{"id":22502,"date":"2024-01-24T01:44:15","date_gmt":"2024-01-23T22:44:15","guid":{"rendered":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=22502"},"modified":"2024-01-24T01:44:15","modified_gmt":"2024-01-23T22:44:15","slug":"spatii-culturale-nr-4-2","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=22502","title":{"rendered":"Spa\u021bii culturale nr. 4 (2)"},"content":{"rendered":"

Magda URSACHE<\/strong><\/p>\n

\"\"

\u201eMetoda de lucru a fost teroarea, teroarea total\u0103, fizic\u0103 \u0219i psihic\u0103, teroarea continu\u0103, 24 de orc din 24, zile, s\u0103pt\u0103m\u00eeni \u0219i luni de zile, scopul urm\u0103rit fiind schimbarea creaturii umane, inversiunea psihologic\u0103 \u0219i instigarea de\u021binu\u021bilor s\u0103 se lupte \u00eentre ei pentru supravie\u021buire, s\u0103 se m\u0103cel\u0103reasc\u0103 \u0219i s\u0103 se ucid\u0103 \u00eentre ei. \u0218i, din p\u0103cate, planul a reu\u0219it”.
\n(Dr. Nicu loni\u021b\u0103, Psihotraunia de deten\u021bie \u0219i urin\u0103rile ei)<\/em><\/p>\n

