fost primar liberal al Bucure\u0219tiului (1884-1886), ministru liberal al Agriculturii \u0219i Domeniilor (1898). A fost dizident al propriului partid, propun\u00e2nd mi\u0219c\u0103ri de strad\u0103 antidinastice. S-a \u0219i retras din partid, \u00eempreun\u0103 cu Eugeniu Carada \u0219i George Vernescu gruparea Oculta, care va preg\u0103ti ascensiunea lui Ion I. C. Br\u0103tianu). A fost avocatul lui Ion 1. C. Br\u0103tianu \u0219i C. A. Rosetti dup\u0103 ce Carol I a demontat aceast\u0103 disiden\u021b\u0103. S-a retras la mo\u0219ia lui.
\nGrigorescu, Mircea (n. 26 noiembrie 1908, R\u00e2mnicu S\u0103rat – m. 1976, Bucure\u0219ti) – publicist. A absolvit facultatea de drept la Bucure\u0219ti. A fost redactor \u0219i secretar general de redac\u021bie la publica\u021biile \u201eAdev\u0103rul”, \u201eDiminea\u021ba”, \u201eSt\u00e2nga”, \u201eCuv\u00e2ntul Liber”, \u201eJurnalul de Diminea\u021b\u0103”. A fondat \u00een 1943 publica\u021bia \u201eEcoul”. A fost redactor \u0219ef la \u201eTimpul” (1939-1944), director fiind Grigore Gafencu. Dup\u0103 1945 a fost redactor \u0219i secretar de redac\u021bie la \u201eContemporanul”, \u201eFlac\u0103ra”, \u201eRom\u00e2nia Literar\u0103”.
\nHalanay, Aristide (n. 7 iunie 1924, R\u00e2mnicu S\u0103rat – m. 6 decembrie 1997, Bucure\u0219ti) – matematician. A studiat matematica la Universitatea Bucure\u0219ti \u0219i s-a specializat la Universitatea din Moscova cu profesorul V. V. Nem\u00ee\u021bki. Profesor emerit al Universit\u0103\u021bii din Bucure\u0219ti, membru \u00een echipa de conducere a \u201eJournal of Differential Equations” fondat de J. P. La Salle. Contribu\u021bii la teoria stabilit\u0103\u021bii, a sistemelor (stabilitate, control, stochastice, perturba\u021bii), a modelat diverse tipuri de procese fizice (mecanica cereasc\u0103, economia matematic\u0103, bio\u0219tiin\u021be). A sus\u021binut s\u0103pt\u0103m\u00e2nal. Ia Universitatea Bucure\u0219ti, seminarul \u0219tiin\u021bific de teoria ecua\u021biilor diferen\u021biale care func\u021bioneaz\u0103 f\u0103r\u0103 \u00eentrerupere din 1953, iar ast\u0103zi \u00eei poart\u0103 numele. Cea mai important\u0103 lucrare a sa este Differential Equations Stability. Osscilations. Time Lays, publicat\u0103 \u00een rom\u00e2ne\u0219te \u00een 1963, ap\u0103rut\u0103 \u00een englez\u0103 \u00een Marea Britanie \u00een 1966 \u0219i \u00een japonez\u0103 \u00een 1969. Membru al Societ\u0103\u021bii Rom\u00e2ne de Matematic\u0103. Distins cu Steaua Republicii Populare Rom\u00e2ne. Profesor emerit.
\nManea, Gheorghe (n. 8 aprilie 1904, R\u00e2mnicu S\u0103rat – m. 3 ianuarie 1978, Bucure\u0219ti) – inginer (organe de ma\u0219ini). A absolvit Technische Hochschule la Charlottenburg – Berlin. A lucrat, ca student, la Siemens \u0219i Deutz. A lucrat la regia \u00eentreprinderilor Miniere \u0219i Metalurgice din Transilvania, apoi la \u00eentreprinderea Unio Astra Vagoane, la Uzinele Astra Bra\u0219ov. Din 1944 profesor de organe de ma\u0219ini la Institutul Politehnic Bucure\u0219ti. Lucr\u0103ri: Organe de ma\u0219ini, 2 voi., 1956, 1958; Elemente de amenajarea, organizarea \u0219i exploatarea fabricilor, 1944; Materiale plastice celulare, 1978. membru AGIR. Membru corespondent (1963) al Academiei Rom\u00e2ne.
\nMihalache, Ion (n. 3 martie 1882, Topoloveni – m. 6 martie 1963, R\u00e2mnicu S\u0103rat) – om politic, economist. Fondator al Partidului \u021a\u0103r\u0103nesc, 1918, ca partid de st\u00e2nga. A c\u00e2\u0219tigat alegerile din 1919 \u0219i a f\u0103cut coali\u021bie guvernamental\u0103 cu partidul lui Vaida Voievod din Transilvania: Partidul Na\u021bional Rom\u00e2n. Cele dou\u0103 partide au fuzionat \u00een 1926. A fost ministru al Agriculturii, al Internelor, de Externe. \u00een 1938 a sus\u021binut Frontul Rena\u0219terii Na\u021bionale \u0219i s-a opus mi\u0219c\u0103rii legionare. In 1947 a vrut s\u0103 fug\u0103 din \u021bar\u0103, \u00eempreun\u0103 cu Iuliu Maniu, fiind capturat la T\u0103m\u0103d\u0103u. A fost la \u00eenchisoarea din Sighet, apoi la cea de la Rm. S\u0103rat.<\/p>\n


