{"id":22515,"date":"2024-01-25T22:16:17","date_gmt":"2024-01-25T19:16:17","guid":{"rendered":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=22515"},"modified":"2024-01-25T22:16:17","modified_gmt":"2024-01-25T19:16:17","slug":"cenaclul-alexandru-sihleanu-21-ianuarie-2024","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=22515","title":{"rendered":"Cenaclul Alexandru Sihleanu – 21 Ianuarie 2024"},"content":{"rendered":"

S\u0102 CUNOA\u0218TEM \u0218I S\u0102 NE CINSTIM TRECUTUL ISTORIC<\/strong><\/p>\n

\tS\u00e2mb\u0103t\u0103, 20 ianuarie, ziua \u2020) Sf. Cuv. Eftimie cel Mare; Sf. Mc. Eusebiu; Sf. Mc. In, Pin \u0219i Rim, \u0219edin\u021ba Cenaclului literar-artistic Alexandru Sihleanu de la Centrul Cultural Florica Cristoforeanu din R\u00e2mnicu S\u0103rat a debutat, cu momentul in memoriam Mircea V. Homescu.
\n\tDl Costic\u0103 Dr\u00eestaru a recitat poezia Ultimele g\u00e2nduri ale lui Eminescu autor Corneliu Vadim Tudor (?): \u201eSunt ultimul romantic, al \u021b\u0103rii mele sfinte,\/ V\u0103 spun la desp\u0103r\u021bire, doar c\u00e2teva cuvinte;\/ Eu am c\u00e2ntat, natura, \u0219i tei, \u0219i flori albastre,\/ Iubirea \u021b\u0103rii-am pus-o, \u00een inimile voastre,\/ M\u0103 duc \u0219i las \u00een urm\u0103, o prea frumoas\u0103 \u021bar\u0103,\/ Pe care s-o cinsti\u021bi, n-o face\u021bi de ocar\u0103!\/ Copii ai sfintei Dacii, feciori de daci \u0219i ge\u021bi,\/ C\u00e2nta\u021bi \u00een mii de versuri, de barzi \u0219i de poe\u021bi,\/ Feciori ai lui Zamolxe, al Geei popor sf\u00e2nt!\/ S\u0103 nu l\u0103sa\u021bi str\u0103inii s\u0103 ia acest p\u0103m\u00e2nt!\/ Eu plec pe alt t\u0103r\u00e2m, s\u0103 m\u0103-nso\u021besc cu zeii,\/ Voi, pe p\u0103m\u00e2ntul \u021b\u0103rii, s\u0103 v\u0103 purta\u021bi ca leii!\/ Luceaf\u0103r str\u0103lucind \u00een pagini literare,\/ Asupra voi veghea, cu razele-mi astrale,\/ Pribeag nu voi mai fi, b\u0103tut de mii de g\u00e2nduri,\/ Doar flori de tei deasupra-mi, s-or cerne, r\u00e2nduri, r\u00e2nduri!”
\n\tDna Ecaterina Chifu a uzitat de youtube pentru poezia lui Mihai Eminescu Cioclii apocaliptici recitat\u0103 de George Vraca.