Iat\u0103-m\u0103 pus\u0103 pe coji de nuc\u0103, la col\u021b (ro\u0219u), \u00eentr-o publica\u021bie drag\u0103 mie, \u201eContemporanul”, la care colaborez de altfel. O face Boris Marian, la revista presei din februarie 2009, acuz\u00eendu-m\u0103 de ton prea p\u0103tima\u0219. A\u0219 fi scris cu patim\u0103 despre Patimile de la Pite\u0219ti, recte v\u00eerful terorii staliniste, \u201eexperimentul” prin care a trecut un pite\u0219tizat, Mihai Buracu (v. \u201e\u00een cap, \u00een cap, \u00een cap!”, \u201eAcolada”, decembrie 2008).
\nE adev\u0103rat c\u0103 m\u0103 obsedeaz\u0103 atrocit\u0103\u021bile carcerale din perioada Dej-Pauker-Teohari. Nu m\u0103 feresc de compara\u021bia, considerat\u0103 de unii politic incorect\u0103, dintre Holocaust \u0219i Gulag, \u00eentreb\u00eend: de ce n-am prelua modelul a fi evreu dup\u0103 Auschwitz, transcriind: a fi rom\u00e2n dup\u0103 \u201eexperimentul Pite\u0219ti”? \u0218i cum s\u0103 vorbe\u0219ti deta\u0219at despre anii de teroare anti-rom\u00e2neasc\u0103, de degradare moral\u0103, despre uzul violen\u021bei extreme \u00een a\u0219a-zisa reeducare? Eu nu pot.
\nS-au scris c\u0103r\u021bi multe \u0219i bune pe tema carceral\u0103, dar nu destule. S\u00eent \u0219i voci care se opun: \u201eIa mai sf\u00eer\u0219i\u021bi cu ororile astea!”. Ca s\u0103 intr\u0103m \u00een normalitate, ar trebui ca monumentele martirilor s\u0103 nu zac\u0103 \u00een vreo curte de biseric\u0103 (\u021au\u021bea). Are statuie Mircea Vulc\u0103nescu? Dar Valeriu Gafencu, supranumit Sfintul \u00eenchisorilor (titlul de carte al editurii \u201eRe\u00eentregirea”), mort \u00een temni\u021b\u0103 de tuberculoz\u0103, la 33 de ani? De ce nu-I canoniz\u0103m \u00a9are? Dar Anton Golopen\u021bia? Dar Ioan Ianolide? Vrem normalitate, de vreme ce instituim tabu-uri privind anume file ale istoriei noastre? Memorialul de la Sighet al Victimelor Comunismului \u0219i a| Rezisten\u021bei ar trebui multiplicat la Pite\u0219ti, la Aiud la Ocnele Mari… \u0218tiu c\u0103 o s\u0103-mi atrag antipatia lyj Boris Marian, votul s\u0103u de blam \u0219i al revistei \u201eRealitatea Evreiasc\u0103”, dar consun cu Paul Goma: din 1991, Istoria Rom\u00e2niei a fost wieselizat\u0103. Iar acel \u201eA\u021bi ucis, a\u021bi ucis! A\u021bi ucis!” n-a primit cuvenita replic\u0103: \u201eAm fost uci\u0219i, am fost uci\u0219i, am fost uci\u0219i!”.
\n\u201eIstoria contemporan\u0103 are nevoie acum meii mult ca oric\u00eend de m\u0103rturisitori. Ei, m\u0103rturisitorii, s\u00eent singurii care pot da m\u0103sura adev\u0103rat\u0103 a identit\u0103\u021bii neamului rom\u00e2nesc”. Am citat din Cine suntem (Editura Playtera, 2008) de Dan Puric.
\nUnul dintre m\u0103rturisitori este Mihai Buracu, trecut prin \u201ereeducarea” de la Pite\u0219ti, prin \u0219antierul- lag\u0103r de la Bicaz timp de 24 de luni (de men\u021bionat c\u0103 i-a avut colegi de sap\u0103 \u0219i lopat\u0103 pe Raoul \u0218orban, Cornel Regman, Lauren\u021biu Ceme\u021b, Lucian Valea), apoi prin lag\u0103rele de la Borze\u0219ti \u0219i One\u0219ti. Alt m\u0103rturisitor e dr. Nicu loni\u021b\u0103, autorul c\u0103r\u021bii sus\u00acmen\u021bionate.
\nDup\u0103 catastroficul 23 august 44, c\u00eend rom\u00e2nii au fost zv\u00eerli\u021bi dintr-o gre\u0219eal\u0103 \u00een alta \u0219i mai mare, s-a \u00eencercat depersonalizarea, de-clasarea, ca s\u0103 se ajung\u0103 la neomul f\u0103r\u0103 Dumnezeu, neam, familie. \u0218i pentru c\u0103 era de dorit ca acest neom s\u0103 se nasc\u0103 iute, s-a importat forcepsul: tactica \u0219i strategia Kremlinului. Ce s-a urm\u0103rit? S\u0103 li se \u0219tearg\u0103 de\u021binu\u021bilor politici creierul printr-un chin inuman, cei viza\u021bi \u00een primul r\u00eend fiind tinerii. In noaptea de 14\/15 martie 48, \u00een Bucure\u0219ti, Ia\u0219i, Cluj, au fost aresta\u021bi o mie de studen\u021bi, 2% din totalul studen\u021bilor vremii, dup\u0103 Dumitru Bacu. Nimeni n-a rezistat \u201eexperimentului”, constat\u0103 acela\u0219i, \u00een Pite\u0219ti. Centru de reeducare studen\u021beasc\u0103 (prima edi\u021bie, 1963). \u00een prefa\u021ba la edi\u021bia tip\u0103rit\u0103 de Atlantida, Bucure\u0219ti, 1991, p\u0103rintele Gheorghe Calciu-Dumitreasa spune (patetic?): a fost o Golgot\u0103 rom\u00e2neasc\u0103.
\nPe banca acuz\u0103rii, \u00een procesul de fa\u021bad\u0103 (sentin\u021ba fiind dat\u0103 \u00een decembrie 54) au stat: Eugen \u021aurcanu, Alexandru Popa, zis \u021aanu, Alexandru M\u0103rtinu\u0219 (tor\u021bionarul doctorului Nicu loni\u021b\u0103), studentul la Drept Const. Juberian, care a condus \u201ereeducarea” lotului lui Mihai Buracu, Levinschi, Pop Cornel, doctorul B\u0103rbosu de la Gherla… Nu Nicolschi, Director General al Serviciului de Anchete din Ministerul de Interne, de sorginte NKVD, care a supravegheat totul; nu Teohari Georgescu, nu Koller, nu directorul penitenciarului de la Pite\u0219ti, Dumitrescu, nu observatorul politic Marina, nu c\u0103pitanul Secu Gheorghiu, director la Gherla, nu Av\u0103danei, ofi\u021ber politic tot la Gherla. N-au fost judeca\u021bi nici tor\u021bionarul de la Canal, Bogd\u0103nescu, nici sioni\u0219tii Fuchs \u0219i Steier. N-a fost \u00eempu\u0219cat \u00een 54, ca \u201ereeducator”, c\u0103pitanul Petre Goiciu, fost tinichigiu, ci legionarul Pop Cornel, folosit la Gherla de \u00eensu\u0219i Goiciu. Dup\u0103 \u201eexperiment”, cicatricile lui Pop Cornel \u00eengrozeau de\u021binu \u021bii: parc\u0103 fusese arat cu ciomege; ciomegele \u00eei f\u0103cuser\u0103 brazde pe spate.
\nVirgil Ierunca (Fenomenul Pite\u0219ti) \u00eel d\u0103 ca exemplu de ucidere moral\u0103: dup\u0103 \u0219ase s\u0103pt\u0103m\u00eeni de tortur\u0103, devenise \u201emas\u0103 de came tumefiat\u0103, \u00een care nu i se mai puteau distinge nasul, ochii, gura”. N-au fost acuza\u021bi nici gardienii \u0219efi de la Pite\u0219ti, Ciobanu \u0219i M\u00e2ndru\u021b\u0103, nici tartorii Gherlei, ofi\u021berul polonez Mezaro\u0219 \u0219i Sebasteny, tot ofi\u021ber politic.
\nJudec\u0103tor \u00een procesul-versiune PCR asupra vinova\u021bilor a fost Alexandru Petrescu. Cel care prezidase Tribunalul Poporului, care l-a condamnat pe Iuliu Maniu. Numai \u00een procesele legionare, acest Petrescu a dat peste 100.000 de ani de \u00eenchisoare \u0219i zeci de condamn\u0103ri la moarte. Versiunea PCR: Victor Negulescu, arestat de Nicolschi, a fost acuzat c\u0103 ar fi transmis, de la Horia Sima, lui Nu\u021bi P\u0103tr\u0103\u0219canu, s\u0103 compromit\u0103 partidul comunist prin ac\u021biuni de teroare \u00een \u00eenchisori. Negulescu avea s\u0103 moar\u0103 de TBC, la Aiud.
\nUrmele, dup\u0103 D. Bacu, le-a \u0219ters colonelul Zeller. C\u00eend i s-au raportat ororile de la Pite\u0219ti, a fost doar mirat, n-a luat m\u0103suri. Tot Zeller a risipit etajul trei de la Gherla, locul \u201eexperimentului”. Preiau informa\u021bia din D. Bacu: \u201eZeller \u0219i-a tras un glon\u021b \u00een cap, tocmai \u00eentr-un cimitir ortodox. Destinul c\u00eeteodat\u0103 e just. Zeller s-a sinucis printre mor\u021bii a c\u0103ror credin\u021b\u0103 a vrut s-o distrug\u0103 \u00een sufletul studen\u021bilor”. Sf\u00eer\u0219itul lui Zeller, confirmat din cel pu\u021bin trei surse, i se pare neverosimil lui Boris Marian.
\n\u00cenceputul \u201elaboratorului de lobotomie”, apud. Nicu Ioni\u021b\u0103 (discursul lui \u021aurcanu era: \u201eBandi\u021bilor, arunca\u021bi tot putregaiul din voi”, adic\u0103 Biseric\u0103, \u0218coal\u0103, P\u0103rin\u021bi, Tradi\u021bie) l-a f\u0103cut studentul la Drept Eugen \u021aurcanu, \u00een fortul Sucevei, unde a \u00eenfiin\u021bat, la ordinul Generalului Nicolschi, ODCC, Organiza\u021bia De\u021binu\u021bilor cu Convingeri Comuniste. Arestarea lui \u0219i condamnarea la 7 ani \u00eenchisoare corec\u021bional\u0103 au fost, ca \u0219i procesul, tot de fa\u021bad\u0103.
\nPentru \u201e\u00eenc\u0103lzire”, s-a \u00eenceput cu lecturi din bro\u0219uri comuniste \u0219i cu c\u00eentece tip Agitprop. Schingiuiau un fost comisar, Pompilian \u0219i un mic comerciant ajuns ofi\u021ber politic, pe nume Fischer. De la Suceava, nucleul ODCC a trecut la Jilava, apoi la Pite\u0219ti, la Gherla, la Ocnele Mari, la Canal… Glum\u0103 de de\u021binut, reprodus\u0103 de D. Bacu: \u201eAi citit Poemul pedagogic de Makarenko?” Adic\u0103: te-au reeducat?
\nNumai c\u0103, la Ocnele Mari, s-au opus demasc\u0103rii profesorul Mihai Manoilescu, Petre \u021au\u021bea, Vojen, Gheorghe Pop. Au spus c\u0103 vor face greva foamei \u0219i se vor sinucide \u00een mas\u0103 dac\u0103 nu se opre\u0219te \u201ereeducarea”. \u00eencepuser\u0103 cu Atanasie Popovici, cu Gh. Caranica, muncitor, cu avocatul Mateia\u0219 din F\u0103g\u0103ra\u0219. B\u0103tr\u00eenii au rezistat, dup\u0103 Virgil Ierunca. \u201eDemasc\u0103rile” au fost acolo stopate.
\nLocul ororii a fost pentru elevul Mihai Buracu \u00eenchisoarea Pite\u0219ti, \u201ecamera 4 spital”; pentru studentul la Medicin\u0103 Nicu loni\u021b\u0103, \u201ecamera 1 subsol”. \u00een ambele locuri, \u201ereeducarea” se desf\u0103\u0219ura dup\u0103 acela\u0219i tipic: b\u0103taia pornit\u0103 din
\nsenin, cu r\u0103ngi \u0219i cu b\u00eete. Te trezeai c\u0103 prietenul se arunc\u0103 pe tine cu ciomagul \u0219i te love\u0219te p\u00een\u0103 c\u00eend ciomagul se rupe.
\nDar oamenii lui \u021aurcanu ar fi de\u021binut b\u00eete, pari, curele, buc\u0103\u021bi de sc\u00eenduri, f\u0103r\u0103 \u0219tirea administra\u021biei? Propor\u021bia era, \u00een camera 4 spital, dup\u0103 Bacu, de 10 b\u0103t\u0103u\u0219i contra 20 b\u0103tu\u021bi. Directorul \u00eenchisorii, locotenent Dumitrescu, urm\u0103rea scena prin vizet\u0103; dac\u0103 tor\u021bionarii lui \u021aurcanu erau, cumva, birui\u021bi de victime, n\u0103v\u0103leau peste ei gardienii \u0219i ofi\u021berii politici \u00een frunte cu stilatul director, pianist \u00een timpul liber \u0219i totul sf\u00eer\u0219ea \u00eentr-o balt\u0103 de s\u00eenge \u0219i de urin\u0103. C\u00eend au fost adu\u0219i cei 22 de elevi \u00een camera 4 spital, i-au g\u0103sit acolo – poveste\u0219te Mihai Buracu – pe studen\u021bii \u201ereeduca\u021bi” care p\u0103reau a duce o via\u021b\u0103 cre\u0219tin\u0103. Se rugau \u00eempreun\u0103 \u0219i sculptau, teandric, \u00een os, cruciuli\u021be, ca apoi s\u0103 sculpteze \u00een oasele celorlal\u021bi.