\nIoana Ursu<\/strong><\/p>\n

Poemele tr\u0103d\u0103rii<\/strong>
\n(Fragmente)<\/p>\n

pas a pas miile part mii scul ne sail comment petitspas miile part obstinement<\/em>
\n1
\nsunt doar o jum\u0103tate de talp\u0103 din pantoful pe care \u00eel fierbe la foc mic eu-colonistul care a\u0219tepta la maraton paul revere n-a ajuns cu un dovleac spintecat mi-e foame \u00een loc de cap \u0219i m\u0103 strig-c\u00e2nt pe mine \u00eensumi from tip to toe.
\n2
\nsunt doar o jum\u0103tate de talp\u0103 din sandala pe care o fierbe la foc mic eu-colonia dup\u0103 re\u021beta doctorului argintii i-au \u00eenfrunzit \u00een buzunar cu frunze de iarb\u0103 \u0219i din burta mea de pe\u0219te malnutrit nici un fir de praf \u0219i pulbere de oale \u0219i ulcele nesm\u00e2nt\u00e2nite c\u0103 soarele \u0219i-a ascuns fa\u021ba sa, n-a scuturat \u00eenspre-afar\u0103 stropi-m\u0103-vei cu vin \u0219i m\u0103 voi umfla ca un pe\u0219te-balon mort de trei s\u0103pt\u0103m\u00e2ni sp\u0103la-m\u0103-vei cu 99 la sut\u0103 transpira\u021bie
\nde parc\u0103 a\u0219 fi talpa iadului
\nSi nu talpa ta \u0219i m\u0103 voi \u00eenc\u0103l\u021ba ca
\nun molan din morm\u00e2ntul faraonului prietene tu \u0219i m\u0103 vei hr\u0103ni cu h\u0103lci din mine \u00eens\u0103mi
\nca pe o pas\u0103re dung\u0103 doar p\u00e2n\u0103
\nla jum\u0103tatea drumului unde autobuzul de la ora \u0219ase s-a oprit pentru c\u0103 eram nevrednic\u0103 s\u0103-mi dezleg \u0219ireturile
\n3
\nI’d rather suit my foot
\nThan save my Boot
\nsunt doar o jum\u0103tate de talp\u0103
\nsi pe cel care m\u0103 poart\u0103 sau m-a pierdut nu-l Oln dec\u00e2t dup\u0103 barba cu care se juca in nisip \u0219i dup\u0103 s\u00e2ngele dinspre c\u0103lc\u00e2ie c\u0103 m-a-ntrebat ce vreau c\u0103 eram ciung-orb-surd-mut-\u0219chiop \u0219i mi-a fost fric\u0103 s\u0103 nu r\u0103m\u00e2n\u0103 nimic din mine dac\u0103 a\u0219 fi g\u00e2ndit c\u0103 vreau s\u0103 v\u0103d \u0219i el \u0219i-a v\u0103zut mai departe de cercurile la care \u00eenc\u0103 nu se \u00een\u0103l\u021base
\n4
\nsunt numai o jum\u0103tate de talp\u0103 poate de la papucul sub care m\u0103 \u021bine umbra ne\u0219tears\u0103 cu care c\u0103l\u0103toresc