\n\tDl Mihai Doina a gr\u0103it: \u201ePentru rubrica \u201ein memoriam\u201d propun cenaclului o poveste \u00een versuri, care mi-a pl\u0103cut, mai ales pentru sfatul ei din moral\u0103. Cred c\u0103 v\u0103 va aduce o pic\u0103tur\u0103 de bun\u0103 dispozi\u021bie, a\u0219a cum reu\u0219eau Matinc\u0103 \u0219i Aghean\u0103. Poezia poart\u0103 titlul Aniversare, pe care am extras-o din cartea cu titlul Cu masc\u0103 \u0219i f\u0103r\u0103 masc\u0103 a poetului N. Birceanu \u0219i se potrive\u0219te majorit\u0103\u021bii colegilor, care \u201eam\u201d consumat un num\u0103r respectabil de ani de la c\u0103s\u0103torie: \u201eS\u0103rb\u0103torind cei 40 de ani\/ Trecu\u021bi de la c\u0103s\u0103torie\/ Un cuplu, f\u0103r\u0103 prea mul\u021bi bani,\/ A poposit la\u2026 o cofet\u0103rie\/\/ \u0218i, cum vorbeau despre aniversare,\/ A ap\u0103rut z\u00e2na cea bun\u0103\/ \u0218i le-a spus, pe r\u00e2nd, la fiecare:\/ Dac\u0103 au o dorin\u021b\u0103\u2026 s\u0103 o spun\u0103!\/ Femeia \u0219i-a dorit neap\u0103rat\/ \u00cen jurul lumii s\u0103 c\u0103l\u0103toreasc\u0103,\/ S\u0103 vad\u0103 locuri noi, de neuitat,\/ Cu so\u021bul d\u00e2nsei s\u0103 se veseleasc\u0103\u2026\/\/ Z\u00e2na nu \u0219tiu cum a f\u0103cut,\/ Ce \u0219mecherie, ce vr\u0103jitorie\u2026\/ C\u0103 imediat pe mas\u0103 a ap\u0103rut\/ Dou\u0103 bilete de c\u0103l\u0103torie.\/\/ B\u0103rbatul \u0219i-a expus dorin\u021ba vie\/ Ce o nutrea mai de mult, cic\u0103\/ S\u0103 aib\u0103 \u0219i el parte de o so\u021bie \/ Cam cu treizeci de ani mai mic\u0103.\/\/ Z\u00e2na cea bun\u0103 a t\u0103cut\/ \u0218i nu s-a mirat de loc,\/ Iar pe b\u0103rbat l-a \u0219i f\u0103cut\/ De nou\u0103 zeci de ani, pe loc. Morala: Ai grij\u0103 ce \u00ee\u021bi dore\u0219ti!\/ Po\u021bi fi lovit din senin, Fiindc\u0103 z\u00e2na din povesti\/ E de genul feminin.\u201d Cu permisiunea dvs. mai doresc s\u0103 adaug: 1) la 23 ianuarie 1931 s-a n\u0103scut medicul Mircea V. Homescu; a murit la 20 iulie 2014; 2) la 23 ianuarie se \u00eemplinesc 203 ani de la \u00eenceputul Revolu\u021biei rom\u00e2ne condus\u0103 de Tudor Vladimirescu. V\u0103 mul\u021bumesc pentru \u00een\u021belegere!\u201d
\n\tA continuat lectorul de serviciu dl Costic\u0103 Dr\u00eestaru cu un eseu intitulat Alexandru Ioan Cuza \u0219i Unirea. V\u0103 ofer lectura:
\n\t\u201eAnul acesta se \u00eemplinesc 165 de ani de la Unirea Principatelor Rom\u00e2ne sub domnia lui Alexandru Ioan Cuza \u0219i 158 de ani de la abdicarea acestuia (11 februarie 1866). A fost primul domnitor al Principatelor Unite \u0219i al Statului Na\u021bional Rom\u00e2n. A participat activ la mi\u0219carea revolu\u021bionar\u0103 de la 1848 din Moldova \u0219i la lupta pentru Unirea Principatelor. La 5 ianuarie 1859, Cuza a fost ales Domn al Moldovei, iar la 24 ianuarie 1859 \u0219i al \u021a\u0103rii Rom\u00e2ne\u0219ti, \u00eenf\u0103ptuindu-se astfel Unirea celor dou\u0103 Principate Rom\u00e2ne.
\n\t24 ianuarie este o important\u0103 s\u0103rb\u0103toare care trebuie s\u0103 ne uneasc\u0103 \u0219i pe noi \u00een acest an (2024), (alegerile) pentru prosperitatea Rom\u00e2niei, pentru o via\u021b\u0103 mai bun\u0103, pentru noi cet\u0103\u021benii acestei \u021b\u0103ri.
\n\tRealizat\u0103 sub semnul ideilor Revolu\u021biei pa\u0219optiste, Unirea Moldovei \u0219i a \u021a\u0103rii Rom\u00e2ne\u0219ti a reprezentat un obiectiv comun \u00eendeplinit al elitei de pe ambele maluri ale Milcovului.