\nAu \u00eenceput confiden\u021bele despre familie, prietene, iubite… Lucrurile omise \u00een anchetele Securit\u0103\u021bii au devenit capete de acuzare \u00een timpul demasc\u0103rii. Afar\u0103 se \u0219tia c\u0103 \u00eenchisoarea Pite\u0219ti (funda\u021bie Carol II) devenise Centru de reeducare studen\u021beasc\u0103. Se spuneau minciunile obi\u0219nuite: c\u0103 existau s\u0103li de lectur\u0103, cinema, c\u0103 se m\u00eenca destul de bine… \u00cen fapt, b\u0103t\u0103i de 3-4-9 ore, zile-n \u0219ir, doi ani: \u00een piept, cu picioarele; la t\u0103lpi, cu ciomegele. M\u00eencare \u0219i \u00eenc\u0103 bun\u0103? Dac\u0103 (te) denun\u021bai, m\u00eencai.
\nTe trezeai c\u0103 tovar\u0103\u0219ul de suferin\u021b\u0103 \u00ee\u021bi trop\u0103ia pe stern p\u00een\u0103 te sufocai; oasele trosneau \u0219i se rupeau, porneau hemoragiile interne. B\u0103taie de la de\u0219teptare p\u00een\u0103-n somn? Nici \u00een somn nu sc\u0103pai de ea: o mi\u0219care involuntar\u0103 \u0219i erai pedepsit cu o lovitur\u0103 cumplit\u0103 peste fluierul piciorului. Dac\u0103 plantonul nu te tr\u0103snea destul de tare, \u201ereeducatul” reclama c\u0103 a fost lovit de form\u0103, demasca pentru menajare. Mila era burghez\u0103: d\u0103deai cuiva o aspirin\u0103, era trimis la cazinc\u0103 – beciul de la Pite\u0219ti pentru schingiuiri.
\nIrecuperabilii erau pu\u0219i s\u0103-\u0219i oficieze slujba de \u00eenmorm\u00eentare, s\u0103-\u0219i c\u00eente \u201eVe\u0219nica pomenire”. Dr. Nicu Ioni\u021b\u0103 descrie \u201ebalansul mor\u021bii”, executat de tor\u021bionarul s\u0103u, M\u0103rtinu\u0219: cu un picior pe abdomen \u0219i cu cel\u0103lalt pe g\u00eet, ap\u0103sa alternativ laringele \u0219i abdomenul, p\u00een\u0103 c\u00eend limba victimei cre\u0219tea \u0219i ie\u0219ea din gur\u0103.
\nLui D. Bacu, un coleg de celul\u0103, dr. Papahagi, i-a repro\u0219at c\u0103 ar fi descris prea p\u0103tima\u0219 \u201etratamentul”. Dup\u0103 b\u0103taie, \u201e(…) doctorul a venit \u00een celul\u0103 pl\u00eeng\u00eend. P\u00een\u0103 \u00een clipa aceea credea c\u0103 eu s\u00eent prea p\u0103tima\u0219 (s. mea, Magda Ursache) atunci c\u00eend vorbeam despre tratamentul la care eram supu\u0219i”.
\nN-a existat o tortur\u0103 mai greu de imaginat dec\u00eet experimentul Pite\u0219ti. Poate \u00een Alegerea Sophiei (filmul lui Alan G. Pakula, dup\u0103 un roman celebru de William Styron), unde o mam\u0103 este pus\u0103 s\u0103 aleag\u0103 \u00eentre cei doi copii: care s\u0103 tr\u0103iasc\u0103 \u0219i care s\u0103 moar\u0103; alt\u0103 op\u021biune: s\u0103 fie am\u00eendoi uci\u0219i. Nu puteai sc\u0103pa necompromis dec\u00eet dac\u0103 te sinucideai.
\nLa Pite\u0219ti, fratele a fost pus s\u0103-\u0219i loveasc\u0103 fratele, ca s\u0103 supravie\u021buiasc\u0103. S-a distrus coeziunea uman\u0103, fireasc\u0103 \u00eentr-o \u00eenchisoare. Ce po\u021bi sim\u021bi c\u00eend b\u0103taia este administrat\u0103 de un prieten? Te blochezi emo\u021bional. R\u0103m\u00eei f\u0103r\u0103 reac\u021bie, te dezintegrezi psihic, \u021bi se f\u0103r\u00eem\u0103 structura mental\u0103. Iar lichidarea moral\u0103 a fost mai cumplit\u0103 dec\u00eet cea fizic\u0103, dec\u00eet b\u0103t\u0103ile bestiale. De altfel, tor\u021bionarii evitau s\u0103 ucid\u0103, ca s\u0103 chinuiasc\u0103 mai mult timp.
\nPe pere\u021bii camerei 4 spital mai erau, \u00een 52, scrie Virgil Ierunca, urme din s\u00eengele lui Costache Opri\u0219an, \u0219eful pe \u021bar\u0103 al Fr\u0103\u021biilor de cruce, studentul lui Heidegger, apreciat de Blaga \u0219i de D.D. Ro\u0219ea. A murit de oftic\u0103 la V\u0103c\u0103re\u0219ti, \u00een 57. Avea 37 de kilograme.
\n\u201eDorit de asemenea – atunci c\u00eend moartea nu venea – era le\u0219inul, singura posibilitate de a evada pentru c\u00eeteva clipe din acel infern n\u0103scocit de cei care promit lumii paradisul pe p\u0103m\u00eent”, nota D. Bacu.
\nDa, rememora\u021bi fenomenul Pite\u0219ti, dar nu patetiza\u021bi, a\u0219a s\u00eentem sf\u0103tui\u021bi. Dar se poate vorbi deta\u0219at despre strig\u0103tul acela cumplit, M\u0102 DEMASC!, scos din spaim\u0103 de moarte, din durere atroce, din mizerie fiziologic\u0103, din izolarea de prietenii pu\u0219i s\u0103 te toace din b\u0103taie? S\u0103-\u021bi joace pe piept? Spun, urla de\u021binutul, unde am ascuns arme \u0219i c\u0103r\u021bi (cartea era mai periculoas\u0103 pentru comuni\u0219ti dec\u00eet pu\u0219ca). Spun care au fost persoanele de contact. Spun cine dintre de\u021binu\u021bi m-a ajutat. Spun dac\u0103 mi-a dat cineva din bucata lui de p\u00eeine.
\nCuv\u00eentul de ordine era repudierea trecutului: de familie, de neam, de societate \u0219i de modelele ei morale, ca s\u0103 po\u021bi fi preformat ca \u201eom nou”. Dup\u0103 familie (\u201ecuib de viespi burgheze”), \u00ee\u021bi denigrai propria persoan\u0103 (autobiografia); \u021bi se infiltrau \u00een minte biografeme false, degradate. Alt trecut, alt\u0103 via\u021b\u0103! Din cauza traumelor fizice \u0219i psihice, fabulai, spuneai c\u0103 ai f\u0103cut ce nu f\u0103cuse\u0219i. Ajungeai la \u201etulbur\u0103ri mnestice” (dr. Nicu Ioni\u021b\u0103): te imaginai fiu de criminal, violator de mam\u0103 \u0219i de sor\u0103.
\nReperele cre\u0219tine erau prioritar dispre\u021buite \u0219i batjocorite. Mai cumplite dec\u00eet arsurile cu \u021bigara p\u00een\u0103 la necrozarea feselor, sf\u0103r\u00eemarea din\u021bilor, zeama fierbinte turnat\u0103 pe g\u00eet, tortura camerei f\u0103r\u0103 aer, \u201esicriul vertical” de la Gherla, cu baza de 40 cm \u0219i \u00eenalt de 1,80 m, gimnastica for\u021bat\u0103 pe marginea tinetei, broasca, sub b\u0103taie, c\u0103lcatul \u00een picioare ca s\u0103 m\u0103n\u00eenci din gamela \u00een care \u00ee\u021bi f\u0103cuse\u0219i nevoile, mai cumplite dec\u00eet toate erau parodiile de slujb\u0103 de duminic\u0103 ori de alt\u0103 s\u0103rb\u0103toare cre\u0219tin\u0103, care p\u00eeng\u0103reau ritualul ortodox, rug\u0103ciunea. Unirea \u00eentru Hristos trebuia \u00eenlocuit\u0103 cu unirea proletar\u0103: \u201ebotezul” banditului cu capul \u00een h\u00eerd\u0103u, \u201epreotul” oficiind slujba neagr\u0103 cu un falus modelat din s\u0103pun la g\u00eet, pe care erau obliga\u021bi s\u0103-l s\u0103rute.
\nk, Unii au transformat acel experiment barbar \u00een Cruce \u0219i lisus Omul, nu M\u00eentuitorul a cobor\u00eet \u00een celul\u0103, lux in tenebris, ca-n cutremur\u0103torul poem de Radu Gyr: \u201eAs’noapte, lisus mi-a intrat \u00een celul\u0103. \/ O, ce trist, ce \u00eenalt era Christ!\/ Luna a intrat dup\u0103 El \u00een celul\u0103 \/ \u0219i-1 f\u0103cea mai \u00eenalt \u0219i mai trist. (…) \/\/ A stat l\u00eeng\u0103 mine pe rogojin\u0103: \/ – Pune-mi pe r\u0103ni m\u00eena ta, \/ Pe glezne-a vea umbre de r\u0103ni \u0219i rugin\u0103. \/ parc\u0103 purtase lan\u021buri, c\u00eendva…”.
\nDemnitatea ortodox\u0103 n-a fost distrus\u0103, de\u0219i preo\u021bii nu puteau intra \u00een \u00eenchisori. La Aiud, cele trei biserici deveniser\u0103 depozite dup\u0103 model sovietic: de c\u0103rbuni, cea ortodox\u0103; de ov\u0103z, cea catolic\u0103; de lemne, cea protestant\u0103. A at\u00e2rnat greu faptul c\u0103 Mihai Buracu era copil de preot: maltrata\u021bi \u00een primul r\u00eend erau fiii celor din cin. \u00eens\u0103, c\u00eend nu mai era nici o n\u0103dejde, venea un semn. Un strig\u0103t de afar\u0103: Mihai!, \u00eent\u00e2mpl\u0103tor numele lui, \u00eei d\u0103 putere \u00een pustia neagr\u0103 a temni\u021bei. Mihai, at\u00e2t, rostit de o voce de feti\u021b\u0103, de femeie t\u00e2n\u0103r\u0103.
\nDispre\u021buit \u0219i batjocorit, ca \u0219i Biserica, era \u201ena\u021bionalismul curat” (Iorga), \u201ena\u021bionalismul pozitiv” (Motru), \u201ena\u021bionalismul s\u0103n\u0103tos” (Eugen Co\u0219eriu), numit, atunci, fascist. Patria nu exista, singura era patria comunismului. Acum, revolu\u021bia din aprilie a basarabenilor a mai ad\u0103ugat na\u021bionalismului un epitet, european, cum afirm\u0103 Paul Goma \u00een Jurnal. Romanitatea s-a dovedit a fi nu retardatar\u0103, nu deviant\u0103, ci, dimpotriv\u0103, deschis\u0103 spre Europa. \u00eenchid paranteza.
\nMihai Buracu \u00ee\u0219i abordeaz\u0103 trauma creativ (c\u00ee\u021bi o pot face?) \u00een T\u0103bli\u021bele de s\u0103pun de la IT\u0218ET-IP (edi\u021bia a II-a, Limes, Cluj-Napoca, 2008), supun\u00eendu-se actului tragic al m\u0103rturisirii. \u201ePapirusul Pite\u0219ti” era felia de s\u0103pun pe care \u201ereeduca\u021bii” \u00ee\u0219i scrijeleau demasc\u0103rile, care ajungeau la \u021burcani. Aceste ciorne s-au str\u00eens \u00eentr-o \u201ebibliotec\u0103” (Gheorghe Grigurcu) sinistr\u0103, a dela\u021biunii, pentru c\u0103 omul devenea acolo, la Pite\u0219ti, propriul denun\u021b\u0103tor, propriul tor\u021bionar, propriul uciga\u0219. Dac\u0103 Mihai Buracu se supune chinului anamnezei, suport\u0103 al doilea martiraj dup\u0103 cel al i celulei, martirajul spovedaniei, o face pentru a demonstra c\u0103 omul c\u0103zut, cobor\u00eet \u00een iad \u00ee\u0219i poate rec\u0103p\u0103ta demnitatea prin m\u0103rturisire.
\nMartor al aceluia\u0219i sacrilegiu, Nicu Ioni\u021b\u0103 abordeaz\u0103 \u0219tiin\u021bific Psihotrauma de deten\u021bie \u0219i urm\u0103rile ei, Funda\u021bia Academiei Civice, 2008. Cine a cunoscut \u201econfesorul”, patul de fier al tor\u021bionarului-\u0219ef, r\u0103m\u00eene cu leziuni psihice greu sau deloc vindecabile. Trauma \u201ese men\u021bine \u00een stare latent\u0103 mult\u0103 vreme, uneori toat\u0103 via\u021ba”. Duce la conduit\u0103 anormal\u0103, la dezintegrare psihic\u0103, la disolu\u021bia personalit\u0103\u021bii. Sentimentul de coeziune uman\u0103 \u0219i social\u0103 poate fi anulat definitiv. Dup\u0103 D. Bacu, studentul pite\u0219tizat En\u0103chescu, brigadier la Canal, \u0219i-a chinuit unchiul, deputatul \u021b\u0103r\u0103nist Pi\u021bigoi, provoc\u00eendu-i o suferin\u021b\u0103 de nesuportat.
\n\u201eDeten\u021bia a fost foarte grea, dar via\u021ba dup\u0103 eliberare a fost mult mai grea”, constat\u0103 dr. Nicu Ioni\u021b\u0103, la fel ca Lena Constante, la fel ca Teohar Mihada\u0219…
\nIat\u0103 de ce trebuie rezistat \u201ememoricidului”, pseudo-memoriei, interpret\u0103rilor ego-iste, de-formatoare. Pentru trezirea sufletului \u0219i nun\u021bii, memoria vie e o biseric\u0103 vie.<\/p>\n