\n\u0219i care \u00eencotro merge Doamne?
\nsunt sigur\u0103 c\u0103 sunt tocmai jum\u0103tatea c\u0103lc\u00e2iului st\u00e2ng al celui care m\u0103 strive\u0219te dac\u0103 nu cumva acela s-a \u00eentins pe patul meu de Ia r\u0103scruce \u0219i are tot at\u00e2tea degete ca \u0219i mine
\n\u0218i a fost sear\u0103 \u0219i a fost diminea\u021b\u0103: tr\u0103darea a patra.
\n1
\npe munte nu am urcat niciodat\u0103 nici cu genunchiul nici cu alt\u0103 retin\u0103, ci numai i-am strigat s\u0103 se ridice \u0219i s\u0103 se
\narunce \u00een mare de unde
\neu n-o s\u0103 ies cu lan\u021burile
\n\u00een pe\u0219ter\u0103 Gabriel da’ muntele
\nnu mi-a dat nici un trup cu buzele sau cu mormintele c\u0103ruia s\u0103 alerg dup\u0103 car-me-la car-me-la car-me-la s-o \u00eentreb b\u0103 tat\u0103 zi b\u0103 dac\u0103 te doare vitraliul e spart
\niar eu m\u0103 numeam Anna \u0219i sunt o g\u00e2sc\u0103
\n2
\nsunt o cioar\u0103
\noxigenat\u0103 cu perfuzii
\n\u00een salonul 6 unde
\nIvan Ivan\u00e2ci \u00ee\u0219i tot spune
\npovestea de o mie \u0219i una
\nde clipe despre cum
\nsufleurul pl\u00e2nge cu figura
\n\u00eendesat\u0103 \u00een masc\u0103 \u0219i cu inima
\n\u00een racl\u0103 nu fi monoton
\nscoate c\u0103lc\u00e2iul din cizm\u0103
\n\u00eenainte s\u0103 scuturi praful
\nde pe t\u0103lpi dintr-un lan de secar\u0103
\nm-au cules \u0219i iat\u0103-m\u0103 c\u00e2nt\u00e2nd
\nsub ap\u0103 despre branula pe care
\nmi-o \u00eenfig periodic \u00een vene
\nPe masa mea – nici un fluture.<\/p>\n

3<\/p>\n

M-au pus s\u0103 vorbesc despre
\n\u00eenc\u0103lzirea global\u0103 \u0219i eu m-am
\nuitat tat\u0103 la tine \u021bi le-am zis c\u0103 eu
\ndin \u021a\u0103rile de Jos vin \u0219i cele
\np\u0103m\u00e2nte\u0219ti gr\u0103iesc pe vremea
\naia nu c\u0103utam nici o comoar\u0103
\n\u0219i nici o insul\u0103 ci numai o
\name\u021beal\u0103 m\u0103runt\u0103 mi-amintea
\nc\u0103 nu sunt \u00eentr-a doi\u0219pea \u0219i
\nc\u0103 la cuv\u00e2ntul t\u0103u pluf! pluf!
\nvalurile mi se strecoar\u0103 pe sub
\npa\u0219i pe coasta muntelui
\nunde m-ai dus cu pluta
\n\u0218i a fost sear\u0103 \u0219i a fost diminea\u021b\u0103: tr\u0103darea a cincea.<\/p>\n