\n\tUnirea Principatelor de la 24 ianuarie 1859, nu putea avea loc f\u0103r\u0103 Alexandru Ioan Cuza. Colonelul Alexandru I. Cuza, domn al Principatelor Unite a fost nu doar o personalitate istoric\u0103 unificatoare, dar ini\u021biaz\u0103 \u0219i importante reforme interne. \tReformele lui Cuza au vizat: sistemul politic, sistemul sanitar, institu\u021bia po\u0219tei, biserica, \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2ntul, justi\u021bia, administra\u021bia, fiscalitatea, agrar\u0103, serviciul vamal, secularizarea averilor m\u0103n\u0103stire\u0219ti \u00eenchinate bisericii grece\u0219ti. A \u00eenfiin\u021bat Universitatea din Ia\u0219i (1860) \u0219i Bucure\u0219ti (1864). Aceste reforme au fixat cadrul modern pentru dezvoltarea \u021a\u0103rii.
\n\tAlexandru Ioan Cuza a marcat istoria modern\u0103 a Rom\u00e2niei. El a r\u0103mas \u0219i \u00een zilele noastre, consemnat \u00een c\u0103r\u021bile de istorie, ca cel mai mare \u0219i mai modern reformator \u00een toate domeniile.
\nUnirea celor dou\u0103 Principate a fost un proces care a \u00eenceput \u00een 1848 bazat pe puternica apropiere cultural\u0103 \u0219i economic\u0103 dintre Moldova \u0219i \u021aara Rom\u00e2neasc\u0103.
\n\u00cen anul 1848 s-a realizat Uniunea Vamal\u0103 \u00eentre Moldova \u0219i \u021aara Rom\u00e2neasc\u0103, \u00een timpul celor doi domnitori Mihail Sturza (1834-1849) \u0219i Gheorghe Bibescu (1843-1849).
\nLa 1 ianuarie 1848 Gheorghe Bibescu desfiin\u021beaz\u0103 Vama de la Foc\u0219ani dintre cele dou\u0103 Principate, cel mai important punct vamal \u00eentre cele dou\u0103 \u021b\u0103ri.
\nAlexandru I. Cuza a fost \u0219i a r\u0103mas unul dintre conduc\u0103torii rom\u00e2ni cel mai iubit \u0219i respectat de popor prin reformele sale.
\nUnirea de baz\u0103 de la 24 ianuarie 1859 \u0219i reformele lui Cuza au constituit un prim pas pentru Marea Unire la 1918 de la Alba-Iulia. Unirea de la 24 ianuarie a fost propus\u0103 \u00eentr-o \u0219edin\u021b\u0103 secret\u0103 de deputatul Vasile Boerescu, ca domnitorul Moldovei s\u0103 fie ales \u0219i \u00een \u021aara Rom\u00e2neasc\u0103, iar alegerea a fost acceptat\u0103 \u00een unanimitate.
\nIdeea Unirii Moldovei cu \u021aara Rom\u00e2neasc\u0103 a devenit dup\u0103 r\u0103zboiul Crimeii (1853-1856), o tem\u0103 important\u0103 a dezbaterii politice \u00een cele dou\u0103 principate c\u00e2t \u0219i pe plan interna\u021bional.
\nDecizia adoptat\u0103 prin Tratatul de Pace de la Paris (30 martie 1856) prevedea intrarea Principatelor Rom\u00e2ne sub garan\u021bia colectiv\u0103 a puterilor europene, revizuirea legilor fundamentale, alegerea adun\u0103rilor ad-hoc care s\u0103 exprime atitudinea rom\u00e2nilor \u00een privin\u021ba unirii, integrarea \u00een grani\u021bele Moldovei a trei jude\u021be (Cahul, Bolgrad, Ismail), trimiterea \u00een Principate a unei Comisii Europene cu misiunea de a pune bazele viitoarei lor organiz\u0103ri.
\nAdun\u0103rile ad-hoc aveau caracter consultativ, alc\u0103tuite din reprezentan\u021bi ai bisericii, micii boierimi, burgheziei, \u021b\u0103r\u0103nimii cl\u0103ca\u0219e, cu scopul de a face propuneri privind realizarea Unirii Principatelor Rom\u00e2ne.