\nDialog cu<\/strong><\/em>
\nIONEL NECULA<\/strong>
\n\"\"

\u201eSunt un om insistent. \u00eemi place lucrul
\ncomplet \u0219i, pe c\u00e2t posibil, \u00eemplinit”.<\/em><\/p>\n

\u00cen august 2008 a\u021bi publicat o carte, \u201eDisconfortul de a fi rom\u00e2n”, al c\u0103rei con\u021binut incendiar ar fi trebuit s\u0103 v\u0103 aduc\u0103 nepl\u0103ceri. Au existat reac\u021bii din partea clasei politice?
\nNu mi-am propus s\u0103 scriu aceast\u0103 carte, n-a figurat \u00eentre proiectele mele ca inten\u021bie livresc\u0103, dar mi-am tot spus p\u0103rerea (de simplu cet\u0103\u021bean) la vrai\u0219tea prin care trece \u021bara \u00een deceniile evolu\u021biei sale postdecembriste. Multe din aceste articole scrise cu n\u0103duf \u0219i cu dor de normalitate, au ap\u0103rut \u00een presa local\u0103 a Tecuciului, deci n-au avut o circula\u021bie prea r\u0103sp\u00e2ndit\u0103. Altele \u00eens\u0103, au ap\u0103rut \u00een Rom\u00e2nia liber\u0103 sau \u00een alte publica\u021bii centrale. De\u0219i sub\u00eentind problemele grave ale devenirii noastre din ultimele dou\u0103 decenii de evolu\u021bie dev\u0103lm\u0103\u0219it\u0103, temele dezb\u0103tute de noi se salveaz\u0103 din efemer, din fugos \u0219i vremelnicie tocmai prin aducerea lor \u00eentr-o partitur\u0103 eseistic\u0103 \u0219i prin concluziile profunde proiectate \u00eentr-o diagram\u0103 de reflec\u021bie panoramat\u0103 r\u0103sfr\u00e2ng\u00e2nd \u00eensu\u0219i destinul rom\u00e2nesc \u0219i condi\u021bia modului rom\u00e2nesc de fiin\u021bare. Un ziar \u021bine interesul public o zi, dar con\u021bine \u0219i aspecte ce sfideaz\u0103 temporalitatea \u0219i uzajul diurn. Sper s\u0103 fi reu\u0219it aceast\u0103 inten\u021bie, de a profila problemele tranzi\u021biei noastre buimace pe fondul unei permanen\u021be rom\u00e2ne\u0219ti \u0219i de a fi contribuit la descifrarea acelor linii tainice care s\u0103 configureze spiritul rom\u00e2nesc.
\nDe\u0219i cartea a fost expus\u0103 la t\u00e2rgul de carte din Bucure\u0219ti \u0219i se g\u0103se\u0219te \u00een toate libr\u0103riile importante din tar\u0103, a cunoscut pu\u021bine reac\u021bii publicistice. Oricum, clasa politic\u0103 n-a reac\u021bionat \u00een nici im fel. Dac-a\u0219 \u0219ti c\u0103 t\u0103cerea se datoreaz\u0103 con\u021binutului ei l\u0103muritor, m-a\u0219 bucura, dar m\u0103 tem c\u0103 e vorba de altceva: de indiferen\u021ba politicenilor no\u0219tri fa\u021b\u0103 de pia\u021ba c\u0103r\u021bii \u0219i fa\u021b\u0103 de \u201ez\u0103bava cetitului”.<\/p>\n