1<\/p>\n

Sunt eu Tartarin din Toboso
\nce vede\u021bi nu e nici o vraj\u0103
\ndegeaba pocni\u021bi din c\u0103lc\u00e2ie
\n\u0219i din degete \u0219i din pleoap\u0103
\n\u0219i-mi caut pe coloan\u0103 piatra
\nde la morile de v\u00e2nt sau
\nulciorul care nu merge de
\nmulte ori de la m\u00e2n\u0103
\np\u00e2n’ la gur\u0103 vom juca
\ntabinet chez\u0103\u0219ie nu pot dec\u00e2t
\nmori\u0219tile de h\u00e2rtie ori cele de ap\u0103
\nNu atinge lucrul prietene aflat la marginea ochiului
\n2
\nVom bea dintr-o can\u0103 de lemn vinul nostru cel de toate zilele \u0219i o s\u0103 ne juc\u0103m de-a v-a\u021bi ascuns \u00een gr\u0103din\u0103 cu m\u00e2inile captiv\u0103 \u021bin pas\u0103rea construindu-i aripa
\nVom zidi statuie de calcar din lutul nostru
\n\u0219i vom a\u0219tepta urm\u0103toarea ploaie
\n3
\nCorabia nu e gata am strigat c\u00e2nd mi se tocise ultima unghie de la piciorul st\u00e2ng care n-a aflat c\u0103 sonetul s-a sonat\u0103 pe tencuial\u0103
\npas\u0103rea mi-a spus c\u0103 dac\u0103 nu prea vreau ca s\u0103 m\u0103 zidesc la piciorul podului capul lui Mimir o s\u0103 crape \u0219i-o s\u0103-mi ias\u0103 din el to\u021bi mon\u0219trii de natur\u0103 \u00eentreag\u0103, frac\u021bionar\u0103 sau transcendent\u0103
\n4
\nM\u0103 numesc Mimar locuiesc \u00een Lema \u0219i prietenul n-a vrut s\u0103 m\u0103 ucid\u0103 \u0219i s\u0103-mi poarte pielea cine i-a spus c\u0103 mi se tot rostogole\u0219te piatra peste vene
\ncu c\u0103ma\u0219a ta \u00eemi \u00eembrac tat\u0103 genunchiul aripa de pas\u0103re grifonul mi-a d\u0103ruit-o orb sunt c\u0103zut de pe cal de pe tron aripa mi-o lipesc pan\u0103 cu pan\u0103 de piatr\u0103 de u\u0219\u0103 de gaura cheilor apei s\u00e2mbetei duminicii vinerilor \u00een loc de scila \u0219i de caribda
\n\u0218i a fost sear\u0103 \u0219i a fost diminea\u021b\u0103: tr\u0103darea a \u0219asea.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

NOTE DE LECTUR\u0102 FLORENTIN POPESCU \u201eEu port \u00een suflet basmul etern de prim\u0103var\u0103…” Probabil c\u0103 o misterioas\u0103 a\u0219ezare de a\u0219tri<\/p>\n","protected":false},"author":18,"featured_media":10070,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"colormag_page_container_layout":"default_layout","colormag_page_sidebar_layout":"default_layout","_monsterinsights_skip_tracking":false,"_uf_show_specific_survey":0,"_uf_disable_surveys":false,"ngg_post_thumbnail":0,"video_url":"","footnotes":""},"categories":[7,328],"tags":[],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/22521"}],"collection":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/18"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=22521"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/22521\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":22522,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/22521\/revisions\/22522"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/10070"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=22521"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=22521"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=22521"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}