\nActul istoric de la 24 ianuarie 1859 a reprezentat primul pas pe calea \u00eenf\u0103ptuirii statului na\u021bional rom\u00e2n. Obiectivul urm\u0103tor era acceptarea Unirii depline de puterile garante prin Conven\u021bia de la Paris (Fran\u021ba, Rusia, Italia \u0219i Prusia).
\nUnirea de la 24 ianuarie 1859 a fost considerat\u0103 de Poarta otoman\u0103 \u0219i de Austria o \u00eenc\u0103lcare a Conven\u021biei de la Paris, \u00eens\u0103 \u00een contextul din 1858 nu se prevedea ca domnii ale\u0219i \u00een cele dou\u0103 Principate s\u0103 fie persoane separate.
\nPrin Conferin\u021ba de la Constantinopol, Poarta a cerut dreptul de interven\u021bie \u00een principate, \u00een cazul unor \u00eenc\u0103lc\u0103ri ale Conven\u021biei, iar Austria a acceptat unirea numai \u00een perioada conducerii lui Alexandru Ioan Cuza. \u00cen anul 1862, domnitorul, cu ajutorul unioni\u0219tilor celor dou\u0103 \u021b\u0103ri a unificat Parlamentul \u0219i Guvernul, realiz\u00e2nd unirea politic\u0103.
\nUnirea din anul 1859 a fost Unirea de baz\u0103, pentru c\u0103 a permis crearea, \u00een 1862, a statului unitar modern numit Rom\u00e2nia.
\nPrin Constitu\u021bia din 01 iulie 1866, Principatele Rom\u00e2ne \u00eencep s\u0103 se numeasc\u0103 Rom\u00e2nia.
\nDomnia lui Alexandru Ioan Cuza de\u0219i scurt\u0103, a fost o perioad\u0103 de maxim\u0103 dezvoltare a Rom\u00e2niei moderne. Prin recunoa\u0219terea deplin\u0103 a Unirii, crearea primului parlament unic al Rom\u00e2niei \u0219i al primului guvern unitar, prin reformele sale, adoptarea primei Constitu\u021bii rom\u00e2ne\u0219ti, reforma electoral\u0103, secularizarea averilor m\u0103n\u0103stire\u0219ti (1863), reforma agrar\u0103 (1862), a \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2ntului (1865), domnia lui Cuza a pus bazele dezvolt\u0103rii Rom\u00e2niei moderne.
\n\u201eAceast\u0103 Rom\u00e2nie a fost capabil\u0103 s\u0103 ajung\u0103 la Independen\u021ba total\u0103 fa\u021b\u0103 de imperiul otoman \u00een 1877, iar apoi la ridicarea \u00een 1881 la stat de regat, autocefalia BOR \u00een 1885 \u0219i preg\u0103tirii unirii Moldovei, Basarabiei \u0219i Transilvania la 1918\u201d, spunea Preasfin\u021bia Sa Daniel. Tot Sfin\u021bia Sa preciza c\u0103: \u201eUnirea de la 24 ianuarie nu trebuie v\u0103zut\u0103 ca o zi de odihn\u0103, ci ca o zi de s\u0103rb\u0103toare na\u021bional\u0103. Este o zi pentru cinstirea \u0219i \u00eembog\u0103\u021birea valorilor poporului rom\u00e2n\u201d.
\nPatriarhul a mai spus despre Alexandru Ioan Cuza c\u0103: \u201eprin secularizarea averilor m\u0103n\u0103stire\u0219ti, nu a \u00eentors spatele Bisericii, prin reforma sa, ci a luat pe umerii s\u0103i o parte din nevoile bisericii, \u0219i-a asumat unele m\u0103suri compensatorii din partea statului pentru biseric\u0103, pentru c\u0103 era o necesitate. Toate bog\u0103\u021biile \u021b\u0103rii noastre mergeau \u00een afar\u0103 prin fanario\u021bii de la putere\u201d. De asemenea Patriarhul Rom\u00e2niei a mai precizat c\u0103: \u201ef\u0103uritorul Unirii din 1859 a dorit s\u0103 readuc\u0103 rom\u00e2nilor p\u0103m\u00e2nturile m\u0103n\u0103stirilor \u00eenchinate unor centre de comand\u0103 \u00een afara \u021b\u0103rii, c\u0103 s-au luat de la str\u0103ini \u0219i s-a dat statului rom\u00e2n\u201d. \u2026.