Vorbi\u021bi, \u00een cartea amintit\u0103, despre o necesar\u0103 asanare moral\u0103 a societ\u0103\u021bii. S\u0103 fie moralitatea clasei politice o garan\u021bie a progresului?
\nDa, cred c\u0103 deficitul nostru de moralitate este una din cauzele principale care ne-a derapat din firescul istoriei. Nu este singura, dar este cancerul vie\u021bii politice rom\u00e2ne\u0219ti. E de ajuns s\u0103 privim felul cum s-au constituit marile imperii economice, cum au fost devalizate b\u0103ncile \u0219i cum s-a falimentat industria de stat, \u00eenainte de a deveni particular\u0103, ca s\u0103 ne d\u0103m seama c\u0103 precaritatea con\u0219tiin\u021bei noastre morale constituie principala surs\u0103 a r\u0103ului din evolu\u021bia noastr\u0103 mai veche \u0219i mai nou\u0103.
\nProvin dintr-un topos con\u0103che\u0219tean, unde principiile comportamentului etic \u0219i valoarea moral\u0103 erau asumate ca fundamentale pentru o devenire istoric\u0103 normal\u0103. Deviza de via\u021b\u0103 a b\u0103tr\u00e2nului logof\u0103t era constituit\u0103 din trei cuvinte: \u201emoralul, moralul \u0219i iar moralul”. Din p\u0103cate, ceea ce alt\u0103dat\u0103 constituia religia corifeilor acestei \u021b\u0103ri s-a degradat p\u00e2n\u0103 la nerecunoa\u0219tere.
\n\u0218tiu ce mi se poate repro\u0219a; r\u0103spunz\u0103tori de starea de lucruri din \u021bar\u0103 simt \u00een primul r\u00e2nd politicienii \u0219i vulnerabilitatea lor politic\u0103, dar \u0219i \u021bara care le-a conferit legitimitate. A\u0219a este. Politicienii coaguleaz\u0103 (electoral vorbind) asentimentul celor mul\u021bi, al celor ce se las\u0103 sedu\u0219i de iluzii \u0219i am\u0103giri. Dar cine se las\u0103 ademenit de himere \u0219i am\u0103giri claxonate electoral? Nu cumva cei cu o medie cultural\u0103 sc\u0103zut\u0103, mediocritatea trecut\u0103 printr-o instruc\u021bie turistic\u0103 \u0219i formal\u0103, cei lipsi\u021bi de claritate \u00een \u00een\u021belegerea momentului istoric \u0219i a imperativelor pe care le reclam\u0103? Din nefericire, mediocritatea la noi este majoritar\u0103 \u0219i-\u0219i impune voin\u021ba electoral. \u021aara \u0219i destinul ei sunt la discre\u021bia acestei majorit\u0103\u021bi cu deficit de instruc\u021bie, ademenit\u0103 cu doi mici \u0219i trei s\u0103rm\u0103lu\u021be. Nivelul cultural sc\u0103zut al societ\u0103\u021bii noastre genereaz\u0103 clasa politic\u0103 pe care o merit\u0103m. Absen\u021ba reperelor morale este o component\u0103 a deficitului cultural \u0219i a mediei culturale rudimentare \u00een care ne compl\u0103cem \u0219i cu care cochet\u0103m stereotip \u0219i odihnitor. Dup\u0103 cinci decenii de proletcultism impus, am trecut la un proletcultism asumat prin voie vegheat\u0103.<\/p>\n

\u00cen analiza pe care o face\u021bi societ\u0103\u021bii rom\u00e2ne\u0219ti actuale, reveni\u021bi adesea, cu am\u0103r\u0103ciune, la rolul elitelor \u0219i la costurile vie\u021bii intelectuale. Mai este valabil ceea ce spunea Napoleon despre lumea guvernat\u0103 de spirit \u0219i de putere, \u00een care raportul, \u00een cele din urm\u0103, \u00eenclin\u0103 \u00een favoarea spiritului?
\nMai este. Un calcul simplu arat\u0103 c\u0103 oricine \u00ee\u0219i propune asumarea unui mod de via\u021b\u0103 intelectual trebuie s\u0103-\u0219i asume ni\u0219te costuri greu de suportat. Vechiul proletcultism indigest \u0219i gregar este \u00eenlocuit cu altul de catifea, mult mai opresiv \u0219i opacitar, pentru c\u0103 decurge din esen\u021ba posibilit\u0103\u021bilor concrete de optimizare a vie\u021bii intelectuale, iar politicul pare absolvit de r\u0103spundere. Ceea ce alt\u0103dat\u0103 ni se impunea cu brutalitate, prin substituirea intelectualului autentic cu clasa muncitoare supraestimat\u0103 \u0219i a vie\u021bii spirituale cu cultura de tip underground a devenit loc comun \u0219i a c\u0103p\u0103tat func\u021bionalitate ne\u00eengr\u0103dit\u0103. Televiziunea \u0219i Internetul au \u00eenlocuit oportunitatea s\u0103lilor de lectur\u0103 \u0219i-au excomunicat, din re\u021beta form\u0103rii intelectuale, uzufructul Galaxiei Gutenberg. Buchea c\u0103r\u021bii a fost \u00eenghi\u021bit\u0103 de imagine, iar cartea de CD. C\u00e2t s-a c\u00e2\u0219tigat \u0219i c\u00e2t s-a pierdut prin aceast\u0103 revizuire a demersului paideic este greu de evaluat deocamdat\u0103, dar efectele \u00eencep s\u0103 fie sim\u021bite din ce \u00een ce mai sp\u0103imos. \u0218tim, desigur, mai multe, dar cu mai pu\u021bine \u00eenfior\u0103ri \u00een ordinea con\u0219tiin\u021bei. Am ajuns \u00een punctul anticipat de Rabelais: \u201e\u0218tiin\u021ba f\u0103r\u0103 con\u0219tiin\u021b\u0103 e ruina sufletului”.
\nSt\u0103ruim asupra acestei idei: cuno\u0219tin\u021bele care nu se deconteaz\u0103 dintr-o \u00eendelungat\u0103 instruc\u021bie \u0219i ucenicie de alumn, ci sunt preluate direct din bursa public\u0103 \u0219i din supermarketul oferit de Internet ne cinizeaz\u0103 \u00eens\u0103\u0219i esen\u021ba noastr\u0103 maniheic\u0103 \u0219i ne deturneaz\u0103 din confortul unei convie\u021buiri organice cu natura \u0219i cu noi \u00een\u0219ine. V\u0103d c\u0103 nu se consterneaz\u0103 nimeni, dar spiritul este din ce \u00een ce mai \u00eempu\u021binat \u00een oportunit\u0103\u021bile sale eudemonice. Va c\u00e2\u0219tiga, sunt sigur, \u00een confruntarea cu sabia puterii, dar, vorba lui Napoleon, numai \u00een cele din urm\u0103. \u00eenc\u0103 ne mai am\u0103gim cu ideea unui progres extensibil, dar eforturile noastre sunt \u00eendreptate mai mult spre eradicarea r\u0103ului produs de nes\u0103buin\u021bele raport\u0103rilor noastre la natur\u0103 \u0219i la semnele ei. Am \u00eembog\u0103\u021bit-o (natura) cu soiuri de plante \u0219i arbori noi, am optimizat rasele de animale, am dezvoltat ma\u0219inismul \u0219i industria, dar am \u0219i intoxicat-o cu tot felul de noxe \u0219i cu boli noi, pentru vindecarea c\u0103rora va trebui s\u0103 n\u0103scocim alte industrii \u0219i alte tehnologii \u00een speran\u021ba c-o vom putea readuce \u00eentr-un stadiu c\u00e2t mai apropiat de cel ini\u021bial, cel de dinaintea interven\u021biei noastre abuzive.
\nAcum, dac\u0103 tot am mu\u0219cat din fructul oprit \u0219i ne-am aventurat \u00een cunoa\u0219tere, nu mai putem da \u00eenapoi, dar nici nu putem s\u0103 nu ne \u00eenfior\u0103m de un g\u00e2nd al Iui Cioran: \u201eCaut omul, spunea scepticul \u00een 1936, care, de-ar fi fost Adam, \u0219i ast\u0103zi eram \u00een paradis” (\u201eCartea am\u0103girilor, p. 218).<\/p>\n

Nu este un secret c\u0103, \u00eentr-adev\u0103r, intelectualii, c\u0103rturarii, elitele culturale sunt neglijate, ignorate, plasate cu rea credin\u021b\u0103 \u00eentr-un con de umbr\u0103. Cum s-a ajuns la discreditarea acestei categorii?
\nExplica\u021bia e simpl\u0103. Imaginea intelectualului a fost avariat\u0103 grav, \u00een deceniile de domnie comunist\u0103, c\u00e2nd era suspectat \u0219i privit ca un desident poten\u021bial. \u00een antitez\u0103 cu intelectualitatea era clasa muncitoare – cu sudorul, strungarul, tractoristul, l\u0103c\u0103tu\u0219ul. Intelectualitatea nici m\u0103car nu avea statut de clas\u0103 social\u0103, era considerat\u0103 o \u201ep\u0103tur\u0103” \u0219i mai mult tolerat\u0103 dec\u00e2t creditat\u0103 \u00een ansamblul vie\u021bii sociale. La rang de cinste era \u021binut\u0103 clasa muncitoare, din cadrul c\u0103reia se recrutau cadrele de n\u0103dejde de partid \u0219i de stat care de\u021bineau p\u00e2rghiile de comand\u0103 social\u0103. Partidul comunist n-avea \u00eencredere \u00een loialitatea celor ce g\u00e2ndeau pe cont propriu \u0219i reclamau libertatea de mi\u0219care prin teorii \u0219i doctrine ne\u00eenfeudate ideologiei marxiste. Or, mentalitatea aceasta s-a conservat \u0219i-a continuat s\u0103 ac\u021bioneze \u0219i dup\u0103 dizolvarea partidului care le-a urcat pe soclul imperativ \u0219i obligatoriu. Intelectualitatea de la noi n-a beneficiat de asisten\u021ba bisericii, care s\u0103-i confere un plus de curaj \u0219i de speran\u021b\u0103, cum s-a \u00eent\u00e2mplat, bun\u0103oar\u0103, \u00een Polonia. Se \u0219tie ce rol important au avut k.i.k-urile poloneze (cluburi ale inteligen\u021bei catolice) \u00een afirmarea curajoas\u0103 a Solidarit\u0103\u021bii \u0219i c\u00e2t de bine l-a consiliat pe liderul ei, Lech Walesa. Nesus\u021binut\u0103 de alte for\u021be sociale, intelectualitatea rom\u00e2neasc\u0103 nu s-a putut manifesta ca o voce distinct\u0103 \u00een fa\u021ba autorit\u0103\u021bilor comuniste – inclemente c\u00e2nd era vorba de ap\u0103rarea ideologiei marxiste. Niciunde regimul comunist n-a ar\u0103tat at\u00e2ta obedien\u021b\u0103 \u0219i intoleran\u021b\u0103 ca la noi. Ce puteau face bie\u021bii intelectuali? Cei vechi, mo\u0219teni\u021bi din perioada interbelic\u0103, sf\u00e2r\u0219iser\u0103 deja \u00een \u00eenchisorile comuniste, iar genera\u021bia nou\u0103 era prea timorat\u0103 pentru a activa \u00eendr\u0103zneli protestatare.
\nNu spun c\u0103 nu s-au \u00eenregistrat \u0219i gesturi mai temerare, dar, f\u0103r\u0103 o minim\u0103 sus\u021binere public\u0103 sau de breasl\u0103, au sf\u00e2r\u0219it lamentabil. C\u00e2\u021bi intelectuali s-au al\u0103turat ac\u021biunii lui Paul Goma \u00een 1977, sau revoltei de la Bra\u0219ov, un deceniu mai t\u00e2rziu? Intelectualitatea rom\u00e2neasc\u0103 nu s-a discreditat, dar a fost ajutat\u0103 s\u0103 se discrediteze.
\nSuntem, probabil, printre pu\u021binele popoare moderne la care furia \u201erevolu\u021bionarilor\u201d s-a rev\u0103rsat asupra bibliotecilor. Incendierea acestora \u00een 1989 \u0219i lozinca \u201enoi muncim, nu g\u00e2ndim” ar fi trebuit s\u0103 dea de g\u00e2ndit oric\u0103rui om \u00eenzestrat cu bun sim\u021b. De ce nu a existat nici o reac\u021bie – nici atunci, \u0219i nici acum?
\nUnul din paradoxurile lumii moderne este \u0219i acela care r\u0103sfr\u00e2nge starea de mentalitate a unei comunit\u0103\u021bi; \u00eentr-o lume dinamic\u0103 \u0219i cu un ritm de schimbare sp\u0103imos, mentalitatea se dovede\u0219te mai conservatoare, se schimb\u0103 mai anevoie. Ceea ce s-a petrecut cu noi \u00een vremea de dup\u0103 revolu\u021bia din decembrie 1989 era urmarea logic\u0103 a deceniilor de trivializare a condi\u021biei de intelectual. Era prelungirea \u00eentr-un alt timp istoric a imaginii intelectualului compromis \u0219i inutil, consumator din bugetul realizat de cele dou\u0103 clase direct productive – muncitorimea \u0219i \u021b\u0103r\u0103nimea – singurele, \u00een viziunea partidului, produc\u0103toare de bog\u0103\u021bie na\u021bional\u0103, din care se \u00eenfrupt\u0103 mai apoi intelectualitatea parazitar\u0103, bomb\u0103nitoare \u0219i nerecunosc\u0103toare, mereu cu g\u00e2ndul la dezertare \u0219i la denun\u021barea \u201eraiului” comunist.
\nPentru ca desconsiderarea s\u0103 fie deplin\u0103, trebuia s\u0103 fie antrenate \u0219i adjuvantele ce \u021bin de optimizarea condi\u021biei intelectuale – de la restric\u021bionarea produc\u021biei de carte \u0219i reviste, p\u00e2n\u0103 la ideologizarea lor \u0219i la epurarea din circula\u021bie a tot ceea ce se mo\u0219tenise din trecut… Unii c\u0103rturari proveni\u021bi din vechea intelectualitate interbelic\u0103 recurgeau singuri la rugurile livre\u0219ti regizate de cerberii partidului comunist la preluarea puterii \u0219i de mul\u021bimea cataloagelor de c\u0103r\u021bi interzise \u00eentocmite de culturnicii regimului comunist \u00een to\u021bi anii de exercitare a puterii, prin care se scoteau din circula\u021bie autori \u0219i lucr\u0103ri ce-ar fi putut reprezenta m\u00e2ndria oric\u0103rei culturi – de Ia Eminescu \u0219i Blaga p\u00e2n\u0103 la Octavian Goga \u0219i Panait Istrati.
\nNu trebuie s\u0103 ne mire c\u0103 valoarea, cultura, \u0219tiin\u021ba de carte erau incriminate ca pericol public de ideologia comunist\u0103, ci doar c\u0103 aceast\u0103 mentalitate s-a perpetuat \u0219i dup\u0103 ce au disp\u0103rut cauzele care le generaser\u0103 \u0219i cultivaser\u0103. Instigarea muncitorilor \u00eempotriva intelectualilor, m\u0103cel\u0103rirea studen\u021bimii de c\u0103tre mineri sau incendierea Bibliotecii Centrale Universitare sunt indicii evidente c\u0103 tezele proletcultiste au s\u0103pat ad\u00e2nc \u0219i pe termen lung \u00een con\u0219tiin\u021ba noastr\u0103 lumpenizat\u0103. Reac\u021bii? Au fost destule, dar cine s\u0103 le ia \u00een serios? Mi-l amintesc, bun\u0103oar\u0103, pe regretatul Octavian Paler, care nu s-a l\u0103sat prins \u00een scenariu \u0219i s-a pronun\u021bat foarte vehement \u00een pozi\u021bion\u0103rile sale publice. Cum ar fi putut puterea iliescian\u0103 s\u0103-l crediteze, c\u00e2nd tocmai ea era autoarea din umbr\u0103 a scenariului criminal?
\n\u00cen Rom\u00e2nia postiliescian\u0103 nu se mai ard biblioteci \u0219i nu mai vin minerii s\u0103-i disciplineze pe intelectuali. S-au g\u0103sit mijloace mai subtile de a neutraliza influen\u021ba c\u0103rturarilor asupra poporului. Numi\u021bi c\u00e2teva dintre ele.
\nM\u0103 tem c\u0103 s-a petrecut altceva, mult mai d\u0103un\u0103tor pentru evolu\u021bia noastr\u0103 postdecembrist\u0103. Societatea rom\u00e2neasc\u0103 s-a scindat \u00een falii ce nu mai pot fi, dec\u00e2t greu \u0219i \u00een timp, reunite. Elita rom\u00e2neasc\u0103 s-a rupt de restul popula\u021biei, iar aceasta din urm\u0103 nu mai crede \u00een capacitatea ei de ghid \u0219i de \u00eendreptar al spiritului public. Nava rom\u00e2neasc\u0103 navigheaz\u0103 \u00een deriv\u0103, f\u0103r\u0103 c\u00e2rmaci spiritual, f\u0103r\u0103 busol\u0103, f\u0103r\u0103 repere clare \u0219i f\u0103r\u0103 un centru care s\u0103 ne indice dac\u0103 direc\u021bia asumat\u0103 este cea mai potrivit\u0103. Periferia asalteaz\u0103 centrul, vrea demolarea lui, dar nu prea \u0219tie ce s\u0103 pun\u0103 \u00een loc.
\nDup\u0103 ce, secole la r\u00e2nd, am identificat elementele de sintez\u0103, cele ce ne unesc \u0219i ne aduc \u00een sinergie func\u021bional\u0103, acum ne inflam\u0103m analitic, c\u0103ut\u0103m diferen\u021bele, factorii de distinc\u021bie \u0219i de individualizare. Postmodernismul \u00ee\u0219i are ciud\u0103\u021beniile lui, dar viziunea \u00een sine schimb\u0103 radical modul nostru clasic de a privi lucrurile.
\nDiscreditarea intelectualilor – \u00een parte mo\u0219tenit\u0103 de la vechiul regim, dar accentuat\u0103 \u00een anii bulib\u0103\u0219iei postdecembriste este una dintre formele de neutralizare a ac\u021biunii intelectualilor. Aminti\u021bi-v\u0103 c\u00e2t\u0103 discu\u021bie s-a f\u0103cut pe tema prezen\u021bei lui Liiceanu \u00een avionul preziden\u021bial, care r\u0103spundea \u00een felul acesta unei invita\u021bii f\u0103cut\u0103 de \u0219eful statului. A fost a\u0219a de sever admonestat, c-a disp\u0103rut din media rom\u00e2neasc\u0103 (avea o emisiune la Realitatea TV). Inap\u021bi pentru un dialog mai \u00eenalt, anali\u0219tii no\u0219tri au cobor\u00e2t \u0219tacheta discu\u021biei \u00een deriziune, \u00een amatorism, \u00een penibil. C\u00e2nd Fran\u021bois Mitterand l-a invitat pe Cioran \u00eentr-un survol deasupra Parisului, presa francez\u0103 n-a f\u0103cut din acest fapt un subiect de discu\u021bie.
\nAlti intelectuali \u0219i-au anulat singuri credibilitatea prin deconspirarea lor ca fo\u0219ti colaboratori ai securit\u0103\u021bii (Sorin Antohi, Mona Musc\u0103, acad. Stolnici \u0219.a.). Cert este c\u0103 Rom\u00e2nia se afl\u0103 \u00eentr-o situa\u021bie inedit\u0103; de a nu avea repere inamovibile \u0219i modele demne de urmat. Am terfelit cam tot ceea ce spera la aceast\u0103 demnitate profetic\u0103.
\nCea mai grav\u0103 \u00eens\u0103 este deteriorarea climatului de formare a elitelor. Unele institu\u021bii v\u00e2nd pe tarabe diplome, masterate \u0219i doctorate unor clien\u021bi care n-au trecut nici m\u0103car pe strada unde-\u0219i au sediul institu\u021biile ofertante. De unde s\u0103 apar\u0103 elitele, c\u00e2nd \u0219coala a devenit aproape formal\u0103, iar diplome \u0219i titluri doctorale se pot procura de oriunde, f\u0103r\u0103 nici un minim de efort intelectual?
\nLa toate acestea se mai adaug\u0103 \u0219i costurile mari pe care le reclam\u0103 o vie\u021buire intelectual\u0103 \u0219i c\u0103rtur\u0103reasc\u0103. Cel pu\u021bin pentru cei tineri, perspectiva de a deveni c\u0103p\u0219unari sau asisten\u021bi sociali \u00een \u021b\u0103rile Europei este mult mai ademenitoare dec\u00e2t conectarea la pia\u021ba cultural\u0103 – scump\u0103 \u0219i lipsit\u0103 de satisfac\u021bii.<\/p>\n