\nDup\u0103 \u0219apte ani de domnie Cuza este obligat s\u0103 abdice, nu de bun\u0103 voie ci sub amenin\u021barea armelor \u00een miez de noapte (11 februarie 1866). Abdicarea lui Cuza a fost \u00een urma unui complot pus la cale de aproape toat\u0103 elita rom\u00e2neasc\u0103, inclusiv de apropia\u021bii s\u0103i, situa\u021bie \u00eent\u00e2mplat\u0103 \u0219i dup\u0103 123 de ani (1989). Politicienii, unii chiar rivali de moarte, au fost \u0219i sunt \u00een stare s\u0103 fac\u0103 pace \u00eentre ei pentru a ajunge la putere, nu pentru binele poporului, ci pentru a-\u0219i men\u021bine partidul, prietenii, neamul.
\nA\u0219a a fost \u00een 1866, \u00een 1944, \u0219i \u00een 1989, bine\u00een\u021beles de fiecare dat\u0103 cu sprijinul din afar\u0103, totul se speculeaz\u0103 pe unele sl\u0103biciuni \u0219i nemul\u021bumiri din popor. \u0218i atunci pe teritoriul Moldovei existau agen\u021bi ru\u0219i care \u00eencercau s\u0103 agite spiritele \u0219i s\u0103 provoace mi\u0219c\u0103ri anti-Cuza, a\u0219a cum sa \u00eent\u00e2mplat \u0219i \u00een 1989, cu sprijinul din interior, pe seama unor nemul\u021bumiri ale maselor populare, cum am mai precizat.
\nCu toate c\u0103 un personaj dubios \u0219i necunoscut, l-a anun\u021bat pe data de 10 februarie, c\u0103 la miezul nop\u021bii va fi detronat, el nu a crezut, a \u00eencercat s\u0103-l recompenseze pe cel care l-a anun\u021bat, acesta a refuzat \u0219i s-a f\u0103cut nev\u0103zut. A tr\u0103dat \u0219i garda sa. Mai cunoa\u0219tem \u0219i alte situa\u021bii. Deci \u00een c\u00e2teva ore a luat sf\u00e2r\u0219it o domnie de \u0219apte ani, \u00eentr-o istorie modern\u0103 a celor dou\u0103 Principate Moldova \u0219i \u021aara Rom\u00e2neasc\u0103.
\nDup\u0103 \u0219apte ani de domnie Cuza se g\u00e2ndea s\u0103 abdice, chiar luase leg\u0103tura cu Napoleon al III-lea care s\u0103 g\u0103seasc\u0103 un principe dintr-o clas\u0103 european\u0103 care s\u0103 pun\u0103 cap\u0103t luptei politice din interior.
\nDac\u0103 to\u021bi se bucurau de detronarea lui Cuza, \u021b\u0103ranii nu priveau cu ochi buni acest complot. Pentru ei, Cuza a fost cel care le d\u0103duse p\u0103m\u00e2nt. Reforma pentru ei a \u00eensemnat o cotitur\u0103 \u00een via\u021ba \u021b\u0103r\u0103nimii. \u00cen memoria satelor Cuza a r\u0103mas ca marele binef\u0103c\u0103tor, o istorie sincer\u0103 a poporului rom\u00e2n.
\nSimpatia \u021b\u0103ranilor a fost c\u00e2\u0219tigat\u0103 de Cuza cu pre\u021bul sacrific\u0103rii domniei sale.
\n\u00cempropriet\u0103rirea acestora \u0219i emanciparea cl\u0103ca\u0219ilor a fost unul din motivele pentru care a fost organizat complotul \u00eempotriva sa.