Plas\u00e2nd \u201est\u00e2nga” rom\u00e2neasc\u0103 \u00eentre \u201emanelizare” \u0219i \u201evanghelizare” nu exclude\u021bi posibilitatea ca acest flagel s\u0103 cuprind\u0103, treptat, \u00eentreaga clas\u0103 politic\u0103. Pare incredibil ca, \u00eentr-o societate modern\u0103, s\u0103 se mizeze pe grobianism \u0219i s\u0103 se \u00eencerce abrutizarea unui popor \u00eentreg. Cum de s-a ajuns aici?
\nR\u0103m\u00e2n statornicit \u00een ideea c\u0103 societatea rom\u00e2neasc\u0103 este deopotriv\u0103 manelizat\u0103 \u0219i vanghelizat\u0103. Liderul PSD care ne recomanda cu obstina\u021bie s\u0103 citim \u201ealmanahe” pentru a ne ridica la nivelul s\u0103u de \u00een\u021belegere, nu este un model, ci un contra-model, care nu poate \u0219i nu trebuie urmat. Lumea Miticilor a f\u0103cut pasul dinspre mahala spre centru \u0219i-a colonizat demnit\u0103\u021bile publice. Ei gestioneaz\u0103 problemele acestei \u021b\u0103ri. Cum anume le gestioneaz\u0103, vedem cu to\u021bii.
\nE adev\u0103rat c\u0103 \u00een \u00eencerc\u0103rile mele de radiografiere a societ\u0103\u021bii rom\u00e2ne\u0219ti postdecembriste am insistat mai mult asupra st\u00e2ngii social – democrate, dar nu pentru c\u0103 este singura generatoare de r\u0103u, ci pentru c\u0103 a de\u021binut puterea cel mai mare num\u0103r de ani, din cei ce i-am parcurs din 1989. Sunt convins c\u0103 r\u0103ul rom\u00e2nesc este de factur\u0103 politic\u0103, dar nu sunt deloc sigur c\u0103 s-a cuib\u0103rit \u00een cadrele unei singure forma\u021biuni politice. R\u0103ul politic rom\u00e2nesc s-a generalizat \u0219i-a penetrat toate partidele, indiferent de orientarea lor doctrinar\u0103. Septicemia s-a generalizat \u0219i reclam\u0103 o terapeutic\u0103 izb\u0103vitoare complex\u0103. Din p\u0103cate, nu avem \u0219i politici de rezerv\u0103, care s\u0103 le \u00eenlocuiasc\u0103 pe cele compromise. R\u0103ul este molipsitor \u0219i se propag\u0103 u\u0219or prin imita\u021bie. Omul \u00een general este mai dispus s\u0103 adopte r\u0103ul (ca mod de via\u021b\u0103) dec\u00e2t binele. A\u0219a a fost totdeauna \u0219i a\u0219a va fi \u00een continuare. Nimeni n-a explicat p\u00e2n\u0103 acum de ce mul\u021bimea isterizat\u0103 l-a preferat pe Baraba lui Iisus. Lumea \u00eens\u0103\u0219i, spunea Noica, evolueaz\u0103 prin metamorfoza r\u0103ului, a negativit\u0103\u021bii, a maleficului. Proliferarea lui (a r\u0103ului) \u021bine de arheologia fiin\u021bei noastre \u0219i mai pu\u021bin de starea de civiliza\u021bie care caracterizeaz\u0103 o societate. Sindromul New Orleans ne-a ar\u0103tat c\u0103 peste tot oamenii sunt traversa\u021bi de acelea\u0219i calit\u0103\u021bi \u0219i defecte.<\/p>\n