\nAlexandru Ioan Cuza sa n\u0103scut la 20 martie 1820, a \u00eenv\u0103\u021bat la Ia\u0219i, unde a avut mul\u021bi colegi printre care \u0219i Vasile Alecsandri, M. Kog\u0103lniceanu, (ministru, apoi prim-ministru al Rom\u00e2niei), colaborator mai t\u00e2rziu, apoi a urmat studiile mai departe, la Paris, unde \u0219i-a dat bacalaureatul, studii universitare \u00een drept \u0219i medicin\u0103.
\nS-a c\u0103s\u0103torit \u00een anul 1844 cu Elena Rosetti, sor\u0103 cu Theodor, din neamul Struze\u0219tilor \u0219i Cantacuzinilor, o femeie sever\u0103, dar timid\u0103, cu multe inhibi\u021bii, care l-a iubit foarte mult precum \u0219i pe cei doi copii ai Mariei Obrenovici, amanta sa.
\nCa oricare conduc\u0103tor, c\u00e2nd se vede la putere are \u0219i sl\u0103biciunile sale, care \u00een loc s\u0103 se potoleasc\u0103, le \u00eent\u0103re\u0219te \u0219i mai mult. A\u0219a a sf\u00e2r\u0219it domnia sa, pierz\u00e2nd \u00eencrederea \u00een apropia\u021bi, i-a \u00eendep\u0103rtat (Cre\u021bulescu, Kog\u0103lniceanu), instaur\u00e2nd un regim personal, ajung\u00e2ndu-se la \u201eMonstruoasa Coali\u021bie\u201d.
\n\tCu toate acestea, Alexandru I. Cuza a fost \u0219i a r\u0103mas unul dintre conduc\u0103torii rom\u00e2ni cel mai iubit \u0219i respectat de popor prin reformele sale, chiar dac\u0103 \u021b\u0103ranii trebuiau s\u0103 fac\u0103 \u00eenvoiri cu boierii pentru munca p\u0103m\u00e2ntului. A murit la 53 de ani, departe de \u021bar\u0103, (Heidelberg, Germania), este adus \u0219i \u00eenmorm\u00e2ntat la Biserica Trei Ierarhi din Ia\u0219i.\u201d
\n\tTrebuie subliniat sentimentul patriotic al lectorului de ast\u0103zi, dl Costic\u0103 Dr\u00eestaru \u0219i efortul depus pentru prezentarea eseului, omagiu pentru ceea ce a \u00eensemnat 24 februarie 1859 \u0219i pentru cei ce au realizat Mica Unire. Felicit\u0103ri \u0219i \u00eel a\u0219tept\u0103m \u0219i cu alte lucr\u0103ri!
\n \t\u201ePentru distinsul lector de azi am motiv de mul\u021bumire personal\u0103 \u0219i cuvinte de laud\u0103 la adresa dlui Dr\u00eestaru. Materialul este bine documentat, a\u0219a cum face lectorul totdeauna. Felicit\u0103ri pentru alegerea subiectului lecturii \u00een preajma \u201eminunatei ve\u0219nice Uniri\u201d. Expresia apar\u021bine scriitorului Victor Eftimiu. Reamintirea momentelor care au condus la Unirea Principatelor se dovede\u0219te totdeauna util\u0103: ne ajut\u0103 s\u0103 p\u0103str\u0103m \u00een minte, dar \u0219i \u00een suflet, eroismul sf\u00e2nt al poporului, patriotismul \u0219i hot\u0103r\u00e2rea neclintit\u0103, cum rar s-a mai v\u0103zut, chiar \u0219i la alte popoare. Dup\u0103 mult\u0103 vreme \u00een care s-a \u00eencununarea fr\u0103\u021biei dintre rom\u00e2ni prin lupte cu sabia \u00een m\u00e2n\u0103, visul lor s-a \u00eemplinit prin conlucrarea puterii sufletului, a inimii \u0219i a voin\u021bei statornice a \u00eentregului neam. Uralele \u0219i strig\u0103tele de bucurie au r\u0103sunat pe tot \u00eentinsul \u021b\u0103rii. Rom\u00e2nia \u0219i-a \u00een\u0103l\u021bat fruntea \u00eentre celelalte na\u021biuni. Dar s\u0103 nu uit\u0103m c\u0103 \u0219i rom\u00e2nii ardeleni \u00eemp\u0103rt\u0103\u0219eau \u00eenfl\u0103c\u0103rarea general\u0103 \u0219i nu uit\u0103m suferin\u021bele lor cele multe. Alexandru Papiu-Ilarian spunea: \u201eDup\u0103 Unirea din 24 ianuarie 1859 ardelenii numai la Principate privesc, a\u0219tept\u00e2nd sc\u0103parea. B\u0103rba\u021bi \u0219i femei, b\u0103tr\u00e2ni \u0219i tineri, to\u021bi ar fi gata s\u0103 moar\u0103 pentru Cuza. C\u00e2nd a fost ales Cuza \u00een ambele Principate, bucuria ardelenilor ar fi fost mai mare dec\u00e2t a muntenilor \u0219i moldovenilor. Numai un frate adev\u0103rat se poate bucura de binele altuia.\u201d F\u0103cliile Unirii nu s-au stins niciodat\u0103 \u00een inimile rom\u00e2nilor, iar lumina lor a crescut mai puternic\u0103 la 1877, arz\u00e2nd sub zodia Libert\u0103\u021bii, iar la 1 Decembrie 1918 \u00eenf\u0103ptuindu-se UNIREA CEA MARE, c\u00e2nd a luat fiin\u021b\u0103 ROM\u00c2NIA MARE, puternic\u0103 \u0219i suveran\u0103. Din 1862 \u021bara noastr\u0103 se nume\u0219te Rom\u00e2nia! Mul\u021bi scriitori, asemenea dlui Dr\u00eestaru, au sim\u021bit nevoia s\u0103 consemneze evenimentul. Cel mai sugestiv mi se pare lucrarea marelui povestitor Ion Creang\u0103. \u00cen povestirea sa intitulat\u0103 Mo\u0219 Ion Roat\u0103 \u0219i Cuza Vod\u0103, personajul principal Ion Roat\u0103 (n.1806 \u0219i mort 1882) a fost deputat cl\u0103ca\u0219 \u00een Adunarea ad-hoc a Moldovei (1857), reprezentant al \u021b\u0103r\u0103nimii \u00een lupta pentru Unirea Principatelor. Genialul povestitor subliniaz\u0103 \u00een\u021belepciunea oamenilor simpli din popor. Acesta r\u0103spunde cu bun\u0103cuviin\u021b\u0103, dar \u0219i cu m\u00e2ndrie jignirilor \u0219i acuza\u021biilor boierului. Prietenia cu care \u00eei str\u00e2nge m\u00e2na \u00een semn de apreciere \u0219i bun\u0103tatea cu care Cuza \u00eei \u0219terge ru\u0219inea boiereasc\u0103 de pe obraz b\u0103tr\u00e2nului, transform\u0103 povestirea \u00eentr-o pagin\u0103 memorabil\u0103. Cuza apare ca un voievod corect, drept, generos, pre\u021buind \u00een\u021belepciunea oamenilor simpli. (Mihai Doina)
\n\u201e\u00cen primul r\u00e2nd apreciez valoarea materialului prezentat pentru un eveniment la fel de important: Unirea Principatelor Rom\u00e2ne r\u0103m\u00e2ne, cel pu\u021bin pentru mine, una dintre cele mai mari realiz\u0103ri ale poporului rom\u00e2n. Am observat, de-a lungul istoriei, c\u0103 marile evenimente, precum unirea, nu se pot realiza dac\u0103 actul \u00een sine nu este sus\u021binut de statele mai puternice. Mi-a\u0219 dori ca anul 2024 s\u0103 fie pentru Rom\u00e2nia un an de referin\u021b\u0103 \u0219i s\u0103 se realizeze ceva f\u0103r\u0103 interven\u021bia puterilor str\u0103ine. Mul\u021bumesc lectorului Costic\u0103 Dr\u00eestaru pentru materialul foarte interesant \u0219i pentru atmosfera creat\u0103.\u201d (Gic\u0103 Chiroiu)
\n\t\u201eDl lector de serviciu ne-a prezentat un eseu foarte interesant, foarte documentat, sintetizat succint. D-lui a evocat figura legendar\u0103 a lui Alexandru Ioan Cuza, personalitatea istoric\u0103 cea mai \u00eendr\u0103git\u0103 de poporul rom\u00e2n, care va r\u0103m\u00e2ne mult timp \u00een memoria colectiv\u0103 a neamului nostru. Patriot adev\u0103rat \u0219i-a pus munca \u0219i priceperea \u00een slujba neamului din care s-a ridicat \u00eenf\u0103ptuind multe reforme care au