\u00cen mod logic, nici unui partid n-ar trebui s\u0103-i sur\u00e2d\u0103 guvernarea peste o lad\u0103 de gunoi. Cu toate acestea, cel pu\u021bin dup\u0103 imaginea noastr\u0103 \u00een str\u0103in\u0103tate, aici s-a ajuns. Care ar fi cauzele?
\n\u00eentrebarea reclam\u0103 acel orgoliu minimal ce trebuie s\u0103 caracterizeze omul politic. Napoleon avusese curajul s\u0103 declare c\u0103 nu vrea s\u0103 devin\u0103 regele jaquariei, dar c\u00e2\u021bi dintre politicienii de azi pot repeta aceste cuvinte \u0219i se pot dispensa de ca\u0219cavalul puterii? Poate cei ce \u0219i-au f\u0103cut plinul \u0219i nu mai simt interesa\u021bi de alte \u00eenavu\u021biri, dar num\u0103rul acestora este mic \u0219i ne\u00eensemnat. Rom\u00e2nia se afl\u0103 \u00eenc\u0103 \u00een faza acumul\u0103rilor agresive \u0219i e greu de prev\u0103zut c\u00e2nd se va potoli aceast\u0103 foame de averi – c\u00e2t nu putea agonisi vechea boierime \u00een decursul mai multor genera\u021bii. Am f\u0103cut tot ce ne-a stat \u00een putin\u021b\u0103 pentru a furniza Europei o imagine oribil\u0103. Am fost ofensat sincer c\u00e2nd un prieten care m\u0103 invitase \u00een Germania m\u0103 ruga st\u0103ruitor ca \u00een locuri publice s\u0103 evit pe c\u00e2t posibil, dialogul \u00een limba rom\u00e2n\u0103 pentru a nu atrage aten\u021bia asupra noastr\u0103. Era \u00een 1990 \u0219i ofensa mea a durat pu\u021bin, p\u00e2n\u0103 c\u00e2nd am luat cuno\u0219tin\u021b\u0103 de groz\u0103viile \u00eenf\u0103ptuite de cona\u021bionalii no\u0219tri \u00een peisajul alemanic. N-am \u00een\u021beles niciodat\u0103 cum a fost posibil ca rom\u00e2nii, a\u0219a de buni, bl\u00e2nzi \u0219i \u00eeng\u0103duitori, au putut s\u0103v\u00e2r\u0219i at\u00e2tea atrocit\u0103\u021bi, prezentate copios de media german\u0103. Toate se decontau din capitalul de imagine al rom\u00e2nilor, dar eu am \u00een\u021beles de atunci c\u0103 f\u0103pta\u0219ii erau de alt\u0103 etnie (cea rrom\u0103) \u0219i figurau, bine\u00een\u021beles, ca rom\u00e2ni.
\nCauzele trebuie c\u0103utate \u00een generozitatea noastr\u0103 \u00eendelungat\u0103 \u0219i \u00een toleran\u021ba ar\u0103tat\u0103 \u00een aplicarea legisla\u021biei. Din teama de a nu fi acuza\u021bi de rasism \u0219i discriminare, am \u00eenchis ochii la toate
\ntic\u0103lo\u0219iile s\u0103v\u00e2r\u0219ite. Ani de-a r\u00e2ndul Europa ne-a suspectat de discriminare, chiar dac\u0103 era vorba doar de respectarea legilor. Acum cred c\u0103 s-a convins; tocmai absen\u021ba m\u0103surilor ferme a \u00eencurajat fenomenul infrac\u021bional \u0219i-a stricat con\u0219tiin\u021ba moral\u0103 a firii rom\u00e2ne\u0219ti.
\nAcum, problema rromilor este discutat\u0103 dintr-o alt\u0103 perspectiv\u0103, a devenit european\u0103 \u0219i reclam\u0103 un set de m\u0103suri conjugate pentru o bun\u0103 convie\u021buire laolalt\u0103.<\/p>\n

Scriitorii no\u0219tri ar putea influen\u021ba evolu\u021bia \u00een bine a societ\u0103\u021bii, ar putea denun\u021ba r\u0103ul, ar putea pune la zid prostia, corup\u021bia, setea de putere, lichelismul clasei politice. De ce crede\u021bi c\u0103 nu-\u0219i fac auzit glasul?
\nNu, relele din societatea rom\u00e2neasc\u0103 nu pot fi rezolvate de scriitori, ci prin m\u0103suri juridice ferme \u0219i descurajatoare. Scriitorii pot, cel mult, s\u0103 se \u021bin\u0103 departe de aceste n\u0103ravuri rele, s\u0103 nu se lase contamina\u021bi, s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 \u00een condi\u021bia lor luminatorie, \u00een verticalitate neinfectat\u0103 \u0219i s\u0103 dea seama, cu mai mult curaj, de spectacolul vie\u021bii noastre. M\u0103 a\u0219teptam s\u0103 se pozi\u021bioneze mai stenic, s\u0103 ia atitudine \u0219i s\u0103-\u0219i infuzeze lucr\u0103rile cu ceea ce le ofer\u0103 peisajul contemporan, s\u0103 reflecte epoca pe care o travers\u0103m, \u0219i nu se \u00eent\u00e2mpl\u0103 a\u0219a.
\nRepet, nu scriitorii schimb\u0103 lumea, dar dac\u0103 se \u021bin \u00een afara bete\u0219ugurilor ei, \u00eenc\u0103 este un bun c\u00e2\u0219tigat.<\/p>\n

Dup\u0103 aceast\u0103 radiografie a societ\u0103\u021bii rom\u00e2ne\u0219ti, intitulat\u0103 \u201eDisconfortul de a fi rom\u00e2n”, ce subiecte inten\u021biona\u021bi s\u0103 mai aborda\u021bi?
\nEseul politic nu intr\u0103 \u00een haloul preocup\u0103rilor mele. Obi\u0219nuiesc \u00eens\u0103 s\u0103 m\u0103 implic \u00een menajeria vie\u021bii noastre de toate zilele \u0219i, \u00een m\u0103sura \u00een care se adun\u0103, le str\u00e2ng laolalt\u0103 \u0219i le propun unei edituri. Cred c\u0103 practica aceasta va continua \u0219i \u00een viitor. Repet, nu reprezint\u0103 o prioritate a preocup\u0103rilor mele. A\u0219tept ner\u0103bd\u0103tor s\u0103 m\u0103 \u00eentorc la Cioran \u0219i s\u0103 \u00eencerc redactarea unei monografii cioraniene. Cred c-am adunat destul material pentru o lucrare complet\u0103. Cioran este \u0219i r\u0103m\u00e2ne pentru mult\u0103 vreme obsesia \u0219i co\u0219marul meu, de care nu cred c\u0103 m\u0103 voi elibera a\u0219a cur\u00e2nd. Scepticul \u00eemi furnizeaz\u0103 \u00eenc\u0103 multe insomnii \u0219i nelini\u0219ti. Cioran nu este numai un scriitor \u0219i un g\u00e2nditor privat, cum \u00eei pl\u0103cea s\u0103 se defineasc\u0103, bran\u0219at permanent la dev\u0103lm\u0103\u0219iile acestei lumi. Cioran este un univers, care trebuie explorat pas cu pas, \u00een toat\u0103 gama \u00eenfior\u0103rilor sale antitetice. Pe zi ce trece, m\u0103 conving tot mai mult c\u0103 evolu\u021bia lumii modeme \u00eel confirm\u0103 \u00een liniamentele esen\u021biale ale g\u00e2ndirii sale tulbur\u0103toare. <\/p>\n

A consemnat Valeria Manta T\u0103icu\u021bu<\/strong><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Magda URSACHE C\u00eend Iisus a cobor\u00eet \u00een celul\u0103 \u201eMetoda de lucru a fost teroarea, teroarea total\u0103, fizic\u0103 \u0219i psihic\u0103, teroarea<\/p>\n","protected":false},"author":18,"featured_media":10070,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"colormag_page_container_layout":"default_layout","colormag_page_sidebar_layout":"default_layout","_monsterinsights_skip_tracking":false,"_uf_show_specific_survey":0,"_uf_disable_surveys":false,"ngg_post_thumbnail":0,"video_url":"","footnotes":""},"categories":[7,328],"tags":[],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/22502"}],"collection":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/18"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=22502"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/22502\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":22503,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/22502\/revisions\/22503"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/10070"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=22502"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=22502"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=22502"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}