dus la modernizarea Rom\u00e2niei. Abdicarea lui a fost a fost, cum spune Mihai Eminescu: \u201eo ran\u0103 s\u00e2nger\u00e2nd\u0103 \u00een inima rom\u00e2nilor, o ru\u0219ine na\u021bional\u0103, c\u0103ci din interese meschine a fost alungat de la putere, cel ce reprezenta interesele maselor. Suferin\u021ba lui Cuza a dus la o moarte timpurie \u0219i c\u00e2nd trupul lui a fost adus \u00een \u021bar\u0103, \u021b\u0103ranii \u00eengenuncheaz\u0103 \u00een fa\u021ba trenului l\u0103crim\u00e2nd.\u201d Noi dorim s\u0103 avem parte de conduc\u0103tori deosebi\u021bi, asemenea lui Alexandru Ioan Cuza, care s\u0103 duc\u0103 Rom\u00e2nia \u00een direc\u021bia bun\u0103, s\u0103 cunoasc\u0103 progresul, prosperitatea, pacea. (Ecaterina Chifu) direc\u021bia \t\u201eAm ascultat materialul prezentat de dl Costic\u0103 Dr\u00eestaru, azi 20 ianuarie 2024, o lec\u021bie istoric\u0103 de mare valoare! Anul acesta se \u00eempline\u0219te 165 de ani de la Unirea Principatelor Rom\u00e2ne, sub domnia lui ALEXANDRU ION CUZA \u0219i 158 de ani abdicarea acestuia, (11 februarie 1866). La 5 ianuarie 1859 Cuza a fost domnul Moldovei, iar 24 ianuarie 1859 \u0219i al \u021a\u0103rii Rom\u00e2ne\u0219ti, \u00eenf\u0103ptuindu-se Unirea celor dou\u0103 Principate Rom\u00e2ne. Alexandru Ion Cuza, a \u00eenfiin\u021bat universitatea din Ia\u0219i (1860) \u0219i Bucure\u0219ti (1864). Unirea de la 24 ianuarie 1859 \u0219i reformele lui Cuza au fixat cadrul pentru dezvoltarea \u021b\u0103rii \u0219i a fost un prim pas pentru Marea Unire, la 1918 de la Alba Iulia. Felicit lectorul de ast\u0103zi pentru prezentarea materialului istoric! (Floarea Fr\u0103\u021bil\u0103)
\n\tCei prezen\u021bi au \u00eencheiat \u0219edin\u021ba c\u00e2nt\u00e2nd Hora Unirii.
\n\tS\u00e2mb\u0103t\u0103 27 ianuarie, \u00eencep\u00e2nd cu ora 11:00, lectorul de serviciu al \u0219edin\u021bei Cenaclului Alexandru Sihleanu va fi dl. drd. Cristi Rusin. V\u0103 a\u0219tept\u0103m, cu drag!<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

S\u0102 CUNOA\u0218TEM \u0218I S\u0102 NE CINSTIM TRECUTUL ISTORIC S\u00e2mb\u0103t\u0103, 20 ianuarie, ziua \u2020) Sf. Cuv. Eftimie cel Mare; Sf. Mc.<\/p>\n","protected":false},"author":15,"featured_media":4784,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"colormag_page_container_layout":"default_layout","colormag_page_sidebar_layout":"default_layout","_monsterinsights_skip_tracking":false,"_uf_show_specific_survey":0,"_uf_disable_surveys":false,"ngg_post_thumbnail":0,"video_url":"","footnotes":""},"categories":[307,7],"tags":[],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/22515"}],"collection":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/15"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=22515"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/22515\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":22516,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/22515\/revisions\/22516"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/4784"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=22515"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=22515"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=22515"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}